Sunteți pe pagina 1din 27

Biocombustibili

Biocombustibili. Impactul producerii de biocombustibili asupra solului. Dezechilibre produse de subprodusele rezultate la fabricarea biocombustibililor. Cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera din sol datorita extinderii productiei de biocombustibili. Sisteme integrate de producere de biocombustibili, refacerea solurilor si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din sol Biocombustibilii sunt combustibili pentru transport sub forma lichida sau gazoasa, produsi din biomasa. Biomasa este partea biodegradabila din produse, deseuri si reziduuri din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), sectorul forestier si industria aferenta si parte din deseurile industriale si municipale Conform reglementarilor existente numai produsele prezentate mai !os pot fi considerate ca biocombustibili" (a)#bioetanolul#" etanol produs prin fermentatie din biomasa si$sau din partea biodegradabila a deseurilor (b)#biodiesel#" un metil%ester produs prin transesterificare din ulei vegetal sau animal, de calitatea dieselului (c)#biogaz#" un combustibil gazos rezultat din biomasa si$sau din partea biodegradabila a deseurilor care poate fi purificat la calitatea gazului (natural) pur, (d)#biometanol#" metanol produs prin fermentatie din biomasa si$sau din partea biodegradabila a deseurilor (e)#biodimetileter#" dimetilester produs din biomasa, (f)#bio%&'B& (etil%terto%butil%ester)#" &'B& este produs pe baza de bioetanol. (rocentul )n volum de bio%&'B& socotit ca biocombustibil este de *+, (g)#bio%-'B& (metil%terto%butil%eter)#" un combustibil pe baza de biometanol. (rocentul )n volum de bio%-'B& socotit ca biocombustibil este de ./, (h)#biocombustibilii sintetici#" hidrocarburi sintetice sau amestecuri de hidrocarburi sintetice care au fost produse din biomasa (i)#biohidrogen#" hidrogen extras din biomasa si$sau din partea biodegradabila a deseurilor, pentru a fi folosit ca biocombustibil (!) #ulei vegetal crud# ulei vegetal produs din culturile oleaginoase, prin presare, extractie sau proceduri comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic, atunci c0nd este compatibil cu motoarele la care este folosit si c0nd este conform cerintelor normelor privind noxele.

Sistemul cel mai utilizat pentru propulsarea mi!loacelor de transport este motorul cu ardere interna. -otoarele cu ardere interna cu piston sunt cele mai folosite pentru mi!loacele de transport terestre si utilizeaza )n prezent drept carburant hidrocarburile petroliere. 1n functie de tipul motorului carburantii sunt" benzina pentru motoarele cu aprindere prin sc0nteie (2tto), respectiv motorina pentru motoarele cu aprindere prin compresie (Diesel).

3n dezavanta! ma!or al motoarelor *4*h+5 cu ardere interna este dependenta acestora de resursele limitate de hidrocarburi. Studiile efectuate )n acest domeniu au demonstrat ca, o data cu dezvoltarea transportului auto bazat pe motoarele cu ardere interna, a crescut si necesitatea producerii unei cantitati mai mari de carburanti din hidrocarburi. Din pacate resursele de petrol, pe care se bazeaza obtinerea carburantilor auto, sunt limitate. 2 comparatie )ntre necesarul de produse petroliere si productia acestora pentru urmatorii ani este prezentata )n figura 6. Daca productia de carburanti petrolieri prezinta o panta descendenta de%a lungul timpului, nu acelasi lucru se observa la necesarul de petrol, care creste odata cu dezvoltarea permanenta a societatii. Diferenta dintre cererea de petrol dictata de dezvoltarea, )n principal, a transporturilor auto, si disponibilul )mputinat datorita declinului productiei trebuie acoperita din alte surse, iar biocombustibilii reprezinta una din aceste surse. 7

(rincipalul avanta! al biocombustibililor este compatibilitatea lor cu solutiile tehnice larg utilizate actual si cu infrastructura existenta (de fabricare, transport si distributie. Biocombustibili sunt de asemenea neutri din punct de vedere al efectului de sera. Se spune despre un combustibil ca este neutru atunci c0nd nu se produce un surplus de C2 7 )n atmosfera prin arderea lui. Biocombustibilii sunt neutri pentru ca la arderea lor se elibereaza )n atmosfera cantitatea echivalenta de bioxid de carbon care a fost fixata fotosintetic de plante c0nd s%a produs materia prima vegetala din care s%au obtinut biocombustibilii. (rincipalii biocombustibili care sunt larg utilizati )n prezent sunt uleiul crud (pentru motoarele diesel neperfectionate, de pe autocamioane si tractoare) biodieselul (pentru motoarele diesel cu rampa comuna sau cu pompa duza) bioetanolul (pentru motoare 2tto sau pentru amestecul cu motorina sub forma de &%diesel) biometanolul (pentru motoare 2tto si pentru producerea de biodiesel). In fig. 7 este prezentata diagrama obtinerii acestor biocombustibili.

Fig.2. Diagrama obtinerii principalilor biocombustibili. Biodieselul este un amestec de esteri metilici ai uleiurilor vegetale, care se obtine printr%o serie de reactii de tranesterificare. In general esterii acizilor grasi se pot obtine prin tehnologii de derivatizare chimica (esterificarea directa a acizilor grasi rezultati ca subproduse la fabricarea sapunurilor sau rafinarea uleiurilor vegetale brute) sau prin semisinteza (prin alcooliza trigliceridelor naturale prezente )n uleiuri vegetale si grasimi animale). 1n cazul utilizarii tehnologiilor de semisinteza, esterii acizilor grasi se pot obtine printr%un proces necostisitor si eficient din gliceride cu continut mare de acizi grasi. Sinteza acestora implica reactia de trans%esterificare a trigliceridelor continute )n surse de origine .

animala sau vegetala cu alcooli C6%C*, obtin0ndu%se alchilesteri C6%C* si glicerina bruta ca subprodus. 8eactiile de alcooliza (metanoliza) a prezentate mai !os. trigliceridelor pentru producerea de biodiesel sunt

In reactia de transesterificare de mai sus se pot utiliza o mare varietate de catalizatori cum ar fi" catalizatori acizi, enzime, saruri metalice sau catalizatori alcalini. Se prefera catalizatorii alcalini ca hidroxizii de sodiu sau de potasiu sau alcoxizi, datorita faptului ca sunt eficienti, se separa usor din produsul de reactie si sunt compatibili cu sistemele tehnologice conventionale. 9licerina bruta rezultata din procesul de tranesterificare se poate acidula, degresa si usca partial sau complet. Calitatea glicerinei se poate )mbunatati prin distilare cu vapori, distilare la vid, decolorare pe carbune etc. (rocedeele sunt )nsa costisitoare si energofage (din apele glicerinoase se elimina apa prin fierbere). (roducerea de glicerina la fabricarea biodieselului a dezechilibrat de!a piata de glicerol datorita excedentului introdus pe piata. Sunt necesare noi utilizari pentru glicerina pentru a limitat efectele dezechilibrului produs pe piata datorita producerii de biodiesel. Cercetarile privind obtinerea combustibilului biodiesel s%au axat )n principal pe transesterificare grasimilor cu metanol, utilizarea etanolului pentru producerea de biodiesel prin tranesterificare fiind putin studiata.

