COORDONATOR

STUDENTI Master - An I - C.C.E.M.

ARAD, 2012

CUPRINS
1. Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii populatiei........................................................................4 1.1. Efecte directe......................................................................................................................4 1.2. Efectele de lunga durata.....................................................................................................5 1.3. Poluanti iritanti...................................................................................................................5 1.4. Poluanti fibrozanti..............................................................................................................5 1.5. Poluanti alergenici..............................................................................................................6 1.6. Poluanti cancerigeni...........................................................................................................6 2. Principalele surse de poluare.............................................................................................................8 2.1. Industria..............................................................................................................................8 2.2. Transporturile.....................................................................................................................8 2.3. Eruptiile ulcanice..............................................................................................................! 2.4. "urtunile de praf.................................................................................................................! 2.5. Incendiile naturale.............................................................................................................1# 2.6. Acti itatile casnice............................................................................................................1# 3. Principalele substante poluante........................................................................................................11 3.1. $azul carbonic...................................................................................................................11 3.2. Praful% "u&ul% 'enusa.......................................................................................................11 3.3. (ono)idul de 'arbon........................................................................................................13 3.4. *io)idul de +ulf.................................................................................................................14 3.5. Azotul.................................................................................................................................14 4. Poluantii gazosi.................................................................................................................................15 4.1. ,io)idul de 'arbon............................................................................................................15 4.2. -)idul de carbon................................................................................................................15 4.3. ,io)idul de sulf..................................................................................................................15 4.4. .idrogenul sulfurat............................................................................................................16 4.5. 'o&pusii Azotului.............................................................................................................16 4.6. Alde/idele..........................................................................................................................16 4.0. *eri atii /alogenilor..........................................................................................................10 5. Poluanti solizi....................................................................................................................................10 5.1. +ubstante radioacti e..........................................................................................................10 5.2. Plu&bul...............................................................................................................................18 2

5.3. (ercurul.............................................................................................................................18 5.4. +iliciul................................................................................................................................18 6. 'o&baterea poluarii..........................................................................................................................1! 6.1. 'ontrolarea poluarii at&osferice........................................................................................1! 6.2. Actiuni gu erna&entale.....................................................................................................2# 6.3. 'u& pute& contribui 1.......................................................................................................2# 0. 2one critic poluate in 3o&ania..........................................................................................................21 ,I,4I-$3A"IE....................................................................................................................................24

Actiunea po uarii aeru ui asupra sanatatii popu atiei

In cursul unui act respirator% o&ul in repaus trece prin pla&ani o cantitate de 5## c& 3 de aer% olu& care creste &ult in cazul efectuarii unui efort fizic% fiind direct proportional cu acest efort. In 24 ore in &ediu o&ul respira circa 15525 & 3 de aer. 4uand co&parati cu consu&ul de ali&ente si apa% in ti&p de 24 ore% o&ul in/aleaza in &edie 15 6g de aer in ti&p ce consu&ul de apa nu depaseste de obicei 2%5 6g% iar cel de ali&ente 1%5 6g. 3ezulta din aceste date i&portanta pentru sanatate a co&pozitiei aerului at&osferic% la care se adauga si faptul ca bariera pul&onara retine nu&ai in &ica &asura substantele patrunse pana la ni elul al eolei% odata cu aerul inspirat. *in punct de edere al i!ienei % aerul influenteaza sanatatea atat prin co&pozitia sa c/i&ica% cat si prin proprietatile sale fizice 7te&peratura% u&iditate% curenti de aer% radiatii% presiune8. In ceea ce pri este co&pozitia c/i&ica distinge& influenta e)ercitata asupra sanatatii de ariatii in concentratia co&ponentilor nor&ali% cat si actiunea pe care o e)ercita prezenta in aer a unor co&pusi straini. E"ecte #irecte a e po uarii E"ecte e #irecte sunt reprezentate de &odificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca ur&are a e)punerii la agenti poluanti. Aceste &odificari se pot traduce in ordinea gra itatii prin9

cresterea &ortalitatii cresterea &orbiditatii aparitia unor si&pto&e sau &odificarii fizio5patologice aparitia unor &odificari fiziologice directe si:sau incarcarea organis&ului cu agentul sau agentii poluanti

E"ecte #e un!a #urata a e po uarii Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor feno&ene patologice in ur&a e)punerii prelungite la poluantii at&osferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acu&ularii poluantilor in organis&% in situatia poluantilor cu&ulati i 7Pb% " etc.8% pana cand incarcarea atinge pragul to)ic. *e ase&enea &odificarile patologice pot fi deter&inate de i&pactul repetat al agentului noci asupra anu&itor organe sau siste&e. Efectele de lunga durata apar dupa inter ale lungi de ti&p de e)punere care pot fi de ani sau c/iar de $eci #e ani . Mani"estari e pato o!ice pot i&braca aspecte specifice poluantilor 7into)icatii cronice% feno&ene algerice% efecte carcinogene% &utagene si teratogene8 sau pot fi caracterizate prin aparitia unor i&bolna iri cu eti&ologie &ultipla% in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii eti&ologici deter&inanti sau agra anti 7boli respiratorii acute si cronice% ane&ii etc.8. Po uanti iritanti Po uantii iritanti realizeaza efecte iritati e asupra &ucoasei oculare si indeosebi asupra aparatului respirator. In aceasta grupa intra pulberile neto)ice% precu& si o su&a de gaze si apori ca9

