Lucrare Licenta Orsi

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara
CARACTERISTICILE PERSONALITATII SI DEVIANTA SCOLARA

CUPRINS Argument CAPITOLUL I Partea teoretica 1. Personalitatea 1.1. Notiuni introductive 1.2. Cadre de referinta in cunoasterea personalitatii 1. . Anali!a structurii personalitatii 1.". Temperamentul 1.#. Caracterul 1.$. %istemul aptitudinal 2. &evianta scolara 2.1. &evianta scolara Un fenomen normal' 2.2. Principalele forme de manifestare ale deviantei scolare 2. . Concepte corelate deviantei scolare .(asuri de prevenire si control a deviantei scolare CAPITOLUL II Partea practica ".&esignul cercet)rii ". 1. O*iectivul +i ipote!ele cercet)rii ". 2. (etodologia de cercetare ". . Popula,ia +i e+antionul investigat-intervievat -o*servat ". ". .eali!area efectiv) a cercet)rii #..e!ultatele o*,inute +i interpretarea lor #. 1. Pre!entarea re!ultatelor generale ale cercet)rii #. 2. Anali!a +i interpretarea datelor relevante ale cercet)rii CAPITOLUL III Conclu!ii $.Conclu!iile cercet)rii $. 1. /alidarea -invalidarea ipote!elor cercet)rii $. 2. Premise ale cercet)rilor viitoare 0.Ane1e2 - Instrumentele folosite
Argument
Cuvintele prin,ului moldav3 scrise pe la 1$45 67de la m8ntuin,a lumii9:3 prefigurea!) un anume tip de demers epistemologic3 ce recunoa+te plasticitatea ini,ial) a fiin,ei umane +i rolul conte1telor paideice ;n devenirea sa. 7.oada9 *un) sau 7+i rea9 a 7florii9 umane este efectul calit),ii 7vremii93 cu alte cuvinte a mediului ;n care ea se de!volt). &ac) o *un) perioad) de timp devian,a 6+i su*clasa acesteia3 devian,a penal) sau delincven,a: era tratat) ca o component) ce ,inea e1clusiv de *una educa,ie3 ast)!i ea a devenit o pro*lem) social) ma<or) cu care se confrunt) societ),ile contemporane. Ca pro*lem) social)3 ea nu mai este privit) ca o pro*lem) ce ,ine doar de educa,ie3 ci ca una str8ns legat) de modul ;n care func,ionea!) societatea ;n ansam*lul ei3 inclu!8nd aici familia3 +coala3 mecanismele de sociali!are3 de control3 sanc,ionare +i rea*ilitare social)3 cultura societ),ii3 percep,ia inec=it),ii sociale3 s)r)cia relativ)3 lipsa de resurse3 privarea de +anse3 marginali!area3 anomia. Am ales aceast) tem) deoarece devian,a +colar) a devenit un su*iect e1treme de discutat datorit) cre+terii numarului de elevi ;n !ilele noastre care pre!int) diferite forme de devian,)3 iar ca si cadre didactiece3 ne lovim din ce in ce mai des de acesta pro*lema.
Caracteristicile personalitatii si devianta scolara CAPITOLUL I Partea teoretica

1.Personalitatea Motto: Dintre lucrurile cele mai de pret pe care le are omul, acela de a fi capabil s se introspecteze, de a ncerca s-si descifreze propria personalitate, mi se pare a fi un lucru de o nsemntate exceptional. Mulk Raj Anad
1.1. otiuni introducti!e &in punct de vedere semantic3 termenul de >personalitate> provine de la latinescul persona3 care denume+te masca de pe fa,a actorului. Ulterior3 termenului persona au ;nceput s)?i fie asociate +i anumite tr)s)turi sau calit),i ale actorului3 care se afl) ;n spatele m)+tii nemi<locit o*serva*ile. @ntr?o a treia fa!)3 termenul a fost atri*uit indivi!ilor care se distingeau de restul prin capacit),i +i reali!)ri deose*ite ;ntr?un anumit domeniu. Cu aceast) semnifica,ie3 termenul de >personalitate> va fi preluat +i utili!at ;n ma<oritatea disciplinelor socio?umane3 inclusiv ;n filosofie. Personalitatea e1prim) o anumit) valoare3 validat) social3 a indivi!ilor inclu+i ;n diferite domenii ale vie,ii +i activit),ii sociale. Apari,ia psi=ologiei personalit),ii3 care a ;nceput s) prind) contur relativ t;r!iu3 ;n deceniul al treilea al secolului AA3 a repus ;n discu,ie accep,iunea ca atare a no,iunii de personalitate. %?a constatat c) accep,iunea su* care aceast) no,iune circul) ;n celelalte +tiin,e socio?umane nu satisface o*iectivele +i pro*lematica specific) pe care +i?o revendic) psi=ologia personalit),ii3 fiind prea ;ngust) +i limitativ)3 ceea ce nu putea constitui un temei pentru desprinderea +i de!voltarea psi=ologiei personalit),ii ca ramur) distinct) a psi=ologiei generale. Ca atare3 semnifica,ia termenului a fost modificat)3 prin personalitate ;n,eleg;ndu?se organi!area psi=o?comportamental) +i modul de manifestare al acesteia la nivelul oric)rui individ uman concret3 considerat ca mem*ru al unei comunit),i +i integrat ;ntr?un sistem de rela,ii +i interac,iuni sociale. Ca urmare3 no,iunea de personalitate ;+i va sc=im*a sensul3 ;n func,ie de domeniul +tiin,ific ;n care se utili!ea!). Psi=ologia adopt) fa,) de con,inutul no,iunii de personalitate po!i,ia cea mai larg)3 mai >democratic)>3 nediscriminativ)3 postul;nd c) orice individ normal care este mem*ru al unei comunit),i +i care interac,ionea!) cu ea repre!int) ;n sine o personalitate. &in
"

acest punct de vedere3 psi=ologia a desprins principiul egalitii de anse +i valori!)rii ine1trica*ile a atri*utelor +i tr)s)turilor de personalitate luate ca atare. @ntre acestea se num)r) demnitatea +i integritatea fi!ic) +i psi=ic) a individului3 considerate valori ce tre*uie respectate +i pe care nu este permis s) le ;nc)lc)m. Al)turi de no,iunea de personalitate3 ;n circuitul +tiin,ific au mai fost lansate no,iunile de individ +i persoan. @n comunicarea cotidian)3 cele trei no,iuni sunt considerate ec=ivalente3 fiind folosite ;n mod li*er una ;n locul celeilalte. &in punct de vedere +tiin,ific3 riguros3 cele trei no,iuni includ con,inuturi designative diferite3 ele nefiind reciproc su*stituti*ile sau ec=ivalente. No,iunea de individ desemnea!) o entitate determinat) *iologic care se caracteri!ea!) prin unitate +i indestructi*ilitate 6provenind de la latinescul individio ? indivi!i*il:. Ca atare3 no,iunea este atri*uit) oric)rei fiin,e vii. %tructura +i func,ionarea individului se su*ordonea!) ac,iunii legilor geneticii +i *iologiei. @nainte de a fi personalitate3 omul este un individ. Termenul de persoan pre!int) dou) accep,iuni2 una ;n cadrul psi=ologiei sociale +i alta ;n cadrul psi=ologiei personalit),ii. @n psi=ologia social)3 persoana desemnea!) omul aflat ;ntr?o anumit) situa,ie +i rela,ie social). Brupul3 ;n psi=ologia social)3 apare ca un ansam*lu de persoane legate ;ntre ele printr?o re,ea de comunicare +i de rela,ii interpersonale. @n psi=ologia personalit),ii3 >persoana> e1prim) o anumit) poten,) concret)3 specific) a personalit),ii3 care se o*iectivea!) ;ntr? un anumit tip de comportament +i un anumit tip de rol. Orice personalitate include mai multe asemenea poten,e +i3 respectiv3 mai multe persoane. A+adar3 no,iunea cu sfera cea mai larg) este cea de individ3 urm;nd cea de personalitate +i apoi cea de persoan). Atri*utul de personalitate se ata+ea!) +i se de!volt) pe fundamentul individului +i individualit),ii3 ca urmare a intr)rii individului ;n comunicare +i interac,iune permanent) cu ceilal,i semeni +i ;ntregul conte1t de evenimente +i situa,ii sociale. Atri*utul de personalitate este specific doar omului3 cu condi,ia ca el s) fiin,e!e ca parte component) a unui sistem social supraordonat. 1. . "adre de referinta in cunoasterea personalitatii Pentru a cunoa+te o personalitate nu avem alt) modalitate mai adecvat) dec;t s) o raport)m +i s) o compar)m succesiv cu trei categorii de norme2 normele universale3 normele de grup +i normele individuale. Normele universale sunt sta*ilite ;n cadrul urm)toarelor discipline2 psi=ologia general)3 psi=ofi!ica3 psi=o?fi!iologia +i psi=o?*iologia. Normele de grup sunt eviden,iate de +tiin,ele socio?culturale2 sociologie3 etnologie3 antropologie cultural). Normele personale sunt studiate de a+a?numite idio-dinamic. Psi=ologia personalit),ii se afl) la confluen,a dintre cele trei categorii de +tiin,e.

Normele universale eviden,ia!) faptul c) ;n structura fiec)rei personalit),i se g)sesc anumite elemente componente comune indiferent de ras)3 etnie +i cultur). Acestea se e1prim) ;n <udec),i de tipul2 >Ciecare om este3 ;n anumite privin,e3 la fel ca to,i ceilal,i oameni.> Pe aceast) *a!) tre*uie s) e1iste anumite legi universale care asigur) ela*orarea +i integrarea sistemului personalit),ii ;n ansam*lul s)u. Normele de grup eviden,ia!) faptul c) ;n structura personalit),ii se produc anumite diferen,ieri3 ;n func,ie de anumite criterii de apartenen,) *a!al) sau funciar) a indivi!ilor 6rasial)3 etnic)3 cultural) etc:. Aceasta se concreti!ea!) ;n a+a?numitele legi care determin) structur)ri de ordin par,ial al personalit),ii umane3 pe care le numim tipologice. Tipurile se su*ordonea!) ;n cadrul universalului3 al normelor cu caracter general3 supraordonat. Normele de grup se e1prim) ;n <udec),i de tipul2 >Ciecare om este la fel ca unii oameni.> Normele individuale e1prim) faptul c) ;n structura oric)rei personalit),i e1ist) anumite componente +i tr)s)turi unice3 care nu se ;nt;lnesc dec;t la un anumit individ concret. Aceasta duce la apari,ia unor legit),i de tip individual3 care pot s) r)spund) la ;ntre*area cum anume componentele normelor universale +i de grup se com*in) ;ntr?o formul) specific)3 irepeta*il) +i unic) ;n interiorul unui individ anume. Normele individuale se e1prim) ;n <udec),i de tipul2 >Ciecare om este o personalitate unic)3 diferit) de to,i ceilal,i oameni.> Cele trei categorii de norme sau legi se ;mpletesc ;ntr?un tot indisolu*il +i pentru a reali!a o cunoa+tere complet)3 e1=austiv) a personalit),ii este necesar s) se surprind) +i s) se opere!e simultan cu toate aceste trei categorii de legi. Aceast) e1igen,) este imposi*il de satisf)cut ;n planul cunoa+terii concrete3 care este ;ntotdeauna condi,ionat) de factori circumstan,iali3 de timp +i de spa,iu. Orice cunoa+tere concret) a personalit),ii3 pe care o reali!)m noi ;n mod o*i+nuit are un caracter par,ial3 limitat3 unilateral. Pentru a se apropia de e1igen,a men,inut) recurgem3 pe de o parte3 la procedeul reiter)rii investiga,iilor +i m)sur)torilor pe mai mul,i indivi!i3 iar pe de alt) parte la punerea unuia +i aceluia+i su*iect ;n situa,ii c;t mai diferite +i ;n momente de timp diferite. @n am*ele ca!uri3 demersul este inductiv +i r)m;ne incomplet. Pentru psi=ologia personalit),ii putem formula urm)toarele principale postulate cu !aloare metodolo#ic: 1. %tructurile personale ale individualit),ii sunt unice +i cunoa+terea personalit),ii tre*uie s) tind) ;n permanen,) spre eviden,ierea +i determinarea acestor structuri. Ca urmare3 psi=ologia personalit),ii tre*uie s) includ) componenta diferenial ca o component) o*ligatorie a ei. 2. D1ist) procese *io? +i psi=o?genetice care creea!) unicitatea. Aceste procese au un caracter general +i ele tre*uie s) constituie un o*iectiv aparte de studiu ;n psi=ologia personalit),ii.

. Comportamentul fiec)rui individ are propriile lui legi sau regularit),i3 care se cer a fi3 o*ligatoriu3 eviden,iate +i luate ;n seam) ;n anali!a e1plicativ)3 at;t la nivel individual c;t +i la nivel grupal +i universal. A*ordarea ;n psi=ologia personalit),ii nu se ;ncadrea!) ;n prescrip,iile +i criteriile de ordin statistic3 pe care se ;ntemeia!) psi=ologia general) sau social). @n statistic)3 o e1cep,ie de la regul) se pune pe seama =a!ardului +i ea este eliminat) din calcul3 consider;ndu?se a fi lipsit) de semnifica,ie. Pentru personologie3 aceste devia,ii individuale de la o regul) general) sau de grup sunt considerate re!ultatul unei leg)turi legice3 cau!ale ;ntre acele structuri interne individuale +i situa,iile specifice. Pentru cunoa+terea personalit),ii tre*uie s) se ia ;n calcul devia,iile +i diferen,ele individuale. Ca atare3 ;n studiul personalit),ii tre*uie com*inate trei tipuri de strategii2 ? inductive3 ;n care se urm)re+te trecerea de la manifest)rile individuale spre surprinderea unor aspecte cu caracter mai general3 de grup sau universale. Pentru aceasta3 investiga,iile tre*uie s) fie reali!ate pe e+antioane repre!entative din punct de vedere statistic. ? deductive3 prin care se porne+te de la ni+te principii +i legit),i cu caracter general3 universal c)tre particular3 individual3 pentru a g)si un loc c;t mai adecvat tipologicului +i individualului ;n modelul +i ;n legit),ile universale +i generale. ? analogice3 prin intermediul c)rora se fac compara,ii succesive3 pe *a!a anumitor dimensiuni +i criterii3 ;ntre indivi!i3 ;ntre grupuri +i ;ntre popula,ii3 pentru a se eviden,ia asem)n)rile +i deose*irile dintre ele. Etiin,a personalit),ii este3 ;n ultim) instan,)3 o mi1tur) de tip emergent a celor trei principale cadre de referin,)2 general3 de grup +i individual. 1.!. Analiza structurii personalitatii Personalitatea este alc)tuit) din trei su*sisteme2 *ioconstitu,ional3 psi=ic +i psi=o?social. @n su*sistemul *ioconstitu,ional intr) ca elemente componente principale aspectele +i tr)s)turile organi!)rii fi!ice +i raporturile dimensionale dintre diferitele segmente ale corpului. Pe *a!a acestora se sta*ile+te no,iunea de biotip 6sau tip *io? constitu,ional:. @n cadrul *iotipului sunt dou) componentele care ;+i pun amprenta pe integrarea +i desf)+urarea comportamentelor +i diferitelor func,ii +i capacit),i ale individului2 ? componenta endocrin)3 de care depinde configura,ia +i raporturile dintre diferitele segmente ale corpului3 +i ? sistemul nervos3 care constituie mecanismul principal al func,iilor +i activit),ilor psi=ice +i a comportamentelor.

