Lituania

n antichitate, teritoriul Lituaniei a fost locuit de triburi proto-baltice. Acetia leau inut piept vikingilor ntr-o serie de invazii ncepnd din sec.V. Lituania a intrat in istoria european cnd pentru pri a dat a fost enionat ntr-un anuscris edieval ger an, cronica !uedlinburg din "# februarie "$$%. & nturile Lituaniei au fost unite de 'indaugas n "()*, ncoronarea oficial a acestuia ca rege al Lituaniei avnd loc n * iulie "(+). n perioada ti purie a lui ,edi inas au fost ocupate teritorii care astzi fac parte din -elarus, .craina, /usia i &olonia. La sfritul secolului al 01V-lea, Lituania era una dintre cele ai ari state din 2uropa. Lituania este statul baltic cel ai sudic3 n acela4i ti p, are suprafa5a cea ai are 4i popula5ia cea ai nu eroas. Lituania a fost pri a republic ocupat de sovietici care 4i-a c4tigat independen5a fa5 de ./66, prin declara5ia de la "" artie "%%$. /elieful su este n are parte plat, cu doar cteva dealuri 7oase n vestul 4i estul 5rii. 8el ai nalt punct este Auk9tasis, cu o altitudine de (%# de etri. Lituania are :+; de ruri, peste (;$$ de lacuri 4i %% k de coast la 'area -altic, spa5iu dedicat n are parte activit5ilor recreative 4i de conservare a naturii. &durile acoper pu5in peste )$< din suprafa5a 5rii. 8irca ;#< din cet5eni au origine lituanian, iar cele dou inorit5i i portante sunt cea polonez =*<> 4i cea rus =+<>. Li ba lituanian apar5ine fa iliei indo-europene. 8apitala Vilnius este un ora4 pitoresc, situat pe alurile rurilor ?eris 4i Vilnia. Arhitectura ora4ului vechi este printre cele ai fru oase din estul 2uropei. .niversitatea din Vilnius, fondat n "+:%, este un co ple@ n stil renascentist, cu nu eroase cur5i interioare, for nd aproape un ora4 n interiorul altui ora4. &re4edintele lituanian este ales prin vot direct pentru o perioad de cinci ani, atribu5iile sale 5innd n special de do eniul politicii e@terne 4i de securitate. &arla entul unica eral, 6ei as, are "#" de e bri. 8el ai cunoscut produs culinar al Lituaniei este probabil supa rece de sfecl. Alte specialit5i tradi5ionale sunt cele preparate pe baz de cartofi A de e@e plu, cltitele din cartofi sau 8epelinai =glu4te u plute cu carne, brnz de vaci sau ciuperci>.

