Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 1 -
Regnul Plantaecuprinde organisme pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la mediul terestru. Acest
regn cuprinde doua grupe mari de plante (doua subregnuri):

Briofitele
(= Subregnul
Bryobionta)
Plantele vasculare (cormofite)
(= Subregnul Cormobionta)
Sunt plantele cele mai evoluate, al caror corp este un corm, diferentiat in organe:
radacina, tulpina, frunza.
Incr. Pteridophyta Incr. Pinophyta Incr. Magnoliophyta
(Angiospermatophyta)
pteridofitele gimnospermele angiospermele
Plante lemnoase si
erbacee, care se
reproduc prin spori
Plante lemnoase, care
formeaza seminte dar
sunt lipsite de fructe
Plante lemnoase si erbacee care
produc seminte, formate si
adapostite in interiorul
fructelor

ncr. Magnoliophyta
(Angiospermatophyta)


Se considera ca primele angiosperme au aparut acum ~ 100 milioane de ani, dintr-un grup de gimnosperme
primitive, apoi ele s-au diversificat si s-au raspandit pe toata suprafata globului, devenind grupul dominant
de plante in habitatele terestre, cuprinzand cca 235.000 specii de plante erbacee si lemnoase actuale.

Succesul inregistrat in cucerirea si colonizarea uscatului s-a bazat pe:
c edificarea unui corp vegetativ rezistent la uscaciune (care prezinta un sistem vascular eficient,
cuticul si stomate)
c o mai buna diseminare si protectie a embrionului (acest lucru s-a realizat prin aparitia florilor tipice
si prin aparitia fructelor cu seminte)
c existenta unor strategii reproductive diverse care asigura un numar foarte mare de descendenti
c capacitatea foarte mare de adaptare a sporofitului care faciliteaza ocuparea celor mai variate tipuri de
habitate din mediu terestru si secundar, din cel mlastinos si acvatic (ex. cactusii in desert, nuferii in
apa etc.)

Caractere generale ale angiospermelor:
Corpul are: radacina, tulpina, frunze, flori cu organizare florala variata, fructe cu seminte
Proces evolutiv nou: DUBLA FECUNDATIE din care rezulta 2 zigoti, unul va da nastere
embrionului, iar celalalt endospermului secundar care este un tesut nutritiv al semintei
Strategii reproductive diverse si multiple (desi la angiosperme reproducerea sexuata este
predominanta, atingand apogeul specializarii, adesea aceasta este insotita si de cea asexuata, care
poate deveni de multe ori mai eficienta, in conditii de mediu restrictive) NUMARUL DE
DESCENDENTI ESTE FOARTE MARE
O UIMITOARE ADAPTABILITATE A SPOROFITULUI

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 2 -
Incr. Magnoliophyta (Angiospermatophyta) este impartita in doua mari clase: Cls. Magnoliatae
(Dicotiledonatae) si Cls. Liliatae (Monocotiledonatae). Tabelul de mai jos prezinta o comparatie intre
cateva caracteristici generale ale celor doua grupe.
Cls.
Dicotiledonatae
Exemple:
stejarul,
trandafirii,
cactusii,
floarea-
soarelui
Sunt plante
erbacee sau
lemnoase
Frunze de
diverse feluri,
dar deseori cu
limb latit;
nervatiune
penata sau
palmata
Elementele
florale 4 sau
5
Semintele au
doua cotiledoane
si nu contin de
obicei endosperm
Cls.
Monocotiledonatae
Exemple:
palmierii,
gramineele,
orhideele,
crinii
Sunt plante
erbacee
Frunze
inguste;
nervatiune
paralela sau
arcuata
Elementele
florale 3
Semintele au un
singur cotiledon
si contin de
obicei endosperm

Polenizarea naturala poate fi autogama (se face direct, polenul ajunge pe stigmatele aceleiasi flori) sau
indirecta (incrucisata) cea mai frecventa (polenul trece dintr-o floare in alta). La angiosperme, pentru
realizarea unei reproduceri eficiente, sunt intalnite in polenizare atat vantul, cat si insecte, pasari sau apa:
Polenizare anemofila Polenul este transportat prin vant
Polenizare entomofila Polenul este transportat de insecte
Polenizare ornitofila Polenul este transportat prin mijlocirea pasarilor colibri
Polenizare hidrofila Polenul este transportat de apa
Plantele adaptate la polenizarea anemofila produc cantitati mari de polen, pentru a asigura succesul
reproducerii. Alergiile sezoniere la polen sunt cauzate de anumite plante adaptate la polenizarea anemofila
(dar se stie ca nu orice plante din aceasta categorie produc alergii, de exemplu coniferele (toate au polenizare
anemofila) sau cerealele cum sunt porumbul, orezul si graul nu produc alergii la om).