Am*ele componente iau caracteristici3 aspecte +i valori diferite de la un individ la altul3 cre;ndu?se o mare diversitate *io?constitu,ional). Nu e1ist)3 din acest punct de vedere3 doi indivi!i a*solut identici. Componenta *ioconstitu,ional) repre!int) o*iectul de studiu al disciplinelor *iologice 6antropologia fi!ic)3 anatomia uman)3 fi!iologia uman) +i genetica uman):. Totu+i3 date despre acest su*sistem *ioconstitu,ional sunt necesare +i ;n planul a*ord)rii psi=ologice3 ;ntruc;t su*sistemul *ioconstitu,ional ac,ionea!) ;n calitate de factor intern principal care3 interac,ion;nd cu influen,ele e1terne3 conduce la ela*orarea con,inuturilor +i structurilor psi=ice specifice. Anumite componente de ordin psi=ic ale personalit),ii au fost puse ;n direct) dependen,) de *a!a *io? constitu,ional)3 aceasta fiind luat) drept criteriu de clasificare +i e1plicare. %u*sistemul psi=osocial este repre!entat de ansam*lul tiparelor comportamentale de ordin social care se structurea!) pe *a!a anumitor norme3 principii +i modele. Prin intermediul sistemului psi=osocial3 individul se rela,ionea!) ;n mod adecvat +i specific cu cerin,ele specifice mediului socio?cultural. @n cadrul su*sistemului psi=osocial se diferen,ia!) +i se structurea!) a+a?numitul Eu social3 care ;i d) individului con+tiin,a apartenen,ei lui la o anumit) comunitate. @n structura Dului social se integrea!) tr)s)turile de ordin etnic +i comunitar 6credin,ele religioase3 tradi,iile +i o*iceiurile:. Cu studiul su*sistemului psi=osocial se ocup) antropologia cultural)3 sociologia +i psi=ologia social). %u*sistemul psi=ic este singurul care formea!) o*iectul de studiu al psi=ologiei personalit),ii. Dl este re!ultatul interac,iunii +i integr)rii3 dup) formule diferite +i specifice3 a func,iilor3 proceselor +i st)rilor psi=ice care au con,inuturi +i roluri func,ionale sau adaptative diferite. A*ordarea su*sistemului psi=ic poate fi reali!at) ;n trei planuri sau din trei direc,ii2 ? o a*ordare de tip =olist3 pe *locuri integrative func,ionaleF ? o a*ordare de tip configura,ionist3 structuralist3 pe *a!a desprinderii anumitor factoriF ? o a*ordare de tip analitic?atomar3 pe *a!a desprinderii +i descrierii tr)s)turilor de diferite genuri3 al c)ror num)r dep)+e+te ordinul !ecilor de mii. /om adopta ca principal) a*ordarea de tip =olist3 celelalte dou) fiind su*ordonate +i derivate. @n lumina a*ord)rii de tip =olist3 sistemul personalit),ii pune ;n eviden,) e1isten,a a trei *locuri integrative func,ionale principale3 interconectate +i ;n condi,ionare reciproc)2 ? *locul dinamico?energetic3 care corespunde conceptului de temperamentF ? *locul conativ?rela,ional3 care corespunde conceptului de caracterF ? *locul instrumental3 care corespunde conceptului de aptitudine.

Putem spune c) su*sistemul psi=ic al personalit),ii este repre!entat de interac,iunea +i unitatea func,ional) dintre temperament3 caracter +i aptitudini. Ciecare dintre *locurile func,ionale constituie un nivel integrativ supraordonat al diferitelor procese3 func,ii +i st)ri individuale 6de la cele de cunoa+tere p;n) la cele reglatorii:. 1.". $emperamentul Temperamentu este un ansam*lu de caracteristici de ordin dinamico?energetic ce constituie fondul +i acompaniamentul desf)+ur)rii manifest)rilor comportamentale ale individului ;n orice moment de timp +i ;n orice situa,ie e1tern). Temperamentul este um*ra comportamentului. Aceste tr)s)turi care intr) ;n ta*loul temperamental se concreti!ea!) printr?o serie de indicatori o*iectivi ce pot fi o*serva,i3 ;nregistra,i +i cuantifica,i. Anali!a temperamentului devine cea mai la ;ndem;n) dintre toate componentele personalit),ii +i are caracterul cel mai o*iectiv. Ca indicatori ai tr)s)turilor de temperament sunt2 ? intensitatea reac,iilor motorii +i a tr)irilor emo,ionaleF ? rapiditatea sau vite!a de desf)+urare a manifest)rilor comportamentale motorii +i a flu1ului emo,ionalF ? timpii de reac,ie cu caracter individual3 perioada de laten,) care se scurge din momentul apari,iei stimulului +i p;n) la apari,ia r)spunsurilorF ? ec=ili*rul sau de!ec=ili*rul dintre st)rile de activare3 e1citare +i st)rile de de!activare3 repaus sau in=i*i,ieF ? capacitatea de autocontrol asupra direc,iei +i traiectoriei tendin,elor +i actelor comportamentale ;n raport cu o*iectul ,int)3 ;n conte1tul situa,iilor dateF ? gradul de desc=idere sau ;nc=idere a individului fa,) de influen,ele mediului e1ternF ? >locul controlului>3 care poate fi ;n interior3 individul manifest;nd siguran,) +i ;ncredere ;n sine +i concomitent evitarea stimul)rilor interne3 a sen!a,iilor3 sau poate fi ;n e1terior3 individul manifest;nd dependen,a de pre!en,a stimul)rii e1terne +i a sus,inerii din afar)3 ceea ce conduce la c)utarea stimul)rilor din e1teriorF ? gradul de afiliere +i socia*ilitate ;n conte1tul grupului sau al comunit),iiF ? gradul de comunicativitate ;n conte1tul rela,iilor sociale. Tr)s)turile temperamentale se grupea!) ;n func,ie de gradul lor de compati*ilitate3 ;n ta*louri unitare prin care indivi!ii pot fi reuni,i laolalt) prin intermediul no,iunii sau categoriei de tip. Tipul este mul,imea indivi!ilor constituit) pe *a!a similitudinii structurii unei anumite componente sau a unui anumit su*sistem al personalit),ii3 ;n ca!ul de fa,) al su*sistemului

temperamental.&in punct de vedere genetic3 temperamentul este ;nn)scut3 ;n timpul vie,ii tr)s)turile lui specifice individuali!;ndu?se +i consolid;ndu?se3 dar f)r) s) se modifice sau s) se ;nlocuiasc) cu altele. Una +i aceea+i tr)s)tur) de temperament poate s) pre!inte valori diferite ;n perioade de v;rst) diferite ale individului. &ar aceste modific)ri nu duc la sc=im*area sau alterarea structurii specifice a temperamentului3 sc=emei logice de articulare +i integrare a tr)s)turilor. Ciind ;nn)scut +i av;nd deci o puternic) determinare *io?genetic)3 temperamentul este propriu nu doar omului3 ci +i animalelor. /aloarea adaptativ) a temperamentului re!id) ;n aceea c) el modulea!) func,iile +i procesele psi=ice prin alimentarea corespun!)toare cu ;nc)rc)tur) energetic) +i cu ritmul de utili!are a acesteia. La om3 temperamentul do*;nde+te +i o semnifica,ie a1iologic)3 fiind asociat cu atri*ute sau etic=ete po!itive sau negative. @n planul rela,iilor +i al percep,iei interpersonale3 tr)s)turile de temperament se includ ;n con,inutul +i sensul <udec),ilor de evaluare a calit),ii personalit),ii 6;n sensul pl)cut ? nepl)cut:. &e aceea3 temperamentul devine un semn distinctiv care condi,ionea!) modul de apropiere sau ;ndep)rtare a indivi!ilor unii de al,ii. Dl contri*uie ;n m)sur) important) ;n alegerea +i sta*ilirea cuplurilor3 ;n constituirea grupurilor etc.&in punct de vedere o*iectiv ;ns)3 nu se poate face o ierar=i!are a temperamentelor dup) criteriul *un?r)u3 superior?inferior. Psi=opedagogic3 toate temperamentele pre!int) at;t avanta<e c;t +i de!avanta<e3 ceea ce le face ec=ivalente ;n raport cu efectele influen,elor de ordin educa,ional modulator. Astfel3 pe temelia unuia +i aceluia+i temperament pot fi ela*orate3 ;n cursul procesului educa,ional3 profiluri de personalitate de valori diferite. Invers3 pe ta*louri temperamentale diferite pot fi ela*orate profiluri de personalitate de acela+i sens valoric3 po!itiv sau negativ. %ingurul criteriu dup) care temperamentele ar putea fi considerate mai mult sau mai pu,in favora*ile este cel *io?medical. Acest criteriu vi!ea!) re!isten,a structurilor temperamentale la ac,iunea factorilor de ordin stresant3 patologic. %e dovede+te c) diferitele structuri temperamentale au re!isten,) diferit) la ac,iunea acestor factori. @n studiul personalit),ii3 istorice+te3 temperamentul a fost cea dint;i component) care s?a impus aten,iei +i anali!ei cercet)torilor. &escrieri ale temperamentelor datea!) ;nc) din antic=itate +i ele au fost reali!ate ;ntr?o manier) argumentat) +i organi!at) de c)tre medicii Gipocrat +i Balen. O cercetare sistematic) a temperamentelor a fost efectuat) a*ia dup) anii 14 H3 c;nd acestei componente au ;nceput s)?i fie consacrate lucr)ri speciale3 *a!ate pe date empirice controlate +i pe m)suri o*iective3 riguroase. .e!ultatul acestor cercet)ri s?a concreti!at ;n ela*orarea diferitelor criterii de clasificare +i interpretare at;t a structurii de ansam*lu a temperamentului3 c;t +i a diferitelor lui tr)s)turi. @n pre!ent dispunem de un num)r relativ mare de sc=eme de clasificare3
1H

prin aplicarea unor criterii de ordin su*stan,ial?calitativ diferit2 criterii de ordin fi!ic *io? constitu,ional3 de ordin fi!iologic3 de ordin psi=ologic +i de ordin clinic. Tipologia lui Iretsc=mer a do*;ndit rapid recunoa+tere +i a fost considerat) ca principal) p;n) ;n a doua <um)tate a secolului AA. Cea mai important) dintre criticile care i s?au adus a fost *a!a ei faptic)3 prea redus) +i limitat). Tipul astenic se caracteri!ea!) prin constitu,ie vertical)3 trunc=i cilindric3 spa,iu toracic str;ns +i alungit3 umeri ;ngu+ti +i apropia,i3 g;t +i mem*re alungite3 cap mic +i rotund3 mu+c=i +i oase su*,iri3 nas lung +i ascu,it3 culoarea pielii palid)3 tr)s)turi feminine la *)r*a,i +i masculine la femei. Tipul atletic se caracteri!ea!) prin2 talie medie3 constitu,ie propor,ionat)3 trunc=i trape!oidal3 umeri la,i +i dep)rta,i3 *a!in ;ngust3 mu+c=i +i oase puternic de!voltare3 de diametru mare3 arcade !igomatice mai pronun,ate3 falange mai scurte3 mandi*ula puternic de!voltat). Tipul picnic se caracteri!ea!) prin de!voltare pe ori!ontal)3 dimensiuni mari ale diametrelor transversale3 puternic) de!voltare a segmentului a*dominal3 ,esut adipos puternic repre!entat merg;nd p;n) la o*e!itate3 musculatur) flasc)3 sistem osos fragil3 piele ;ntins)3 fa,a moale +i colorat) ;n ro!. Cele trei tipuri *ioconstitu,ionale se asocia!) cu trei tipuri clinice3 care predispun corespun!)tor la anumite tul*ur)ri psi=ice. Astfel3 tipul astenic se asocia!) cu sc=i!otimia3 care predispune la tul*ur)ri psi=ice de tip sc=i!oidF tipul atletic se asocia!) cu tipul v;scos3 care predispune la tul*ur)ri cu prec)dere de ordin epileptic3 iar tipul picnic se corelea!) cu ciclotimia3 care predispune la psi=o!e maniaco?depresive. Celor trei tipuri *ioconstitu,ionale le corespund anumite tr)s)turi temperamentale. Tipologiile fi!iologice temperamentale Tipologiile fi!iologice iau ca *a!) diferite aspecte de ordin func,ional ale organismului3 +i ;n primul r;nd ale sistemului nervos. Pornindu?se de la te!a c) psi=icul este func,ie a creierului +i temperamentul este +i el o entitate psi=ologic)3 repre!entan,ii acestei teorii consider) c) anumite laturi +i aspecte ale func,ionalit),ii creierului ca tot unitar repre!int) cel mai adecvat criteriu de anali!) +i clasificare a temperamentelor. Prima tipologie fi!iologic) sistemati!at) +i argumentat) e1perimental a fost cea a lui Pavlov. Pe l;ng) introducerea refle1ului condi,ionat +i a condi,ion)rii3 Pavlov a introdus +i no,iunea de tip de activitate nervoas superioar. Prin activitate nervoas) superioar)3 el ;n,elege ansam*lul leg)turilor temporare ela*orat prin condi,ionare ;ntre stimulii psi=ologice+te necesari 6necondi,iona,i: +i stimulii neutri 6condi,iona,i:. Ansam*lul acestor leg)turi constituie modelul
11