,io)idul de sulf ,io)idul de azot -zonul +ubstantele o)idante 'lorul A&oniacul etc. Po uarea iritanta constitue cea &ai raspandita dintre tipurile de poluare% rezultand in

pri&ul rand din procesele de ardere a co&bustibilului% dar si de celelalte surse de poluari. Po uanti "i%ro$anti Po uantii "i%ro$anti produc &odificari fibroase la ni elul aparatului respirator. Printre cei &ai raspanditi sunt9

,io)idul de siliciu Azbestul -)izii de fier

5

'o&pusii de cobalt ,ariu etc.

+unt &ult &ai agresi i in &ediul industrial unde deter&ina i&bolna iri specifice care sunt e)ceptionale in conditii de poluare a aerului. Totusi poluarea intensa cu pulberi poate duce la &odificari fibroase pul&onare. Po uanti a er!enici Po uantii a er!enici din at&osfera sunt cunoscuti de &ulta re&e. Indeosebi este cazul poluantilor naturali% responsabili de un nu&ar foarte &are de alergii respiratorii sau cutanate9

Polen "ungi Insecte Praful din casa Pe langa acestea se adauga poluantii pro eniti din surse artificiale 5 in special industriale

5 care pot e&ite in at&osfera o su&a de alergeni co&pleti sau inco&pleti. Pe pri&ul loc din acest punct de edere% se gaseste industria c/i&ica 7industria &aselor plastice% industria far&aceutica% fabricile de insecticide etc.8. +unt se&nalate si situatii cu aparitia unor feno&ene alergice in &asa% ca cel de la ;e< -rleans din 1!58 in care a er!enu a fost identificat in praful pro enit de la deseuri industriale depuse in /olde. Po uanti canceri!eni

-rganici Anorganici E)ista foarte dificultati in esti&area rolului poluantilor at&osferici ca factori etiologici

ai cancerului. Totusi cresterea frec entei cancerului indeosebi in &ediul urban% a i&pus luarea in considerare si a poluantilor at&osferici ca agenti cauzali posibili% cu atat &ai &ult cu cat in zonele poluate au fost identificate in aer substante cert carcinogene. Po uanti canceri!eni or!anici 'ei &ai raspanditi dintre po uantii or!anici canceri!eni din aer sunt /idrocarburile policiclice aro&atice ca9
6

Enzopiren ,enzontracen ,enzofluoranten etc. 'el &ai raspandit este %en$oopirenu % pro enind din procese de co&bustie atat fi)e cat

si &obile. Ia nastere in ti&pul arderii% se olatilizeaza la te&peratura ridicata si condenseaza rapid pe ele&entele in suspensie. +ubstanta cancerigena este cunoscuta de &ulta re&e% iar prezenta in aer indica un risc crescut de cancer pul&onar. Efecte cancerigene se atribuie si insectici#e or or!anoc orurate precu& si unor &ono&eri folositi la fabricarea &aselor practice. (ai sunt incri&inati ca agenti cancerigeni9

*ibenzacridina Epo)izii ;itrosa&inele 5 in aer putand fi prezenti precursorii acestora 7nitritii si a&inele secundare8 Po uanti canceri!eni anor!anici

Azbestul Arsenul 'ro&ul 'obaltul ,eriliul ;ic/elul +eleniul (ai frec ent intalnita in &ediul industrial% prezenta lor in aer a fost se&nalata si in

zonele din apropierea industriilor. =n aspect deosebit il prezinta a$%estu % &ai periculos decat se presupunea cu cati a ani in ur&a si a carui prezenta a fost de&onstrata atat in at&osfera urbana cit si in pla&anii 7corpi azbestizici pul&onari8 unui procent apreciabil din populatia urbana nee)pusa profesional.

Principa e e surse #e po uare' In#ustria - sursa #e po uare In#ustria este% la &o&entul actual% principa u po uant a scara &on#ia a. Procesele de productie industriala. E&isiile sunt substante eliberate in at&osfera de catre uzine% sau alte centre. Procedeele de productie industriala elibereaza e&isiile% care se redepun in cazul in care nu e)ista filtre pentru epurarea gazelor reziduale. +ubstantele specifice sunt atunci eliberate si pot pro oca local catastrofe. In &o&entul procesului de co&bustie% substantele gazoase% lic/ide si solide sunt eliberate in at&osfera de furnale. In functie de inalti&ea furnalelor si de conditiile at&osferice% gazele de esapa&ent pro enind din focare se raspandesc local sau la distante &edii% 5 uneori c/iar si &ari 5 cazand din nou sub for&a de particule &ai fine decat poluarea at&osferica &asurabila in locurile de e&isie. *ega>arile industriale in ulti&a instanta ni&eresc in sol% e cunoscut faptul ca in >urul uzinelor &etalurgice in peri&etrul a 3#54# 6& in sol e crescuta concentratia de ingrediente ce intra in co&pozitia dega>atilor aeriene a acestor uzine. Transporturi e - sursa #e po uare Transporturi e sunt% dupa cu& bine stiti% o alta i&portanta sursa de po uare. Auto e/iculele care functioneaza cu &otor cu co&bustie% sunt un factor poluant care este luat din ce in ce &ai &ult in sea&a. -rasele &ari sau aglo&eratiile urbane dense sunt afectate in &are &asura de transporturile cu eliberare de no)e. Poluarea aerului relizata de auto e/icule prezinta doua &ari particularitati9 in pri&ul rand eli&inarea se face foarte aproape de sol% fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inalti&i foarte &ici% c/iar pentru gazele cu densitate &ica si &are capacitate de difuziune in at&osfera. In al doilea rand e&isiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii% diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de entilatie a
8