Cls. Magnoliatae (Dicotiledonatae)
Clasa Magnoliatae este impartita in sase subclase:
- Subclasa Magnoliidae
- Subclasa Hamamelidae
- Subclasa Caryophyllidae
- Subclasa Rosidae
- Subclasa Dilleniidae
- Subclasa Asteridae

1. Subclasa Magnoliidae
Cuprinde angiospermele cele mai primitive, de exemplu Ordinul Magnoliales (cuprinde genul Magnolia
magnolie, Liriodendron tulipifera arborele de lalea etc.), include specii fosile care dateaza din Cretacicul
inferior. Alte ordine grupate in aceasta clasa sunt:
- Ord. Piperales cunoscut datorita speciilor cu importanta economica, cum este piperul (Piper nigrum),
ale carui fructe sunt folosite drept condiment;
- Ord. Ranunculales - cuprinde genul Ranunculus, foarte comun, Ranunculus repens (piciorul cocosului),
genul Helleborus, H. purpurascens (spnz), folosit in trecut in medicina naturista ca citostatic, genul
Clematis (cu specii lemnoase ornamentale folosite ca plante de gradina denumite popular clematite);
- Ord. Papaverales, Fam. Papaveraceae include plante bogate in alcaloizi (medicinale), cum sunt
Papaver somniferum (mac de grdin) si Chelidonium majus (rostopasc);
- Ord. Nymphaeaceae plante acvatice cu frunze lung peiolate cu limb plutitor, intalnite in ape statatoare
si lin curgatoare, de exemplu:
Nuphar lutea Nufar galben Din petale se prepara dulceata si serbet
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 3 -
Nymphaea alba Nufar alb Adevarata podoaba a baltilor
Nymphaea lotus var.
termalis
Floare de tu, dree,
nufar romanesc
Specie endemica pentru tara noastra (bile
1 Mai, langa Oradea)
Victoria regia Nufar de Amazon Nufar mare, frunze peltate 1 m diametru

2. Subclasa Hamamelidae
Plante in majoritate lemnoase, cu flori mult simplificate, cel mai adesea grupate in inflorescente numite
ameni (plante amentifere), se caracterizeaza atat prin polenizare anemofil.
Ord. Hamamelidales
Fam. Hamamelidaceae
- plante lemnoase cu frunze simple lobate, frecvent cultivate ca ornamentale
- singurul gen este Platanus: putine specii de arbori monoici cu flori unisexuate grupate in
inflorescente globuloase, lung pedunculate; la noi exista P. orientalis si P. occidentalis

Ord. Fagales
Fam. Fagaceae
Include genuri foarte importante de arbori si arbusti, in general monoici, cu frunze simple, si flori masculine
dispuse in inflorescente amentiforme si flori feminine solitare sau grupate in inflorescente cimoase. Fruct de
tip nuc este protejat de o cupa.
Fagus
sylvatica
fag Fruct = jir Crete n special la deal i munte, dar poate fi ntlnit - sporadic -
i la cmpie, mai ales n regiunile nordice ale Romniei. Fagul
permite multor specii de plante mrunte s supravieuiasc n
zonele n care predomin, formnd, n cadrul aa-numitelor fgete,
biotopuri bogate i pline de frumusee.
Castanea
sativa
castanul
bun
Fruct =
castane
comestibile
Crescut att n livezi specializate, ct i la marginea sau chiar n
mijlocul pdurii; frecvent cultivat n Banat unde exista un
microclimat submediteranean.
Quercus
robur
stejar Fruct =
ghinda
Se ntlnete mai ales la cmpie i n zonele colinare, foarte rar la
deal. n afar de pdurile curate de stejar, numite stejrete, stejarul
se gsete i n amestec cu alte foioase, de exemplu cu fagul.
Exista aproximativ 200 de specii de Quercus raspandite in regiunile cu clima temperata, dintre care unele
sunt prezente si in tara noastra.

Q. robur (stejarul) arbore cu frunze penat-lobate scurt petiolate si fructe (ghinda) pedunculate
Q. petraea (gorunul) frunze lung petiolate si ghinde sesile
Q. cerris (cerul) arbore submediteranean cu frunze pieloase
Q. frainetto (grnia)
Q. rubra (stejarul rou american) cultivat ca arbore ornamental

Fam. Ulmaceae
Cuprinde arbori si arbusti cu frunze simple, cu limb nedivizat, asimetric la baza. La noi exista ~ 30 specii de
Ulmus in paduri; caracterizate prin monosamare pedicelate sau sesile.
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 4 -


Ord. Urticales
Plante cu frunze acoperite cu peri aspri.
Fam. Urticaceae cuprinde predominant plante erbacee prevazute cu peri urticanti. La noi exista Urtica
dioica (urzica mare), perena, dioica, poate atinge in unele cazuri 2 m inaltime.