specific al organismului animal +i uman de rela,ionare cu situa,iile din e1terior.Dla*orarea sistemului de leg)turi condi,ionate +i caracteristicile sale dinamico?energetice sunt determinate de propriet),ile naturale ale sistemului nervos3 ale creierului3 ce se e1teriori!ea!) la nivelul proceselor nervoase fundamentale 6e1cita,ia +i in=i*i,ia:. Astfel3 au fost identificate trei propriet),i fundamentale care devin *a!) o*iectiv) de diferen,iere +i clasificare a tipurilor de activitate nervoas) superioar). Aceste propriet),i sunt2 for,a 6intensitatea:3 mo*ilitatea +i ec=ili*rul 6*alan,a:. Fora este proprietatea care ,ine de ;nc)rc)tura total) de energie ce se afl) ;nmaga!inat) ;n infrastructura sistemului nervos +i care este determinat) genetic3 fiind ;nn)scut). Aceast) proprietate se concreti!ea!) ;ntr?o serie de indicatori comportamentali ce pot fi o*serva,i3 ;nregistra,i +i cuantifica,i. Asemenea parametri sunt2 ? capacitatea general) de lucru a creierului3 care se evaluea!) ;n raport cu gradul de dificultate3 comple1itate +i durat) a solicit)rilor +i situa,iilor e1terneF ? capacitatea general) de concentrare a aten,iei ;n timpul re!olv)rii sarcinilor3 capacitate care se eviden,ia!) prin intensitate +i durat)F ? re!isten,a la ac,iunea factorilor +i situa,iilor stresante3 afectogene +i conflictogeneF ? re!isten,a la ac,iunea diferitelor tipuri de droguri 6cafea3 alcool +i alte su*stan,e cu acest atri*ut:F ? re!isten,a la efectele pertur*atoare generate de evenimente +i ;nt;mpl)ri dramatice de via,)3 legate de propria *iografie sau de persoanele aflate ;n antura<ul direct al individuluiF ? nivelul pragurilor sen!oriale3 a c)ror valoare poate s) varie!e ;n limite considera*ile. Pe *a!a valorilor acestor indicatori se poate delimita e1isten,a a dou) tipuri mari de sistem nervos2 puternic3 caracteri!at prin valori ridicate ale tuturor indicatorilor men,iona,i3 +i slab3 caracteri!at prin valori mici ale tuturor indicatorilor men,iona,i. Printre altele3 diferen,a semnificativ) dintre cele dou) tipuri de sistem nervos este dat) de gradul de fatiga*ilitate +i responsivitate la solicit)ri de intensitate +i durat) crescuteF tipul sla* este un tip fatiga*il +i pu,in re!istent. Mobilitatea caracteri!ea!) aspectele temporare ale activit),ii refle1e at;t ;n veriga intern)3 c;t +i ;n veriga e1tern)3 comportamental). Indicatori concre,i2 ? valoarea timpului de reac,ie la ac,iunea diverselor modalit),i de stimuliF ? rapiditatea form)rii noilor leg)turi temporareF ? rapiditatea trecerii de la starea de e1cita,ie la cea de in=i*i,ie +i inversF ? rapiditatea restructur)rii +i reorgani!)rii vec=ilor sisteme de leg)turi temporare3 de stereotipuri +i deprinderiF
12

? rapiditatea de comutare de la o stare la alta3 de la o form) de activitate la alta. Ace+ti indicatori pot lua valori ;ntr?un registru ;ntinsF pe *a!a lor a devenit posi*il) delimitarea a dou) tipuri de sistem nervos2 mobil 6rapid: +i inert. Echilibrul re!ult) din raportul de for,) dintre cele dou) procese nervoase fundamentale 6e1cita,ia +i in=i*i,ia:. @n func,ie de acest raport3 se definesc trei tipuri de sistem nervos2 ec%ilibrat3 la care cele dou) procese posed) aceea+i *a!) energetic)3 astfel c) se contra*alansea!) reciprocF neec%ilibrat excitabil3 la care for,a e1cita,iei este mai mare dec;t for,a in=i*i,iei3 in=i*i,ia dispun;nd de o *a!) energetic) mai mic) dec;t e1cita,iaF neec%ilibrat in%ibabil3 la care for,a in=i*i,iei este mai mare dec;t for,a e1cita,iei3 e1cita,ia posed;nd o *a!) energetic) mai mic) dec;t in=i*i,ia. Cele trei propriet),i3 cu indicatorii ce le caracteri!ea!)3 se com*in) ;ntre ele alc)tuind un ta*lou func,ional glo*al3 numit tip general de sistem nervos 6sau de activitate nervoas) superioar):. Pe *a!a datelor e1perimentale +i a o*serva,iilor cotidiene3 +coala pavlovian) a sta*ilit e1isten,a a patru tipuri generale pure de sistem nervos3 care sunt comune +i omului3 +i animalului2 ? puternic ec=ili*rat mo*il 6to,i indicatorii sunt la valoare ma1im):F ? puternic ec=ili*rat inert 6indicatorii la valoare ma1im)3 mai pu,in cel al dimanicii:F ? puternic neec=ili*rat e1cita*il 6e1plo!ivitate3 nest)p;nire3 sla* autocontrol:F ? sla*. La animale s?a pus ;n eviden,) +i al cincilea tip3 puternic neec=ili*rat in=i*a*il. Acestei *a!e o*iective ;i corespund psi=ologic anumite constela,ii de tr)s)turi care alc)tuiesc temperamentele2 tipul puternic ec=ili*rat mo*il corespunde temperamentului sangvinic3 tipul puternic ec=ili*rat inert corespunde temperamentului flegmatic3 tipul puternic neec=ili*rat e1cita*il corespunde temperamentului coleric3 iar tipul sla* corespunde temperamentului melancolic.

Ta*el2 Constelaia trsturilor temperamentale
%ANB/INIC ? vivacitate ? comunicativitate ? socia*ilitate ? re!isten,) ? autocontrol ? disponi*ilitate spre rela,iile cu cei din <ur CLDB(ATIC ? interiori!are ? tendin,) de separare ? necomunicativ ? nesocia*ilitate ? remanen,a tr)irilor emo,ionale 6resentimente: ? lentoare ;n desf)+urarea r)spunsurilor +i comportamentelor la solicit)ri ? re!isten,) crescut) la monotonie ? ;l favori!ea!) activit),ile singuratice +i monotone COLD.IC ? e1plo!ivitate ? impulsivitate ? sinceritate ? sla* autocontrol ? comunicativ ? pu,in re!istent la monotonie +i repeti,ie ? sete accentuat) de nou ? cel mai pu,in sta*il ;n rela,iile intime ? c;nd de!ec=ili*rul dep)+e+te anumite limite3 impulsivitatea devine agresivitate ? provocativ (DLANCOLIC ? ma1im) sensi*ilitate ? fragil ? interiori!at ? defensiv ? nevoie permanent) de ;ncura<are +i suport afectiv
Tipurile temperamentale pure nu se ;nt;lnesc dec;t teoretic +i ele constituie doar etaloane de orientare. @n realitate avem de a face cu tipuri com*inate3 ;n care se includ ;n procente diferite caracteristici +i tr)s)turi proprii fiec)rui tip. A doua clasificare de ordin fi!iologic a fost ela*orat) la ;nceputul anilor J0H de c)tre Ned Germann3 care a pornit ;n studiile sale de la cercet)rile efectuate de Penfield3 Pri*ram +i %terrK asupra func,ionalit),ii emisferelor cere*rale.%peciali!area cere*ral) este genetic) iar temperamentul este component) ;nn)scut) a personalit),ii3 a+adar raporturile func,ionale dintre cele dou) emisfere pot constitui un criteriu o*iectiv de clasificare a ta*lourilor comportamental? temperamentale. N. Germann a reu+it s) identifice patru ta*louri pe care le?a su*sumat dominan,ei func,ionale a celor patru sisteme cere*rale2 cortical stang3 cortical drept3 lim*ic stang +i lim*ic drept. @n raport cu aceste patru sisteme3 fiecare individ manifest) trei tendin,e2 ? de preferare pentru un sistem sau altulF ? de utili!are ;n anumite situa,ii a unuia sau altuia dintre sistemeF ? de refu! al unuia sau altuia dintre sisteme. A fost ela*orat un c=estionar de preferin,e cere*rale cu 1HH puncte3 +i acest puncta< s?a ;mp)r,it pe trei segmente2 ? segmentul I indic) modul preferat de sistem +i se cuprinde ;ntre $$ 1HH puncteF ? segmentul II indic) modul utili!at de sistem +i se cuprinde ;ntre $$ puncteF puncte. 1" ? segmentul III indic) modul re!ulat de sistem +i se cuprinde ;ntre H

&in punct de vedere calitativ3 celor patru sisteme func,ionale cere*rale le corespund diferen,iat anumite seturi de tr)s)turi ce definesc specificul sau stilul comportamental al su*iectului2
%istemul cortical st;ng ? logic ? analitic ? matematic ? critic ? re!olutiv %istemul cortical drept ? creativ ? sintetic ? artistic ? =olistic ? conceptual ? repre!enta,ional %istemul lim*ic st;ng ? controlat ? conservator ? planificator ? organi!ator ? administrator %istemul lim*ic drept ? disponi*ilitate la contacte umane ? emotivitate ? mu!icalitate ? ver*alism
Atunci c;nd nu apare modul preferat avem de a face cu tipuri comportamentale mi1te3 intermediare. @ntr?o sinte!) mai ampl)3 aceast) tipologi!are ar putea fi redus) la trei tipuri mari2 ? de st;nga2 calit),ile legate de dominan,a emisferei st;ngiF ? de dreapta2 calit),ile legate de domina,ia emisferei drepteF ? am*ivert2 raporturi egale din punctul de vedere al naturii dominan,ei celor dou) emisfere. A treia tipologie fi!iologic) este pro#ramarea neuro-lin#!istic 6PNL:3 tipologie care se *ucur) ;n pre!ent de o larg) recunoa+tere datorit) aplicativit),ii ei ;n psi=oterapie. A fost ela*orat) de cercet)torii .ic=ard Laugler 6lingvist: +i Mo=n Bridell 6matematician:3 am*ii doctori ;n psi=ologie. Di au pornit de la lucr)rile +colii de la Palo Alto3 care a ela*orat o nou) perspectiv) metodologic) ;n studiul comunic)rii3 de la lucr)rile neurofi!iologilor I. Pri*ram +i M. Dtuss +i ale lingvi+tilor N. C=omsNK +i N. /iener. Aceast) tipologie a fost definitivat) ;ntre anii 140H?140# +i se spri<in) pe ideea c) fiecare individ reali!ea!) o =art) proprie a realit),ii. Pro*lema este c) nu ;ntotdeauna su*iectul reu+e+te s) con+tienti!e!e ;n toate detaliile =arta pe care a reali!at?o3 aceasta inclu!;nd at;t elemente con+tiente c;t +i elemente incon+tiente. Tipologia PNL ;+i propune pe de o parte s) identifice aceast) constela,ie de tr)s)turi care pot fi reunite ;ntr?un ta*lou comportamental de tip temperamental3 iar pe de alt) parte s) permit) relevarea con,inutului =)r,ilor interne ale realit),ii pentru corectarea inadverten,elor3 denatur)rilor3 lacunelor. @n acest scop s?a pornit de la ideea c) printre principalele noastre sim,uri avem un canal de comunicare privilegiat3 care st) la originea sistemului nostru de repre!entare a realit),ii. Acest canal poate fi identificat printr?o anali!) psi=o?lingvistic) a voca*ularului utili!at sau prin o*servarea atent) a mi+c)rii oc=ilor. Comunicarea este definit) ;n acest ca! ca punere pe aceea+i lungime de und) cu eventualul interlocutor.
1#

Orientarea PNL distinge trei sisteme de repre!entare sen!orial)2 vi!ual3 auditiv +i tactil? Nineste!ic. Pentru fiecare sistem e1ist) un num)r de termeni de referin,) care pot fi depista,i ;n flu1ul conversa,iei2
/IOUAL a vedea3 a privi3 a considera3 evident3 a clasifica3 a ilustra3 a ap)rea3 a ar)ta3 a se lumina3 a revela3 a e1amina3 perspectiv)3 ori!ont3 vag3 neclar3 limpede3 luciditate3 clarvi!iune3 mira< AU&ITI/ a au!i3 a asculta3 a re!ona3 a ciuli urec=ea3 a orc=estra3 a armoni!a3 a acorda3 a suna fals3 a desc=ide urec=ile3 disonan,)3 su*;n,eles3 a ;nregistra3 ,ip)tor3 discordant3 armonios TACTIL?IIND%TDOIC a sim,i3 a atinge3 a apuca3 a acapara3 contact3 c)ldur)3 r)ceal)3 greu3 u+or3 a se ;nv;rti ;n <urul co!ii3 a fi cu picioarele pe p)m;nt3 fler3 lovitur)3 inim) *un)3 duritate3 moale3 pufos
1.#. "aracterul Termenul grecesc haracter desemnea!) un semn pus ;ntre dou) domenii sau laturi. %emnifica,ia s?a e1tins ulterior la aceea de pecete sau marc) ce distinge modul de conduit) al unei persoane. Caracterul r)spunde la ;ntre*area2 7Cum se comport) +i se manifest) o persoan) ;n rela,iile cu cei din <ur3 cu mediul socio?cultural ;n ansam*lul s)u'9 .e!ult) c) natura caracterului este determinat) +i condi,ionat) socio?cultural +i socio?istoric. %tructura intern) a caracterului se consider) g=id interior care asigur) orientarea selectiv)3 mai mult sau mai pu,in sta*il)3 con+tient)3 a unei persoane ;n conte1tul larg al rela,iilor sociale. &in punct de vedere genetic3 caracterul este eminamente do*;ndit. @n structura caracterial) se implic) +i anumite predispo!i,ii native legate de modul de receptivitate3 sensi*ilitate +i socia*ilitate. Ta*loul temperamental3 care este ;nn)scut3 devine factor intern care influen,ea!) traiectoria constituirii caracteruluiF diferitele tipuri de temperament favori!ea!) mai mult sau mai pu,in constituirea +i consolidarea diferitelor tr)s)turi de caracter. &efinirea caracterului se reali!ea!) ;n dou) planuri2 e1tins +i restr;ns 6specific:. @n plan e1tins3 prin caracter se ;n,elege concep,ia general) despre lume +i via,) a unui individ3 ;mpreun) cu ansam*lul convingerilor +i tr)irilor emo,ionale aferente. @n plan specific3 caracterul este structura psi=ocomportamental) ce determin) linia de conduit) general) a unui individ ;n interac,iunile lui cu evenimentele +i situa,iile sociale. Caracterul pune ;n eviden,)2 ? o latur) o*iectiv)3 psi=ologic)3 care e1prim) modul concret de articulare3 integrare +i consolidare a unor con,inuturi +i tr)s)turi de natur) cognitiv)3 afectiv) +i motiva,ional)F ? o latur) a1iologic)3 ce e1prim) gradul de concordan,) dintre structura real) a caracterului individual +i modelele3 etaloanele +i normele morale3 etice +i sociale. &in acest punct de vedere3 caracterul se define+te ca voin organizat din punct de vedere moral.
1$

