Sunteți pe pagina 1din 18

Conceptul de securitate: aspecte socio-filosofice i metodologice

Bostan Ludmila, doctorand la USMF N. Testemianu

Introducere
Conceptul de securitate a devenit dup 19 9 unul din cele mai utili!ate concepte la nivelul elitelor internaionale alturi de conceptele de "lo#ali!are, de!voltare dura#il. $cest concept tinde s ai# un coe%icient cu valori din ce &n ce mai mari. '(n &n anii 19 ), conceptul de securitate avea un rol su#sidiar, &n anali!ele %iind de!voltat cu precdere &n domeniul militar, &n cadrul studiilor strate"ice. $st!i puini sunt cei dispu*i s ne"e c securitatea se numr printre pro#lemele principale cu care se con%runt umanitatea. Securitatea ocup un loc central, &ntruc(t omenirea domin multe din condiiile ce determin securitatea la di%erite niveluri, iar ele par incapa#ile s coe+iste armonios. 'entru a do#(ndi o &nele"ere corect a pro#lemei securitii, pe care o pune ast!i %iloso%ia, tre#uie s &nele"em mai &nt(i conceptul de securitate. Un concept simplist de securitate constituie o #arier &n calea pro"resului. 'rin simplist se denume*te &nele"erea securitii care percepe &n mod inadecvat contradiciile latente proprii conceptului &nsu*i *i ,sau la %el de inadecvat con*tient de %aptul c lo"ica securitii implic aproape &ntotdeauna niveluri &nalte de interdependen a actorilor care &ncearc s se menin &n securitate. Contemporaneitatea denot un interes din ce &n ce mai mare %a de intercone+iunea noiunilor de -securitate *i de!voltare dura#il. $cest interes nu este &nt(mpltor, deoarece nu putem vor#i ast!i despre de!voltare dura#il a oricrui sistem social %r a asi"ura securitatea lui &n plan "lo#al. $ con*tienti!a reala posi#ilitate

aproprierea civili!aiei de .otarele %unciei sale a pus %iloso%ie s caute noi temelii, principii care vor contri#ui la ie*irea din impasul care amenin e+istena vieii *i raiunii pe 'm(nt. / contemporan, rspun!(nd la ve*niciile *i %undamentalele &ntre#ri, .otr(nd pro#lemele e+isteniale ale timpului su , -tre#uie s devin mai &nt(i de toate %iloso%ie a supravieuirii011. 2n %iloso%ia contemporan devine necesar indisolu#ilitatea *i comensura#ilitatea dialectic a noiunilor de!voltare dura#il 3 securitate 3 "lo#ali!are. Cate"oriile &n cau!, &n esena lor, s3au pomenit a %i criteriile principale de %uncionare *i de e+isten pentru orice societate, &ncep(nd cu individul &n parte *i %inis(nd cu specia uman.

Cap. I Problema filosofic a securitii 1. Noiuni generale despre securitate


2n ca!ul securitii, discuia se poart &n 4urul urmrii a#senei ameninrii. C(nd discuia se situea! &n conte+tul sistemului internaional, securitatea se re%er la capacitatea statelor *i a societilor *i inte"ritatea lor %uncional. 2n cutarea securitii *i societatea sunt uneori &n opo!iie. 5inia de %ond se re%er la supravieuirea , dar include &n mod raional *i o "am consistent de preocupri le"ate de condiiile de via. Securitatea se re%er &n primul r(nd la soarta umanitii *i apoi la securitatea personal, a %iinelor umane individuale. Securitatea umanitii este a%ectat de %actori din 6 sectoare principale 7 militar, politic, economic, social *i de mediu. 8or#ind &n "eneral, securitatea militar prive*te interaciunea du#l a capacitilor statului de o%ensiv *i de%ensiv, *i percepia statelor, %iecare despre inteniile celuilalt. Securitatea politic se re%er la sta#ilitatea or"ani!aional a statelor, a sistemelor de "uvernare *i a ideolo"iilor care le le"itimea!. Securitatea economic prive*te accesul la resurse, %inane *i piee necesar pentru a susine un nivel accepta#il de #unstare *i de putere a statului. Securitatea social se preocup de capacitatea de susinere , &n limitele unor condiii de evoluie accepta#ile a elementelor tradiionale de lim#, cultur, identitate *i o#iceiuri culturale *i reli"ioase. Securitatea mediului se re%er la meninerea #ios%erei
9

