Sunteți pe pagina 1din 8

Genunchiul posttraumatic obiective si mijloace in tratamentul de recuperare

Genunchiul este cea mai mare articulatie importanta a corpului. Prin pozitia sa, prin rolul sau in biomecanica statica si dinamica a membrului inferior, ca si prin slaba sa acoperire cu tesuturi moi, el este deosebit de predispus si vulnerabil atat la traumatismele directe, cit si la cele indirecte. Genunchiul sufera si in cazul unor imobilizari impuse de tratamentul anumitor afectiuni sau traumatisme. Particularitatea recuperarii consta in strinsa interdependenta dintre functia articulara si valoarea anatomo-functionala a musculaturii sale. La genunchi ntlnim toate tipurile de traumatisme i lez ri a tuturor tipurilor destructuri articulare! ". Leziuni ale p r#ilor moi! $egumente i #esut celular subcutanat %contuzii, pl gi, arsuri&' $endoane i muchi %ntinderi, rupturi, sec#ion ri, dezinser#ii&' (ase i nervi %rupturi, sec#ion ri& ). Leziuni osoase %deranjamente trabeculare, fisuri, fracturi& ale ! *pifizelor femurale, tibiale sau peronale' +otulei. ,. Leziuni articulare Plagi articulare' +upturi ligamentare' *ntorse' Lu-atii' Leziuni meniscale. Ruptura de menisc este un accident survenit pe o meniscopatie pree-istenta care a creat o degenerescenta, cu sau fara depunere de calcar. .e poate prezenta ca ruptura longitudinala completa %care este caracteristica mai ales meniscului e-tern& sau ca ruptura oblica sau combinata cu dezinsertie. Genunchiul, prin pozitia sa de articulatie intermediara a membrului inferior are un dublu rol! - asigurarea statica in momentul de sprijin'

- asigurarea elevatiei piciorului in momentul balansului pentru orientarea piciorului in functie de denivelarile de teren. - Genunchiul joaca un rol important in foarte multe momente si activitati uzuale si profesionale. /actorii vulneranti care pot actiona asupra genunchiului sunt! a& /actori mecanici' b& /actori fizici' c& /actori biologici' d& /actori chimici. Anatomia patologica $raumatismele fibrocartilajelor articulare sunt reprezentate doar de leziunile meniscale ale articulatiei genunchiului. 0ceste leziuni pot fi singulare sau se pot asocia cu oricare alt tip de leziune %entorse, lu-ati, fracturi&. Leziunile meniscului compromit vascularizatia acestuia, ceea ce e-plica de ce tratamentul conservator are putine sanse de reusita, indicatia terapeutica raminind cea chirurgicala. Leziunile de menisc sunt formatiuni fibrocartilaginoase, vascularizate doar periferic in zona fibroasa. 1eniscurile au rol de a creea o congruenta perfecta intre condilii femurali si platoul tibial, de a creea o mai buna repartitie a presiunilor intraarticulare, de a permite o mai buna alunecare a capetelor osoase articulare. +uptura de menisc se poate prezenta ca! ruptura longitudinala %comple-a& caracteristica mai ales meniscului intern' rupturi transversale, caracteristice meniscului e-tern, ruptura oblica combinata cu dezinsertia fie a coarnelor fie periferica. 1eniscurile sunt bine ancorate %in special cel intern& la structurile din jur! la femur , la tibie, la rotula, ligamente incrucisate, capsule, ligamentul lateral si intern. 1eniscul intern este cel mai e-pus traumatizarii %234 din leziunile meniscale&, datorita fi-itatii lui la structurilor din jur %mai ales la ligamentul lateral intern& ca si presiunilor mai mari ce se e-ercita asupra lui prin condilul femural intern, prin care trece proiectia centrului de greutate a corpului. *-ista trei mecanisme care ar produce rupturile meniscului!

fle-ie urmata de o e-tensie puternica asociata cu o rotatie a genunchiului in timp ce tibia este fi-ata, prin blocare la sol a piciorului. La sportivi blocarea piciorului la sol prin crampoanele ghetelor este o cauza frecventa %56 4 din rupturile de menisc sunt intilnite la fotbalisti&. 0socierea concomitenta a unei fle-ii cu rotatie e-terna si vag fortat, ceea ce deschide interlinia interna articulara si va incarcera meniscul, care va fi strivit la e-tensia urmatoare. 7n cadrul unor traumatisme comple-e ale genunchiului, soldate cu fracturi de platou sau cu rupturi de ligamente, incrucisate sau laterale. SIMPTOMATOLOGIE SI CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI a! e"amenul clinic # semne su$iecti%e si o$iecti%e $! in%estigatii paraclinice # e"& radiologic' pro$e de la$orator .imptomatologia clinica este relativ comuna. La fracturi bolnavul prezinta! - durere intensa' - tumefiere a genunchiului' - hemartroza abundenta' - impotenta functionala, - echimoza, mai ales in spatiul popliteu. La lu-atii bolnavul prezinta dureri spontane care se intensifica la incercarea de fle-ie a gambei. Palparea arata relieful rotulian deplasat, iar in locul rotulei o depresiune in fundul careia se 8alpeaza condilul si trohleea femurala. Genunchiul poate fi blocat in e-tensie sau in usoara fle-ie. Lu-atia rotulei se reduce ortopedic, dupa care se pune un burlan de gips. 9neori se intervine chirurgical e-ecutind o palectomie. La ruptura de menisc, bolnavul prezinta o durere violenta, brusca insotita de impotenta functionala imediata. 9neori apare blocajul articular, hidrartroza este aproape regulata, iar hemartroza este destul de frecventa. :riteriile pentru sustinerea diagnosticului sunt! clinice, radiologice si paraclinice. 7nspectia stabileste! - tipul constitutional greutatea pacientului si aduc unele precizari privind ortostatismul si mersul pacientilor cu sechele la membrele inferioare'