(roducerea biocombustibililor implica un lant )ntreg, care porneste cu fermierul are cultiva planta energetica si sf0rseste la pompa de combustibil. In lume principalele tari producatoare de biocombustibili sunt" Brazilia (bioetanol din trestie de zahar) S3: (bioetanol din porumb) China (bioetanol din sorg) 3niunea &uropeana (biodiesel din rapita). In fig. * sunt prezentate principalele zone producatoare de biocombustibili.

Fig. 3. Principalele tari producatoare de biocombustibili . (rincipalele culturi energetice pentru 8om0nia sunt rapita, floarea%soarelui (cu continut ridicat de acid oleic), sorgul zaharat si porumbul. Dintre plantele de cultura de mai sus conditiile cele mai favorabile le au )n 8om0nia floarea% soarelui (Helianthus annuus L.) si porumbul (Zea mays ;.) <loarea%soarelui )nsa produce un ulei alimentar cu o buna acceptanta )n r0ndul populatiei, iar excedentul de seminte )si gaseste rapid valorificarea pe pietele externe. (orumbul are de asemenea multe alte )ntrebuintari, iar interesul pentru producerea de bioetanol este mic at0t )n r0ndul producatorilor de combustibili c0t si al agricultorilor. Considerente fiscale (nivelul ridicat de accizare al alcoolului, lipsa unor structuri eficiente de colectare a veniturilor statului) fac ca bioetanolul sa nu beneficieze )nca de nici un fel de facilitati fiscale % ceea ce reduce din start interesul pentru acest biocombustibil.

3niunea &uropeana este o zona cu preponderenta a biodieselului. (entru biodiesel cultura de baza este rapita. (e plan mondial, )n anul 7==*, suprafata cultivata cu rapita a fost de 7+.445 mii ha, pe plan european de 54+ mii ha, iar )n tara noastra suprafetele cultivate cu rapita au fost de 5. mii ha. (roductia medie de sam0nta a crescut )n perioada 6>>=%7=== de la 6./5 la 64*. ?g$ha pe plan mondial, de la 7++> la 7>.4 ?g$ha )n &uropa si de la >6/ la 6..5 ?g$ha )n tara noastra. (roductia mondiala de rapita este )n crestere, dupa rapoartele <:2 au fost obtinute ./ de milioane de tone )n sezonul 7==.%7==* si */ milioane tone )n 7==*%7==4. &xtinderea culturii de rapita a fost determinata pe de o parte de progresele )nregistrate )n ameliorarea acestei specii si de avanta!ele economice, iar pe de alta de factorul ecologic suprafetele ce limiteaza cu cultivate

plante oleaginoase clasice, soia si floarea soarelui, fapt ce a impus atragerea )n cultura a altor specii cu continut bogat )n lipide si proteine, din cadrul carora rapita (Brassica napus, var. oleifera) a cunoscut cea mai larga rasp0ndire. Suprafata cultivata cu rapita )n &uropa (7==*) este de aprox. *,4 milioane hectare, reprezent0nd un sfert din productia mondiala si se estimeaza la *,/. milioane hectare pentru 7==4 % 7==/. Desi va fi cultivata o suprafata mai mare, productia de seminte de rapita destinata fabricarii uleiului va fi mai mica datorita cresterii cererii de biodiesel. 1n 8om0nia rapita s%a cultivat pe suprafete mai mari )nainte de primul razboi mondial si )ntre cele doua razboaie mondiale. :stfel, )n anul 6>6., ea a ocupat 5=,.5 mii ha, iar )n anul 6>.= cca. ++,.7 mii ha. Cultura de rapita prezinta urmatoarele particularitati )n 8om0nia. Zone de favorabilitate" % zona foarte favorabila (zff)" partea de vest si de est a tarii, (odisul 'ransilvaniei si zonele colinare adapostite % zona favorabila (zf)" partea de sud a tarii, in conditii de irigare. /

Perioada de vegetatie si de campanie: % perioada de vegetatie % 7+= % .== zile % perioada de semanare% 4%64 septembrie, pentru sudul tarii 6%6= septembrie, pentru rest (pentru rapita de primavara, semanatul se face timpuriu, )n prima urgenta % perioada recoltarii % se recolteaza in doua moduri "a) recoltarea in doua faze, taierea plantelor in faza de coacere in p0rga % lasarea pana la uscare completa% treierare cu combina , la o umiditate de 67%6*,. Consideraii privind culturile energetice n om!nia "i potenialul de de#voltare a acestora (roduc@ia de rapi$ a cApAtat importan@A )n contextul creBterii pre@ului interna@ional al petrolului Bi a obliga@iei pe care Bi%a asumat%o 8om0nia de a include biocarburan@i )n compozi@ia carburan@ilor tradi@ionali. 1n ultimii 6. ani, suprafa@a cultivatA cu rapi@A a crescut de 6 *== de ori, de la numai .== de hectare )n 6>>4, la peste */= === de hectare )n anul 7==5, analiBtii arAt0nd cA se aBteaptA ca trendul ascendent sA continue Bi )n viitorul apropiat, )n special ca efect al strategiei energetice a 3niunii &uropene.(roduc@ia totalA de rapi@A pe )ntreg teritoriul 8om0niei se va dubla )n anul 7==5 fa@A de 7==+, a!ung0nd la +==%+4= === de tone, pe o suprafa@A totalA cultivatA de *.= === de hectare, fa@A de cele .7=.=== de hectare cultivate )n 7==+. Soiurile de rapi$ cultivate )n prezent )n 8om0nia au un con@inut de .5%*/ , grAsimi )n semin@e. 1n general, con@inutul )n ulei al semin@elor de rapi@A colza este cuprins )ntre *. Bi *5 ,.*5 In plus, rapi@a este cea mai economicoasA culturA, iar pre@urile pe plan mondial sunt tot mai bune. (re@ul pe tona de rapi@A a!unge la .== de dolari, aceasta )n condi@iile )n care randamentul mediu la hectar )n 3& este de .,4%* tone. &ste o culturA de viitor, o culturA extrem de profitabilA. Investitorii Bi specialiBtii )n domeniu sunt de acord cu faptul cA rapi@a poate aduce c0Btiguri foarte mari. In prezent, randamentele ob@inute la rapi@A sunt destul de reduse, de numai 7%7,4 tone$hectar. Din 7,4 tone de semin@e de rapi@A se pot ob@ine aproximativ >== de ?ilograme de ulei crud. (entru )nfiin@area Bi recoltarea unei culturi de rapi@A costul este de aproximativ 54= lei pentru un hectar. 1n plus, nu necesitA multA muncA. 3n alt avanta! important al culturii de rapi@A este faptul cA plantele rezistA p0nA la %65 grade Celsius Bi nu au nevoie de multA apA. ;a acestea se adaugA multiplele avanta!e fitotehnice" se seamAnA Bi se recolteazA )n afara perioadelor aglomerate are reac@ie favorabilA la fertilizare permite utilizarea completA a aceluiaBi set de maBini ca Bi la cereale poate fi utilizatA ca excelentA premergAtoare pentru culturi succesive sau pentru cereale de toamnA ridicA fertilitatea solului Bi )mpiedicA eroziunea pe terenurile )n pantA este o bunA plantA meliferA Brotul rezultat )n urma presArii este foarte bogat )n proteine (.5,% *7,), glucide (.6,4,%./,/,) Bi sAruri minerale (5,%>,5,), aceasta )nsemn0nd o excelentA valoare fura!erA. +