locale *i planetare, ca suport esenial de care depind toate aciunile oamenilor. $ceste cinci sectoare ne operea! i!olat unul de cellalt . Fiecare de%ine*te un punct central &n cadrul pro#lematicii securitii ca un mod de a ordona prioritile , dar toate sunt &ntreinute &ntr3o str(ns reea de le"turi securitatea &n calitate de concept necesit &n mod evident un o#iect de re%erin, &ntruc(t %r un rspuns la &ntre#area -Securitatea cui: idea &n sine nu are sens. ;#iectul de re%erin al securitii se multiplic pe msur ce co#or(m de la nivelul statului la cel individual sau urcm dincolo de el &n &ntre"ime . 2ntruc(t securitatea nici a unui o#iect luat &n parte nu poate %i o#inut separat de celelalte, securitatea %iecruia devine , &n parte, o condiie pentru securitatea tuturor. <ac comunitatea mondial va iniia tran!iia prototipului cruia este e+pus pe calea de!voltrii dura#ile, atunci ea va %i nevoit s cree!e *i s accepte modelul universal al viitorului dorit , &n documentele Con%erinei ;NU privind mediul am#iant *i de!voltarea 0=io de >aneiro, 19991 091. ?i acest model %inal pe deplin poate %i numit noos%er, de*i pro#lema nu se limitea! doar la terminolo"ie, ci &n ansam#lul de principii ale de!voltrii acceptate de comunitatea mondial, 0epoca noos%erei1 0@1. <e!voltarea dura#il la %inele sec. AA3lea *i &nceputul sec. al AAB3lea a devenit noiunea c.eie &n ela#orarea noilor paradi"me de supravieuire a omenirii, &n trasarea noilor ci de "estionare a sistemelor sociale. 2n ultimul timp au v!ut lumina tiparului un *ir de lucrri %iloso%ice ce in de anali!a acestui %enomen, de rolul lui &n asi"urarea securitii umane etc.0C1 2ns cu re"ret menionm c &n literatura %iloso%ic actual a rmas &n um#r dezvluirea &ns*i a coninutului cate"oriei securitate, sensul ei socio%iloso%ic, ci#ernetic, siner"etic *i in%ormaional ca atare, scoaterea la iveal *i e+aminarea tipurilor de securitate. Se &ntreprind &ncercri de a e+plica acest %enomen prin prisma clasi%icrii lui. care mani%est &n "enere un caracter al asi"urrii securitii "enerale, sau coevolutiv

. !ecuritatea indi"idual ca problem filosofic


Bdeea de securitate este mai u*or de aplicat lucrurilor dec(t oamenilor. Securitatea #anilor dintr3o #anc, de e+emplu, poate %i redus la calcularea ei prin comparaie cu riscurile ameninrilor speci%ice, de ridicare neautori!at sau alte asemenea situaii ale unei scderi a valorii. 2ntruc(t #unurile materiale pot %i adesea &nlocuite cu articole asemntoare , securitatea lor 0adic securitatea celui care le posed1 poate %i &ntrit *i mai mult de o#icei prin asi"urarea &n sine #a!(ndu3se pe statisticile de risc real. Securitatea indivi!ilor 0oamenilor1 nu poate %i de%init la %el de u*or. Factorii implicai 3 viaa, sntatea , statut, stare material, li#ertate sunt mult mai complicai, iar unii dintre ei nu pot %i &nlocuii &n ca!ul pierderii 0via , statut1. <i%erite aspecte ale securitii individuale sunt adesea a distin"e contradictorii 0protecia &mpotriva crimei %a de &nclcarea li#ertii civile1 *i supuse di%icultii de &ntre evaluarea o#iectiv *i cea su#iectiv 0ameninrile respective sunt reale sau ima"inare:1. =elaiile cau! 3 e%ect cu privire la ameninare sunt adesea o#scure *i contraversate 0e+plicaia individual %a de cea social a crimei1. <e%iniii re%erirea de dicionar ale securitii dau savoare *i a#sena oricrei acestor di%iculti, prin la prote4area de pericol 0securitate o#iectiv1, sen!aia de si"uran &ndoieli 0&ncrederea &n cuno*tinele de re%erin 0pericolul *i &ndoiala1 sunt %oarte va"i, iar
C

0securitatea su#iectiv1 proprii1. $meninrile

sentimentul su#iectiv de securitate sau &ncredere nu are &n mod necesar le"tura cu starea real de securitate sau &ncredere. C.iar dac lum spre e+empli%icare un individ &nstrit, &ntr3o ar &nstrit, ima"inea re!ultant a vieii cotidiene nu las nici o &ndoial c securitatea &ntr3un sens cuprin!tor dep*e*te orice posi#ilitate re!ona#il de &ndeplinire. ; varietate enorm de ameninri, pericole *i &ndoieli p(nde*te pe %iecare, *i de*i cei mai #o"ai se pot distana de unele dintre ele 0%oamete, #oli cura#ile , evita#ile, pericol %i!ic, violen criminal, e+ploatare economic *i altele asemenea1, ei &mpart altele &n mod e"al cu sracii 0#oli incura#ile, de!astre naturale, r!#oaie nucleare etc.1 *i creea! unele noi pentru ei &n*i*i tocmai datorit avanta4elor lor 0pr#u*irea unor avioane, accidente de sport, rpiri, #oli datorate unor consumuri e+cesive etc.1.Securitatea nu poate %i total pentru nici un individ puini ar 4ndui dincolo de o perioad %oarte scurt la platitudinea *i previ!i#ilul vieii care acesta ar %i posi#ile. Bmposi#ilitatea asi"urrii securitii "enerale conduce anali!a ctre ameninrile speci%ice. 2mpotriva unor ameninri cum sunt #olile evita#ile sau srcia, unii indivi!i pot o#ine un nivel de securitate %oarte ridicat. 2mpotriva altora, mai ales acolo unde relaia cau! 3 e%ect este o#scur 0cancer, crim, *oma41, msurile de securitate pot %i &n cel mai #un ca! riscante. <atorit limitrii resurselor, tre#uie s se ia deci!ii cu privire la alocarea lor &n %uncie de un mare numr de ameninri posi#ile. D%orturile de a reali!a securitatea pot deveni autodistru"toare , c.iar dac o#iectiv vor#ind par de succes, atunci c(nd e%ectul lor este acela de a st(rni con*tiina ameninrilor p(n la un asemenea nivel &nc(t insecuritatea resimit devine c.iar mai mare dec(t msurile luate mai &nainte. D%orturile or*enilor de a3*i prote4a locuinele &mpotriva spar"erilor pot avea acest e%ect. 'e msur ce se &nmulesc lactele, alarmele *i #arele de %ier, pre!ena lor !ilnic ampli%ic dimensiunea ameninrii, atr"(nd atenia .oilor asupra pre!enei #unurilor de valoare *i duc(nd prin aceasta la o net pierdere a lini*tii proprietarilor de locuine %orti%icate. 'aranoia este punctul %inal al o#sesiei securitii. D+ist o ironie crud &n %aptul c, etimolo"ic vor#ind, &nelesul securitii acela de -a nu putea scpa. Ma4oritatea ameninrilor la adresa indivi!ilor apar din %aptul c oamenii se "sesc
6