strazii. 'a substante care realizeaza po uarea aeru ui% for&ate dintr5un nu&ar foarte &are 7sute8 de substante% pe pri&ul rand se situeaza gazele de esapa&ent. *intre aceste substante poluante sunt de&ne de a&intit particulele in suspensie% dio)idul de sulf% plu&bul% /idrocarburile poliaro&atice% co&pusii organici olatili 7benzenul8% azbestul% &etanul si altele. 4os Angeles este o aglo&erare urbana5suburbana cladita pe o coasta deluroasa% a and in ecinatate la sud si la est -ceanul Pacific. (untii se intind la est si la nord? de ase&enea la nord se gaseste +an "ernando @alleA% o parte a orasului cu apro)i&ati o trei&e din populatia orasului. 4os5Angeles5ul face legatura intre regiunile sale prin inter&ediul unor &ari autostrazi de otel si beton% construite pentru transportul rapid% la &ari iteze% dare care este de obicei congestionat de trafic. +&ogul produs de gazele de esapa&ent ale &asinilor sau de alte surse este o proble&a continua a poluarii. Eruptii e (u canice - sursa #e po uare Eruptii e (u canice genereaza produsi gazosi% lic/izi si solizi care% sc/i&ba local nu nu5 &ai &icro si &ezorelieful zonei in care se &anifesta% dar e)ercita influente negati e si asupra puritatii at&osferice. 'enusile ulcanice% i&preuna cu aporii de apa% praful ulcanic si alte nu&eroase gaze% sunt suflate in at&osfera% unde for&eaza nori grosi% care pot pluti pana la &ari distante de locul de e&itere. Ti&pul de re&anenta in at&osfera a acestor suspensii poate a>unge c/iar la 152 ani. =nii cercetatori apreciaza ca% cea &ai &are parte a suspensiilor din at&osfera terestra pro ine din acti itatea ulcanica 5 o i&portanta sursa de po uare aer. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului ter&ic al at&osferei% i&piedicand dispersia energiei radiate de Pa&ant catre uni ers si contribuind in acest fel% la accentuarea feno&enului de Befect de seraB% produs de cresterea concentratiei de '- 2 din at&osfera. )urtuni e #e pra" - sursa #e po uare )urtuni e #e pra" sunt si ele un i&portant factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa% in perioadele lipsite de precipitatii% pierd partea aeriana a egetatiei si ra&an e)puse actiunii de eroziune a antului. @anturile continue% de durata% ridica de pe sol o parte din particulele ce for&eaza Bsc/eletul &ineralB si le transfor&a in suspensii subaeriene% care sunt retinute in at&osfera perioade lungi de ti&p. *epunerea acestor suspensii% ca ur&are a procesului de sedi&entare sau a efectului de spalare e)ercitat de ploi% se poate produce la &ari distante fata de locul de unde au fost ridicate. 'ercetari recente% din satelit% au aratat ca
!