8api@a prezintA Bi unele nea%unsuri& dintre care mai important )l constituie nesiguran@a culturii, fiind consideratA de unii specialiBti culturA riscantA. :cestea se referA la rAsArirea defectuoasA, rezisten@a slabA la iernare, sensibilitatea la brumele din perioada de )mbobocire)nflorire, rezisten@a slabA la scuturare, atacul unor dAunAtori. 1n prezent, aceastA nesiguran@A a culturii este )n bunA parte eliminatA prin iriga@ii, crearea de soiuri cu rezisten@A bunA la iernare Bi scuturare Bi prin aplicarea corectA a mAsurilor tehnologice. Ca urmare a eforturilor Btiin@ifice Bi tehnologice, produc@ia de rapi@A la hectar a crescut de aproape trei ori )n ultimii ani, exist0nd )ncA un poten@ial )nsemnat de ma!orare a acesteia. &volutia suprafetelor cultivate (fig.4) rapita denota un interes crescut al fermierilor rom0ni pentru aceasta cultura. Desi riscul compromiterii culturii )n iernile fara zapada si cu geruri puternice (cum s%a )nt0mplat si ianuarie 7==/) este foarte mare, cererea din ce )n ce mai crescuta a determinat cresterea suprafetelor cultivate cu rapita )n 8om0nia. &ste de asteptat ca suprafetele cultivate cu rapita sa se extinda si mai mult )n viitor si din aceasta perspectiva este necesara o evaluarea corespunzatoare a impactului produs de aceasta extindere asupra mediului )n general si asupra solului, )n special.

Fig.'. Dinamica suprafetelor cultivate cu rapita n ultimii () ani n om!nia.

*mpactul producerii de biocombustibili asupra solului. 5

(roducerea de bicombustibili nu este o activitate care prezinta numai efecte pozitive. 3n exemplu de!a mentionat este cel al dezechilibrarii pietelor agroa%alimentare si ale produselor derivate. (roducerea de bioetanol din sfecla de zahar de catre Brazilia a determinat o crestere usoara a pretului zaharului. -ult mai grav este impactul produs de utilizarea porumbului de catre S3: pentru producerea de bioetanol, impact care a dus la reducerea rezervei mondiale de cereale si la reaparitia spectrului foametei. In afara de dezechilibrarea pietelor traditionale ale produselor agricole si a derivatelor lor, unul dintre efectele negative cele mai pregante este asupra solului datorita" . plantelor) . alimentare
.

(osibilele practici de monocultura rezultate din cultivarea plantelor energetice, periculoase

pentru viitorul utilizarii terenului agricol (mai ales sub aspectul epuizarii solului si al protectiei (oluarea rezultata din utilizarea )n exces a fertilizantilor si pesticidelor pentru o cultura non%

alimentara, )n care nu se aplica restrictiile de randament agricol si de contaminare impuse culturilor &xcesul de co$sub%produse care ar putea genera probleme de poluare a solului. &valuarea riscurilor pentru sol a diferitelor culturi energetice pentru 8om0nia este prezentata )n tab.6. Se remarca faptul ca porumbul este o cultura cu impact negativ asupra solului si ca pentru filiera bioetanol este recomandabila utilizarea sorgului zaharat. 'ab.6. &valuarea riscurilor pentru sol al diferitelor culturi pentru biocombustibili.
:lte 9raminee 'rifoi, cereale cultivate lucerna &roziune Compactare sol Spalare nurienti ape suprafata ;evigare nurienti acvifere (oluare cu pesticide Deficit de apa )n sol 8isc de incendii 8iscuri privind biodiversitatea 8iscul practicilor : : : : : : %%% B B : :$B B B : : C B$C : : :$B B B : : %%% B : Sorg zaharat : B : : B$C : : B C 9r0u : : : : : B %%% B$C C <loarea soarelui B$C : :$B :$B B B %%% :$B (B$C) Sfecla de zahar C C B B$C B B %%% B B Cartofi C C B B$C B C %%% B$C :$B (orumb C B C C C :$B %%% C C

>

monoculturale

: este risc scazut, C este risc ridicat De#ec+ilibre produse de subprodusele re#ultate la fabricarea biocombustibililor . ;a fabricarea biocombustibililor rezulta urmatoarele produse secundare" Biodiesel din rapita" % % % % % % glicerina sroturi de rapita bagasa de sorg (tulpini de sorg stoarse de zahar) dro!die de fermentatie $ borhot borhot de porumb dro!die de fermentatie

Bioetanol din sorg zaharat

Bioetanol din porumb

:plicarea Directivei 7==.$.=$&C (publicata )n 2fficial Cournal of the &uropean 3nion, ; 67.$*7, din 6+.=4.7==.) la nivelul 8om0niei implica un necesar de circa *==.=== tone de biodiesel % necesar care genereaza concomitent peste 7==.=== tone de glicerina si peste 4==.=== tone de sroturi de rapita. Sroturile de rapita nu pot fi folosite )n proportii mari )n hrana animalelor (contin tioglicozizi goitrogeni si urme de acid erucic cardiotoxic), iar glicerina, desi este un produs valoros, nu are utilizari care sa acopere toata cantitatea (care va fi produsa). Solutia tehnologica clasica de recuperare a glicerinei presupune distilarea apei la presiune normala, urmata de distilarea glicerinei sub vid si purificarea finala prin filtrare. (e o instalatie CroDn Iron Eor?s (recunoscuta ca fiind una dintre cele mai eficiente) consumurile de abur sunt de /67 ?g abur / bar pentru *4= ?g glicerina farmaceutica si *4 ?g glicerina sub%standard. Costurile energetice (la o caldura specifica de 774+?C$?g abur si .4+== ?C$Fm . de gaz metan) se mentin sub valoarea de 6=== lei, adica sub 7.4, din valoarea de piatG a produsului. Cresterea previzibila a costurilor energiei (practic dublarea lor) va mentine costurile energetice sub valoarea de 4, din valoarea de piata, mentin0nd procedeul viabil din punct de vedere economic. (roblema nu este )nsa cea a costurilor energetice a recuperarii glicerinei. 2 instalatie de tipul celei mentionate costa milioane de euro si este furnizata dupa 67%65 luni de la lansarea comenzii ferme % pentru a recupera un produs care este oricum excedentar )n 3niunea &uropeanaH