Lituania reprezinta un coltisor european unic, aflat la intersectia ai ultor curente culturaleB scandinav, est-european, central european si rusesc. 1n partea de est a teritoriului se gaseste centrul geo etric al 2uropei. Lituania are doar ),+ ilioane de locuitori si o suprafata de *+.$$$ k patrati. Lituania se invecineaza cu Polonia, Belarusia, Letonia si Rusia. Capitala tarii este Vilnius. Al doilea oras ca ari e este Caunas, nu it si Dorasul uzeelorD. Li ba oficiala este li ba lituaniana. Aceasta si letona sunt singurele doua li bi ra ase din ra ura baltica a li bilor indo-europene. 8li a este te perat continentala. 1n 2vul 'ediu Lituania a atins o acoperire a@i a, de la 'area -altica pana la 'area ?eagra. 1n ");* onarhul Lituaniei s-a casatorit cu printesa &oloniei si astfel s-a nascut i periul &olonezo-Lituanian. 1n secolul 0V11 Lituania a fost i partita intre Austria, /usia si &rusia. 1n secolul 010, Lituania a fost i plicata in ai ulte rebeliuni anti-rusesti din &olonia. 1n ti pul pri ului razboi ondiala, tara a fost ocupata de ,er ania dar dupa razboi si-a procla at independenta. 1n ti pul celui de-al doilea razboi ondial tara se afla sub influenta nazista. Eitler a invadat Lituania in "%#", si sub ocupatia nazista aproape toti cetatenii de religie iudaica au fost ucisi in ghetouri si lagare de concentrare. Ar ata /osie a recucerit Lituaniain "%## si aveau sa treaca #$ de ani pana cand tara sa-si redobandeasca libertatea. 1nitiativele de glasnost si perestroika ale lui ,orbaciov au per is for area unei iscari care sa lupte pentru independenta Lituaniei. Aceasta a fost una dintre pri ele tari care a legalizat partidele anti-co uniste. Rusia a recunoscut independenta Lituaniei pe 6 septembrie 1991, iar pe 17 septembrie in acelasi an a intrat in Or anizatia !atiunilor "nite. #n $%%& Lituania a devenit membru "' si !()O. ( *ost una dintre cele $+ de tari care sa rati*ice noua Constitutie 'uropeana iar anul acesta vor renunta la moneda nationala Litas in *avoarea 'uro. Vilnius, capitala Lituaniei, are o populatie de *$$.$$$ de locuitori. 2ste un oras edieval cu arhitectura baroca si gotica. 8entrul istoric al orasului este unul dintre cele ai ari din 2uropa cu o suprafata de ),* kilo etri patrati. 2@ista peste ".+$$ de cladiri in 8entrul Vechi, construite intr-o su edenie de stiluri arhitectonice. Fe aceea orasul Vilnius este trecut pe Lista &atri oniului .?268G. 2@ista peste #$ de biserici in Vilnius, iar dupa caderea co unis ului au rasarit restaurante si hoteluri..

Lituania a c4tigat e bri n Or aniza,ia -ondial. a Comer,ului 4i a aderat la .2 n ai ($$#. n ciuda Lituaniei de aderare la .2, co er5ul cu vecinii 8entral 4i est europene, 4i /usia n special, reprezint o parte se nificativ din totalul co er5ului. 1nvesti5iile strine 4i afaceri de spri7in au contribuit la tranzi5ia de la econo ia de co and vechi la o econo ie de pia5. 2cono ia Lituaniei a crescut n edie ;< pe an pentru patru ani nainte de ($$; e@porturile 4i a cererii interne. 8u toate acestea, &1--ul a scazut aproape "+< n ($$% - trei foste sovietice -altice au fost printre cel ai greu lovit de criza financiar ($$;-$%. n ($$%, guvernul a lansat o ca panie de profil nalt, condus de pri - inistru C.-1L1.6, s atrag investi5ii strine 4i s dezvolte pie5ele de e@port, 4i ,uvernul neclintit anga7a entul de a largi refor elor econo ice a fost vital n Lituania pe rapid de recuperare de la o recesiune profunda - &1- a crescut cu ",)< n ($"$ 4i a srit +.;< n ($"", a face Lituania unul dintre econo iile ai rapid cre4tere n .2. 6curt 16HG/18 &ri a atestare docu entar a Lituaniei este datat la "# februarie "$$%, n analele nstirii din !uedlinburg. 1storia Lituaniei cunoa4te o perioad de apogeu n 2vul 'ediu, cnd 'arele Fucat al Lituaniei se ntindea de la 'area -altic la 'area ?eagr, fiind cel ai are stat din 2uropa. n ");*, prin cstoria regelui lituanian Iogaila cu prin5esa &oloniei, IadJiga, se for eaz i periul polonezo-lituanian =.niunea de la CreJo>. n "#"$, n btlia de la ,runJald, lituanienii, alia5i cu polonezii, i nving pe cavalerii teutoni. &rin .niunea de la Lublin din "+*% se for eaz .niunea statal polonolituanian, care a dinuit pn n ":*+. 6pre sfr4itul secolului al 0V111-lea, peste %$< din teritoriul lituanian este ocupat de 1 periul Karist. Lituania 4i redobnde4te independen5a n "%";. n ti pul &ri ului /zboi 'ondial este ocupat de ,er ania, dar dup rzboi redevine liber. ,er ania nazist invadeaz Lituania n "%#". n "%##, Ar ata /o4ie cucere4te 5ara, care devine /epublica 6ovietic 6ocialist Lituanian. &e "" artie "%%$, Lituania devine pri a republic sovietic independent. /usia i recunoa4te independen5a abia pe * septe brie "%%". &e ": septe brie acela4i an, 5ara intr n G?., iar n ($$# devine e bru .2 4i ?AHG. Lor a de guvern ntB /epublic se iprezidentiala, confor 8onstitu5iei adoptate la (+ octo brie "%%(. &uterea n stat este e@ercitat de &arla ent =6ei >, &re4edinte, ,uvern 4i 8urtea de Iusti5ie. &re4edintele 5rii este ales pentru un andat de + ani, pe baza votului universal, egal, direct 4i secret. &arla entul =6ei as>B &arla entul este unica eral, avnd "#" deputa5i ale4i pentru un andat de # ani. n cele :" circu scrip5ii electorale este ales direct cte un deputat, celelalte :$ de locuri sunt distribuite propor5ional cu voturile ob5inute pe ntreaga 5ar de ctre fiecare partid politic, pragul electoral fiind de + <.