3. Subclasa Rosidae
Cuprinde dicotiledonatele cele mai tipice, plante erbacee si lemnoase grupate in peste 20 de ordine cu genuri
si specii variate ca dimensiuni, structura, ecologie etc. Flori predominant bisexuate, cu periant diferentiat in
caliciu si corola, dialipetale (cu petale libere).
Ord. Rosales numar mare de specii, plante lemnoase si erbacee caracterizate printr-o larga varietate de
forme; frunze prevazute in general cu stipele perechi; flori de regula hermafrodite.
Fam. Rosaceae
Subfam. Rosoideae
Genul Rosa numeroase specii de arbusti ce formeaza tufe lemnoase erecte sau agatatoare
prevazute cu ghimpi; frunze imparipenat compuse; flori mari: Rosa canina arbust ghimpos
(denumit popular maces) (campie munte); Rosa pendulina fara ghimpi in padurile de munte.
Fructele lor (achene) sunt adapostite in interiorul receptaculului, care la maturitate devine carnos, de
culoare rosie, formand un fruct fals, comestibil si bogat in vitamina C (maceasa).
Trandafirii sunt plante de ornament care s-au obtinut din incrucisari intre Rosa gallica si alte specii
europene sau originare din China. (Rosa gallica = rsur portaltoi pentru trandafirii de talie mica)
Multe specii de Rosa se cultiva in scopuri decorative, unele sunt folosite in industria parfumurilor
(Rosa damascena).
Genul Rubus gen cosmopolit, peste 200 de specii arbustive, spinoase, caracterizate prin frunze
compuse (palmate sau penate) si fructe multiple (polidrupe) comestibile.
Mai raspandite sunt Rubus caesius (mur de zavoi) si Rubus idaeus (zmeur) - cultivat pentru fructe;
creste prin paduri, arbust, important pentru apicultura pastorala.
Subfam. Maloideae
Malus arbori cu importanta economica deosebita, cultivati ca pomi fructiferi; fructul se numeste
popular poama. Dintre speciile spontane: M. sylvestris (mar paduret), dintre speciile cultivate M.
domestica (mar, cu peste 10.000 soiuri).
Cydonia specii cultivate comestibile: C. oblonga (gutui); specii decorative: C. japonica (gutui
japonez).
Crataegus monogyna (pducel) arbore de lizier foarte cunoscut
Genul Pyrus la noi exista cateva specii. Mai cunoscut este parul cultivat P. communis rezultat prin
selectie si hibridare.
Subfam. Prunoideae include o serie de plante lemnoase (arbori si arbusti) cu deosebita valoare
economica, avand fruct comestibil de tip drupa. Dintre reprezentantii mai importanti fac parte:
Prunus domestica (prun cultivat)
Prunus cerasifera (corcodu)
Cerasus avium (cire)
Cerasus vulgaris (viin)
Amygdalus communis (migdal)
Armeniaca vulgaris (cais)
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 5 -
Persica vulgaris (piersic)

Ord. Fabales cuprinde plante lemnoase si erbacee cunoscute sub denumirea de leguminoase si caracterizate
prin omogenitatea tipului de fruct care este o pastaie. Seminte numeroase, bogate in amidon si proteine.
Fam. Fabaceaeeste importanta prin:
- numarul mare de reprezentanti (este a treia dintre angiosperme, dupa Fam. Orchidaceae si Asteraceae,
avand 730 genuri si peste 19.400 specii)
- valoarea lor economica (incluzand plante agricole si furajere importante, de exemplu, dintre cele mai
cunoscute: Glycine max (soia), Phaseolus (fasolea), Pisum sativum (mazarea de cultura), Medicago sativa
(lucerna), Arachis hypogaea (alun de pmnt), anumite specii de Trifolium (trifoi) si Vicia (mzriche).
- genul Robinia pseudacacia (salcm) arbori cu frunze imparipenat compuse, flori grupate in raceme
pendule, flori albe sau roz, rosii si pstaie turtit; arbore melifer, cu crestere rapida
- Laburnum salcmul galben; flori dispuse in racem; arbore decorativ, toxic, melifer
- Wisteria glicin liana decorativ.
- Gleditschia tricantos gldi; frunze simplu penate pe ramuri lungi si bipenate pe cele scurte; foarte
rezistenta la secet, folosita pentru garduri vii si perdele de protectie.
- In zonele calde:
Mimosa pudica specie cu frunze bipenat-compuse
Acacia cuprinde plante lemnoase raspandite in Africa si Australia. La noi se cultiva in sere. Unele
specii de Acacia se cultiva, ele avand lemn durabil, frumos colorat, si sunt bogate in gume (de
exemplu Acacia senegal - salcam de Sengal - care furnizeaza guma arabic).