Pe psi=olog ;l interesea!) latura o*iectiv) a caracterului. Anali!a psi=ologic) se ocup) de de!v)luirea con,inutului +i structurii interne a acestei componente a personalit),ii. %e identific) +i se delimitea!) dou) verigi principale ale caracterului2 &eri#a !ectorial 6de direc,ionare:3 alc)tuit) din componente de ordin cognitiv3 afectiv +i motiva,ional care determin) selectivitatea orient)rii +i raport)rii individului la situa,iile sociale e1terne ;n func,ie de semnifica,ia lor. %e poate spune c) latura vectorial) a caracterului se constituie prin anali!a3 evaluarea +i interiori!area semnifica,iilor evenimentelor +i situa,iilor e1isten,iale din conte1tul mediului socio?cultural dat. %emnifica,ia3 ca atare3 poate s) ai*) un aspect strict individual3 ea centr;ndu?se pe acele evenimente +i situa,ii care corespund nemi<locit intereselor3 tre*uin,elor +i aspira,iilor individului3 sau un aspect general3 supraordonat3 centrat pe situa,ii +i evenimente care reflect) +i e1prim) interese3 nevoi +i aspira,ii colective. @n structura intern) a caracterului avem de a face cu asimilarea +i integrarea3 ;n procente diferite3 a dou) tipuri de semnifica,ii2 generale +i individuale. %tructurarea caracterului pe semnifica,ii face ca manifestarea +i de!voltarea tr)s)turilor specifice s) se poat) reali!a ;n conte1tul unor situa,ii care pre!int) efectiv importan,) pentru su*iect3 aceasta fiind deose*irea dintre caracter +i temperament. Pentru a cunoa+te caracterul se cere s) punemsu*iectul ;n fa,a +i ;n conte1tul unor situa,ii semnificative pentru el. Acest lucru nu este u+or de efectuat3 de aici re!ult;nd dificult),i mai mari dec;t ;n ca!ul temperamentului de a identifica +i m)sura tr)s)turile caracteriale. %e face frecvent confu!ia ;ntre tr)s)turile temperamentale +i cele caracteriale3 primele fiind luate drept tr)s)turi de caracter. @n cadrul verigii vectoriale3 elementul component principal ;l repre!int) atitudinea. Putem spune c) structura intern) a caracterului repre!int) un ansam*lu ordonat de atitudini2 fa,) de propria persoan)3 fa,) de diferite forme ale activit),ii3 care se su*sumea!) ;n atitudinea fa,) de munc) +i fa,) de societate3 ;n diversitatea ei cultural) 6sistemul de valori3 rela,ii3 organi!are politic) +i institu,ii:. Atitudinea3 din punct de vedere psi=ologic3 repre!int) po!i,ia su*iectiv) pe care o adopt)m ;n raport cu desf)+urarea evenimentelor ;n planul vie,ii sociale +i ;n propria personalitate. Atitudinea este o entitate relativ sta*il) a personalit),ii +i se constituie ;n evolu,ia ontogenetic) pe *a!a unui proces de anali!e comparative +i evalu)ri ale caracteristicilor +i efectelor diferitelor situa,ii +i ;mpre<ur)ri de via,). %istemul atitudinal devine un mecanism?filtru prin care fiecare percepe3 ;+i repre!int) +i tinde s) reac,ione!e la ;nt;mpl)rile3 evenimentele +i fenomenele din planul vie,ii +i e1isten,ei sociale. Av;nd o valoare de filtru3 orice atitudine se va restructura ;ntr?un registru polar3 pun;nd ;n eviden,) e1isten,a a dou) valori sau semne2 po!itiv 6acceptare3 sus,inere3
10

favori!are: +i negativ 6neacceptare3 respingere3 *locare:. Cele dou) segmente3 po!itiv +i negativ3 sunt desp)r,ite printr?o a+a?numit) 7!on) de indiferen,)9 sau de neutralitate. Aceasta este repre!entat) de situa,iile +i evenimentele c)rora su*iectul nu le?a sta*ilit nici o importan,) sau semnifica,ie3 astfel c) ele nu?l afectea!) ;n nici un fel. @ntre punctul de neutralitate +i polul e1trem vom avea grade de intensitate ale atitudinii care pot fi scalate +i m)surate prin scalele de atitudini. Atitudinea se prelunge+te +i se e1teriori!ea!) prin opinii +i ac,iuni. Opinia are caracter constatativ 6pasiv:3 iar ac,iunea3 caracter transformator. Opinia nu sc=im*) situa,ia3 ci doar o evaluea!)3 ;n timp ce ac,iunea o sc=im*)3 o transform). .aportul dintre segmentele po!itiv +i negativ determin) semnul orient)rii generale a su*iectului +i al raport)rii lui la societate. Astfel vor*im despre2 ? personalit),i structurate eminamente po!itiv3 cu predominarea comportamentelor prosociale +i *un) integrare ;n condi,iile mediului socio?culturalF ? atitudini generali!ate negative3 ;n care predomin) semnil negativ2 discordan,a dintre st)rile de necesitate3 interese3 aspira,ii3 valori +i situa,ia mediului socio?cultural. Avem de a face cu precump)nirea manifest)rilor ostile3 distructive3 antisociale. Cinalmente3 ace+ti indivi!i sunt marginali!a,i +i de!integra,i social. @n planul raport)rii la sine3 putem constata structuri tipologice diferite care generea!) tr)s)turi caracteriale diferite2 ;ntr?un ca! se reali!ea!) o atitudine de supraestimare3 care duce la constituirea unor tr)s)turi caracteriale considerate negative2 ;ng;mfare3 egoism3 dispre,3 individualism3 tendin,) de dominare. @ntr?un alt ca!3 se impune atitudinea su*evaluatoare care duce tot la constituirea unor tr)s)turi de caracter negative2 timiditate3 defensivitate3 ne;ncredere ;n sine3 tendin,) de i!olare3 auto?marginali!are. Un al treilea ca! este al instituirii atitudinii o*iectiv? realiste3 *a!at) pe o apreciere +i evaluare adecvat) a propriilor calit),i +i defecte3 construirea unei imagini de sine conform) cu realitatea3 care duce la tr)s)turi caracteriale po!itive2 ;ncredere ;n sine3 ec=ili*ru3 autocontrol3 responsa*ilitate3 spirit de o*iectivitate3 discern)m;nt. &eri#a executi! a caracterului este reali!at) prin voin,). Dste cea care pune ;n mi+care sistemul atitudinal +i media!) finali!area lui ;n opinii +i ac,iuni. /oin,a se include ca element component activ ;n structura caracterului. Da determin) constituirea tr)s)turilor voli,ionale ale caracterului3 care ;i confer) acestuia gradul necesar de instrumentalitate adaptativ). Printre aceste tr)s)turi se pot enumera2 1. Cor,a sau t)ria caracterului3 care re!id) ;n capacitatea su*iectului de a se mo*ili!a ;n concordan,) cu scopurile activit),ii. Cor,a depinde ;n mare m)sur) de re!erva energetic) ;nn)scut). &in acest punct de vedere se disting2 tipul puternic volitiv3 care dispune de o mare ;nc)rc)tur) de
15

energie psi=ic) activ) care permite cre+terea gradului de mo*ili!are ;n func,ie de comple1itatea solicit)rilor3 +i tipul sla* volitiv3 cu o re!erv) mai mic) de energie activ) +i care face fa,) cu greu ;n situa,iile critice. 2. Perseveren,a este capacitatea de a relua +i continua activitatea p;n) la o*,inerea re!ultatului final3 ;n ciuda eventualelor e+ecuri. /aloarea acestei tr)s)turi difer) ;n linii mari de la un su*iect la altul. . Cermitatea este insisten,a finali!)rii =ot)r;rii ;n pofida influen,elor +i constr;ngerilor e1terioare. Opusul ei este lipsa de fermitate3 care se caracteri!ea!) prin sc=im*area frecvent) a deci!iilor +i duce la insta*ilitate atitudinal?comportamental). ". Consecven,a const) ;n gradul de concordan,) dintre cuv;nt +i fapt)3 dintre promis +i reali!at. Termenul opus este inconsecven,a3 adic) apari,ia frecvent) a discrepan,elor ;ntre propus +i reali!at. #. Independen,a este capacitatea de a lua ini,iative pe cont propriu ;n situa,ii dificile3 nea+tept;nd impuls sau spri<in din e1terior. Termenul opus este dependen,a3 adic) incapacitatea de a lua ini,iative3 de a adopta deci!ii f)r) acoperire sau spri<in e1terior. $. Cura<ul este capacitatea de a?,i asuma con+tient +i deli*erat riscuri ;n desf)+urarea +i re!olvarea activit),ilor +i situa,iilor. Termenul opus este la+itatea3 darea ;napoi din fa,a situa,iilor care implic) risc. Pe l;ng) aceste tr)s)turi voli,ionale e1ist) +i tr)s)turi morale. Caracterul este nemi<locit conectat +i raportat la normativitatea moral). Privind atitudinea fa,) de munc)3 se distinge ;ntre =)rnicie +i leneF privind atitudinea fa,) de ceilal,i se distinge ;ntre2 altruism?egoism3 onestitate?lips) de onestitate3 sinceritate?minciun)3 spirit de cooperare?spirit conflictual3 spirit de caritate?avari,ie. Tr)s)turi de caracter generale2 unitatea scopului +i a liniei generale de via,)F *og),ie interioar) dat) cu prec)dere de volumul semnifica,iilor ;ncorporate )n structura caracterului3 care distinge ;ntre caracter *ogat caracter s)racF raportul semnifica,ie individual) semnifica,ie general)3 care d) caracterul m)runt 6mercantil: caracterul no*il 6mare:. Originalitatea caracterului este dat) de unicitatea modului de articulare +i com*inare ;n caracter a componentelor de *a!) cognitive3 afective +i motiva,ionale. Caracterul e1prim) mai mult dec;t temperamentul latura de unicitate a personalit),ii. Anali!a +i evaluarea caracterului se face dup) dou) criterii2 psi=ologic o*iectiv +i a1iologic moral. &up) criteriul psi=ologic o*iectiv3 caracterele se ;mpart ;n eficiente +i ineficiente. Un caracter eficient este acela care asigur) individului satisfacerea optim) a nevoilor3 tre*uin,elor3 aspira,iilor 6+i un infractor poate pune ;n eviden,) un caracter eficient:. Un caracter ineficient nu
14

asigur) satisfacerea adecvat) a st)rilor proprii de necesitateF limita ma1im) o constituie caracterul a*ulic3 care determin) individul s) nu ;ntreprind) nimic. &up) criteriul a1iologic3 moral3 caracterele se ;mpart ;n po!itive +i negative. Caracterul po!itiv este acela care permite individului o raportare +i o ec=ili*rare optim) cu cerin,ele3 principiile3 normele vie,ii sociale3 etaloanele +i modelele morale. Caracterul negativ este acela care creea!) fenomene de nepotrivire3 de discordan,)3 antagonism ;ntre atitudinea +i finalit),ile individului +i e1igen,ele3 cerin,ele +i normele vie,ii sociale. %e constat) c) structura caracterial) devine un factor principal care condi,ionea!) natura rela,iilor interpersonale +i atmosfera psi=osocial) ;n grupuri +i comunit),i. Idealul social este acela de a forma caractere po!itive3 care s) permit) ;nl)turarea din via,a social) a fenomenelor cu caracter distructiv. 1.$. 'istemul aptitudinal Aptitudinile r)spund la ;ntre*area2 7Ce poate face +i c;t poate face un individ ;ntr?un anumit domeniu de activitate'9 Prin aptitudini se validea!) ;n mod o*iectiv gradul de eficien,) al personalit),ii. Aptitudinea pune ;n eviden,) dou) laturi2 ? una a*solut)3 care arat) dac) un individ ;n sine posed) o anumit) aptitudine ;n raport cu un anumit tip de pro*eF ? una relativ)3 care r)spunde la ;ntre*area2 Ce po!i,ie sau rang de merit ocup) un su*iect ;n cadrul unei popula,ii dup) re!ultatul pe care l?a o*,inut la sarcina administrat) ;ntregii popula,ii' Latura relativ) arat) c;t de *ine re!olv) su*iectul ;n raport cu ceilal,i o sarcin) +i se reali!ea!) selec,iile de merit ;n cadrul diferitelor tipuri de activit),i. Pro*lema controversat) ;n cadrul psi=ologiei a fost aceea a naturii aptitudinilor. %?au confruntat dou) tendin,e2 cea ineist)3 amplu argumentat) de Balton ;n 7Beniul ereditar93 +i cea genetist)3 *a!at) pe principiul 7ta*ula rasa93 ;n care aptitudinea este re!ultatul e1clusiv al educa,iei 67din oricine se poate face orice9:. @n pre!ent func,ionea!) punctul de vedere al du*lei determin)ri a aptitudinilor2 condi,ionarea ereditar) plus condi,ionarea e1tern) a mediului +i educa,iei. Nu s?a sta*ilit ;ns) ponderea de,inut) de fiecare din ace+ti factori. %?a constatat c)3 pe l;ng) efectele pe care fiecare le determin)3 e1ist) +i efecte de interac,iune greu de identificat +i evaluat. %e poate afirma c)3 ;n anumite aptitudini ponderea mai mare o de,ine ereditatea +i invers. Aptitudinile umane pre!int) un ta*lou eterogen3 ele fiind aproape i!omorfe cu diversitatea sferelor de solicit)ri +i activit),i din mediul socio?cultural sau natural. Pentru o ordonare a
2H