6=

Cresterea emisiilor de ga#e cu efect de sera din sol datorita e,tinderii productiei de biocombustibili. 3tilizarea composturilor rezultate din resturile vegetale ale culturilor tehnice folosite pentru fabricarea biocombustibililor trebuie analizata si sub aspectul producerii de gaze cu efect de sera. 2ricum culturile energetice $ pentru biocombustibili determina si o crestere a gazelor cu efect de sera din agricultura. :ceste culturi tehnice produc si ele gaze de sera si )n special protoxid de azot. -ecanismele prin care se produc emisii de protoxid de azot din sol sunt prezentate )n fig. /.

Fig. -. Procese biologice implicate n producerea proto,idului de a#ot din sol. 'ab.7 (roducerea de gaze cu efect de sera de catre diferitele culturi tehnice utilizate pentru biocombustibili.
&misii 9I9 (?g C27eJuiv$9C) Biocombustibil C27 &ster metilic din rapita &tanol din sfecla &tanol din boabe de gr0u &tanol din paie de gr0u 74 .* 7* = CI* =./> =..7 =./> % =.4> F72 64 4./ ..+ 6... 'otal *=.+ .>.> 75.* 67.+

66

3lei de rapita crud

64

=.*>

6*..

7>.5

In tab. 7 sunt prezentate emisiile cu gaze cu efect de sera de gaze cu efect de sera de catre diferitele culturi tehnice utilizate pentru biocombustibili. :ceste date pot duce la o reanaliza a emisiilor nete de gaze cu efect de sera prin fabricarea difertilor biocombustibili, din diferite surse. (entru a extrage un baril de petrol, al prelucra si al transporta acolo unde este nevoie de el se foloseste )ntre a saizecia parte si a zecea parte din energia acelui baril. Cu alte cuvinte ca sa extragi, sa prelucrezi si sa transporti 6= barili de petrol consumi )ntre =,6+ si 6 baril de petrol. &stimarile precaute ale &8o&I pentru energia cu care functioneaza economia noastra actuala sunt mult peste 6="6 (cu o mare parte a economiei function0nd )n !urul lui .="6). ;a determinarea &ro&I cad cele mai multe alternative energetice dupa o simpla examinare. Iidrogenul comercial e un bun exemplu despre cum sa consumi mai multa energie dec0t produci. Sursa cea mai comuna pentru hidrogen este gazul natural. 9azul natural este tratat cu abur. :burul este obtinut prin fierberea apei folosind si mai mult gaz natural, petrol, carbune. (rin ardere producatoare de bioxid de carbon cu efect de seraH Bunul simt spune ca hidrogenul comercial produs din gaze naturale nu este o solutie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Biocombustibilii au un &8o&I mic (cu exceptia biodieselului din alge % a se vedea si tab..). Daca se ia )n calcul si eficienta motoarelor (''E % tan? to Dheel) atunci eficienta energetica a biodieselului din alge se aproprie de cea a benzinei. 'ab... Kalorile &ro&I pentru biocombustibili. E'' Benzina Biodiesel din rapita Biodiesel din uleiuri alimentare uzate Biodiesel din alge Bioetanol din amidon de porumb Bioetanol celuloza (iarba grasa) Iidrogen din gaz natural 6= ..7 4 L4 6..* 7.7 =.475 ''E =.. =.*4 =.*4 =.*4 =.. =.. =.*=4 E'E ..= 6.** 7.74 L7.74 =.*=7 =.// =.76* 67

E'E % eficienta producerii si distribuirii ''E % eficienta motorului cu ardere interna E'E eficienta de producere, distribuire si utilizare. In cazul combustibililor trebuie luate )n considerare si marimea suprafetelor care trebuie cultivate. ( +a de rapita produce circa ( tona de biodiesel. .n camion pentru un singur drum Bucuresti/0imisoara 1--) 2m la 2- litri3()) 2m4 consuma (35&- litri de motorina. .n singur drum& un singur 0* 6 )&(35 +a cultivate timp de un an7 Din motivele prezentate mai sus (impact negativ asupra mediului si )n special asupra solului, intensificarea producerii de gaze cu efect de sera din sol) solutiile optime din punct de vedere ecologic sunt sistemele integrate, )n care sunt urmarite concomitent producerea de biocombustibili, refacerea solurilor si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din sol. 8isteme integrate de producere de biocombustibili& refacerea solurilor si reducerea emisiilor de ga#e cu efect de sera din sol. In fig. / este prezentat un alt proces integrat de fabricare a biocombustibililor, din care rezulta inclusiv amelioratori de sol. (rocedeul implica un proces biochimic, de solubilizare a carbohidratilor din biomasa si procedee termochimic, de distilare uscata si de gazeifiere a materialelor vegetale care nu sunt hidrolizabile enzimatic. Din procesul de distilare uscata rezulta un carbune vegetal cu proprietati foarte bune de absorbtie, care este folosit pentru absorbtia gazelor poluante (F2x si S2x) emise de termocentrale (cu generarea unui fertilizant F%S cu eliberare controlata).

6.