Ord. Araliales grupeaza plante erbacee, arbori si arbusti cu flori grupate in inflorescente de tip umbela;
contin uleiuri esentiale, glicozide, saponine si alcaloizi.
Fam. Araliaceae: Hedera helix (iedera) planta agatatoare cu radacini normale si adventive fixatoare,
frunze sempervirescente.
Fam. Apiaceae (Umbelliferae) plante ierboase, radacini adesea pivotante, inflorescenta de tip umbela
compusa; ~3.000 specii de plante cu importanta stiintifica si practica deosebita:
Apium graveolens - elin
Carum carvi - chimen
Coriandrum sativum - coriandru
Daucus carota - morcov
Pastinaca sativa - pstrnac
Petroselinum hortense - ptrunjel
Levisticum officinale - leutean
Genurile Conium si Cicuta (cucuta) includ specii toxice.

4. Subclasa Dilleniidae
Cuprinde plante lemnoase si erbacee, tropicale si subtropicale (termofile).
Ord. Capparales majoritatea sunt plante erbacee
Fam. Brassicaceae include plante care au floarea formata din patru petale dispuse in cruce de unde si
denumirea veche a familiei: Cruciferae.
Fam. Brassicaceae este o familie cu numerosi reprezentanti, dintre care unii au importanta economica
majora. Majoritatea sunt intalniti in zona temperata in emisfera nordica, de exemplu:
Brassica oleracea (varza de iarn, gulia, conopida), B. rapa (rapia), Raphanus (ridichea), Sinapis alba
(mutarul alb) (din seminte se obtine mustarul - condiment alimentar).
Ord. Cucurbitales grupeaza specii in majoritate erbacee, tropicale, cunoscute pentru fructul mare
baciform fals (melonid).
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 6 -
Fam. Cucurbitaceae(singura familie) este raspandita cu precadere in zonele tropicale
1
, unde reprezentantii
cu fructe comestibile au fost printre primele plante cultivate:
Cucurbita specii predominant cultivate, aspru proase, cu tulpini taratoare sau agatatoare prevazute
cu carcei; flori mari unisexuate, monoice, cu corola gamopetala galbena.
Cucurbita pepo (dovleacul comun)
Genul Cucumis
Cucumis sativus (castravetele), Cucumis melo (pepenele galben)
Citrullus lanatus (pepene verde)

Ord. Malvales
Fam. Tiliaceae; genul Tilia: arbori cu frunze cordate, flori bogate in nectar (planta melifera); florile de tei
argintiu (Tilia tomentosa) se folosesc pentru prepararea ceaiului medicinal, fibrele liberiene extrase din
tulpina se foloseau la legatul vitei de vie, a rosiilor.
Fam. Malvaceae(de la genul Malva = nalba): genul Gossypium (bumbacul) specie cu valoare economica
mare prin speciile sale pentru fibre textile extrase din perii lungi si albi de pe seminte si pentru uleiul
comestibil continut de seminte.
Genul Hibiscus specii cultivate: H. esculentus bame; H. syriacus arbust decorativ.

5. Subcls. Caryophyllidae
Ord. Caryophyllales
Cateva exemple:
Genul Dianthus (garofita)
Rumex acetosa (mcri)
Polygonum: cele mai multe specii sunt buruieni; P. aviculare (troscot), P. orientale (moul
curcanului) se cultiva ca planta ornamentala.
Portulaca grandiflora (floare de piatra): planta decorativa.

6. Subclasa Asteridae
Cuprinde cele mai evoluate dicotiledonate cu flori gamopetale.
Ord. Scrophulariales
Fam. Solanaceae:
Solanum tuberosum (cartof) planta perena cu stoloni, originara din America de Sud si cultivata in Europa,
cel mai adesea ca planta anuala.
Alte specii importante:
Solanum melongena (vnata)
Lycopersicum esculentum (roia)
Capsicum annuum (ardeiul)
Nicotiana tabacum (tutunul)
Atropa belladona (mtrguna) din care se extrage atropina utilizata in oftalmologie.