prin*i &ntr3un mediu uman care "enerea! presiuni sociale, economice *i politice inevita#ile. $meninrile sociale se produc &ntr3o lar" varietate de %orme, dar e+istena C tipuri de #a! evidente7 ameninrile %i!ice 0durere, rnire, moarte1, ameninrile economice 0rpire sau distru"ere a proprietii, &mpiedicarea accesului la munc sau la resurse1, ameninrile drepturilor 0&ncarcerarea, ne"are a li#ertii civile normale1 *i ameninrile po!iiei sau statului 0des%iinarea, umilire pu#lic1. $ceste tipuri de ameninare nu se e+clud reciproc, ast%el &nc(t aplicare unuia 0rnirea1poate produce e%ecte asupra altuia 0pierderea locului de munc1. D+istena acestor ameninri individuale &n cadrul societii su#linia! marea dilem de la #a!a unei rsp(ndite %iloso%ii politice7 cum s ec.ili#re!i li#ertatea de aciune a individului cu ameninrile individuale *i poteniale pe care aceast ei de ctre li#ertate le aduce celorlali. $st%el spus, aceast dilem poate %i %ormulat ast%el7 cum s accentue!i li#ertatea unei comuniti %r ampli%ici oprimarea autoriti. 're"nana ima"inii o%erite de Eo##es statului, de %apt, deriv tocmai din acea c e+prim aceast dilem deose#it de clar. Bndivi!ii 0sau unitile umane comportamentale colectiv, cum sunt statele *i noiunile e+ist(nd &mpreun cu altele asemenea lor &ntr3o relaie anar.ic, &*i descoper li#ertatea sporit doar pe spe!ele securitii lor 1.

Cap. II #sigurarea securitii $ imperati" al timpului 1 !ecuritatea $noiune i premis fundamental a supra"ieuirii umane
$ctualmente %iloso%ii *i savanii din di%erite domenii ale *tiinei sunt &ntr3o permanent cutare *i e+aminare a cate"oriilor unei noi direcii interdisciplinare, a noos%erolo"iei, care &n pre!ent se mani%est drept teorie "eneral *tiini%ic a supravieuirii omenirii 061. 5a acest capitol se vor#e*te tot mai %recvent despre a*a noiuni ca -noos%er, -noos%eri!are, -de!voltare dura#il, -intelect social, -intelect noos%eric, -coevoluie, -supravieuire etc. 'rintre acestea un rol deose#it &i aparine cate"oriei securitate 0si"uran1, care dansea! 0cuprinde 1 un %ascicul de cuno*tine nu doar voluminos, dar *i e+trem de important pentru e+istena uman. 2n aceast ordine de idei s%era raiunii 0noos%era1 este interpretat de noi prin intermediul cate"oriei de securitate, adic ca o stare concret a civili!aiei ce va aprea pe parcursul supravieuirii omenirii *i traversrii celei din urm spre o de!voltare dura#il *i o%ensiv ca re!ultat al eliminrii pericolelor *i catastro%elor "lo#ale, asi"urrii securitii verita#ile a tuturor %ormelor de activitate vital uman. Cu alte cuvinte , civili!aia noos%eric repre!int o situaie calitativ nou a societii &n care modi%icrile intensive al sociumului vor purcede la o evoluie

adecvat a celui din urm cu natura, a omului cu #ios%era, prioritare vor deveni nu doar valorile "eneral 3 umane, dar *i cele ale eticii vii 0principiul #ios%erocentrist1. Firesc, pot e+ista mai multe de%iniii ale noiunii de securitate, totul aici depinde de aspectul de studiu al celei din urm, ce latur a cesteia dorim s3o de!vluim. 2n aceast ordine de idei e necesar ela#orarea anumitor criterii prin intermediul crora ar putea %i %ormulat de%iniia r(vnit. 2n vi!iunea noastr, la acest capitol e lo"ic a evidenia criteriul 0reperul1 -interesul individului sau al comunitii *i criteriul -persoana ca atare &n ansam#lu. 2n prima variant securitatea 0si"urana1 constituie intereselor vitale ale persoanei, statului, situaia de prote4are a societii vis3a3vis de pericolele,