eroziunea eoliana nu&ai de pe continentul African a>unge la 1##54## &ilioane tone:an. In acest conte)t% se pare ca desertul +a/ara inainteaza in fiecare an cu 1.5 pana la 1# 6&. "urtuni de praf se produc si in alte zone ale globului. In 1!28% la 26 si 20 aprilie% o furtuna a produs erodarea unui strat de sol cu o grosi&e de 12 5 25 && pe o suprafata de 4## ### 6& 2 % situata in zona precaspica. E aluarile facute cu acest prile> au aratat ca% nu&ai pe teritoriul tarii noastre s5au depus circa 148 &ilioane & 3 de praf% din cantitatea totala ridicata. Incen#ii e natura e - sursa #e po uare Incen#ii e natura e, o i&portanta sursa de fu& si cenusa% se produc atunci cand u&iditatea cli&atului scade natural sub pragul critic. "eno&enul este deosebit de raspandit% &ai ales in zona tropicala% desi% in general% gradul de u&iditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa fa orizeze izbucnirea incendiului. 4a sfarsitul anului 1!82 si inceputul anului 1!83% pe insula ,orneo a Indoneziei si (alaAesiei au a ut loc 0 incendii care au &istuit circa 3%5 &ilioane /ectare de paduri tropicale. In coasta de "ildes% in 1!83% focul a distrus circa 45# ### /a% iar in $/ana% in ti&pul aceleiasi secete% a fost distrusa prin foc o &are su prafata de paduri si circa 1#C din plantatiile de cacao. In anii deosebit de secetosi% c/iar si in zonele te&perate% se produc dese incendii ale padurilor. Astfel% in 1!!2% dupa o succesiune de ani secetosi% au izbucnit incendii de astatoare c/iar si in padurile "rantei si ale Poloniei. +e pare ca situatia cli&atica din deceniul 8# a e)tins &ult suprafetele de paduri ulnerabile la incendii pe intregul glob. Acti(itati e casnice - sursa #e po uare Acti(itati e *casnice* sunt% fie ca re&% fie ca nu% o sursa de poluare. Astazi% in &ulte tari in curs de dez oltare% asa cu& este si tara noastra% le&nul de foc este la fel de ital ca si ele&entele% iar ca pret% in unele locuri% are un rit& de crestere &ai &are decat ali&entele. 'auza cresterii zi de zi a pretului este restrangerea suprafetelor de padure. (ulte tari care fusesera cand a e)portatoare de &aterial le&nos% au de enit i&portatoare% in &asura in care nu s5au preocupat de regenerarea fondului forestier. In +.=.A. si India se ard anul circa 13# &ilioane de tone de le&n de foc? in +.=.A. aceasta cantitate asigura doar 3C din consu&ul de energie% in ti&p ce in India% aceiasi cantitate asigura 25C din consu&. *eci% pentru tarile in curs de dez oltare% le&nul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consu&urilor energetice.

1#

Principa e e su%stante po uante +ubstantele poluante din at&osfera sunt substante gazoase% lic/ide sau solide% care ii &odifica co&pozitia. +a$u car%onic $azul carbonic7'- 2 8% nu&it stiintific dioxid de carbon, este cel &ai i&portant din ciclul carbonului este inofensi si aduce clorul pentru fotosinteza. '- 2% sub for&a de apori de apa% lasa sa treaca undele scurte ale radiatiei solare in at&osfera si absoarbe undele lungi ale radiatiilor Pa&antului% ceea ce pro oaca o reancalzire a aerului% efectul de sera. Pe @enus% intr5 o at&osfera foarte bogata in '- 2% te&peratura atinge 40#D '. ,io)idul de carbon intalnit in at&osfera in proportie de #%#3C nu produce tulburari &anifestate decat in situatiile in care este i&piedicata trecerea gazului din sangele enos in al eola pul&onara si eli&inarea lui prin aerul e)pirat. *e fapt feno&enele to)ice apar in &o&entul in care presiunea partiala a '- 2 din aer creste atat de &ult incat i&piedica eli&inarea acestui catabolit. Initial apare o crestere a '- 2 din sange 7/ipercapnie8 &ai putin datorita patrunderii lui din aerul e)terior% cat datorita autointo)icarii organis&ului. Pe &asura ce creste concentratia in aerul at&osferic% inter ine si solubilizarea lui in plas&a sanguina datorita presiunii partiale crescute? la autointo)icare se asociaza into)icatia e)ogena.Pri&ele tulburari apar in >urul concentratiei de 3C &anifestata prin tulburari respiratorii 7accelerarea respiratiei8% apare apoi cianoza% ur&ata de tulburari respiratorii si circulatorii insotite de feno&ene legate de dezec/ilibrul acido5bazic. Praful, cenusa si fumul au o proportie destul de &are in totalitatea poluantilor care e)ista in at&osfera. Pra"u Pra"u pro ine din di iziunea &ateriei fine in particule aproape coloidale de 1#51## n&. "u&ul este un a&estec de particule solide si coloidale cu picaturi lic/ide.

11

Surse e !eneratoare #e pra" ' +ursele artificiale generatoare de praf% cenusa si fu& cuprind% in general% toate acti itatile o&enesti bazate pe arderea co&bustibililor lic/izi% solizi sau gazosi. - i&portanta sursa industriala% in special de praf% o reprezinta in#ustria &ateria e or #e constructie, care are la baza prelucrarea unor roci naturale 7silicati% argile% calcar% &agnezit% g/ips etc.8. *in cadrul larg al industriei &aterialelor de constructii se detaseaza% sub aspectul i&pactului e)ercitat asupra &ediului a&biant% in#ustria ci&entu ui . (aterialele de baza% care intra in fabricarea ci&entului% sunt piatra calcaroasa a&estecata cu &ag&e sau cu argile. +unt cunoscute si aplicate doua procedee de fabricare9

procedeul uscat% in care &ateriile pri&e sunt des/idratate% fara&itate in &ori speciale si trecute apoi in cuptoare rotati e lungi% unde sunt tratate la te&peraturi inalte procedeul u&ed% in care &ateriile pri&e se a&esteca cu apa% apoi in stare u&eda se &acina in &ori speciale% dupa care% partea rezultata este trecuta la randul ei in cuptoare rotati e% unde procesul este acelasi ca la procedeul uscat Te&peraturile din cuptoare deter&ina &ai intai fara&itarea &aterialului% cu for&are de

clinc/er iar apoi% prin &acinare% se obtin particule foarte fine% care constituie ci&entul propriu5 zis. Procesele te/nologice descrise produc cantitati &ari de praf% in toate erigile lantului te/nologic9 uscatoare% &ori de &aterii pri&e% cuptoare% procese inter&ediare.