1

Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 7 -
Nicotina este un alcaloid binecunoscut existent la plante din Fam. Solanaceae, foarte folosit ca insecticid in
trecut, in concentratii mici la mamifere actioneaza ca stimulant, acest lucru fiind unul dintre factorii care
produc dependenta asociata consumului sau.
Fam. Scrophulariaceae
Digitalis grandiflora (degetarel galben; denumirea sa provine de la forma florilor (lat. digitus - deget));
genul Veronica cu flori albastre, frecvent in pajistile montane.
Fam. Plantaginaceae la noi exista genul Plantago (patlagina).
Ord. Lamiales - plante aromatice i medicinale.
Fam. Lamiaceae (sau Labiatae): cuprinde in majoritate plante erbacee si arbustive, mai rar arborescente sau
liane, este foarte cunoscuta datorita numeroaselor plante aromatice
2
.
Genul Lamium toate speciile sunt plante melifere importante; Lamium purpureum (urzica moarta)
este o planta anuala frecventa pe terenurile cultivate si in padurile de foioase, folosita ca planta
medicinala.
Plante aromatice:
Busuiocul (Ocimum basilicum) - este o planta de provenienta orientala care de-a lungul timpului a
ajuns sa fie aclimatizata si cultivata si la noi in orice gradina
Isma (Mentha aquatica)
Rozmarinul (Rosmarinus officinalis)
Salvia (Salvia officinalis)
Cimbru (Thymus sp.)
Levnica (Lavandula vera)
Ord. Asterales este un ordin de plante superioare, majoritatea erbacee, caracterizate prin sinanterie
(stamine unite prin anterele lor intr-un tub in jurul stilului) si prin gruparea florilor intr-o inflorescenta
racemoasa de tip calatidiu, prevazuta cu un involucru comun.
Exista o singura familie: Asteraceae (Compositae) care este cea mai mare si mai raspandita familie de plante
dicotiledonate, insumand peste 20.000 specii. In general Asteraceele nu au amidon ca substanta de rezerva,
ci au inulina. Denumirea de inulina reprezinta un grup de polizaharide naturale produse in multe tipuri de
plante si care se gasesc de obicei in radacini sau rizomi.
Floarea/inflorescenta la asteracee:
Calatidiile pot fi solitare ca la Helianthus annuus (floarea soarelui) sau grupate in inflorescente compuse in
combinatie cu racem, corimb (de exemplu la Achillea sp.) sau spic (Cichorium sp.) etc.
Fructul este o achen, in varf cu sau fara papus.
Semintele sunt bogate in ulei si aleurona, sunt lipsite de endosperm.

Fam. Asteraceae cuprinde plante de step cultivate sau spontane, multe dintre ele fiind specii ruderale (cresc
pe locuri virane, abandonate, pe langa drumuri). De asemenea, numeroase sunt speciile ornamentale.
Speciile ruderale cele mai frecvente apartin genului Carduus (scaieti) si sunt buruieni cu frunze spinoase pe
margine si papus filiform.
Arctium (brustur) plante viguroase, cu frunze mari cordate si calatidii globuloase.
Deosebit de pagubitoare in culturi sunt speciile genului Cirsium si in special C. arvense denumita popular
palamida.

Plantele din Fam. Asteraceae au numerose intrebuintari:
Lactuca sativa salata cultivata Alimentatie
Cichorium intybus cicoare Alimentatie: din radacina de cicoare prajita si pisata se
obtine un foarte popular surogat (inlocuitor) de cafea.
Planta medicinala
Cichorium endivia andiva Alimentatie
Helianthus annuus floarea-soarelui Alimentatie
Planta melifera importanta

2
Plantele aromatice sunt folosite pentru gustul si mirosul pe care il au. Unele plante aromatice au si proprietati medicinale, deci
sunt plante aromatice si medicinale in acelasi timp.
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 8 -
Matricaria chamomilla musetel Ceai si alte bauturi. Planta medicinala si aromatica
Calendula sp. galbenele Ceai
Planta ornamentala prin flori
Echinacea purpurea echinacea Planta medicinala
Achillea sp. coada-soricelului Planta medicinala
Artemisia sp. pelin Planta medicinala si aromatica
Chrysanthemum sp. crizantema, margareta Plante ornamentale prin flori
Gerbera sp. jerbera Plante ornamentale prin flori
Dahlia sp. dalie Plante ornamentale prin flori
Tagetes sp. craite Plante ornamentale prin flori
Zinnia sp. carciumareasa Plante ornamentale prin flori
Centaurea cyanus albastrita Planta melifera importanta
Taraxacum officinale papadie buruiana valoroasa
Planta medicinala si comestibila