ameninrile interne *i e+terne. $ici o#iectul de ocrotire este nu omul 0 individul1, nu ceteanul sau poporul, nu statul sau sociumul dar interesele acestora, ce nu &ntotdeauna pot %i evaluate o#iectiv de practica social *i de *tiin. Mai mult ca at(t, aceast de%iniie e+clude momentul contestrii ameninrii. <e aceea &n cel mai "eneral ca! si"urana 0securitatea 1 este o situaie &n care cineva urmrit de vreun pericol sau ameninat de altcineva. Cu alte cuvinte noiunea de securitate desenea! o situaie sau o po!iie, c(nd lipse*te pericolul 0prime4dia1. 'ericolul 0F1 &n vi!iunea noastr este o posi#ilitate 0ce e+ist o#iectiv 1 de aciona ne"ativ asupra or"anismului social, ca re!ultat al creia lui i se pot cau!a careva pre4udicii, daune. <eci, medit(nd despre securitate e necesar a meniona c e vor#a de o caracteristic sistemic, care ia &n consideraie %acultatea unor o#iecte de a amenina 0de a crea pericole1, iar capacitatea altora 3 de a apra, de a evita ast%el de pericole. $nali!a pro%und a pro#lemei "lo#ale ce in de securitate ne pune &n situaie de a clasi%ica pericolele. Se pot evidenia c(teva clasi%icri ale pericolului. Una din ele ne vor#e*te despre patru tipuri de pericole7 a1 pericolul provocat de "re*eli 0erori1 ce in de scopul preconi!atH #1 pericolele e+terne, adic venite din partea altor sistemeH c1 pericolele interne, adic cele ce in de elementele interioare ale unui sistem H d1 pericolele sti.iinice.

$lte criterii, ce in de situaii socio3naturale, ne vor#esc de asemenea despre diverse tipuri de pericole. 'rima "rup de prime4dii 0pericole1 o constituie pericolele ecolo"ice 0aciunea duntoare a naturii asupra omului1. $ doua "rup o constituie pericolele demo"ra%ice. $ treia "rup de pericole sunt cele de producere te.no"en 0aciunea duntoare a te.nolo"iilor, a te.nicii asupra #ios%erii, omului1. $ patra "rup ine de pericolele antropo"ene sociale 0condiionate de speci%icul sesi!rii umane a in%ormaiei1. 'ericolele primelor trei "rupe se e+aminea! &n limitele unor ast%el de direcii *tiini%ice cum ar %i ecolo"ia social, demo"ra%ia, ecolo"ia industrial, psi.olo"ia comunicrii, prote4area muncii etc. 'articularitatea acestora const &n %aptul c ele posed o msur cantitativ de apreciere a nivelului de si"uran 0numrul populaiei, cutremurelor *i %ora lor duntoare, numrul inundaiilor, sporirea traumatismul de producere etc. 1. 'ericolele

numrul anual al victimelor din accidente, din cataclisme, &n calamitile naturale, &n "rupei a patra, pericolele social3 pronunate acionea! *i a%ectea! con*tiina omului, su%letul lui, ceea ce este cu mult mai periculos dec(t aciunea celor trei "rupe precedente. 2n noos%erolo"ie e necesar a evidenia *i a separa o#iectele de #a! ale securitii. Dle ar putea %i urmtoarele7 persoanele 0li#ertatea *i drepturile lor1, naiunea 0lim#, tradiiile1, societatea 0valorile materiale *i spirituale1, statul 0constituia acestuia, suveranitatea *i inte"ritatea teritorial1. Securitatea &n scopuri practice de asemenea e util a %i clasi%icat. 2n aceast ordine de idei e lo"ic a evidenia o multitudine de tipuri de securitate, cum ar %i cea economic, social, politic , de stat, militar, cultural, spiritual, uman, de producere, ener"etic, te.nic, alimentar, in%ormaional, ecolo"ic, demo"ra%ic, nuclear, %i!ic, a lim#ii, a mediului, a su%letului etc. Noiunea de #a! ce desenea! esena, nucleul diverselor tipuri de si"uran o constituie cate"oria securitatea naional. Da poate %i interpretat drept capacitate 0putere1 a comunitii teritoriale de stat de a satis%ace, &n po%ida e+istenei pericolelor o#iective, acele cerine care sunt necesare pentru automeninerea 0autore!ervarea1 acesteia. ;#iectivele principale pot %i -interesele persoanei, societii, statului, ci cele ale cetenilor.
9