aptitudinilor s?a ales drept criteriu frecven,a de implicare ;n re!olvarea situa,iilor. Astfel se disting aptitudinile generale +i aptitudinile speciale. ptitudinile generale sunt acelea care se implic) ;n re!olvarea unor categorii diferite de sarcini. Pe primul loc se situea!) inteligen,a3 definit) drept capacitate de adaptare la situa,ii noi3 sta*ilire rapid) de rela,ii cu sens3 eviden,ierea esen,ialului3 generali!are conceptuali!are3 modificarea ung=iului de vedere sau direc,iei de a*ordare a unuia +i aceluia+i o*iect. Inteligen,a are o structur) comple1) +i diversificat). Aptitudinile sociale se implic) ;n a*ordarea +i re!olvarea sarcinilor specifice unui domeniu concret de activitate. Num)rul lor este determinat de num)rul c;mpurilor de activitate distincte2 artistice3 te=nice3 matematice3 sportive3 ver*al?a*stracte3 logico? filosofice3 naturaliste3 organi!a,ionale3 militare. @ntre aptitudinile generale +i cele specifice nu e1ist) raporturi de coresponden,) direct)3 ci de interac,iune comple1) +i contradictorie. Pe fondul inteligen,ei generale de un anumit nivel se pot de!volta aptitudini speciale de nivele diferite. @n aptitudinile speciale3 un rol important revine rpredispo!i,iilor ;nn)scute. Cu c;t o aptitudine este mai speciali!at)3 cu at;t acest rol este mai mare +i pragul de acces la domeniul respectiv de activitate este mai mare. Cea mai ;nalt) form) este talentul +i geniul3 care duc la o*,inerea de performan,e cu mult deasupra mediei. @n ca!ul geniului3 aceste performan,e sunt ;nso,ite de revolu,ion)ri3 restructur)ri ale domeniului dat. . De%ianta scolara &De%ianta scolara & desemnea!a3 in sens general3 ansam*lul comportamentelor care incalca sau transgresea!a normele si valorile scolare. In literatura de specialitate se folosesc3 cu semnificatii apropiate de cea a conceptului de >devianta scolara> ? cu care nu se identifica insa?3 o varietate de termeni2 indisciplina3 re!istenta scolara3 delincventa <uvenila3 inadaptare scolara3 tul*urare de comportament. In'isci(lina este un fenomen e1trem de comple13 ce permite diverse interpretari si e1plicatiiF astfel3 elevii sunt indisciplinati deoarece2 cauta sa castige atentia adultului3 sunt plictisiti3 simt ca sunt tratati nedrept3 nu au incredere in adult sau-si in ceilalti colegi3 se simt umiliti de esecurile lor scolare3 sunt tratati necorespun!ator cu nivelul posi*ilitatilor lor si cu varsta3 cauta sa do*andeasca putere si control asupra altora3 vor sa dovedeasca ceva colegilor3 se simt frustrati sau respinsi3 se tem3 au tul*urari neurologice etc. In scoala3 un act de indisciplina are loc cand conduita unui elev ii impiedica pe ceilalti sa participe la procesul de invatare sau pertur*a activitatea de predare a profesorului. &elincventa <uvenila este un concept <uridic3 care desemnea!a totalitatea
21

conduitelor care incalca norma <uridica si care apartin minorilor.Poate fi definita ca un comportament de incalcare a legilor din partea celor care3 din cau!a tineretii lor3 nu sunt inca va!uti ca fiind pe deplin responsa*ili pentru actiunile lor. (a<oritatea conduitelor de delincventa <uvenila pot fi incadrate in patru mari categorii2 furt3 violenta pentru a o*tine un avanta< material3 incalcarea legilor de statut 6a*andon scolar3 a*senteism: si comportamentul de grup sau de *anda receptat de ceilalti ca amenintator din cau!a !gomotului si activitatilor fi!ice implicate. Conceptul de >inadaptare> este marca perspectivei psi=ologiceF copilul inadaptat e cel al carui comportament3 indiferent de cau!a3 il impiedica sa *eneficie!e de e1perientele educationale si sociale o*isnuite3 atat in scoala3 cat si acasa.Orice conduita de devianta scolara presupune implicit o forma de inadaptare. Dste foarte dificil de sta*ilit o diferenta specifica intre cei doi termeni.&aca avem in vedere faptul ca indicatorulpredictiv cel mai puternic al adaptarii scolare este suuccesul scolar si ca e1ista unii elevi *ine adaptati3 dar care manifesta conduite deviante3 atunci am fi inclinati sa credem ca >devianta scolara> are o acceptiune mult mai larga decat cea a conceptului de >inadaptare scolara> . Conceptul de >re!istenta scolara> este un concept specific a*ordarii socioculturale. %trategia re!iatentei scolare consta in refu!ul normelor si valorilor specifice culturii scolareF elevii le contesta deoarece sesi!ea!a ca valorile si actiunile scolii sunt incompati*ile cu lumea in care traiesc ei.%coala si cultura scolara sunt percepute in mare masura ca o forma de constrangere. in fata acestei constrangeri3 elevii reactionea!a ? re!ista? in singurul mod pe care il cunosc2 pertur*and activitatea educativa3 a*sentand3 evadand . Preferinta pentru sintagma >pro*lema de comportament>3 aparuta in anii >5H si generali!ata in deceniul urmator promovea!a o noua vi!iune asupra conduitelor deviante ale copiilor3 si anume indica o diminuare a incarcaturii psi=opatologice a acestor conduite3 sustinand convingerea ca locul in care conduita acestor copii se poate ameliora cel mai usor este scoala o*isnuita.La nivelul definirii pro*lemelor de comportament3 se remarca trecerea de la o definitie o*iectiva3 normativa3 de genul >incalcare a normelor si valorilor>3 in care accentul cade pe aspectele e1terioere3 care sunt considerate prioritare3 la definitii de tip criteriologic in ca!ul carora reperele se refera la personalitatea elevului3 la tre*uintele acestuia .1. De!ianta scolara ( )n fenomen normal* A*ordarile psi=ologice si medicale interpretea!a devianta scolara ca pe un fenomen ce tine de patologicFviolenta in scoala3 indisciplina3 c=iulul sau actele de vandalism indica3 din aceasta .
22

perspectiva3 un su*strat psi=opatologic3 deoarece3 indiferent de cau!a specifica3 aceste forme de comportament difera fundamental de cele adoptate de ma<oritatea populatiei scolare. in opo!itie cu aceasta perspectiva3 a*ordarea sociologica sustine ca devianta scolara este un fenomen normalF conduitele ce incalca normele scolare sunt inaccepta*ile3 dar sunt forme normale de comportament3 in sensul ca repre!inta incercari ale elevilor de a re!ista-infrunta circumstantele scolare specifice in care se gasesc considerare urmatoarele functii si semnificatii ale . sale2 &aca acceptam devianta scolara ca pe un fenomen normal3 atunci putem lua in P repre!inta un mi<loc de e1plorare a limitelor si li*ertatiiF elevii pun frecvent la incercare profesorii pentru a vedea pana unde pot merge actiunile lor fara ca adultul sa riposte!eF P repre!inta un mi<loc de e1primare a dificultatilor emotionale determinate de relatiile interpersonale din scoala sau din afara scoliiF unii elevi recurg la conduite deviante pentru a riposta in parintii conflictele cu parintii6 elevii adultii sa semnificativi incalce din viata lor:F scolareF P indica3 intre anumite limite3 atitudinea fata de scoala a parintilorF e1ista si ca!uri in care incura<ea!a normele-valorile P semnalea!a o serie de disfunctii sau deficiente in activitatea scolii2 calitatea sla*a a predarii3 climatul e1cesiv de autoritar sau de permisiv3 lipsa de implicare si indiferenta profesorilor fata de evolutia comportamentala a elevilor3 normele scolare anacronice3 lipsa de pertinenta a continuturilor un in raport cu tre*untele prestigiu de invatare ale elevilor etc.F socialF P ofera elevilor care au e1perimentat esecul scolar posi*ilitatea de a accede la un status si la P poate indica apartenenta elevilor la o >su*cultura delincventa23 din scoala sau din afara ei. . . +rincipalele forme de manifestare ale de!iantei scolare
Cele mai grave sau-si cele mai frecvente acte de devianta scolara sunt2 fuga de la scoala3 a*senteismul3 a*andonul scolar3 vandalismul3 conduitele violente3 to1icomania3copiatul si suicidul. COPIATUL este o forma specifica de inselaciune3 care incalca prima si3 poate3 cea mai importanta norma din .egulamentul scolar3 care stipulea!a datoria elevilor de a?si insusi cunostintele si de a?si forma deprinderile preva!ute in programele disciplinelor de invatamant. Ca forma specifica de nesinceritate fata de profesor3 copiatul poate fi incadrat in categoria conduitelor agresive3 deoarece aduce pre<udiciu profesorului si3 uneori3 grupului?clasa. Principalii factori care intervin in situatiile de copiat sunt2 deficiente de supreveg=ere3 atitudinile permisive ale

profesorilor3 dar si stilul de a nota in functie de fidelitatea reproducerii cunostintelorF este cert ca profesorul care prefera sa dea sistematic elevilor su*iecte de evaluare scrisa care cer memorarea? reproducerea cunostintelor se va confrunta mai frecvent cu toate formele de copiat comparativ cu cel care propune su*iecte ce solicita elevii sa interprete!e-sinteti!e!e-cree!e cunostinte.Cei care copia!a nu sunt intotdeauna sau nu sunt in mod necesar elevi cu re!ultate scolare sla*eF e adevarat ca elevii sla*i3 care au acumulat multe lacune in sistemul de cunostinte3 care nu mai pot reali!a o invatare constienta3 pre!inta o pro*a*ilitate mai mare de a apela la aceasta solutie ? copiatul. Acesti elevi nu sunt sustinuti motivational de curio!itate sau interesul pentru un domeniu3 ci sunt interesati doar de o*tinerea unei note de trecere3 pentru a evita conflictul cu scoala si cu familia. insa si elevii cu re!ultate scolare *une copia!a uneori3 in situatii precum2 P parintii o*liga copilul sa o*tina note ma1ime la toate disciplinele de invatamantF P elevii sunt nesiguri in legatura cu intelegerea corecta si profunda a cunostintelorF P elevii stiu ca nota ma1ima depinde de reproducerea fidela a cunostintelorF P elevii doresc sa a<unga sau sa ramana in fruntea ierar=iei clasei la invatatura. Cuga de acasa si de la scoala repre!inta o conduita grava3 cu un inalt risc delincvential si de victimi!are3 nu atat prin ea insasi3 cat prin consecintele pe care le antrenea!a. Astfel3 la primul episod eva!ionost3 cei care fug de acasa traiesc un soc3 sperantele lor de aventura si de fericire fiind contra!ise de realitate. Cei care fug de acasa si de la scoala nu au deprinderi profesionale3 de regula nu au *ani3 un adapost3 un plan organi!at de actiune3 si de aceea risca sa fie e1ploatati-a*u!ati fi!ic3 se1ual si3 pentru a supravietui3 practica activitati delincvente. Arta de a supravietui a cfugarilor consta in a putea dormi in locuri improprii3 in furtul de alimente3 in prostitutie si in consumul de droguri. Cu cat perioada de viata pe strada este mai lunga3 cu atat creste pro*a*ilitatea de a deveni o victima a e1ploatarii sau de a se implica intr?o cariera delincventa. Conform estimarilor unui administrator de adapost pentru fugari din NeQ RorN3 dupa "5 de ore de la a*andonul familiei3 unul din !ece fugari se implica in prostitutieF dupa sase luni de viata pe strada3 devine imposi*ila recuperarea tinerilor fugari3 cointeresarea lor in continuarea educatiei3 in cautarea unei profesii legale3 in resta*ilirea relatiei cu familia sau in a*andonarea consumului de droguri . A*senteismul scolar. Cenomen cu o dinamica spectaculoasa in ultimele decenii3 a*senteismul scolar e definit ca o pro*lema sociala3 fiind e1plicata mai mult prin caracteristicile socioculturale ale mediului de provenienta si aparand mult mai frecvent in mediul ur*an si in familiile sarace. &esemnae!a un tip de conduita eva!ionista sta*ila3 permanenti!ata3 ce prefigurea!a sau reflecta de<a atitudinea structurata a lipsei de interes3 motivatie3 incredere in
2"