e s c e s c e s c e s c e s c

Alte familii de dicotiledonate:
- Fam. Crassulaceae
Cuprinde plante care au frunze groase si carnoase suculente
3
, capabile s depoziteze o cantitate anumit de
apa (au parenchim acvifer). Crasulaceele se ntlnesc n emisfera nordica i n sudul Africii. De obicei, pot fi
gsite n regiunile cu precipitaii sczute. Familia include aproximativ 1.400 de specii grupate n 33 de
genuri. Nici o specie a acestei familii nu este folosita ca planta agricol, dar datorit aspectului, unele specii
sunt folosite n horticultura si sunt foarte cunoscute.
- Fam. Cactaceae
Cactusii sunt si ei plante suculente, adica au o rezerva de apa in tulpina. Majoritatea prefera un mediu arid,
dar exista cateva tipuri de cactusi care traiesc in padurile tropicale din America Centrala si de Sud.
- Tulpina cactusilor poate avea forme diverse (turtita, cilindrica etc), realizeaza fotosinteza.
- Cactusii au deseori un sistem de radacini care coboara adanc in pamant, lucru care le ofera posibilitatea de
a absorbi apa pe timpul perioadelor uscate, cand aceasta se evapora foarte repede. De exemplu, radacinile
unui cactus-butoi mare (Ferocactus wislizenii) pot ajunge pana la 3 m adancime. Mai mult, puii de cactus
care se desprind de la articulatii si cad pe pamant in jurul plantei mama se inradacineaza foarte repede.
- Spinii au evoluat din frunze, ei cresc din structuri numite areole. Pe lng funcia de scut mpotriva
animalelor, spinii ndeplinesc funcia principal de a condensa umezeala.
- Florile de cactus sunt foarte asemenatoare florilor care se intalnesc la celelalte plante. Culorile frumoase si
parfumul lor atrag insectele care realizeaza polenizarea. La cactusii care cresc in zone aride, florile se
deschid imediat ce incepe sa ploua, iesind din starea de laten. Dupa polenizare florile produc seminte in
mai putin de o luna.
Exista putini cactusi comestibili:
- Opuntia (se consuma fructele dupa ce sunt cojite si curatate cu grija, dar si tulpina; comertul cu
cactusi aduce un profit frumos in anumite zone ale lumii)
- anumite specii de Hylocereus au fructe mari comestibile si sunt cultivai.

Multi cactusi au fost culesi in mod exagerat din mediul lor natural pentru a fi comercializati apoi ca plante
de apartament, ei au o crestere lenta si deci, daca sunt culesi din mediul lor natural, acesta se va reface foarte
greu, sau nu se va putea reface, din acest motiv toti cactusii sunt protejati prin Conventia privind comertul
international cu specii salbatice de plante si animale care sunt in pericol (de disparitie) (Convention on
International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora).

e s c e s c e s c e s c e s c

3
Nu toate plantele suculente sunt incadrate in familia Crassulaceae, exista plante suculente si in alte familii
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 9 -

In functie de influenta apei asupra plantelor vorbim despre plante hidrofite, higrofite, mezofite,
xerofite:
Hidrofite Plante care traiesc in apa
Higrofite Plante care traiesc in mediu cu umiditate abundenta
Mezofite Plante care traiesc in mediu cu umiditate moderata
Xerofite Plante care traiesc in regiuni secetoase

Plantele acvatice (hidrofitele) prezinta adaptari la mediul acvatic, iar plantele xerofite prezinta
adaptari la lipsa apei:
Hidrofite Xerofite
Cuticula
4
subtire Cuticula groasa, ceroasa
Stomatele
5
sunt in general deschise Stomate deschise doar noaptea
Numar mare de stomate, distribuite pe
ambele fete ale frunzelor
Stomate putine
Frunze plate care pot pluti Frunze cu limb redus, rasucit, poate fi acoperit
cu peri
Unele au aerenchim (parenchim aerifer) Organe suculente care acumuleaza apa de
rezerva (parenchim acvifer)
Radacini putini dezvoltate Sistem radicular profund

Ce inseamna planta anuala?
O planta anuala este o planta care germineaza, infloreste si moare intr-un singura an. De exemplu mazarea.

Ce inseamna planta bienala?
O planta bienala este o planta cu flori care isi desfasoara ciclul de viata in doi ani:
- In primul an ii cresc frunzele, tulpina, radacina (structurile vegetative), apoi intra intr-o perioada de repaus
in timpul lunilor cu vreme rece. In general tulpina ramane scurta si frunzele aproape de sol, formand o
rozeta.
- In primavara urmatoare tulpina se alungeste mult. Apoi planta infloreste, producand fructe si seminte, dupa
care moare.
Exista mult mai putine plante bienale, decat perene sau anuale. Exemple: ptrunjelul, morcovul.

Ce inseamna planta perena?
Planta perena este o planta care traieste mai mult de doi ani.
Plantele erbacee perene cresc si infloresc primavara si vara, apoi in fiecare toamna si iarna dispar din nou si
reapar primavara din structurile subterane (si nu din samanta cum fac plantele anuale). De exemplu dalia.
Plantele lemnoase cum sunt arborii si arbustii sunt si ei plante perene in habitatele lor.
In clima calda plantele perene cresc continuu.