pozitia sau atitudinea segmentului lezat' deformari articulare' aspectul tegumentului si al tesutului subcutanat' culoarea tegumentului care poate fi modificata de echimoze, staza venocapilara, ischemie, hiperemie. Palparea este unul dintre criteriile clinice care stabileste! - temperatura tegumentelor care indica procese inflamatorii in cazul tegumentelor calde sau algoneurodistrofii in cazul tegumentelor reci' - gradul de suplete al pielii si tesutului subcutanat urmare al starii de uscaciune sau umiditate a pielii' - punctele dureroase la presiune' - pulsatia arteriala. Prin palpare se mai poate stabili de asemenea, continuitatea osoasa, mobilitatea anormala, articulara sau osoasa, crispatiile tesutului osos sau ale celui cartilaginos. 1asuratorile in afectiunile aparatului locomotor se fac comparativ %membrul sanatos ; membrul afectat& si reprezinta alt criteriu clinic. 1asuram circumferinta articulara, circumferinta segmentului %crescuta in edem si staza in atrofii& ca si in lungimea membrului sau a segmentului de membru traumatizat. <ilantul articular este de asemenea, un criteriu clinic si consta in masurarea unghiurilor de miscare articulara %testing-ul articular&. .tatica si mersul se studiaza prin aprecierea statica monopolara si bipolara a mersului care, ca produs dinamic, permite evidentierea coordonarii si a mobilitatii articulare in cadrul unghiurilor utile si tuturor fortelor musculare ale membrelor unferioare. E(OLUTIE SI PROGNOSTIC Prognosticul pentru genunchiul operat depide de felul si gravitatea leziunii, dar este de regula favorabil, recuperarea genunchiului operat fiind totala daca tratamentul este bine ales si corect aplicat. *-ceptie fac persoanele in virsta la care pot aparea procese de osteoporoza si osteoscleroza. TRATAMENT

Tratament igieno)dietetic $ratamentul igieno-dietetic in cadrul genunchiului operat nu este specific. =aca bolnavul, are un surplus de strat adipos este bine sa nu consume lipide sau glucide %piine, fainoase, zahar& deoarece articulatia si asa suferinda va fi ingreunata si mai mult de greutatea provenita din consumul acestor alimente. +ecomandam deci, bolnavului, in perioada spitalizarii consumul de proteine principale cum ar fi! carne, %slaba& fiarta, oua, lapte si brinzeturi. :el mai important rol il au vitaminele prin! - vitamina 0, care ajuta la regenerarea celulelor din organism, la vindecarea ranilor, cresterea rezistentei la infectie' - vitamina > are actiune antihemoragica' - vitamina : care asigura functionarea normala a vaselor sanguine' 7n general trebuie evitate eforturile profesionale si pozitia ortostatica prelungita. Tratamentul pro*ilactic consta in evitarea eforturilor mari si bruste, mai ales la sportivii de performanta, la virstnici %care au un grad avansat de degenerare a elementelor articulare&, la copii. Tratament medicamentos 1edicatie antalgica si antiinflamatoare este administrata cind durerea are intensitati mai mari! infiltratii cu -ilina cu?sau fara hidrocortizon %decit in cazul unor forme dureroase limitate, mai ales la insertia tendoanelor la burse sau muschi&. 7nfiltratia intraarticulara se aplica doar in procesele articulare inflamatorii. 7n inflamatia articulara repausul si postura articulara rela-ata e prima atitudine a recuperatorului in fata unei articulatii inflamate, cu sau fara lichid articular. :rioterapia determina o hiperemie activa %dupa o prima si scurta faza de vasoconstrictie&, scade viteza de conducere pe nerv, scade activarea receptorilor cutanati %efect antalgic& scade spasmul muscular. 0lte proceduri cu rol antalgic si antiinflamator sunt! parafina, ultrasunetele si undele scurte.