Securitatea naional sau securitatea rii e le"at nemi4locit de aspectele economice, politice, te.nico / *tiini%ice, demo"ra%ice ale de!voltrii societii, de starea de de!voltare a culturii medicale, a instruirii *i educaiei etc. Tendinele "lo#ale de de!voltare a lumii / de"radarea catastro%al a mediului *i sporirea rapid a populaiei pe Terra 3 cere comunitii mondiale con*tienti!area %aptului c "oana dup pro%it *i consumarea ne4usti%icat nu pot servi drept %ora motrice a de!voltrii dura#ile a civili!aiei. <eci apare nevoia de a ela#ora *i a reali!a noi paradi"me de e+isten uman, noi modele de asi"urare a securitii umane, a securitii vieii de pe planet. Concepia de!voltrii dura#ile &n comun acord cu #ioetica este o ast%el de paradi"m, care preconi!ea! o de!voltare a sociumului, respect(nd interesele viitoarelor "eneraii. 'ornind de la cele e+puse , putem %ormula sc.ema "eneral de soluionare a pro#lemei securitii naionale. Da poate %i conturat prin trei elemente de #a!7 Bnteresele naionale / 'ericolul 3 'rotecia. 5a acest capitol al"oritmul aciunilor spre asi"urarea securitii sociumului se poate repre!enta &n %elul urmtor 7 determinarea intereselor naionale ,scoaterea &n eviden a pericolelor sociale, %ormarea c.ipului du*manului 0oponentului1, protecia sociumului prin intermediul activitii reale *i &n %ine asi"urarea securitii sociumului. 2n acest conte+t e lo"ic a vor#i despre necesitatea apariiei, devenirii a unui nou compartiment al noos%erolo"iei, ce ar &n"lo#a &n sine e+aminarea *i ela#orarea metodelor de soluionare a pro#lemelor securitii planetare securitolo"ie. $cestea sunt c(teva su"estii ce in de esena *i coninutul uneia din cele mai importante noiuni ale noos%erolo"iei 3 a securitii, inclusiv *i a celei naionale, care ne o%er posi#ilitatea de a medita mai concret *i mai ar"umentat asupra pro#lemelor re%eritoare la crearea teoriei "enerale 0universale1 a e+istenei umane. *i pe care &l vom -#ote!a

1)

. %lobali&area $ factor ma'or (n reali&area securitii spre o de&"oltare durabil


5a rscrucea mileniilor BB *i BBB a devenit evident indisolu#ilitatea comensura#ilitatea noiunilor de -dezvoltare *i -securitate, *i

str(nsa

intercone+iune *i interdependen dialectic a acestora. Cate"oriile &n cau! , &n esena lor s3au pomenit a %i criteriile principale de %uncionare *i de e+isten a le oricrui sistem social, &ncep(nd cu individul &n parte *i %inis(nd cu specia uman, cu #ios%era &n &ntre"ime. <e menionat &n aceast ordine de idei c nu orice de!voltare poate %i ino%ensiv, neprime4dioas *i multe dintre criteriile tradiionale ale pro"resului, cum ar %i sporirea economic sau cre*terea #unstrii materiale a poporului posed "ranie naturale clar conturate . Cunoscuta interpretare a de!voltrii precum *i conceperea securitii ca o ocrotire de pericole *i ameninri 0G1, independente una de alta s3au dovedit a %i insu%iciente . Savanii tot mai %recvent se convin" c securitatea *i de!voltarea tre#uie unite, fuzionate &ntr3un tot &ntre", ridic(nd ast%el nivelul conceptual al securitii p(n la cel "eneral *tiini%ic sau c.iar direcie /filosofia securitii 0 sau pro#lemele %iloso%ice ale securitii1. p(n la cate"oria %iloso%ic de de!voltare 0 1. $st%el spus, &n *tiina %iloso%ic apare o nou

11

2n toate rile lumii &n pre!ent 0inclusiv &n =om(nia *i =epu#lica Moldova1 asi"urarea securitii se reali!ea! prin paradi"ma 0sau &n modelul1 de!voltrii indura#ile. ; a*a orientare tradiional &n domeniul securitii se con%runt tot mai mult cu diverse o#stacole *i &n principiu este lipsit de perspective, de*i resursele %inanciare *i administrativ or"ani!aionale alocate &n aceast direcie a activitii a con*tienti!a umane sunt &n continu cre*tere. 2n acest conte+t este necesar