din uscatoare se eli&ina in at&osfera apro)i&ati 1#C din cantitatea introdusa in &ori% 153C din cantitatea prelucrata% in cuptoarele rotati e% 1#C in procesele inter&ediare% intre 2 si 4C

In total se pierde intre 2# si 25C din &ateria pri&a prelucrata la procedeul uscat si 1#545C la procedeul u&ed. Praful rezultat din industria ci&entului este i&prastiat pana la distanta de peste 3 6& fata de sursa% concentratia acestuia in apropierea surselor% ariind intre 5## si 2 ### t:6& 2 :an. )u&u )u&u constituie partea in izibila a substantelor ce se eli&ina prin cosurile intreprinderilor industriale si este constituit din apori de apa% gaze% produsi inco&plet arsi 7carbune% /idrocarburi% gudroane etc.8 si alte i&puritati inglobate si eliberate cu ocazia arderii. "u&ul are o culoare a %icioasa daca arderea este co&pleta.
12

'uloarea nea!ra indica o ardere inco&pleta% datorita lipsei de aer% precu& si prezentei in cantitate &are a carbunelui si a funinginii. 'uloarea fu&ului rar poate fi roscata, cenusie sau %runa, dupa cu& carbunele contine fier% alu&iniu sau &angan. Particulele de fu& au di&ensiuni sub&icronice 7E#%#05&8. Cenusa Cenusa rezulta in e)clusi itate din co&bustibili solizi. Proportia sa ariaza intre9

5515C la antracit 7carbune superior% deci cu ardere &ai co&pleta8 4#55#C la carbunii inferiori 7lignit% turba% etc.8 co&pusi &inerali puternic inglobati in &asa carbunelui. In aceasta categorie sunt cuprinsi co&pusii de +i% Al% "e% 'a% (g si:sau + i&puritati 7cenusa &ecanica8 pro enite din roca in care se afla inglobat zaca&antul.

Cenusa se co&pune #in 9

'enusa ra&ane in cea &ai &are parte in focar si este indepartata prin procedee &ecanice sau /idraulice. 3estul este antrenat spre cos de catre puternicul curent de aer for&at in ca&era de ardere. In &arile centrale ter&oelectrice% la trecerea prin cos% cenusa este captata aproape in totalitate. Mono,i#u #e car%on Mono,i#u #e car%on-CO.este un gaz "oarte pericu os% ce are o pondere din ce in ce &ai &are printre poluantii de astatori. Toate &ateriile pri&are energetice folosite pentru co&bustie contin carbon sub for&a de co&binatii c/i&ice% care se o)ideaza% transfor&andu5se in gaz carbonic 7'- 2 8 sau in o)id de carbon 7'-8 daca co&bustia este inco&pleta. (ono)idul de carbon se for&eaza in &od natural in &etabolis&ul &icroorganis&elor si in cel al anu&itor plante? este un co&pus al gazului natural. El se raspandeste in at&osfera sau se for&eaza in stratosfera sub efectul razelor =@. '- este produs in lant de deco&pozitie troposferica a &etanului prin inter&ediul radicalului -.. - cantitate ec/i alenta de '- se for&eaza prin actiunea o&ului in &o&entul co&bustiei carbonului si /idrocarburilor. 60C din '- pro ine de la e/icule% co&bustia nefiind co&pleta decat daca &otoarele &erg in plina iteza.
13

Anu&ite plante cu flori% precu& &orco ul% pot fi)a '-. (ari cantitati sunt fi)ate in sol si sunt degradate de &icroorganis&e. 'antitatile reziduale se ridica in straturile &ai inalte ale at&osferei. '- este un !a$ to,ic pentru oa&eni si ani&ale. El patrunde in organis& prin pla&ani si bloc/eaza fi)area o)igenului prin ato&ul central de "e al /e&oglobinei 7.b'-89 puterea sa de fi)are este de 24# de ori &ai i&portant decat cel al o)igenului. ;i elul de otra ire depinde de saturatia sanguina% de cantitatea de '- din aer si olu&ul respirat. Dio,i#u #e Su " Dio,i#u #e su " -SO2.% produs in principal de arderea carbunelui dar prezent si in e&isiile &otoarelor diesel% se co&bina cu apa din at&osfera si pro oaca ploile acide care distrug egetatia si cladirile. A$otu 'o&pusii azotului contribuie constant la poluarea at&osferei% bio)idul de azot ;- 2 este unul din cei &ai pericu osi po uanti. Sursa principa a a acestui gaz o reprezinta &otoare e cu ar#ere interna% in special a auto&obilelor. ;- 2 se for&eaza la te&peratura ridicata din te ile de esapa&ent. 'antitati i&portante de ;- 2 dau nastere si la arderea carbunilor. In afara de faptul ca ;- 2 este to)ic ca atare la anu&ite concentratii% el contribuie ne&i>locit la for&area s&ogului 5 fotoc/i&ic% un produs co&ple) alcatuit din di ersi co&pusi c/i&ici si a and ca substrat fizic particule de aerosoli 7suspensii solide sau lic/ide din at&osfera8. +ub influenta razelor solare &ai ales ultra iolete 7=@8 intre acesti co&pusi se produc reactii secundare si tertiare din care iau nastere alte substante% ca ozon% PA;% acroleina% for&alde/ida% pero)iacetilnitrati% etc. ,io)idul de azot sub actiunea razelor =@ reactioneaza si da o)id de azot si o)igen ato&ic. - parte din acesta se co&bina cu o)idul de azot regenerand ;- 2% proces ce duce la &entinerea ;- 2 in at&osfera. Alta parte a o)igenului ato&ic se co&bina cu - 2 si da ozonul% foarte reacti si puternic o)idant. -zonul reactioneaza cu resturile de /idrocarburi care apoi se co&bina cu PA;. PA; are puternice efecte to)ice asupra plantelor% c/iar la concentratii &ici producand necroze ale tesuturilor frunzelor% in/iba fotosinteza.
14