educatiascolara.Atunci cand elevii incep sa lipseasca sistematic si generali!at de le scoala3 aceasta conduita repre!inta un semnal tardiv al e1istentei pro*lemelorF a*senteismul constituie o forma de agresiune pasiva impotriva scolii3 indicand ca elevii fug de la scoala c=iar cu riscul de a fi pedepsiti. .eactiile negative ale scolii si ale parintilor intre tin mecanismele de aparare ale elevului3 creand un cerc vicios3 in care a*andonul tinde sa apara drept unica solutie prin care se pot re!olva toate pro*lemele . A*senteismul este principalul factor asociat cu a*andonul scolar3 avand o inalta valoare predictiva in raport cu acestaF numerosi autori care au studiat conduitele elevilor ce se corelea!a cu deci!ia lor de a a*andona scoala au fost de acord ca cea mai mare pro*a*ilitate de a a*andona se inregistrea!a la cei care lipsesc e1cesiv de la scoala si au pro*leme de disciplinaF varia*ila c=eie in etiologia inadaptarii scolare este atitudinea parintilor fata de scoalaF prin consiliere individuala3 atat a elevilor3 cat si a parintilor3 se poate a<unge la o mai *una adaptare scolara. A*andonul scolar repre!inta conduita de eva!iune definitiva ce consta in incetarea frecventarii scolii3 parasirea sistemului educativ3 indiferent de nivelul la care s?a a<uns3 inaintea o*tinerii unei calificari sau pregatiri profesionale complete sau inaintea inc=eierii ciclului de studii inceput. intre cau!ele principale ale a*andonului scolar regasim cau!e economice3 socioculturale sau religioase3 psi=ologice si pedagogice . Dfectele a*andonului scolar demonsrea!a de ce acest tip de conduita este considerat deose*it de grav. (ai intai3 ceicare a*andonea!a scoala nu au nici calificarea profesionala indispensa*ila integrarii socio?economice3 nici formatia morala si civica necesara e1ercitarii rolului de parinte si celui de cetatean al unei comunitati. in al doilea rand3 neavand o calificare3 cei care a*andonea!a scoala sunt viitorii someri si repre!inta3 pe termen mediu si lung3 o sursa de dificultati sociale si de pierderi3 care depasesc investitia ceruta de formarea initiala. &in punct de vedere al costurilor economice3 scumpa nu este persoana *ine educata3 ci cea insuficient educata3 care paraseste scoala cu o formatie su*reda su* aspect moral3 intelectual sau estetic . Dlevii care a*andonea!a scoala sunt cei care s?au facut remarceti pentru a*senteism si alte dificultati de de comportament3 pentru care au fost sanctionati in repetate randuri in scoala. Un document al departamentului amerrican pentru Dducatia Dlementara si %ecundara il descrie astfel pe elevul care pre!inta un risc inalt de a*andon scolar2 incapa*il sa se adapte!e si sa functione!e adecvat in conte1tul clasei traditionale3 re!ultate scolare su* medie3 nu?si sta*ileste o*iective profesionale3 a*senteism3 ostilitate fata de adulti si repre!entantii autoritatii scolare3 provine dintr?o familie ce e1perimentea!a un stres e1istential3 pro*leme economice serioase3 nu este implicat in nici o activitate organi!ata de scoala3 nonformala sau formala .
2#

/andalismul scolar repre!inta actele de violenta specifice3 orientate catre *unuri3 o*iecte3 proprietati. Conform studiilor sociologice3 vandalismul este o conduita specifica adolescentilor de se1 masculin3 proveniti din clasele sociale defavori!ate si care traiesc in marile orase. %emnificatia vandalismului scolar trimite3 in ma<oritatea ca!urilor3 la o rectie de protest. /andalismul in scoala poate fi interpretat ca o cale de a depasi plictiseala3 ca un act de ra!*unare impotriva unei situatii percepute ca nedreapta sau ca un protest impotriva autoritatilor si regulilor scolare. Toti elevii care comit intentionat conduite vandale au ca numitor comun un nivel sca!ut al autocontroluli3 o stima de sine sla*a si o toleranta redusa la frustrare. /iolenta in scoala este3 din punc de vedere statistic3 cea mai frecventa conduta de devianta scolara.%u* etic=eta >violenta> descoperim o diversitate de forme de conduita3 care descriu3 su* aspectul intensitatii3 o linie continua2 la intensitatea cea mai mica3 violenta presupune confruntarea vi!uala3 poreclirea3 tac=inarea3 ironi!area3 imitarea in scop denigratorF refu!ul de a acorda a<utor3 *ruscarea3 lovirea cu diverse o*iecte3 palmuirea3 impingerea3 aruncarea3 in<ung=ierea si impuscarea sunt forme de intensitate crescuta a violentei. To1icomania poate fi definita ca o stare de into1icatie acuta sau cronica3 provocata de consumul repetat al unei su*stante psi=oactive. %pecificul to1icomaniei la adolescenti este determinet de cel putin doua elemente2 motivatia si nivelul de utili!are al drogului. &e*utul to1icomaniei la unii copii si adolescenti este asociat3 de cele mai multe ori3 cu pro*lematica cri!ei e1istentiale specifice pu*ertatii si adolescentei2 opo!itia feta de adulti3 cautarea unei noi identitati3 cri!ele de narcisism3 momentele depresive3 curio!itatea3 gustul pentru risc3 presiunile din partea prietenilor. in ceea ce priveste nivelul de utili!are3 cercetarile arata ca la multi su*iecti tineri consumul de alcool ramane o e1perienta fara viitor3 in timp ce la altii se poate vor*i de o utili!are oca!ionala3 determinata de incercarea de a reduce o tensiune an1ioasa3 de a com*ate o stare depresiva sau de a cauta sen!atii placuteF doua treimi dintre cei care se drog=ea!a in adolescenta vor continua consumul si la maturitate. %uicidul nu este propriu?!is o forma de devianta scolara3 in sensul ca nu e1ista norme scolare care sa?l mentione!e si sa?l inter!ica e1plicitF cu toate acestea se pre!inta ca avand legatura cu alte pro*leme de comportament ale elevilor. Cactorii de risc in sinuciderea la copii sunt frustrarea afectiva precoce3 lipsa atasamentului parintilor3 care determina a*senta identificarii afective3 sentimentele de insecuritate si angoasa in conditiile a*u!ului de autoritate3 ce declansea!a o teama permanenta de pedeapsa Principalele situatii de risc suicidar la copii si adolescenti . sunt2
P decesul unui parinte sau al unei persoane apropiate copilului 6 in special daca intervine pana la
2$

varsta de 12 ani: P comunicarea defectuoasa cu familia3 pe fondul unei carete afective F preluginteF
P perioadele de stres acut2 divortul sau soma<ul parintilor3 perioadele de e1amene sau evaluare scolara. .!. "oncepte corelate de!iantei scolare !elincvena "uvenil este un concept <uridic3 criminologic ce desemnea!) totalitatea conduitelor care ;ncalc) norma <uridic) +i care apar,in minorilor. Aceasta poate fi definit) ca un comportament de ;nc)lcare a legilor din partea celor care din cau!a tinere,ii lor3 nu sunt ;nc) v)!u,i ca fiind deplin responsa*ili pentru ac,iunile lor. &in cau!a statutului psi=osocial distinct al copiilor +i adolescen,ilor3 <udecarea +i etic=etarea lor ca delincven,i este deseori puternic influen,at) de considera,iile asupra *un)st)rii +i tratamentului lor educativ. Aceast) situa,ie face mai dificil) sta*ilirea limitelor delincven,ei <uvenile ;n termeni de legi pentru minori +i introduce no,iunea de 7nevoi ale copilului93 ca termen de referin,) pentru asistarea +i orientarea sa c)tre un viitor nondelincvent. &elincven,a <uvenil) include conduite e1trem de diverse3 de la <aful armat la delictul de ;nfruntare a p)rin,ilor3 de la mcile furturi la delictele se1uale3 de la fuga de acas) la omucidere. (a<oritatea conduitelor de delincven,) <uvenil) pot fi ;ncadrate ;n patru mari categorii2 furt3 violen,) pentru a o*,ine un avanta< material3 ;nc)lcarea legilor de statut 6a*andon +colar3 a*senteism: +i comportament de grup sau *and) receptat de ceilal,i ca amenin,)tor din cau!a !gomotului +i activit),ilor fi!ice implicate. 7&elincven,a <uvenil)9 +i 7devian,a +colar)9 se intersectea!)3 c=iar se suprapun par,ial3 o parte dintre conduitele de devian,) +colar) put;nd fi considerate +i infrac,iuni sau delicte3 ;n m)sura ;n care e1ist) o coinciden,) ;ntre normele <uridice +i cele +colareF de e1emplu3 furtul +i anumite acte de vandalism +i de violen,) +colar) sunt concomitent delicte. Conceptul de #tulburare de comportament$ este un concept psi=opatologic ce desemnea!) devierile de la normele psi=omorale3 determinate preponderent de cau!e endogene3 care afectea!) func,ionarea psi=ic) normal) a individului. Conceptul de #problem de comportament$ de+i ;n anii 0H era interpretat ca disfunc,ionalitate +i era considerat inde!ira*il3 ;ncep8nd cu anii 4H acesta este tot mai mult perceput drept conduit) normal) +i func,ional). Astfel3 pro*lemele de comportament tre*uie
20

interpretate de educatori ca un gen special de feed*acN3 ele av8nd func,ia de a le semnala acestora situa,iile care cer modificarea demersului educativ3 cum ar fi2 Pot comunica profesorului c) elevul percepe situa,ia drept amenin,)toare3 inaccepta*il) sau c) are nevoie de a<utor. Pot indica profesorului c) anumite reguli dup) care se g=idea!) nu sunt func,ionale +i c) tre*uie ;nlocuite cu altele adecvate. Pot avea semnifica,ia unui protest ;mpotriva unui eveniment nepl)cut generat de profesor. Pot comunica nevoia elevilor de activitate3 de stimulare3 de recunoa+tere sau de aten,ie3 etc. Conceptele de 7inadaptare$ sau #dezadaptare$ nu au o defini,ie unanim acceptat). Conceptul de 7inadaptare9 este marca perspectivei psi=ologiceF copilul inadaptat este cel al c)rui comportament3 indiferent de cau!)3 ;l ;mpiedic) s) *eneficie!e de e1perien,ele educa,ionale +i sociale o*i+nuite3 at8t ;n +coal)3 c8t +i acas). &ificult),ile emo,ionale +i comportamentale ale copilului inadaptat nu pot fi remediate3 f)r) a<utor calificat3 de c)tre p)rin,i3 educatori sau ceilal,i adul,i semnificativi din via,a acestuia. &e!adaptarea desemnea!) pierderea adapta*ilit),ii individului ;n sensul c) acesta nu mai reali!ea!) r)spunsuri comportamentale adecvate l anoile condi,ii ale mediului. Adapta*ilitatea repre!int) proprietatea fundamental) a organismelor vii de a?+i modifica adecvat func,iile +i structura3 corespun!)tor cu sc=im*)rile mediului. Adaptarea +colar)3 ca form) specific) de adaptare social)3 reflect) m)sura ;n care elevul reu+e+te s) r)spund) cerin,elor educa,ionale 6at8t cu privire la conduit)3 c8t +i la ;nsu+irea informa,iilor:. Adaptarea +colar) presupune e1isten,a unei compati*ilit),i ;ntre natura cerin,elor +colare +i posi*ilit),ile su*iective ale elevului de a le ;ndeplini cu succes. Inadaptarea +colar) desemnea!) a*sen,a acestei compati*ilit),i3 cau!ele apar,in8nd fie elevilor3 fie +colii3 fie am*elor p)r,i. Conceptul de 7deviere de conduit$ a fost definit caform) de de!ec=ili*ru psi=ic sau de ec=ili*ru par,ial3 care presupune modific)ri ce predomin) ;n sfera emo,ional?volitiv) a personalit),ii3 ca re!ultat al unei structuri mor*ide de natur) sociogen) sau al unor tul*ur)ri morfofunc,ionale ale activit),ii creerului3 o*iectivate ;n atitudinile persoanei fa,) de societate +i sine.
25