,uvernulB n co ponen5a ,uvernului intr &ri - inistrul, nu it 4i revocat de &re4edinte cu aprobarea 6ei -ului 4i ini4trii de cabinet, aproba5i 4i revoca5i de ctre &re4edinte la reco andarea &ri - inistrului. Freptul de votB universal 4i obligatoriu pentru to5i cet5enii peste "; ani. Meful statuluiB Falia ,rNbauskaite &ri - inistruB Algirdas -utkevicius 'inistrul Afacerilor 2@terneB Linas Linkevicius &re4edintele &arla entului =6peaker>B VNdas ,edvilas

'conomia
2cono ia Lituaniei a nregistrat o cre4tere, n edie cu ;< pe an, n perioada ($$#-($$;. 8ele trei republici baltice au fost printre cele ai afectate de criza financiar din ($$%. Astfel, n ($$%-($"$, econo ia Lituaniei a scazut in edie cu circa "$-"(< anual. 8resterea econo ica s-a reluat din ($"", in rit uri de #-+< anual. &rodusul 1ntern -rut a scazut de la )(,# ld. euro in ($$; la (:,+ ld.euro in ($"$. &1--ul a crescut in ($"" la )$,* ld. euro iar in ($"( la )(,* ld. euro, adica a fost atins nivelul pre-criza. &entru ($") se prevede un nivel de )#,* ld. euro. 1nfla5ieB A scazut de la ;,+< in ($$; la #,"< in ($"" si ),(< in ($"(. &entru ($") se prevede )<. Mo a7B A scazut de la ":,;< in ($"$ la "),)< in ($"(. &entru ($") se prevede "",+<. 1nvestitiile e@terne directe au crescut de la "$,) ld. euro in ($"$ la "",: ld. euro in ($"(. Principalele ramuri industrialeB a4ini-unelte, construc5ii navale, prelucrarea le nului, aparatur electronic 4i electrocasnic, te@til, rafinarea petrolului, construc5ii navale =nave ici>, prelucrarea produselor agro-ali entare, ngr4 inte chi ice, a4ini agricole, echipa ente optice, co ponente electronice, calculatoare, prelucrarea chihli barului. Principalii parteneri comercialiB Ledera5ia /us, Linlanda, /egatul Krilor de Ios, ,er ania, &olonia, 'area -ritanie, -elarus. Lituania a aderat la .2 n ai ($$#. Fo enii de interes pentru Lituania n cadrul .2 sunt politica de coeziune, &olitica Agricol 8o un, securitatea energetic, co petitivitatea, &olitica 2uropean de Vecintate, &arteneriatul 2stic. Lituania va e@ercita &re4edin5ia 8onsiliului .niunii europene n ($"). Reprezentarea /n institu,ii europene0 8o isia 2uropeanB Algirdas 6e eta, 8o isarul european pentru ta@e, uniune va al, audit 4i antifraud 8onsiliul .niunii 2uropeneB : voturi