conceptual nee%icacitatea a#ordrii tradiionale a ideii asi"urrii securitii &n toate %ormele sale, precum *i pentru toate o#iectivele 0omenire, #ios%er, stat, socium, personalitate1 *i a ela#ora o nou a#ordare teoretico 3 metodolo"ic %a de aceast pro#lem vital e+trem de important la etapa actual de de!voltare a societii $#ordarea resurso3utilitarist recent practicat direcionat spre o distru"ere a ni*ei ecolo"ice planetare *i care 4usti%ic con%runtarea sociumurile din cau!a resurselor, este necesar s %ie su#stituit cu o a#ordare #ios%ero 3 ecolo"ic, iar &n perspectiv cu una #ios%erico3noos%eric a de!voltrii *i a asi"urrii securitii "lo#ale. 2n locul strate"iei sporirii economice 0paradi"ma de!voltrii indura#ile1, ce cau!ea! distru"erea mediului *i a tuturor %ormelor de via, tre#uie s vin strate"ia de supravieuire &n comun, de prote4are a omenirii *i #iotei naturale, de securitate a civili!aiei *i #ios%erei. Natura va %i anali!at nu doar ca un mediu e+tern *i intern, care este in%luenat de om, dar ca o component activ &n relaia socionatural 0*i nu doar social1, ce limitea! considera#il activitatea uman. D simplu de &neles principiul unei ast%el de a#ordri7 aici e vor#a de implementarea sistemelor *i proceselor social3economice &n natur drept %undament %iresc al activitii vitale a omenirii *i asi"urarea securitii celei din urm. Societatea este un %ra"ment component al naturii, c.iar dac se deose#e*te esenial de o mare parte a ei, *i &nainte de toate de cea primitiv. <e %apt aici se are &n vedere de!icerea de la concepia pur social3economic, tradiional a de!voltrii pe viitor. <ac vom anali!a natura ca o#iect al cercetrii *tiini%ice, atunci aceasta va %i o a#ordare mult mai lar" *i comple+ 3 socionatural, *i nu doar una economic sau social3uman. <evine iniial sistemul socionatural, ce se de!volt &n comun acord cu le"ile #ios%erice -e+terne, &n locul unui sistem social3economic i!olat de natur care
19

se de!volt doar dup principiile sale -interne. 2n a*a mod o a#ordare metodolo"ic mult mai lar", adecvat cercetrii pro#lemelor de!voltrii dura#ile *i securitii "lo#ale, devine cea socionatural *i nu cea social, cum s3a menionat 091. $plicarea unei metodolo"ii mult mai ample *i sistemice &n pro#lema de!voltrii dura#ile invoc conclu!ii netriviale &n di%erite domenii. Spre e+emplu, a#ordarea socionatural &n domeniul economic plasea! accentul de la discuiile despre e%icacitatea mecanismelor de plan *i de pia, despre alternativele proprietii private sau celei o#*te*ti spre pro#lema compati#ilitii oricrei %orme social3 %orme economice a ei cu natura. $st%el, caracterul adecvat al unei sau altei pentru e+istena *i de!voltarea omenirii. <eoarece paradi"ma 0modelul1 de!voltrii indura#ile nu ne poate dura#il 01)1. Teoretic prioritatea se va o%eri anume de!voltrii dura#ile *i nu noiunii de securitate, dat %iind %aptul c doar prin cea din urm *i &nc la o interpretare cu sens &nvec.it, nu poate %i asi"urat supravieuirea omenirii *i prote4area #ios%erei. Unul din principiile ma4ore ale intercone+iunii *i interaciunii securitii *i de!voltrii dura#ile &n orientarea lor noos%eric devine globalizarea procesului de asigurare a securitii, la care ne vom re%er mai detaliat &n continuare. 'rocesul de "lo#ali!are ce se des%*oar, %r doar *i poate, in%luenea! considera#il pro#lema securitii. <evine evident c toate e%orturile direcionate spre asi"urarea securitii unui o#iect luat &n parte 3 stat, societate, %irm, socium, persoan *.a., tre#uie &n acela*i timp s -lucre!e pentru securitatea "lo#al, adic pentru securitatea omenirii, a &ntre"ii planete. <e aici reiese c securitatea oricrui o#iect 0su#iect1 nu poate %i asi"urat pe deplin %r a asi"ura securitatea planetar. <ar, deoarece securitatea civili!aiei depinde de prote4area #ios%erei, de dura#ilitatea *i evoluia ei %ireasc, prin urmare este necesar o asi"urare a securitii mediului natural. Cele e+puse mai sus pot %i con%irmate prin e+emplul securitii ecolo"ice. asi"ura securitatea, este &naintat o nou doctrin / asi"urarea securitii prin de!voltarea

economice pentru #ios%er va determina, &mpreun cu %actorii sociali, o temelie nou