Autoarea ;l citea!) pe I. %tr)c=inaru spun8nd c) principalele devieri de conduit) ar fi 2 i!olarea social)3 nesupunerea3 o*r)!nicia fa,) de profesori3 violen,a fa,) de colegi3 a*senteismul3 c=iulul3 insta*ilitatea 3 lenea3 minciuna3 fuga +i vaga*onda<ul3 furtul3 conduitele perverse. Conceptul de 7rezisten colar$ este un concept specifi a*ord)rii socioculturale3 repre!ent8nd un mod de a reu+i ;n clas)3 o strategie de adaptare +i supravie,uire. Autoritatea moral) a profesorilor3 accentul pe care ace+tia ;l pun pe conformitate +i pe anga<amentul ;n vederea o*,inerii de ac=i!i,ii academice le apar anumitor elevi ca irelevante pentru pre!entul +i vitorul lor. Prin aceste aspecte3 +coala +i cultura +colar) sunt percepute ;n mare m)sur) ca o form) de constr8ngere. Iar ;n fa,a acestei constr8ngeri3 elevii reac,ionea!)? re!ist)? ;n singurul mod pe care ;l cunosc2 pertur*8nd activitatea educativ)3 a*sent8nd3 evad8nd. ,.Masuri de pre!enire si control a de!iantei scolare Prevenirea +i interven,ia ;n ca!ul devian,ei +colare tre*uie s) reali!e!e dou) o*iective3 corelate ;ntre ele2 pe de o parte3 eliminarea-diminuarea cau!elor +i condi,iilor ce generea!) conduite deviante3 iar pe de alt) parte resociali!area3 recuperarea moral) +i social) a elevilor devian,i. %a nivelul colii3 strategia integrat) de diminuare a devian,ei +colare tre*uie s) ating) concomitent urm)toarele o*iective2
prevenirea pro*lemelor de comportament prin descoperirea ;n timp util a surselor de disfunc,ionalitate ;n procesul de ;nva),)m8nt +i ;n via,a +colar) +i remedierea lor protec,ia +i ap)rarea social) a elevilor3 grupurilor +i +colii fa,) de diferite acte deviante resta*ilirea disciplinei +colare3 pertur*at) prin conduitele de devian,) +colar) repararea pre<udiciilor3 compensarea victimelor +i sanc,ionarea devian,ilor %a nivelul societii3 strategia glo*al) de prevenire +i com*atere a devian,ei +colare are un du*lu caracter2
general social3 vi!8nd identificarea +i diminuarea factorilor delictogeni +i a condi,iilor ce favori!ea!) proliferarea manifest)rilor delicvente ;n societateF aici se includ2 aplicarea de programe sociale3 economice +i culturale de spri<inire a elevilor defavori!a,i social sau care s) diminue!e3 ;n limita posi*ilit),ilor3 diferen,ele de poten,ial ;n vederea unei *une adapt)ri +colare
special normativ +i educativ +colar3 urm)rind ameliorarea sistemului normativ din +coli +i cre+terea eficien,ei educa,iei +colareF de e1emplu3 sanc,iunile au un efect preventiv asupra unui mare num)r de indivi!i care nu comit fapte inde!ira*ile dar le?ar putea comite dac) ele nu ar fi pedepsiteF ;n acest 24
sens3 pedepsirea devian,ilor repre!int) un avertisment pentru al,i elevi care ar putea fi corup,i s) comit) asemenea delicte. ()surile de diminuare a devian,ei +colare se ;mpart ;n mai multe tipuri ;n func,ie de2 &'Coninutul lor( - m)suri sociopsi=ologice +i psi=opedagogice3 care urm)resc depistarea +i remediere precoce a condi,iilor nefavora*ile de microclimat familial +i sociali includ de la sus,inerea educativ) a familiei3 socioterapia +i psi=oterapia familiei p8n) la suplinirea familiei prin serviciile de asisten,) social) +i medicin) a copilului ? m)suri socioprofesionale care vi!ea!) prevenirea riscurilor de e+ec adaptativ determinate de alegerea unei profesii sau a unui tip de studii necorespun!)toare cu aptitudinile +i interesele individului ? m)suri psi=oprofilactice3 care urm)resc ;nl)turarea factorilor cau!ali de natur) organogen) sau neuropsi=ogen) cu con,inut patologic3 ce predispun la conduite deviante ? m)suri <uridico?sociale care se reali!ea!) prin sta*ilirea ;n norma <uridic) a faptelor ce constituie infrac,iuni +i prin ;n+tiin,area mem*rilor societ),ii cu privire la consecin,ele s)v8r+irii acestor fapteF ;n ca!ul s)v8r+irii lor3 aceste m)suri urm)resc ;ncadrarea <uridic) corect) a infrac,iunii +i sanc,ionarea ei. )'*esursele mobilizate+personalul implicat( ? m)suri +colare ce urm)resc o mai *un) adaptare a elevilor3 inclu!8nd depistarea precoce a copiilor r)ma+i ;n urm) la ;nv),)tur) +i remedierea situa,iei lor ? m)suri comunitare3 ce presupun parteneriatul dintre +coal) +i celelalte institu,ii ale societ),ii ;n vederea unei mai *une adapt)ri a educa,iei +colare la cerin,ele economico?sociale ,'-ariabila int( - m)suri de natur) s) ameliore!e varia*ilele ecologice ale educa,iei +coalre2 dotarea material)3 folosirea spa,iului +i timpului3 participarea-interac,iunea elevilor ;n clas)3 climatul afectiv care guvernea!) ;nv),area etc. ? m)suri relative la curriculum ?m)suri relative la profesori ?m)suri relative la elevi ?m)suri relative la p)rin,i ".Momentul desfurrii aciunilor de prevenire+intervenie. dar i de instituiile care particip la demers

? preven,ia primar) sau general)3 care se adresea!) direct cau!elor generatoare3 ;mpiedic8nd apari,ia tul*ur)rilor de comportament. Preven,ia primar) include toate m)surile adoptate ;nainte de producerea delictului3 ;ncep8nd cu m)surile cultural?educative luate ;n mediile de sociali!are +i termin8nd cu cele te=nico?criminalistice3 dedicate prote<)rii indivi!ilor3 *unurilor +i valorilor lor. Aceasta se poate reali!a foarte u+or de c)tre fiecare profesor +i se refer) la de!voltarea unei atitudini po!itive fa,) de fiecare elev3 e1primarea ;ncrederii incapacitatea lui de a reu+i3 valori!area efortului elevului. &ispo!itivele de preven,ie primar) sunt destul de costisitoare +i greoaie3 deoarece presupun urm)rirea psi=ologic) continu) +i activarea unor mecanisme de su,tinere +i reeducare individual). ? preven,ia secundar)3 ce pleac) de la faptul c) +coala repre!int) un post de o*serva,ie privilegiat al de!volt)rii intelectuale +i afective a elevului3 iar profesorul3 printr?o o*servare atent) a acestuia poate repera comportamentele deviante ale elevului.Preven,ia secundar) vi!ea!) decelarea precoce a aspectelor disfunc,ionale +i a conduitelor de 7devian,) minor)9 +i remedierea lor ;nainte ca acestea s) se structure!e +i s) do*8ndeasc) un aspect delictual. %e includ aici2 diminuarea pre<udiciilor cultural educative +i sociale produse de comportamentele pertur*atoare ale elevilor3 resta*ilirea disciplinei +colare +i sanc,ionarea devian,elor. ? preven,ia ter,iar)3 care include m)surile ce tre*uie luate ;n ca!urile ;n care devian,a +colar) a c)p)tat un con,inut delictogen antisocial. Da urm)re+te prevenirea recidivei +i se reali!ea!) prin aplicarea unor m)suri adoptate dup) producerea delictului3 de c)tre repre!entan,ii autorit),ilor. @n ca!ul devian,ei +colare3 preven,ia ter,iar) sau interven,ia propriu?!is) presupune aplicarea sanc,iunilor prev)!ute de regulamentul elevilor sau-+i ini,ierea altor m)suri ;n cola*orare cu familia sau cu alte institu,ii ale comunit),ii.
CAPITOLUL II Partea (ractica

". DESI)NUL CERCET*RII ".1. O+iecti%ul ,i i(ote-ele cercet.rii
O+iecti%ul cercet.rii ? %ta*ilirea nivelului de frustare si e1traversie a elevilor din doua licee din Targu?(ures care pre!inta devianta scolara. I(ote-ele cercet.rii Ipoteza general Aceast) cercetare porne+te de la presupunerea c) in ca!ul elevilor care pre!inta devianta scolara nivelul de re!istenta la frustrare si cel de e1traversie sunt mai sca!ute decat in ca!ul elevilor care nu pre!inta devianta scolara. &e asemenea se presupune ca incidenta deviantei scolare este mai ridicata la elevii care provin din medii sociale sarace. Ipoteze specifice ". . /eto'ologia 'e cercetare Pentru reali!area cercet)rii s?a folosit C0estionarul 'e (ersonalitate 1$ P1 a23n'u4m. mai ales (e 1actorul C pentru a evidentia nivelul de toleranta la frustrare si C0estionarul E5senc6 pentru sta*ilirea nivelului de e1traversie. Aceste doua c=estionare sunt pre!entate in ane2ele 1si . %e presupune ca elevii care nu pre!inta devianta scolara au nivel mai crescut de re!istenta la frustrare decat cei care pre!inta devianta scolara. %e presupune ca elevii care nu pre!inta devianta scolara sunt mai putin e1travertiti decat cei care pre!inta devianta scolara. %e presupune ca un procent mai mare dintre elevii cu devianta scolara provin dintr?un mediu social sarac.
Descrie c0estionarele autori..'ate 'es(re ele7..

".!. Po(ula8ia ,i e,antionul in%estigat9c0estionat 9o+ser%at Pentru reali!area cercet)rii3 e+antionul investigat a fost format din 25 de elevi3 *aieti si fete3 care pre!entau devianta scolara si 25 de elevi3 *aieti si fete3 care nu pre!entau devianta scolara

din cadrul Colegiului National 7Unirea 7 si din cadrul Brupului %colar 7C.Lrancusi9 din
localitatea Targu (ures.
". ". Reali-area e:ecti%. a cercet.rii Cercetarea a presupus aplicarea c=estionarelor la cele doua loturi de su*iecti precum si discutii cu fiecare su*iect in parte in vedere evidentierii mediului din care provine si a datelor personale. &upa finali!area discutiilor cu elevii si aplicarii c=estionarelor s?a recurs la anali!a si interpretarea datelor.
-.Rezultatele ob.inute /i interpretarea lor -. 0. +rezentarea rezultatelor #enerale ale cercetrii In ceea ce priveste lotul de su*iecti pe care s?a reali!at aceasta cercetare a fost repre!entat dupa cum urmea!a2 fiecare grup a fost alcatuit dintrun numar de 1" *aieti si 1" de fete. In ca!ul primului lot de su*iecti3 cei cu devianta scolara3 s?a constatat ca un procent de $ S provin dintrun mediu social sarac3 0$.#S pot fi caracteri!ati ca fiind introvertiti si $5.4S pre!inta un nivel redus de re!istenta la frustrare. Cel de?al doilea lot de su*iecti3 care nu pre!inta devianta scolara3 a fost repre!entat procentual astfel2 #5S provin dintrun mediu social sarac3 $".0S pre!inta caracteristici specifice intarversiei si 2S au un nivel sca!ut de re!istenta la frustrare. Aceste procente calculate in urma anali!ei datelor pot fi vi!uali!ate in graficele de mai <os.

Distributia pe sex a participantilor la studiu
50%
50%
1 2
Legen'e
Distributia mediului social de provenienta

70 60 50 procente 40 30 20 10 0 1 loturile de subiecti 2 mediu social sarac mediu social bogat
"

Distributia introversie/extraversie
90 80 70 60 procente 50 40 30 20 10 0 1 loturi 2 introversie extraversie
Distributia nivelului de rezistenta la frustrare

80 70 60 50 procente 40 30 20 10 0 1 loturi 2 nivel scazut nivel ridicat
-. 1. Analiza /i interpretarea datelor rele!ante ale cercetrii
&atele o*tinute au fost prelucrate cu a<utorul programului %P%%. A fost utili!at testul t pentru esantioane independente. Anali!a de itemi a permis diferentierea tolerantei la frustrare3 si a e1traversiunii la cele doua loturi investigate. @n ceea ce prive+te toleran,a la frustrare e1ist) diferen,e semnificative ;ntre cele dou) loturi. Cei din lotul care nu au pre!entat devian,) +colar) au o toleran,) la frustrare mai crescut) dec8t cei care au pre!entat devian,) +colar). (ediile sunt 431H pentru lotul 1 +i 2305 pentru lotul 2. /aloarea t este 22345 6lot 1: +i 431H5 6lot 2:3 semnificativ) la pT.HHH. &atele o*,inute au fost sinteti!ate ;n urm)toarele ta*ele +i =istogramele 1+i 2
One-Sample Statistics (td. )eviation 2.0965 (td. *rror 'ean .3962
& !"1.#$% 28
'ean 9.1071
One-Sample Test "est 4alue 5 0 95% %on+idence 2nterval o+ t3e )i++erence o/er 011er 8.2942 9.9201
!"1.#$%
t 22.986
d+ 27
(ig. ,2-tailed. .000
'ean )i++erence 9.1071
One-Sample Statistics & !"2.#$% 28 'ean 2.7857 (td. )eviation 1.6183 (td. *rror 'ean .3058
!"2.#$%
t 9.108
d+ 27
2.00 4.00 11.00 7.00
9.00 10.00
Histograma 1. Valorile obinute de lotul 1 la Chestionarul de personalitate PF 16 (Factorul C)
8.00 5.00 1.00
4.00
2.00 3.00
Histograma 2. Valorile obinute de lotul 2 la Chestionarul de personalitate PF 16 (Factorul C)
30
20
10
(td. )ev 5 2.10 'ean 5 9.1 0 2.5 5.0 7.5 10.0 & 5 28.00
!"1.#$% Histograma 3. Valorile obinute de lotul 1 la Chestionarul de personalitate PF 16 (Factorul C)
14
12
10
2 0 2.0 4.0 6.0 8.0
(td. )ev 5 1.62 'ean 5 2.8 & 5 28.00
!"2.#$%
Histograma . Valorile obinute de lotul 2 la Chestionarul de personalitate PF 16 (Factorul C)
@n ceeace prive+te e1traversiunea e1ist) diferen,e semnificative ;ntre cele dou) loturi testate. (ediile sunt 23$H pentru lotul 1 +i 1H3 2 pentru lotul 2. /aloarea t este 43#2 6lot 1: +i 143$0 6lot 2: semnificativ) la pT.HHH. &atele o*,inute sunt sinteti!ate ;n urm)toarele ta*ele +i =istograme.
One-Sample Statistics & !"1*#2 28 'ean 2.6071 (td. )eviation 1.4489 (td. *rror 'ean .2738
!"1*#2
t 9.522
d+ 27
One-Sample Statistics & !"2*#2 28 'ean 10.3214 (td. )eviation 2.7763 (td. *rror 'ean .5247
!"2*#2
t 19.672
d+ 27
5.00 1.00
4.00
3.00 2.00
Histograma !. Valorile obinute de lotul 1 la Chestionarul "#senc$
"H
5.00 14.00 7.00
9.00 12.00
10.00
Histograma 6. Valorile obinute de lotul 2 la Chestionarul "#senc$
10
2 (td. )ev 5 1.45 'ean 5 2.6 0 1.0 2.0 3.0 4.0 5.0 & 5 28.00
!"1*#2 Histograma %. Valorile obinute de lotul 1 la Chestionarul "#senc$
"1
12
10
(td. )ev 5 2.78 'ean 5 10.3 & 5 28.00 5.0 7.5 10.0 12.5 15.0
!"2*#2 Histograma &. Valorile obinute de lotul 2 la Chestionarul "#senc$
@n ceea ce prive+te corela,ia ;ntre toleran,a la frustrare +i e1traversiune ;ntre cele dou) loturi3 aceasta este sinteti!at) ;n urm)toarele ta*ele2
Correlations !"2.#$% #earson %orrelation (ig. ,2-tailed. & #earson %orrelation (ig. ,2-tailed. & !"2.#$% 1.000 . 28 -.56966 .002 28 !"2*#2 -.56966 .002 28 1.000 . 28
!"2*#2
66. %orrelation is signi+icant at t3e 0.01 level ,2-tailed..
/aloarea coeficientului de corela,ie este .#$43 semnificativ) la pragul H.H1
"2