Cls. Liliatae (Monocotiledonatae)
Grupeaza un numar impresionant (66.000 specii) de plante erbacee, mai putin lemnoase, grupate in 2.800
genuri, raspandite pe tot globul, reprezentand un sfert dintre angiosperme. Cuprinde 3 subclase:
O Subcls. Alismidae
O Subcls. Liliidae
O Subcls. Arecidae
Subcls. Alismidae

4
Cuticula este un strat care are rolul de a preveni pierderile de apa
5
Stomatele sunt pori care permit schimbul de gaze cu mediul exterior; de asemenea prin stomate sunt eliminati vapori de apa
prin procesul de transpiratie
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 10 -
Plante acvatice submerse sau emerse. Foarte cunoscute sunt: Sagittaria sagittifolia (sageata apei), Elodea
canadensis (ciuma apelor).
Subclasa Liliidae
Plante de uscat si de mlastina:
Ord. Liliales
O Fam. Liliaceae (ex. Lilium candidum crin alb)
O Fam. Amaryllidaceae (ex. Amaryllis si Hippeastrum plante de apartament)

Ord. Iridales Fam Iridaceae (ex. genul Iris stnjenel)
Ord. Orchidales Fam. Orchidaceae - 20.000 specii cu o mare diversitate morfologica, flori
dispuse in racem.

Exista multe orhidee cultivate, de exemplu Phalaenopsis si Cattleya. Exista orhidee si in
flora spontana a Romaniei, de exemplu genul Orchis (Orchis tridentata).
Ord. Juncales Fam. Juncaceae, Juncus effusus (pipirig) contine un parenchim aerifer
Ord. Poales (denumire veche Graminales) Fam. Poaceae (Gramineae); 7 subfamilii; ~ 600
genuri; 9.000-10.000 specii. Familia Poaceae (Gramineae) este a patra familie ca numar de
specii, dupa asteracee, orhidacee si fabacee.
Gramineele, care au aparut probabil in perioada Cretacica, s-au adaptat in cursul filogenezei la diferite
conditii ale mediului, diferentiindu-se din punct de vedere ecologic. Ele s-au raspandit pe tot globul
pamantesc de la tarmul marilor pana la varfurile muntilor inalti, de la regiunile cu climat cald si pana la cele
cu climatul rece din regiunile arctice

Gramineele au o importanta mare in alcatuirea covorului vegetal, multe dintre ele populeaza dens teritorii
intinse, formand diferitele tipuri de pajisti, lanuri de cereale etc, alcatuind 31% din vegetatia actuala.

Gramineele cu valoare agricola, cultivate pentru semintele lor comestibile se numesc cereale, formeaza 70%
dintre plantele agricole. Floarea prezinta adaptari la polenizarea anemofila: flori trimere cu perigon redus,
substituit de bractei modificate, care poarta diferite denumiri. Florile sunt aranjate in inflorescente de tip spic
compus.

Plante cerealiere de mare valoare alimentara si industriala:
O Triticum (grau)
O Oryza (orez) in Asia
O Zea (porumb) numeroase varietati/soiuri au fost cultivate de maiasi
6
si olteci din timpuri preistorice
in zona centrala si de sud a Mexicului. In secolele 15 si 16, exploratorii si comerciantii au introdus

6
Civilizatia Maya: comunitati sedentare, urbanism (orase-stat bazate pe agricultura), comert (cacao, sare, scoici, jad si obsidian).
Declin si disparitie: cauze necunoscute (ecologice sau ne-ecologice) SECETA (?). Maya: defrisari, culturi permanente, terase,
gradini in padure, porumb, manioc, floarea-soarelui, bumbac. Manioc (Manihot esculenta) arbust din Fam. Euphorbiaceae, se
consuma in general radacinile tuberizate bogate in amidon (uscare tapioca, cassava, faina). Si in present in Mexic se consuma
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 11 -
porumbul si in alte tari, de unde s-a raspandit mai departe datorita capacitatii sale de adaptare la zone
cu clima diferita. Porumbul modificat genetic reprezenta 85% din porumbul cultivat in SUA in 2009.
O Sorghum (sorg) majoritatea varietatilor prezinta toleranta la caldura si seceta, fiind importante in
zone aride ale lumii. Sorghum bicolor este o planta cultivata importanta in Africa, America Centrala
si in sudul Asiei, fiind a cincea planta cerealiera ca importanta in lume
O Hordeum (orz)
O Secale (secara)
Multe dintre gramineele spontane se cultiva ca plante furajere, avand soiuri ameliorate:
O Festuca
O Poa
O Bromus
O Lolium
O Phelum

Subfam. Bambusoideae (Fam. Poaceae): in regiunile tropicale si subtropicale ale Asiei de S-E,
bambusoideele formeaza fitocenoze dense pe suprafete mari. Vertical sunt raspandite pana la altitudini de
peste 3000 m. Bambusoideele au intrebuintari multiple: alimentatie, pentru confectionarea de obiecte,
mobila, dar si in constructii.

Suprafetele mari, populate de trestie (Phragmites) din regiunile cu climat temperat, dau un material mult
apreciat pentru industria celulozei.