Fig. 9. Ciclu integrat de conversie bioc+imica si termoc+imica a materialului vegetal n biocombustibili& amelioratori de sol& caldura si energie electrica. De mentionat ca subprodusele rezultate la distilarea bioetanolului fabricat din fermentarea zaharurilor hidrolizate din biomasa sunt si ele valorificate, prin producerea de biogaz si de compost. 3ltimele tipuri de sisteme integrate care vor fi prezente aici sunt cele care iau )n considerare fixarea de catre alge a bioxidului de carbon )n vederea producerii de biodiesel, biopesticide si amelioratori de sol. (roduc@ia de biocarburan@i este influen@atA de o serie de factori )ntre care" pre@ul petrolului, politicile de produc@ie dimensiunea pie@ei na@ionale Bi regionale, investi@iile )n infrastructura, suportul politic, posibilitA@ile de export, competitivitatea materiilor prime pentru producerea biocarburan@ilor . Biocarburan@ii pot fi folosi@i )n prezent la autovehiculele cu motoare obiBnuite (nemodificate pentru amestecurile cu con@inut scAzut de biocarburan@i, sau cu modificAri care presupun costuri scAzute pentru amestecurile cu con@inut ridicat de biocarburan@i). :naliza comparativA, pe elemente chimice aratA avanta!ul utilizArii biocombustibilului provenit din ulei de rapi@A fa@A de combustibilul clasic. Biodieselul este mai sArac dec0t motorina )n carbon Bi hidrogen, dar con@ine oxigen care favorizeazA procesul de ardere din motor. De asemenea, lipsa totalA a sulfului reduce poluarea chimicA cu S27. (e baza acestor caracteristici, utilizarea uleiurilor vegetale propriu%zise ca Bi combustibili este posibilA prin realizarea anumitor modificAri constructive ale motorului. In schimb, utilizarea monoesterilor (biodiesel) ob@inu@i prin 6*

transesterificarea uleiurilor vegetale cu alcooli inferiori (metanol, etanol, etc.) nu implicA modificAri constructive ale motorului. Min0nd cont de toate aceste considerente, la ICI: Clu!%Fapoca, s%au elaborat mai multe re@ete de combustibil at0t pentru uleiurile vegetale Bi pentru amestecurile lor c0t Bi pentru metilesteri Bi amestecuri ale acestora cu motorina % re@ete care apoi au fost testate pe motoare )n cadrul ;aboratorului de Biocombustibili al 3'C%F. I. <ermierii care cultiva suprafete cu culturi energetice pot fi beneficiari ai schemei de plata pentru culturi energetice daca respecta actele normative mai sus prezentate si (rocedura pentru aplicarea schemei de plati directe pe suprafata pentru culturi energetice elaborata de :gentia de (lati si Interventie pentru :gricultura. II. In conformitate cu prevederile I9 nr. **$7==* pentru aprobarea Formelor metodologice de aplicare a ;egii nr.4+6$7==. privind Codul <iscal, modificata si completata prin I9 65/6$7==/ , producatorii de biocombustibili trebuie sa detina autorizatie de antrepozit fiscal de productie produse energetice.

Situatia autori#$rii producatorilor de biocombustibili din omania se pre#int$ astfel" :) Deinatori de autori#aii de antrepo#it fiscal emise de Direcia de :utori#$ri din cadrul ;inisterului <conomiei "i Finantelor: (. 8C :.0=<>*0< 8 >& Baia -are, 2. 8C B>*0Z 0 :?8P= 0 C=;P:?@ 8 >, Comarnic, !ud. (rahova 3. 8C .>< =; 8:, Kaslui, str. (odul Inalt, nr. 7, !ud. Kaslui '. 8C P *= B*=C=;B.80*B*> 8 >, Bucuresti, (locatie ;ehliu 9ara) -. 8C A B C =*> 2))2 8 >, 2dobesti, !ud. Krancea 9. 8C A* =;<0 8:, Kictoria, !ud. Brasov 5. 8C :?@DP =D 8 >, 9radinari, sat (etculesti, !ud. 2lt E. 8C ><08=> *;P= 0 <FP= 0 8 >, Slatioara, !ud. 2lt G. 8C CH*;=F: ; 8 >, 8oman, !ud. Feamt (). 8C .>0<F 8:,'andarei, !ud. Ialomita . ((. 8C B*= D*<8<> 8 >, comuna -urgasi, sat (icaturile, !ud. Dol! (2. 8C <; P<0 => 0 :D< 8 >& Pitesti (3. 8C ?*C=> Z=< *;P<F 8 >& com. Cosambesti&sat 9imbasani %ud. *alomita ('. 8C B*=A*>>< 8 >& amnicu de Ios !ud.Constanta 64

(-. 8C B@=0<CH P =D 8 >& Ploiesti& !ud Pra+ova (9. 8C <. = P<0 =><.; 8 >& 8latina, !ud. =lt (5. 8C H:>C*. 8 >& Daeni& !ud. 0ulcea (E. 8C B*=;=0= P =D 8 >& Deveselu& !ud.=lt (G. 8C C< =>: 8 >& m. Aalcea& !ud. Aalcea Producia de biodiesel a fost demaratA, )n 8om0nia )n anul 7==/. Din datele oficiale ale -:D8, la nivelul anului 7==/, un numAr de 6/ companii produceau )ntre ./= Bi .=.=== de tone$an. 1n 7==+, ca urmare a intrArii )n produc@ie a unor unitA@i mari, capacitatea totalA a crescut la peste .==.=== de tone.. Clasamentul neoficial al producAtorilor )n anul 7==+ era urmAtorul" (rofiland 9ala@i% /=.=== de tone (riocombustibil BucureBti% 4..=== de tone Chimofarm8oman% 7*.=== de tone BNotech (loieBti% 7=.=== de tone :utoelite Baia -are% 65.=== de tone 3ltex MAndArei%6/.=== de tone Bi 3lerom Kaslui% 67./== de tone. Celelalte companii au produc@ii sub 6=.=== de tone de biodiesel. III. Prim/procesatorii sunt fabricile de ulei care au depozite autorizate proprii sau )nchiriate Bi de@in licen@e de fabrica@ie conform 2rdonan@ei 9uvernului nr. *7$6>>4 privind produc@ia de produse alimentare destinate comercializArii, cu modificArile Bi completArile ulterioare, sau fabricile de alcool de@inAtoare de antrepozite fiscale, care preiau de la beneficiari sau colectori produsele ob@inute de pe suprafe@ele cultivate cu culturi energetice, pe bazA de contracte de v0nzare%cumpArare Bi, predau producAtorilor de biocombustibili, pe bazA de contracte de v0nzarecumpArare, cantitA@ile echivalente de produse procesate % ulei, alcool. :4 Fabrici de ulei : 6. B.?C< =;:?*:& 2radea, !ud. Bihor 7. :C *C=A< & Buzau, !ud. Buzau .. : C.8& Constanta, !ud. Constanta *. C: C*>> =;:?*:& Comuna (odari, !ud. Dol! 4. P .0.>& 9alati, !ud. 9alati /. <FP. & Slobozia, !ud. Ialomita +. .>0<F& 'andarei, !ud. Ialomita 5. B.?C< =;:?*:& Iasi, !ud. Iasi >. : D<:>.>& Carei, !ud. Satu -are 6=. =8*= * 8.:.& !ud. 'eleorman 66. .>< =;& Kaslui, !ud. Kaslui 67. ;:?D :& Barlad, !ud. Kaslui. 6/

Impactul asupra mediului. Biocarburan@ii prezintA un avanta! ma!or" producerea Bi utilizarea lor duce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de serA, cu procente variabile fa@A de carburan@ii conven@ionali (func@ie de materia primA utilizatA) dar legisla@ia europeanA prevede un procent de max..4,. (e l0ngA )mbunAtA@irea randamentului vehiculelor, biocarburan@ii constituie una din pu@inele solu@ii care oferA perspectiva practicA a reducerii emisiilor de gaz )n sectorul transporturilor.