&arla entul 2uropeanB "( europarla entari 8o itetul regiunilorB % reprezentan5i 8o itetul 2cono ic 4i 6ocial 2uropeanB % reprezentan5i Principalele orient.ri ale politicii e1terne lituanieneB pregtirea pentru adoptarea euro 4i asigurarea independen5ei energetice r n dou obiective strategice ale politicii e@terne3 dezvoltarea rela5iilor cu 6.A 4i ?AHG 4i consolidarea rela5iei transatlantice3 cre4terea prestigiului 4i influen5ei Lituaniei n 2uropa3 aprofundarea rela5iei cu Ledera5ia /us 4i regiunii Caliningrad, n special pentru i pulsionarea dezvoltrii ei social-econo ice3 spri7inirea activ a aspira5iilor /epublicii 'oldova, .crainei 4i ,eorgiei de a deveni e bre al ?AHG 4i .23 pro ovarea unei diplo a5ii active, avnd la baz parteneriatul strategic cu &olonia 4i celelalte dou state baltice. Lituania a devenit e bru al Grganiza5iei ?a5iunilor .nite la "; septe brie "%%" 4i al Grganiza5iei 'ondiale a 8o er5ului la )" ai ($$".

Obiective )uristice
". 'uzeul 'arelui /azboi VNtautas 'uzeul infatiseaza istoria orasului din ti puri preistorice pana in prezent. &unctul central al uzeului sunt ra asitele avionului Lituanica cu care 6. Farius si 6. ,irenas au traversat Atlanticul in "%)).

(.'anastirea &azaislis 'anastirea si biserica for eaza cel ai are co ple@ onahal din Lituania si totodata unul dintre cele ai fru oase e@e ple de arta baroca italiana.

). -iserica 6f. Anne -iserica este foarte icuta, insa este una dintre cele ai fru oase din Lituania, fiind un superb e@e plu de arhitectura gotica tarzie. -iserica 6f Anne este fai oasa in pri ul rand datorita or intelor fru os decorate. 6e spune ca ?apoleon a fost atat de i presionat de acestea, incat a dorit sa ute biserica la &aris.

#. -iserica 6fintii &etru si &avel Adevarata fru usete a acestei biserici se afla in interior, sculpturile baroce fiind i presionante. -iserica se afla in afara orasului vechi Vilnius si a fost construita in secolul 0V11. A vonul in stil /ococo a fost construit la inceputul secolului 010, pentru a co e ora vizita &apei 1oan &aul al 11-lea in Lituania si in Vilnius.

+. Fealul celor Hrei 8ruci ,rupul statuar a fost pozitionat in secolul 0V11 si co e oreaza crucificarea a sapte calugari. 8rucile au fost distruse in ti pul regi ului lui 6talin, insa in anul "%;% au fost reconstruite, si bolizand credinta si identitatea lituaniana.

*. 8astelul Hrakai La (* k vest de centrul capitalei Vilnius, Hrakai este fosta capitala a 'arelui Fucat al Lituaniei si un loc plin de istorie.

:. Grasul Vechi Vilnius 'are parte din centrul istoric al capitalei Vilnius a fost cartier evreiesc, astazi a intind de acea perioada strazi precu ONdu si ,aono3 co unitatea evreiasca din Vilnius a fost deci ata in Eolocaust. 'ulte dintre cladirile si bisericile din aceasta parte a orasului dateaza din secolele 0111 - 010.

;. 8astelul ,edi inas

Acest castel a fost construit de catre inte eietorul orasului Vilnius, arele Fuce de ,edi inas, in secolul 0111. 8astelul a functionat pe rand, ca bastion de aparare, te nita si atractie turistica, acu fiind restaurat. Hurnul castelului ,edi inas, din cara ida rosie, nu este doar un si bol al capitalei, dar al intregii tari. 1n cadrul sau functioneaza 'uzeul ?ational al Lituaniei. Fe sus, din punctul de observatie, puteti privi panora a intregii capitale.

%. 'uzeul Victi elor ,inocidului 'uzeul gazduit in fosta resedinta C,- contine o colectie tulburatoare, ce a inteste de zilele intunecate ale ocupatiei sovietice. 8ara izile de la fundatia cladirii poarta nu ele celor despre care se crede ca au fost torturati si e@ecutati in interior.