Tratament ortopedico # c+irurgical $ratamentul ortopedic foloseste metode care vizeaza reducerea deformatiilor sau a fracturilor prin manevre e-terne si mentinerea reducerii cu mijloace e-terioare a segmentului afectat. 1obilizarea ortopedica se realizeaza cu ajutorul aparatului gipsat a tractiunii continue. 7mobilizarea gipsata se aplica atit la fracturi cit si in cazul unor afectiuni care necesita punerea in repaus a unui segment. 7n situatii postoperatorii se poate folosi aparatul gipsat si pentru corectarea si mentinerea corectiei unor deformari congenitale sau dobindite. 7n cazul esuarii tratamentului ortopedic, se indica tratamentul chirurgical. $ratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat pe o perioada de ,-@ saptamini este recomandat in fracturile de rotula, fractura supra si intercondiliana si fractua de platou tibial. 7n fracturile cu deplasare se recomanda insa tratamentul chirurgical. 1ersul cu sprijin va incepe dupa circa doua luni. :hirurgia ortopedica s-a e-tins treptat depasind in prezent, indicatiile clasice din cadrul traumatologiei. 7nterventiile chirurgicale ortopedice se pot clasifica astfel! - Aperatii care se adreseaza elementelor angrenate ale artrozei si care au un scop simptomatic paleativ' - Aperatii care inlocuiesc articulatia ; artroplastia totala' Genunchiul poate fi operat pentru repararea unor leziuni traumatice ca! a& +upturi de menisc %foarte des intilnite&' b& Leziuni ale genunchiului la-, post-traumatic' c& fractura supra si intercondiliana' d& /ractura de platou tibial' e& Lu-atii ale genunchiului. Pentru restabilirea miscarilor ale genunchiului se poate efectua o artroplastie a genunchiului, operatie ce consta in inlocuirea pe cale chirurgicala a unei articulati cu o proteza metalica. 0rtroplastia este o operatie complicata, mai ales prin posibilitati multiple de infectii, embolii gazoase, flebite, infundarea platourilor tibiale, paralizii ale sciaticului popliteu e-tern. 0rtroplastia se prezinta sub doua forma! proteza partiala sau totala . Protezele prezinta si mari beneficii, ca refacerea functiei membrului inferior prin reducerea durerii si recistigarea mobilitatii, cel putin partial si a capacitati de mers. +uptura de menisc are indicatie operatorie majora, deoarece instalarea procesului degenerativ al genunchiului este accelerata. 1enisccectomia este o

operatie intra-articulara prin care se realizeaza curatirea genunchiului de o serie de elemente anatomice, inclusiv in indepartarea meniscului rupt. 1eniscul rupt poate fi indepartat in intregime sau numai fragmente rupte, in locul ramas liber formindu-se un un nou menisc din tesut fibros. =upa operate, genunchiul este strins intr-un pansament compresiv pentru a impiedica hemartroza si este imobilizat pe atela. +eeducarea incepe a doua zi dupa operatie cind piciorul se afla pe atele. La inceput se e-ecuta contractii izometrice pentru cvadriceps aflat in e-ces. :ontractiile cvadricepsului se vor repeta de 5-6 ori la fiecare ora, pina cind muschiul devine suficient de puternic. 7n acest moment se fac ridicari ale membrului inferior cu atela cu tot. =aca tratamentul a fost bine efectuat, dupa "3-"5 zile se obtine o musculatura buna si se poate trece la mers. 9ni autori recomanda inceperea mersului dupa @2 ore de la operatie, mentinind atela. 7n e-ercitiile de mers se va urmari! - ca piciorul sa fie intins din genunchi, in faza de sprijin anterior' - sa se corecteze tendinta de leganare laterala provocata de teama de a calca pe piciorul operat' - sa se corecteze inclinarea trunchiului tinind bratul din partea piciorului operat in sus pe linga cap' =upa ,3 zile de la operatie, mersul trebuie sa fie corectat, intirzierile fiind de multe ori provocate de graba de a merge cu un picior insuficient pregatit si dureros. TRATAMENTUL ,ALNEOLOGIC - ape minerale' namoluri! 7ntrucat sechelele posttraumatice ale genunchiului include de regula deficite functionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare, periarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mobilizare in faza ortopedica, chirurgicala in afectiunile posttraumatice. Abiectivele si continutul curelor balneo-climaterice vor fi in totalitate de recuperare imediata, ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor. .unt indicate urmatoarele statiuni! 0mara, <azna, *forie Bord, 1angalia si $echirghiol. .echelele post-traumatice ale membrelor intreseaza structuri foarte variate % oase, muschi, articulatii& si dau complicatii vasculotrofice si psihice. +ecuperarea acestor sechele prin metodologia comple-a fizico-balneara are o importanta si o eficienta cu totul deosebita. +ecuperarea bolnavilor in statiuni balneoclimaterice se face in etapa a 77-a, care succede etapa de recuperare si care are loc in servicii de traumatologie in sectiile de ortopedie

sau sau in sectiile de recuperare spitalicesti.Bu se vor trata in statiuni fracturile si lu-atiile medulare si nici fracturile cu focare de osteomielita. :ontraindicatii pentru recuperare la statiuni au si pseudoartrozele, artritele septice post-traumatice, precum si leziunile de nervi periferici cu sectiunea nesuturata. :ele mai bune rezultate se obtin in sechele dupa traumatisme si operatii de mambrem dupa ce s-a terminat perioada de imobilizare si dupa ce s-a cicatrizat plaga.