1@

2n ultimele trei decenii *i mai ales dup con%erina ;NU de la StoI".olm cu privire la anumitelor pro#lemele mediului &n toate rile s3a ampli%icat interesul %a de pro#lemele ecolo"ice, &n special re!olvarea lor pe propriile teritorii. Ca re!ultat al succese ale unor ri 0 puri%icarea lacurilor, r(urilor, atmos%erei, construcia instalaiilor de %iltrare *.a.1 s3a dovedit, c situaia ecolo"ic "lo#al nu doar c nu s3a ameliorat, dar c.iar s3a a"ravat. ?i acest %apt s3a &nt(mplat atunci c(nd timp de trei!eci de ani pentru re!olvarea pro#lemelor ecolo"ice &n lume au %ost c.eltuite mai mult de dou trilioane dolari SU$. Unii savani consider c tendinele "lo#ale ne"ative cum ar %i supra&ncl!irea climei, epui!area stratului de o!on, reducerea #iodiversitii, pustiirea, impuri%icarea resurselor acvatice, #a!inului aerian al planetei *.a. s3au a"ravat &ntr3at(t c suntem ameninai de o catastro% "lo#al, mai mult pro#a#il la mi4locul secolului al AAB3 lea. ; dat cu declan*area ei, #unstarea ecolo"ic temporar pe un teritoriu separat 0ar, re"iune, ora* *.a.1 va %i distrus de ctre cataclism "lo#al. $ceast a%irmaie necesit demonstrri speciale, motivul %iind evident. <e e+emplu, dac se va reali!a un o#iectiv ecolo"ic local, %r un aport po!itiv &n soluionarea pro#lemelor "lo#ale , atunci vom %i martorii unei deci!ii temporare de con4unctur. Dste evident c amplasarea unei %a#rici 0u!ine1 &n a%ara "ranielor ur#ane %r modi%icarea te.nolo"iilor *i a raporturilor cu mediul %r crearea unor instalaii de puri%icare *.a., va in%luena situaia planetar ecolo"ic *i va mic*ora aciunea antropo"en asupra #ios%erei, %apt %r de care este imposi#il tran!iia spre o de!voltare dura#il *i mai apoi la constituirea noos%erei 0s%erei raiunii1. S anali!m *i o alt situaie. <ac se va iniia activitatea unei u!ine de prelucrare a "unoiului, pornind doar de la interese mesc.ine, atunci trans%ormarea re!iduurilor solide &n %orm "a!oas, cu soluionarea doar a unei pro#leme ecolo"ice locale, va a"rava considera#il starea atmos%erei planetare, ampli%ic(nd e%ectul de ser. $m#ele e+emple o%erite ne demonstrea! %aptul c accentuarea *i reali!area unor deci!ii ecolo"ice locale nu corespunde cerinelor de!voltrii dura#ile. Cau!a diver"enei create este %aptul c, &n primul r(nd, multe deci!ii locale pentru asi"urarea securitii ecolo"ice pe teritorii limitate 0ora*, re"iune, ar *.a.1 contra!ice intereselor
1C

planetare ale &ntre"ii omeniri, iar, &n al doilea r(nd , marea ma4oritate a deci!iilor locale nu mic*orea! presiunea antropo"en "eneral asupra #ios%erei &n &ntre"ime, #a c.iar o ampli%ic. <eoarece tran!iia spre o de!voltare dura#il, spre o civili!aie noos%eric ino%ensiv 0111 este posi#il doar &n dimensiuni "lo#ale 0inteli"ent *i con*tiina planetar, raiune *i mentalitate "lo#al etc.1, &ntr3un re"im de acord coerent al tuturor o#iectivelor securitii, atunci orice deci!ie *i aciune de asi"urare 0pentru orice o#iect1 a ei 0securitii1 nu tre#uie s contra!ic imperativele internaional /planetare de de!voltare dura#il. Cele a%irmate se re%er nu doar la securitatea ecolo"ic, dar *i la ori*icare alte %orme ale ei cum a %i cea in%ormaional , demo"ra%ic, economic, alimentar, ener"etic *.a. $*adar, putem conclu!iona c &n limitele paradi"mei de!voltrii indura#ile nu poate %i asi"urat securitatea at(t a omenirii &n &ntre"ime, c(t *i a statului &n particular, independent de tipul 0european, american, rus, c.ine! *.a1, dup care este preconi!at asi"urarea acestei securiti. D necesar a "lo#ali!a procesul de asi"urare a securitii, &n ca! contrar este imposi#il re!olvarea pro#lemei de supravieuire a civili!aiei contemporane.

16

2nc.eiere
2n ultimele dou3trei decenii ale sec. al AA3lea &n activitatea uman 0*tiini%ic *i practic 1 apar noi concepii ce in de securitatea socionatural a e+istenei individului, a civili!aiei &n "enere. $st%el spus *tiina e &ntr3o prospeciune 0e+ploare1 permanent a noilor paradi"me de supravieuire a omenirii, a noilor modele, metode *i or"anoane prin intermediul crora s3ar evita 0 s3ar stopa 1 posi#ila ecocatastro% "lo#al, eventualul omnicid planetar. <octrinele e+istente la acest capitol practic s3au epui!at ele nu mai provoac e%ecte po!itive ce ar corespunde cerinelor actuale de de!voltare a civili!aiei . $st%el, la &nceputul mileniului al BBB3lea asi"urarea securitii statului, societii *i persoanei, a culturii umane &n &ntre"ime, depinde nu doar *i nu &ntr3at(t de o#iectul *i su#iectul &n ansam#lu. 2n opo!iie cu tradiiile precedente, c orice procese *i direcii de "lo#ali!are 0in%ormaionale, cultural3lin"vistice, %inanciare, comerciale *.a.1 tre#uie s lucre!e pentru o de!voltare dura#il "lo#al coerent, *i nu pentru un model de civili!aie &nvec.it. Cu alte cuvinte, procesul de asi"urare al securitii a oricrui o#iect, inclusiv *i a &ntre"ii planete, tre#uie s %ie "lo#ali!at, adic "lo#ali!area *i &n acest conte+t tre#uie s devin un %actor ma4or &n reali!area securitii *i tran!iie spre o de!voltare dura#il. $r"umente pre!entate nu indic caracterul de sistem al asi"urrii securitii prin de!voltarea dura#il, deoarece aspectele "lo#ale, re"ionale, naional /teritorial *i local sunt unite &ntr3un tot &ntre"
1F