0e+nologii de obtinere a biodieselului


9rasimile si uleiurile sunt formate din trigliceride. <iecare triglicerida este compusa din trei acizi grasi de catena lunga cu un numar de atomi de carbon cuprins intre 5 si 77, care sunt legati de o molecula de glicerol. Biodieselul este format din acizi grasi care sunt legati chimic de o molecula de metanol. In urma procesului de transesterificare, molecula de glicerol este indepartata aproape complet din compozitia biodieselului finit. 'ehnologiile de obtinere a biodieselului comercial pot fi clasificate astfel" :. 'ransesterificarea in cataliza omogena alcalina a uleiurilor rafinate B. 'ransesterificarea catalizata bazic a grasimilor vegetale cu un continut scazut de acizi grasi liberi si a grasimilor animale C. 'ransesterificarea in cataliza acida D. 'ransesterificarea in cataliza eterogena bazica si acida <. 'ransesterificarea enzimatica F. 'ransesterificarea folosind microunde C. 'ransesterificarea folosind ultrasunete

6+

:. 0ransesterificarea in catali#a omogena alcalina a uleiurilor rafinate 'ransesterificarea catalizata bazic a uleiurilor vegetale rafinate prezinta o eficienta ridicata de pana la >>,>, si produce biodiesel de buna calitate dupa indepartarea excesului de metanol, catalizator bazic si glicerina. 8eactia chimica necesita trei molecule de metanol (sau alt alcool) pentru fiecare molecula de triglicerida, care corespunde cu aproximativ 6=, greutatea de metanol per masa de ulei procesat. (rincipalul produs secundar de reactie este glicerina.

-ici cantitati de acizi grasi liberi (6,4,) sunt convertite in sapunuri. :ceste sapunuri sunt in mod normal indepartate odata cu glicerina sau odata cu procesul de rafinare al uleiului crud. Drept catalizatori bazici mai pot fi utilizati hidroxidul de sodiu sau metoxidul de sodiu. Catalizatorii pe baza de sodiu nu formeaza fertilizator ca produs de reactie. :cizii sunt utilizati atat pentru a stopa emulsifierea glicerinei in vederea unei procesari partiale ulterioare, cat si pentru a neutraliza catalizatorul bazic.

65

=btinerea de biodiesel utili#and catali#a alcalina &xista numeroase variatii ale tehnologiei alcaline de obtinere a bioidieselului. Diferiti catalizatori, inclusiv cei nonbazici, pot fi utilizati. &tanolul anhidric, alcooli izopropilici sau butidici pot substitui metanolul, insa timpul de reactie este prelungit, iar randamentul de obtinere a biodieselului poate scadea, fiind necesare masuri mai riguroase de control al calitatii precum si procese aditionale. (rocesul de transesterificare bazica este realizat la atmosfera standard si la o temperatura de /= oC. Deasemenea exista variatii ale acestei tehnologii in care sunt utilizate temperaturi si presiuni mai inalte. 3neori distilarea este utilizata pentru controlul calitatii.

B. 0ransesterificarea catali#ata ba#ic a grasimilor vegetale cu un continut sca#ut de aci#i grasi liberi si a grasimilor animale 'ransesterificarea catalizata bazic ce utilizeaza ca materie prima acizi grasi liberi reprezinta o variatie a transesterificarii catalizate omogene alcaline. :stfel, o mica cantitate de catalizator este adaugata la materia prima pentru a reactiona cu acizi grasi liberi si forma sapunuri. :poi sapunurile sunt indepartate, iar procesul de transesterificare incepe. In cazul producatorilor locali, utilizarea acestei tehnologii prezinta dezavanta!ul pierderii unei cantitati de ulei pur egal cu cea de sapun, fara 6>

posibilitatea valorificarii lui. Insa la nivel industrial, sapunurile pot fi reintroduse in reactie pentru obtinerea de produse utilizabile in agricultura. :ceasta variatie a procesului de transesterificare poate fi utilizata in functie de disponibilitatea pe piata locala agricola a acizilor grasi si a valorii acestor produse (care ar trebui sa fie mai mare decat a biodieselului). C. 0ransesterificarea in catali#a acida cu utili#area clorurii de colina J,Zn Cl2 pentru obtinerea biodieselului Clorura de colina OxPnCl7 este utilizata drept catalizator acid de tip ;eDis pentru transesterificarea uleiului. 2btinerea biodieselului folosind clorura de colina OxPnCl7 este eficienta, prezentand numeroase avanta!e precum modalitatea de prepaare usoara, prestul scazut sau randamentul de obtinere al biodieselului similar cu cel obtinut in urma utilizarii altui tip de catalizator. 'aria acida ;eDis a lichidului ionic creste odata cu augmentarea cantitatii de PnCl7. DatoritA aciditatii scazute a catalizatorului, randamentul de obtinere este mai mare decat al altor lichide ionice. 8eactia are loc la un raport molar metanol%ulei vegetal 6/"6 la o temperatura de +=oC, transesterificare fiind promovata de speciile acide ;eDis" Pn .Cl+%, Pn7Cl4% si PnCl.% din catalizatori. 8andamentul de obtinere al biodieselului este usor crescut cu cresterea lui x de la 6 la .. 'impul optim de reactie este de +7 de ore, iar clorura de colinA 7PnCl 7 este un catalizator tipic pentru acesta abordare a reactiei de transesterificare, conversia maxima de 4*,47, fiind atinsa la 6= , clorura de colina 7PnCl7. Datorita reversibilitatii reactiei de transesterificare folosita la obtinerea biodieselului producerea unui bun randament poate fi grabita prin introducerea unui exces de metanol pentru a schimba echilibrul. ;a un raport mai mic de 6/, raportul de metanol" ulei are un efect semnificativ asupra activitatii catalitice. ;a adaugarea unei cantitAti mari de metanol, concentratia catalizatorului este diluata la o cantitate fixa de clorurA de colina 7PnCl 7 si ulei vegetal, iar depasirea raportului 6/ de metanol nu are niciun efect asupra performantei catalizatorului. -ai mult, un raport molar mai mare de metanol" ulei duce la o problema de separare in timpul reciclarii. :stfel, raportul molat optim de metanol " ulei vegetal este de 6/"6. Influen@a temperaturii asupra reactiei de esterificare devine mai mica odata cu cresterea acesteia. 'otusi, daca temperatura de reactie a!unge la punctul de fierbere a metanolului de 5= si >= oC, metanolul se va vaporiza rapid Bi va forma un numar mare de bule care inhiba reactia la interfata dintre cele doua faze. In plus, pentru conservarea energiei, este necesara alegerea unei temperaturi relativ scazute. :stfel, temperatura optima de reactie pentru transesterificarea uleiului la biodiesel este in !urul valorii de +=oC. D. 0ransesterificarea in catali#a eterogena ba#ica si acida 7=