Po uantii +a$osi /io,i#u #e Car%on - po uant !a$os ,io)idul de carbon 7'-8 este un !a$ pericu os pentru ca prin dublarea concentratiei sale din aer de ine un Bperturbator cli&aticB. +e stie ca o dublare a concentratiei '- ar putea produce o crestere in &edie cu 3%6D' a te&peraturii superficiale a &ediului% asa5nu&itul Befect de seraB. 'resterea sa e)agerata in ulti&ul secol se datoreaza9

despaduririlor &asi e consu&ului e)agerat de co&bustibili fosili folositi in in#ustrie pentru producerea de energie O,i#u #e Car%on - po uant !a$os +ursele de '- sunt9

eruptiile ulcanice incendiile forestiere arderile de co&bustibili 7benzina8% carbune% le&n% deseuri% gunoaie arse In concentratii nor&ale este inofensi % dar este foarte

to)ic la o rata &ai ridicata. ,acteriile din sol absorb '- din aer si il transfor&a in sol in '- sau &etan 7'.8% &entinandu5l in concentratie nor&ala in aer. /io,i#u #e Su " - po uant !a$os +ursele de +- sunt9

eruptiile ulcanice arderile co&bustibililor actiunile industriei &etalurgice In prezenta razelor ultra iolete% +- din at&osfera se transfor&a in +-% cu eliberarea a

22 6cal sau i&preuna cu aporii de apa din at&osfera for&eaza acidul sulfuros cu eliberare de 18 6cal% care trece ulterior in acid sulfuric% acid care declanseaza feno&enul ploilor acide. Are efecte to)ice asupra plantelor% &ai ales la conifere si la plop% castan% tei etc.

15

0i#ro!enu su "urat - po uant !a$os .idrogenul sulfurat 7.+8 sunt9

"er&entatii e su "o%acterii or e&isii e in#ustria e% &ai ales din industria c/i&ica% far&aceutica% a colorantilor% a cauciucului etc. Afecteaza% in concentratii crescute% atat la o&% cat si la ani&ale9

siste&ul ner os aparatul respirator sangele O,i#u si /io,i#u #e A$ot - po uanti !a$osi +urse9 &otoarele cu ardere interna 7auto&obilele8. NO este ce &ai pericu os po uant % deoarece% i&preuna cu alte ele&ente c/i&ice din

at&osfera si sub actiunea radiatiilor ultra iolete% duce la for&area s&ogului fotoc/i&ic% foarte to)ic% producand la o&9

&odificari cro&ozo&iale tulburari functionale ale tesuturilor reducerea actiunii enzi&elor 7co&ponente ale celulelor ii cu rol in asi&ilare:dezasi&ilare8 A #e1i#e e - po uanti !a$osi Alde/idele% cu& ar fi acroleina% sunt foarte to)ice si iritante pentru o&. +urse9

rafinariile de petrol &otoarele auto e/iculelor cre&atoarele de gunoaie &ena>ere Efecte9 iritatii ale &ucoasei respiratorii sufocari arsuri

16

Deri(atii 1a o!eni or - po uanti !a$osi *eri atii /alogenilor 7'l% ,r% "% I% .cl% ."8. +urse9 pro in &ai ales din in#ustria c1i&ica% de producere a alu&inei. Efecte9

foarte to)ici pentru o& distrug coniferele si po&ii fructiferi are efecte daunatoare si asupra entofaunei 7insectelor8

Po uantii so i$i Po uarea at&os"erei cu su%stante ra#ioacti(e +urse9

industria e)tracti a de substante radioacti e reactori nucleari industrie sau agricultura acti itati &ilitare 7e)plozii nucleare8 +ubstantele radioacti e sunt izotopii unor ele&ente c/i&ice si&ple9 '% P% +% I% +tr% 's.