sistemic, dar pe #a!a unor imperative planetare. Caracterul siner"etico3sistemic al de!voltrii dura#ile se mai mani%est *i prin %aptul c sinteti!ea! &ntr3un sistem inte"ru cel puin trei s%ere ale activitii umane3economic, social *i ecolo"ic, ast%el cre(nd e%ectul sistemic al de!voltrii dura#ile necunoscut anterior. Spre deose#ire de modelul de!voltrii indura#ile, #a!at pe securitatea economic 0economia de pia1 0191, modelul de!voltrii dura#ile este orientat prin inte"ritatea sa sistemic spre reali!area , cel puin , a trei scopuri comune7 asi"urarea e%icacitii economice, ec.itii sociale *i a imperativelor ecolo"ice, care &n ansam#lu vor purcede spre o securitate dura#il 0dura#ilitatea ino%ensiv1 &n proporii "lo#ale, #a!(ndu3se pe un nou model al economiei, pe modelul #ios%erico 3 noos%eric 01@1.

)I)*I+%,#-I.:
1. $ se vedea7 /0123456 7.8 ! "#$"%&! ,,

JKLMNKOPQORN. STUORKLVWXOY. Z.,9))@, [.1) G. 9. $ se vedea7 93:;< 7.=' ()*+", -%."), /-0,1# 0,./%&) ,, \W]LVNPTLPQ^. 1996, _9H >eodor N.?(rdea.2lemente de informatic social, sociocognitologie 3i noosferologie' C.i*inu, 9))1, p.1G 31 ) @. $ se vedea 7 @;ABC615A0D 8.8. 4"#* /5)6 -%.")6! 7. Z., 1996. C. $ se vedea7 E0F:22D 8.8. 8)-+,9* -%.")6! :9;+,9, 0-."%&,' Z., 1996. 6. $ se vedea7 >eodor N. ?(rdea <inergetic, aliniaritate , autodezvoltare' =alea spre 3tiina postneclasic' C.i*inu, 199 , p. @13@9. F. $ se vedea : G.H. Ddiia a BB / `ucure*ti, 199F G. $ se vedea , de e+emplu7 >eodor N. ?(rdea' <ecuritatea ca noiune fundamental a noosferologiei ,, >rogresul te?nico@3tiinific, Bioetica 3i AedicinaB probleme de eCisten uman D Aaterialele =onferinei a EF@a 3tiinifice internaionale' GH@GI aprilie, GJJK' =ed. *tiini%ic acad., d...*.% Teodor N. a&rdea. C.i*inu 9))1, p. 9)39@ . $ se vedea, de e+emplu7 93:;< 7.=. ()*+", -%."), /-0,1# ,, \W]LVNPTLPQ^.1996._9H >eodor N.?(rdea.2lemente de 0,./%&)

1G

informatic social, sociocognitologie 3i noosferologie' C.i*inu, 9))1, p. 1G 31 )H 1 @31 G. 9. $ se vedea mai detaliat7 >eodor N.?(rdea. Latura uman 3i geneza problemelor globaleB aspecte sociofilosofice 3i metodologice ,,Filoso%ia, Sociolo"ia, 'olitica *i t(nra "eneraie , Aaterialele =onferinei internaionale' M@N octombrie GJJO' Coordonator 8asile aapoc. C.i*inu, 9))@, p.1)F3119. 1). $ se vedea7 93:;< 7.=. P0,/,+,&, 0,./%&) +,-,. 5)*+", -%."), ,, \W]LVNPTLPQ^ bcdN]OO. efdTNK cgPLROh ifjNTOQNdTgh QWhTLKLiOO. Z., 9))1._1. [.C)93CF . 11. $ se vedea7 >eodor N.?(rdea. Loosferizarea ca mecanism maCim importan Qn realizarea a trecerii la civilizaia durabil ,, $nale *tiini%ice ale USMF -Nicolae Testemianu din =.Moldova. 8ol.1. 'ro#leme metodico3#iolo"ice, %armaceutice *i de sntate pu#lic 0i"ien, epidemiolo"ie, mana"ement1. kilele Universitii. 1G31 octom#rie 9))9. Ddiia BBB. C.i*inu, 9))9, p. F)93F1G. 19. Mai detailat despre aceasta a se vedea 7 >eodor N.?(rdea. <ecuritatea economic 3i dezvoltarea inofensiv ,, $nale *tiini%ice ale USMF -Nicolae Testemianu din =. Moldova. 8ol.1. 'ro#leme metodico3#iolo"ice, Farmaceutice, de Sntate pu#lic *i mana"ement. kilele Universitii. 1F31G octom#rie 9))@. Ddiia B8.C.i*inu,9))@,p.CG 3C 9. 1@. $ se vedea 7 IJ3KC L.MNO 8.P 93:;< 7.=. R,-,ST ) -#&+&* 9 0 ,-& @ & ,-&* :9&19, @ )-,0"%&, 1T, 5)*+"; -%.")! ,, $%aceri electronice7 teorie *i practic. C.i*inu, 9))1, p. 1 F319).