:cizii grasi liberi reactioneaza cu metanolul (6"6) si cu catalizatorul acid precum acidul sulfuric, pentru a forma metilesteri. 8andamentul acestei reactii este in general de >/,, ceea ce inseamna ca un procent de aproximativ *, de acizi grasi liberi nu reactioneaza, urmand ca acestia sa reactioneze cu catalizatorul bazic in urmatorul pas si formeaza sapunuri. In cazul in care sapunurile nu sunt indepartate inainte de transesterificare, sunt necesare teste de control al calitatii in vederea evidentierii prezentei sapunurilor. 8estul procesului este similar cu cel descris mai devreme. Insa acest proces are un randament ce poate depasi valoarea de >>,, depinzand de cantitatea de acizi grasi din materia prima originala si de varietatea de produse secundare rezultate. <. 0ransesterificarea en#imatica (oate avea loc )n douA sisteme de reac@ie pentru ob@inerea de biodiesel pe cale enzimaticA Bi anume" metanolizA )n sistem cu agitare continuA, respectiv metanolizA )n sistem cu deplasare i recirculare. 1n primul caz reac@ia are loc folosind un reactor de tip batch )n care enzima este supusA agitArii )mpreunA cu amestecul de reac@ie de la )nceputul reac@iei p0nA la finalizarea acesteia, )n timp ce, )n al doilea caz, reac@ia are loc prin recircularea amestecului de reac@ie peste stratul fix de enzimA Q reactor tip coloanA cu umpluturA. Condi@iile de reac@ie folosite )n ambele cazuri sunt cele care s%au dovedit a fi optime pentru metanoliza enzimaticA a uleiului de floarea soarelui catalizatA de FovozNm *.4. 8eac@iile au fost monitorizate timp de 7* h, iar pentru aceasta s%au prelevat probe din amestecul de reac@ie la intervale regulate de timp Bi s%au analizat. :nalizele efectuate au urmArit determinarea randamentului )n esteri metilici Bi au fost realizate cu a!utorul cromatografiei )n fazA gazoasA. 8andamentele sunt net superioare )n sistemul cu agitare, c0nd )ncA de la )nceputul reac@iei enzima se aflA )n contact cu toatA cantitatea de ulei ceea ce duce la o vitezA mai mare de reac@ie. :stfel, dupA primele 64 min, randamentul global pentru reac@ia cu agitare este de!a de 7.,/, (m$m),

76

=btinerea de biodiesel folosind catali#a en#imatica F. 0ransesterificarea asistata de microunde 'ransesterificarea poate fi efectuata prin reactia catalitica sau necatalitica folosind diferite sisteme de incalzire. 3n sistem de incalzire alternativa % #de incalzire cu microunde#, a fost folosit )n ultimii ani, mai ales in testarile de laborator si la nivel de pilot. In acest caz reactia de transesterificare este accelerata intr%un timp de reactie scurt. Ca urmare, are loc o reducere importanta a cantitatii de produse secundare si un timp scurt de reactie. Se utilizeaza un sistem de incalzire tip cuptor cu microunde. Intreg sistemul a fost echipat cu un condensator cu reflux, un agitator magnetic Bi un detector de temperatura, tip non%contact in infrarosu, care permite controlul continuu si constant al temperaturii de lucru. Compozitia de acizi grasi a uleiului Bi analiza probelor de biomotorina se efectueaza pe cromatograf de gaz /5>=F echipat cu detector de ionizare cu flacara.

77

C. 0ransesterificarea asistata de ultrasunete In prezent, biodieselul este, in principal produs in reactoare lot. <olosirea ultrasunetelor in transesterificarea uleiurilor la biodiesel permite prelucrarea in linie continua, la orice scara. 3ltrasonicarea duce la o crestere a randamentului de biodiesel pana la >>,. 8eactoarele cu ultrasunete reduc timpul de prelucrare la mai putin de .= de secunde (prelucrarea conventionale 6 % * ora$sar!a). -ai important, ultrasonicarea reduce timpul de separare de la 4 % 6= ore (folosind agitatie conventionale) la mai putin de /= de minute. 'ransesterificarea cu ultrasunete implica urmatorii pasi" 6. 7. .. *. 4. uleiul vegetal este amestecat cu metanol (care produc esterii de metil) sau etanol (pentru etil amestecul este )ncAlzit la temperaturi )ntre *4 Bi /4 =C apoi este trecut prin sonicator timp de 4 la 64 secunde. Sonicarea se efectueaza la o presiune glicerina, care se obtine ca produs secundar, este separata folosind centrifuge biodiesel convertit este spalat cu apa. esteri), precum si cu catalizatorii

ridicate (De la 6 la .bar, manometru)

7.

:vanta%ele "i de#avanta%ele biodieselului 6. Se ob@ine din materii prime regenerabile Q )n cea mai mare parte, plante mirosul emana@iilor de la biodiesel este mai plAcut dec0t cel de la dieselul bazat pe petrol. 7. Combustibilii verzi reprezintA o pia@A care va genera profituri foarte mari pentru investitori .. Fu este accizat )n 8om0nia, conform prevederii de la art. 7= din ;egea 4+6$7==., pentru cA nu este considerat poluant (prin lipsa sulfului Bi a fosforului din gazele de ardere) *. :re o putere caloricA apropiatA de a motorinei, iar arderea este completA 4. (re@ul este mai redus dec0t al combustibililor clasici Bi, )n principiu, acesta poate fi men@inut constant pe pia@A, spre deosebire de amplele fluctua@ii ale pre@urilor combustibililor fosili /. 8educe cu cca.5=, emisiile de C27, cu >5, pe cele de sulf )n raport cu motorina clasicA reduce emisiile de particule emise )n atmosferA cu +4,, fArA fum. +. 3Bor biodegradabil )n mediu, spre deosebire de al@i combustibili rezulta@i din hidrocarburi fosile, Bi netoxic % din procesul de realizare a biodieselului nu rezultA reziduuri care sA intre in contradic@ie cu normele de mediu. 5. DatoritA efectului de lubrifiere superior dieselului, motoarele func@ioneazA mai bine Bi rezistA mai mult, iar cu aditivii potrivi@i se pot mAri performan@ele motorului. >. (rin folosire, reduce zgomotul de func@ionare al motorului. 6=. Fu sunt necesare modificAri ale autovehiculelor pentru a folosi drept combustibil biodieselul. Fu necesitA schimbAri )n sistemul de distribu@ie (pompe, bazine, loca@ii etc.). Fu afecteazA )n mod substan@ial consumul de combustibil sau tura@ia motorului. 8educe semnificativ fumul rezultat la pornirea autovehiculului. 66. Fu este clasificat ca lichid inflamabil, astfel )nc0t poate fi depozitat Bi transportat fArA autoriza@ie 67. Fu con@ine sulf, permi@0nd folosirea de catalizatori. 6..(oate asigura independen@a energeticA a fermelor, unitA@ilor economice, iar )n perspectivA, )n cazul unor @Ari cu poten@ial agricol mare le poate asigura reducerea dependen@ei de petrol. 6*. SporeBte eficien@a agriculturii Bi permite cultivarea tuturor suprafe@elor agricole. 64. 'ehnologie de produc@ie uBoarA Bi accesibilA. 6/. (oate fi folosit de orice autovehicul fArA a fi modificat )n vreun fel. B 6==%biodiesel pur (6==,) B 7=% biodiesel 7=,, motorinA 5=, B 4 % biodiesel 4,, motorinA >4. 7*