Aceste substante se acu&uleaza in corpul organis&elor si circula apoi de5a lungul intregului lant trofic% conta&inand si alte organis&e% &oti pentru care sunt considerate foarte noci e pentru natura. *e e)e&plu% Strontiu circula in natura dupa ur&atorul traseu9 aer5sol5ierburi5bo ine5 lapte5o&. -rganis&ele tinere si e&brionii sunt foarte co&paratie cu adultii. E)punerea e)agerata la aceste radiatii ionizante9

ulnerabili la aceste substante% in

reduce longe itatea produce boli genetice declanseaza cancere

10

P u&%u - po uant so i# +urse9

industriile e)tracti e industria &etalurgica cre&atoare de ardere a gunoaielor auto e/iculele eli&ina% in &edie pe an% in at&osfera 1 6g Pb% sub for&a de particule Efecte9 se depune pe egetatie% pe sol into)icatii la ani&ale /ranite cu plante din topitoriilor de plu&b ecinatatea e)tractiilor &iniere sau a

s5au inregistrat into)icatii cu acest &etal la persoanele care5l prelucreaza sau il folosesc in &od repetat Mercuru - po uant so i# +urse9 industria prelucratoare a cuprului si a co&pusilor sai. "oar te to)ic% la fel ca plu&bul. Si iciu - po uant so i# +urse9 in aer% se gaseste sub for&a de pulberi. Pro oaca silicozele.

18

Co&%aterea po uarii 'olapsul global al &ediului incon>urator este ine itabil. +tatele dez oltate ar trebui sa lucreze alaturi de statele in curs de dez oltare pentru a se sigura faptul ca econo&iile acestor tari nu contribuie la accentuarea proble&elor legate de poluare. Politicienii din zilele noastre ar trebui sa se gandeasca &ai degraba la sustinerea progra&elor de reducere a poluarii decat la o e)tindere cat &ai &are a industrializarii. +trategiile de conser are a &ediului ar trebui sa fie acceptate pe scara &ondiala% si oa&enii ar trebui sa inceapa sa se gandeasca la reducerea considerabila a consu&ului energetic fara a se sacrifica insa confortul. 'u alte cu inte% a and la dispozitie te/nologia actuala% distrugerea globala a &ediului incon>urator ar putea fi stopata. Contro area po uarii at&os"erice 'ele &ai sensibile strategii de control ale poluarii at&osferice i&plica &etode ce reduc% colecteaza% capteaza sau retin poluanti inainte ca ei sa intre in at&osfera. *in punct de edere ecologic% reducand e&isiile poluante cu o &arire a randa&entului energetic si prin &asuri de conser are% precu& arderea de &ai putin co&bustibil este strategia preferata. Influentand oa&enii sa foloseasca transportul in co&un in locul auto e/iculelor personale a>uta de ase&enea la i&bunatatirea calitatii aerului urban. Potentiali poluanti pot e)ista in &aterialele ce intra in procese c/i&ice sau in procese de co&bustie 7ca de e)e&plu plu&bul din benzina8. (etode de controlare a poluarii at&osferice includ si indepartarea &aterialelor poluante direct din produsul brut% inainte ca acesta sa fie folosit% sau i&ediat dupa ce s5a for&at% dar si alterarea proceselor c/i&ice ce duc l5a obtinerea produsului finit% astfel incat produsii poluanti sa nu se for&eze sau sa se for&eze la ni ele scazute. 3educerea e&isiilor de gaze din arderea co&bustibililor folositi de catre auto&obile este posibila si prin realizarea unei co&bustii cat &ai co&plete a carburantului sau prin recircularea gazelor pro enite de la rezer or% carburator si &otor% dar si prin desco&punerea

1!

gazelor in ele&ente putin poluante cu a>utorul proceselor catalitice. Poluantii industriali pot fi la randul lor captati in filtre% precipitatori electrostatici. Actiuni !u(erna&enta e pentru co&%aterea po uarii *iferite tari au i&pus standarde in legislatie cu pri ire la ni elele de concentratie ce se cred a fi suficient de scazute pentru a prote>a sanatatea publica. +tandardele pri ind sursele de e&isie au de ase&enea specificate li&itele de e&isie a substantelor poluante in at&osfera astfel incat standardele de calitate ale aerului sa fie atinse. 'u toate acestea insa% natura proble&ei necesita i&ple&entarea tratatelor internationale ale &ediului% si pana in acest &o&ent 4! de tari au aprobat in (artie 1!85 con entia ;atiunilor =nite cu pri ire la stratul de ozon. BProtocolul de la (ontrealB% ata cu& a fost nu&ita aceasta con entie renegociata in 1!!# apela la indepartarea anu&itor clorocarburi si fluorocarburi pana la sfarsitul secolului si asigura a>utor in ederea dez oltarii tarilor in realizarea acestor tranzitii. in plus% &ai &ulte tratate internationale au fost se&nate in scopul reducerii incidentei ploii acide. In +tatele =nite% Actul Aerului 'urat din 1!60% asa cu& a fost a&endat in 1!0#% 1!00 si 1!!# este baza legala a controlarii poluarii at&osferice. Agentia de Protectie a (ediului are ca responsabilitate pri&ara indeplinirea cererilor acestui act% care specifica sa se stabileasca standarde pri ind calitatea aerului in cazul diferitelor substante. Actul a fost de ase&enea destinat pre enirii deteriorarii calitatii aerului in arealele unde aerul este in prezent &ai curat decat i&pun standardele. A&enda&entele din 1!!# identifica ozonul% &ono)idul de carbon% ploaia acida si no)ele at&osferice ca fiind cele &ai gra e proble&e ale poluarii aerului. Cu& a& putea contri%ui pentru co&%aterea po uarii 2 A& putea stopa criza energetica folosind energia intr5un &od rational. 'ate a din lucrurile pe care le5ar putea face pentru a sal a energie sunt9 "olosirea &ai rara a auto&obilelor9 &ersul% ciclis&ul% sau transporturile publice. E itarea cu&pararii bunurilor care sunt i&pac/etate e)cesi . Este necesara energie pentru a confectiona a&bala>ele% dar si de a le recicla. E itarea pierderilor9 redu ceea ce folosesti% refoloseste lucrurile in loc sa cu&peri altele noi% repara obiectele stricate in loc sa le arunci% si recicleaza cat &ai &ult posibil. Afla ce