In concluzie, familia Poaceae (Gramineae) are importanta economica cea mai mare:
O Cerealele (orezul, graul si porumbul) frunizeaza mai mult de jumatate din totalul caloriilor
consumate de om.
O 70% dintre plantele cultivate sunt cereale.
O Trestia de zahar (Saccharum officinarum) este sursa principala in productia de zahar.
O Sunt folosite ca plante furajere.
O Sunt folosite ca materiale de constructii (bambusul, trestia).
O Sunt folosite la fabricarea hartiei (trestia) si ca biocombustibili.

De asemenea, gramineele au importan ecologic:
Biomul
7
in care gramineele sunt plantele preponderente se numeste pajite. Luand in calcul doar zonele de
pajiti ntinse, aceste zone acopera 31% din suprafata Pamantului.
Gramineele sunt folosite ca hrana de multe specii de fluturi.
Raspandirea gramineelor este legata de evolutia animalelor rumegatoare mari. Fara acestea, o zona defrisata
de foc ar fi colonizata rapid de ierburi, si, daca ploua, de lastari de copaci. Acestia crescand vor produce
umbra care omoara majoritatea ierburilor. Animalele mari calca in picioare lastarii de copaci, omorandu-i,
dar ierburile persista deoarece nu au tulpina lemnoasa.

Subcls. Arecidae
O Inflorescene de tip spadice (de unde provine denumirea lor veche: Spathiflorae)

tortilla de faina de porumb = turta de paine nedospita, cuvantul provine din spaniola torta = prajitura rotunda. Tortilla =
diminutivul. De asemenea, taco este o mancare traditionala mexicana: turta de porumb sau grau care impatureste o umputura
diversa (tortilla umplute).

7
biom = complex ecologic care se formeaz n raport cu un anumit mediu ambiant
Cursuri Biologie generala: Angiospermele

- 12 -
79
spat
spadice
Inflorescenta de tip
spadix (spadice)
80
Spatiphyllum,
Anthurium, Calla

O Ord. Arales; Fam. Araceae: Arum maculatum (rodul pamantului), Acorum calamus (obligeana
planta medicinala)
O Ord. Typhales - Typha (papura)

e s c e s c e s c e s c e s c

Alte familii importante de monocotiledonate: Fam. Palmae, Fam. Musaceae (a bananului):
Fam. Arecaceae sau Palmae (Palmaceae) (palmierii)
Raspanditi in zonele tropicale, putine specii se gasesc in zone subtropicale. Importanta mare au:
- Cocos nucifera (nuca de cocos)
- Phoenix dactylifera (curmalul)
- Copernicia prunifera (palmierul de Carnauba) (Brazilia)
Fam. Musaceae
- Musa paradisiaca (banan)

Alte plante cunoscute, tot monocotiledonate, suculente ca:
- Aloe vera
- Agave americana
- Agave tequilana

Angiospermele depasesc ca importanta gimnospermele
O Deoarece ele s-au adaptat la aproape orice habitat, cu exceptia Antarcticii si avand peste 230.000
specii, formeaza grupul de plante dominant pe Pamant.
O Angiospermele sunt extrem de importante pentru om. Supravietuirea noastra ca specie depinde de
ele. Sunt hrana noastra de baza, sursa de fibre folosite in industria textila (de ex. bumbac, in si
cnep), sunt folosite in industria farmaceutica, unele angiosperme lemnoase sunt folosite pentru
cherestea. Unele angiosperme sunt folosite ca plante decorative. Produse cum sunt cauciucul,
tutunul, cafeaua, uleiurile aromatice din parfumerie, etc. provin de la angiosperme. Exista o
subdisciplina a botanicii: Economia botanica care studiaza plantele cu importanta economica.
O Dintre toate famiile de plante, Familia Poaceaeeste de departe cea mai importanta furnizand hrana
de baza (orez, porumb, grau, orz, secar, ovz, mei, trestie de zahr). Familia Fabaceaesau
leguminoase este pe locul doi. De asemenea importanta este Familia Solanaceae(familia cartofului)
(cartof, rosii, ardei printre altele). Importanta este si Familia Cucurbitaceae(familia trtcuelor)
(incluzand dovleacul si pepenii), si Familia Brassicaceae(rapita, varza) si Familia Apiaceae
(familia patrunjelului).
Multe dintre fructele noastre sunt din Familia Rosaceae(a trandafirului) (care include marul, parul,
ciresul, caisul, prunul, etc) si din Familia Rutaceace(citrice).
In unele parti ale lumii, anumite specii au singure o importanta covarsitoare datorita folosirii lor
multiple, de exemplu nuca de cocos (Cocos nucifera) in atolii din Pacific, si maslinul (Olea
europaea) in zona mediteraneana.
Singura intrebuintare in care sunt depasite de alte plante este productia de cherestea.