(e timp de varA, biodieselul poate fi utilizat fArA nicio problemA. Biodieselul fArA aditivi de iarnA poate fi utilizat p0nA la temperatura de %+ grade Celsius, )n timp ce adAugarea aditivilor )l face folosibil p0nA la %6+, %7= grade Celsius. 1ntre dezavanta!ele biodieselului men@ionAm" % K0scozitate de 6= ori mai mare dec0t a motorinei % (unct de inflamabilitate ridicat ()ntre 7+= Bi .76 grade Celsius) comparativ cu motorina (+=% 5= grade Celsius) % Fu poate fi utilizat dacA are o vechime mai mare de opt luni. % Fu se adapteazA la toate motoarele, distrug0nd )n primul r0nd piesele din plastic. &xistA producAtori care Bi%au adaptat autovehiculele pentru combustibilul bio Bi mul@i al@ii care )ncA nu au fAcut acest pas. Studiile aratA cA un con@inut de biodiesel de 4, )n motorinA nu e periculos pentru motor. 'ot ce depABeBte acest procent )nseamnA pierderea garan@iei. Biodiesel%ul produs )n 8om0nia este, la ora actualA, cu 6=%67, mai ieftin dec0t motorina din petrol. Calitatea biodiesel%ului produs depinde de cea a materiilor prime. Uleiul de rapi este considerat ideal pentru producerea de biodiesel n conformitate cu standardul &uropean &F 6*76*, la polul opus fiind uleiul de soia. :cest standard prevede o cifrA maximA de iod con@inutA de biocombustibil, plafon care poate fi respectat, fArA probleme, dacA se utilizeazA ca materie primA uleiul de rapi@A. 1n cazul utilizArii uleiului de floarea%soarelui, este nevoie de o etapA suplimentarA de prelucrare, costurile de produc@ie fiind astfel ceva mai mari. (roducAtorii autohtoni de biodiesel considerA cA ar trebui realizat un standard rom0nesc care sA @inA seama de condi@iile locale Bi sA fie mai permisiv )n privin@a cifrei de iod, astfel )nc0t sA poatA fi utilizat, fArA complica@ii suplimentare, uleiul de floarea%soarelui. 1n opinia producAtorilor, nu oricine poate )ncepe o asemenea afacere Q trebuie sA ai cunoBtin@e tehnice Bi experien@A )n domeniu, un plan de afaceri bun, realist, pu@inA BansA Bi bani.

74

C2FC;3PII

1n privin@a ener!iilor re!enerabile concluziile sunt urmAtoarele" om!nia dispune de un potenial agricol important pentru cultura materiilor prime necesare fabric$rii de biocarburani. Culturile de rapi@A, soia, sfeclA de zahAr sau sorg zaharat sunt cele mai adecvate pentru produc@ia de biodiesel Bi bioetanol. Cultivarea rapi@ei sau a sfeclei de zahAr va reprezenta )n scurt timp o afacere pentru agricultorii rom0ni. -0na de lucru ieftinA comparativ cu celelalte @Ari din 3&, costurile de produc@ie foarte avanta!oase Bi, nu )n ultimul r0nd, solul Bi clima, care sunt atuuri extrem de importante, vor putea face din 8om0nia un !ucAtor important pe pia@a biocarburan@ilor din 3&. om!nia "i poate acoperi din resurse interne& cantitatea de biocarburani recomandatA de Directiva europeanA pentru anul 7=6= Bi, )n plus, dispune de un poten@ial de materii prime pentru realizarea unei produc@ii de biocarburan@i, )n mAsurA sA acopere p0nA la 5, din necesarul european. De asemenea, produc@ia de biocarburan@i oferA oportunit$i de e,port Bi reprezintA o alternativA pentru dezvoltarea agriculturii Bi folosirea terenurilor neutilizate. (oten@ialul cel mai important al 8om0niei este )n biomas$ agricol$, nu )n lemn, pentru care )n 8om0nia nu existA practici organizate de colectare. 1n @Arile dezvoltate, resturile agricole sunt utilizate )n unitA@i mici de co%generare Q instalate la nivelul comunelor % cu care se acoperA necesarul energetic local. 1n acest fel, comunele )Bi fac inclusiv managementul deBeurilor. Kalorificarea poten@ialului neutilizat de produc@ie a biomasei poate deveni o sursA importantA de biocarburan@i Bi reprezintA o oportunitate importantA pentru 8om0nia, )ndeosebi pentru dezvoltarea ruralA. (romovarea unor te+nologii de producere "i utili#are a biocombustibililor la nivel de ferm$& n sistem descentrali#at*+ va reprezenta o provocare importantA pentru viitor, sub mai multe aspecte" % va rentabiliza produc@ia agricolA prin modernizarea tehnicilor de culturA % va permite utilizarea unor tehnologii care sA nu provoace dezechilibre ecologice % va permite reciclarea unor produse secundare (deBeuri din zootehnie, reziduuri agricole) % va reduce dependen@a de energiile clasice % va permite realizarea unui sistem integrat sol%plante%animale%om.

7/

BIB;I298<I&

6. http"$$biofuels.dbioro.eu$biodiesel.php 7. http"$$DDD.scritube.com$tehnica%mecanica$Biocombustibili44*+>.php ". Propunere de #irecti$ pri$ind ener!iile re!enerabile %i biocombustibilii (Comisia &uropeanA, Bruxelles, 7==5). &. 'trate!ia ener!etic a (om)niei* +,,-.+,+,. /. 'trate!ia de 0alorificare a resurselor re!enerabile de ener!ie, 7==.. /. DDD.energie%verde.ro

7+