2#

facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar &ai putea a ea o alta folosinta. Izoleaza5ti casa9 cauta crapaturile din usi% ferestre% si asigura5te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei. "oloseste aparatura electrica casnica care nu consu&a &ulta energie9 cand cu&peri noi aparate electrocasnice intreaba care &odele consu&a &ai putina energie. "oloseste becuri cu un consu& scazut de energie si baterii reincarcabile. Econo&iseste apa9 este necesara o &are cantitate de energie pentru a purifica apa. =n robinet stricat poate consu&a apro)i&ati 3# de litri de apa pe zi. In ata cat &ai &ult posibil despre proble&ele energetice ale Pa&antului si cauzele ce le deter&ina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te5ar putea infor&a.

3one critic po uate #in Ro&ania 3one critice su% aspectu po uarii at&os"erice' 2one poluate in special cu &etale grele 7cupru% plu&b% cad&iu8% dio)id de sulf si pulberi in suspensie pro eniti din industria &etalurgica neferoasa9

'opsa (ica 2latna ,aia (are 2one poluate in special cu o)izi de fier% &etale neferoase si pulberi sedi&entabile

pro enite din siderurgie9

.unedoara 'alan $alati 2one poluate in special cu acid clor/idric% clor si co&pusi organici olatili pro eniti din

industria c/i&ica si petroc/i&ica9

3a&nicu @alcea -nesti +a inesti

21

+tolnicei Ploiesti 2ona poluata in special cu a&oniac si o)izi de azot pro eniti din industria de

ingrasa&inte c/i&ice9

Targu (ures 2one poluate in special cu dio)id de sulf% sulfura de carbon% /idrogen sulfurat%

&ercaptan% pro enite din industria de celuloza% /artie si fibre sintetice9

,raila +ucea a *e> +a inesti ,orzesti -biecti e industriale a caror acti itate deter&ina frec ente depasiri ale concentratiilor

&a)i& ad&ise la indicatorii de calitate ai at&osferei9

,ucuresti 5 Auto&atica% Acu&ulatorul% Platfor&a c/i&ica *udesti% "aur% $riro% Aeroport Ploiesti 5 Petrotel% Astra% *erole er% @ega ,raso 5 +ofert ,acau 5 ''. 4etea Turda 5 'i&entul% ='T Turda ,aia (are 5 P/oeni)% 3o&plu&b 'raio a 5 +' *ol>c/i&% 'ET Isalnita ;ea&t 5 Pergodur 'onstanta 5 -il Ter&inal 'lu> 5 Terapia 2latna 5 A&pellu& .unedoara 5 +iderurgica -radea 5 +inteza Pitesti 5 Arpec/i& Tirgu Fiu 5 3o&cin ,raila 5 'el/art '/iscani
22

'alarasi 5 +iderca $alati 5 +ide) $iurgiu 5 @erac/i& 3a&nicu @alcea 5 -ltc/i& 3esita 5 'o&binatul +iderurgic 'opsa (ica 5 +o&etra +latina 5 Platfor&a Industriala +latina +lobozia 5 A&onil +ucea a 5 A&bro Targo iste 5 '-+ Targu (ures 5 Azo&ures Ti&isoara 5 +ol entul @aslui 5 (oldosin Popesti 4eordeni 5 *anubiana ,razi 5 Petrobrazi -nesti 5 'aro& ,orzesti 5 '/i&co&ple) 'odlea 5 'oloro& "agaras 5 ;itra&onia ,izac 5 (oldoci& +a inesti 5 Platfor&a '/i&ica +a inesti Tasca 5 "abrica de 'i&ent ;a odari 5 Petro&idia (edgidia 5 3o&ci& -cna (ures 5 =P+ Paroseni 5 3enel "E Paroseni Ales '/istag 5 3o&ci& 'a&pulung (uscel 5 Aro 3o inari 5 'ET 3o inariB

23

,I,4I-$3A"IE

1. /ttp9::<<<./ig/5/ealt/.info:aer:poluarea: 2. /ttp9::<<<.greenagenda.org:eco5aGua: 3. /ttp9::<<<.scritube.co&:poluarea aerului:

24