Correlations !"1.#$% #earson %orrelation (ig. ,2-tailed. & #earson %orrelation (ig. ,2-tailed. & !"1.#$% 1.000 . 28 -.50666 .007 27 !"1*#2 -.50666 .007 27 1.000 . 27
!"1*#2
66. %orrelation is signi+icant at t3e 0.01 level ,2-tailed..
/aloarea coeficientului de corela,ie este .#H$3 semnificativ) la pragul H.H1.
Conclu-ie
Anali!a itemilor a condus la sta*ilirea profilului elevilor din punct de vedere a toleran,ei la frustrare +i din punct de vedere a e1traversiunii. Toleran,a la frustrare c8t +i e1traversiunea sunt diferite la cele dou) loturi ;n sensul c) cei care au pre!entat devian,) +colar) au o toleran,) mai sc)!ut) la frustrare +i sunt mai e1traverti,i dec8t cei care nu au pre!entat devian,) +colar).
CAPITOLUL III Conclu-ii

$.Conclu!iile cercet)rii $. 1. /alidarea -invalidarea ipote!elor cercet)rii &e+i e1ist) numeroase ;ncerc)ri de definire e1act) 3 acurat) a devian,ei 3 putem spune c) esen,a ei nu poate fi cuprins) ;ntr?o defini,ie empiric). (odific)rile suferite de societate face ca acest concept s) fie sc=im*)tor3 imposi*il de surprins ;n comple1itatea sa. &e?a lungul acestei lucr)ri am vrut s) su*linie! faptul c) o toleran,) sc)!ut) la frustrare3 mediul social de provenienta sarac3 precum +i e1traversiunea pot fi factori care pot determina apari,ia devian,ei +colare. &evian,a +colar) este un su*iect e1trem de discutat ;n !ilele noastre3 este
"

tot mai frecvent) +i cau!ele care o determin) sunt foarte multe de aceea m?am oprit la dou) dintre ele ;ncerc8nd s) demonstre! acest prin aceast) cercetare. Lucrarea de fa,)2 ;Caracteristicile (ersonalitatii si 'e%ianta scolara9 a avut ca o*iectiv compararea toleran,ei la frustrare +i a e1traversiunii ;n ca!ul a dou) loturi un lot de elevi care a pre!entat devian,) +colar) +i un lot care nu a avut ;n antecedente devian,) +colar). @n vederea evalu)rii acestor tr)s)turi am utili!at C=estionarul de personalitate 1$ PC +i C=estionarul DKsencN. Ipote!ele cercet)rii au fost confirmate ceea ce ne demonstrea!) c) gradul de toleran,) la frustrare3 mediul social de provenienta sarac3 c8t +i un nivel de e1traversiune m)rit poate duce la devian,) +colar). @n urma acestei cercet)ri putem spune c) poate e1ista o corela,ie ;ntre toleran,a la frustrare +i e1traversiune ;n ca!ul apari,iei devian,ei +colare. &evianta scolara este un fenomen viu3 comple13 divers cu o istorie indelungata care nu a putut fi eradicata si nu va disparea decat odata cu scoala ca forma de educatie de masa institutionali!ata. La intre*area2 33&e ce copii incalca normele si valorile scolare '9 s?au formulat raspunsuri diferite. A*ordarea po!itivista sustine ca motivul conduitelor deviante este dat de tul*urarile de personalitate care ii fac pe copii devianti3 necooperativi cu autoritatile3 sau de insta*ilitatea emotionala. Indiferent de cau!a3 po!itivistii plasea!a reponsa*ilitatea de deviant coreland?o cu un anumit su*strat patologic si arata ca orice incercare de a reduce devianta scolara tre*uie orientata catre elevii devianti insisi. O cu totul alt) orientare locali!ea!) cau!ele devian,ei +colare ;n e1perien,a +colar) a elevilorF de e1emplu s?a sugerat c) elevii devian,i resping +coala deoarece se simt3 respin+i de eaF devian,a +colar) e ;n,eleas) ca un mod de a dep)+i sentimentale de umilin,) determinate de e+ecul +colar3 ca un mod de a reac,iona ;mpotriva profesorilor3 aprecia,i ca indiferen,i +i ineficien,i. Profesorii ;n+i+i pot fi responsa*ili de actele de devian,)F etic=et8nd elevii ca tur*ulen,i +i trat8ndu?i mereu cu suspiciune3 ;i pot determina pe ace+tia s) se conforme!e respectivelor e1pectan,e.
$. 2. Premise ale cercet)rilor viitoare ? ? Implementarea unor programe de diminuare a fenomenului de devianta scolara Consilire si psi=oterapie in vederea scaderii nivelurilor de frustrare
""
<I<LIO)RA1IE 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Allport B.U.3 %tructura si de!voltarea personalitVtii3 D.&.P.31441F LANCIU3 &.3 Control social i sanciune social. Dditura /ictor3 Lucure+ti3 144" LANCIU3&.3.W&ULD%CU3 %. 3 /OICU3 (.3 Introducere /n sociologia devianei Dditura Etiin,ific) +i Dnciclopedic)3 Lucure+ti3 145#. LONCU3 ET.3 Influena social. Dditura Universit),ii 7 Al. I. Cu!a93 Ia+i. 144$. Coord. CD..DOL3 B.3 dolescenii i to0icomania. Dditura Polirom3 Ia+i3 2HHH. GaKes N.3 Orrell %.3 Introducere ;n psi=ologie3 Dd.All3 1440F
"#

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19.
. NDABU A.GIP. NICOLDTA3 Instituia colar i deviana social /n r1ndul minorilorlucrare de doctorat NDA(XU3 C.3 !eviana 2colar. Dditura Polirom3 Ia+i3 2HH . NDCULAU3 A.3 3siholgie social' specte contemporane. Dditura Polirom. Ia+i3 144$. ' OBIDN3 A.3 4ociologia devianei. Dditura Polirom3 Ia+i3 2HH2 . PWUN3 D.3 2coala' bordare sociopedagogic. Dditura Polirom3 Ia+i3 1444 . .W&ULD%CU3 %.3 Introducere /n sociologia delincvenei "uvenile 5 dolescena- /ntre
normalitate i devian6. Dditura (edical)3 Lucure+ti3 1441 ' .W&ULD%CU.4'. 7omo 4ociologicus' *aionalitate i iraionalitate /n aciunea uman. 3
Dditura 7Eansa93 Lucure+ti 3144". .WECANU3 ..3 3sihologia comportamentului deviant= Dditura Universitatii din Lucuresti3
Lucuresti3 144"3. . %WLW/W%T.U3 &.3 3sihologia Educaiei. Dditura Polirom3 Ia+i3 2HH" Coord. EOITU3 L.3 GW/Y.NDANU3C.3 gresivitatea /n coal. Dditura Insitutului
Duropean3 Ia+i3 2HH1. . Coord. OA(CI.3C.3 /LW%CDANU3L.3 &ic,ionar de sociologie?urmat de indicatori
demografici3 economici3 sociali +i sociologici3 Dditura La*el3 Lucure+ti3 144 . Olate (.3 Dul si personalitatea3 Dd.aIIa3 Dd.Trei3 1444.
=ttp2--psi=ologiesociala.u.v.ro-inde1.p=p-articoleZdespreZprincipaleleZtemeZaleZpsi=ologieiZsocial e-influentaZsociala-nonconformismZvsZdevianta.
20.
=ttp2--psi=ologiesociala.u.v.ro-inde1.p=p-articoleZdespreZprincipaleleZtemeZaleZpsi=ologieiZsocial e-influentaZsociala-devianta
21.
1445F
LUND%CU3 BGD3 Ecoala +i valorile morale3 Dditura didactic) +i Pedagogic)3 Lucure+ti3
22. 23. 24. 25.
CO%(O/ICI3 A.3 IACOL3 L.3 Psi=ologie scolara3 Dd. Polirom3 Iasi3 2HH#F (ATTDU%3 B.3 Psi=ologia personalitatii3 Dd. Polirom3 Iasi3 2HH#F %OITU3 L.3 Agresivitatea in scoala3 Inst. Duropean3 Lucuresti3 2HH#F ALLPO.T3 B.3 %tructura si de!voltarea personalitatii3 D&P3 Lucuresti3 1451
"$
>.Ane2e? - 2nstrumentele folosite Ane2a 1 1$ PC CO.(A A Instructiuni2 /a tre*ui sa raspundeti la o serie de intre*ari referitoare la dvs. .aspunsurile dvs. vor permite sa se vada intr?un mod general care sunt reactiile si interesele dvs. predominante. Nu e1ista raspuns [*un9 sau [prost9 fiecare individ este ceea ce este si e1ista o mare varietate de portrete in domeniul personalitatii. Pentru ca acest portret al dvs. sa fie fidel3 respundeti sincer si cu constiincio!itate. Alaturi de acest caiet vi s?a inmanat si o foaie de raspuns2 veti citi intre*arile din caiet3 iar pe foaie veti trece raspunsurile dvs. Inscrieti de pe acum in partea de sus a foii3 in locul preva!ut3 informatiile cerute2 nume3 prenume3 varsta. %i acum3 raspundeti la cele " intre*ari de mai <os care servesc drept e1emplu3 in partea foii in care se mentionea!a DAD(PLD. Numerele aflate pe foaia de raspuns corespund numerelor intre*arilor. Pentru fiecare intre*are puteti alege unul din cele trei raspunsuri. &aca raspunsul pe care l?ati ales este [a9 marcati cu o cruce sau o linie vi!i*ila casuta din stanga3 daca ati ales raspunsul [*9 marcati casuta din mi<loc3 iar daca ati ales raspunsul [c93 marcati casuta din dreapta. D1emplu 1. a. *. c. 2. a. *. c. . a. *. c. ". a. *. Imi place sa asist la meciuri da cateodata nu Prefer oamenii re!ervati intre re!ervati si socia*ili socia*ili si usor atasa*ili Lanii nu aduc fericirea este adevarat nu este sigur nu este adevarat Cemeia este fata de copilul ei ca si gaina fata de pui pisica In ultimul e1emplu e1ista un raspuns e1act. /eti gasi fra!e de acest fel in c=estionar3 dar sunt relativ putine. &aca aveti nevoie de e1plicatii cereti?le acum. In cateva clipe e1aminatorul va va ruga sa incepeti. "0
Patru puncte importante Nu reflectati prea mult2 insemnati raspunsul care vi se pare3 de la inceput3 cel mai natural pentru dvs. Lineinteles ca intre*arile sunt foarte scurte pentru a include toate ca!urile particulare pe care ati dori cateodata sa le gasiti. In prima intre*are de mai sus3 de e1emplu3 este vor*a de meciuri si dvs. puteti prefera fot*alul in locul *asc=etului2 vi se cere parearea cu privire la meciuri in general. Acelasi lucru pentru celelalte intre*ari2 tre*uie sa cuprindeti situatia in general. 2. Incercati sa evitati raspunsul intermediar [nu este cert93 [nu stiu93 [mai mult sau mai putin9. Nu le utili!ati decat in ca!urile in care va va fi intr?adevar imposi*il sa raspundeti prin unul din celelalte raspunsuri poate la o intre*are din patru sau cinci. . .aspundeti la toate intre*arile3 fara sa omiteti nici una. /eti avea poate impresia ca unele intre*ari nu va privesc2 raspundeti totusi cat puteti mai *ine. Alte intre*ari pot sa vi se para personale2 sa stiti ca foile de raspuns raman confidentiale3 ca este necesara o grila de corectare speciala pentru notare. (ai mult raspunsurile nu sunt e1aminate in amanunt3 ci in ansam*lul lor. .aspundeti cat mai sincer posi*il. Alegeti raspunsul care este adevarat pentru dvs. fara a va preocupa sa faceti o *una impresie. .aspunsurile dvs. raman strict confidentiale 1. 1. a. *. c. 2. a. *. c. . a. *. c. ". a. *. c. #. sigure2 a. *. c. $. a. *. c. 0. da3 este adevarat s?ar putea nu3 nu este adevarat (a feresc sa critic oamenii si ideile lor2 da uneori nu Cac remarci muscatoare3 sarcastice oamenilor atunci cand consider ca le merita2 "5 Am clar in minte instructiunile de urmat pentru acest test da nu sunt suficient de clare nu %unt gata sa raspund la fiecare intre*are cat mai sincer posi*il da poate nu As prefera sa am o casa situata intr?un cartier unde oamenii se pot vi!ita cu usurinta intre a si c i!olata intr?o padure %unt capa*il sa gasesc energie suficienta pentru a infrunta dificultatile pe care le intampin intotdeauna in general rar (a simt putin nelinistit6a: in fata animalelor sal*atice3 c=iar daca ele sunt inc=ise in custi

a. *. c. 5. a. *. c. 4. a. *. c. 1H. a. *. c. 11. a. *. c. 12. da uneori nu Prefer mu!ica clasica celei la moda2 e adevarat nu e cert fals &aca as vedea doi copii ai vecinilor gata sa se *ata2 ii las sa se descurce intre ei nu stiu ce as face i?as potoli In societate2 caut sa ma evidentie! intre a si c prefer sa raman linistit pe ultimul plan Tre*uie ca este mai interesant sa fii2 inginer?constructor nu stiu\ autor dramatic
Pe strada3 as prefera sa ma opresc pentru a privi un artist pictand decat sa ascult oameni care se cearta2 a. este adevarat *. nu e cert c. e fals 6nu e adevarat: In general reusesc sa ma inteleg cu oamenii pretentiosi3 c=iar daca se lauda sau se arata prea satisfacuti de ei insisi2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. Aproape intotdeauna se poate vedea pe fata unui om daca este necinstit2 da poate nu
1 .
1".
1#.
Ar fi foarte *ine pentru toata lumea daca vacantele 6concediile: ar fi mai lungi si fiecare ar fi o*ligat sa le ia2 a. de acord *. nu?i sigur c. nu sunt de accord As prefera sa am riscul unei munci care sa ofere posi*ilitatea de a castiga mult3 desi neregulat3 decat sa accept o munca regulata putin remunerata2 a. da *. nu?i sigur "4
1$.

c. 10. a. *. c. 15. nu /or*esc despre sentimentele pe care le resimt2 numai daca este necesar inte a si c de *una voie3 ori de cate ori am oca!ia
(i se intampla din cand incand sa am sen!tia unui pericol vag sau sa mi se faca frica3 din motive pe care nu mi le ecplic2 a. da *. poate c. nu a. *. c. &aca sunt criticat pe nedrept3 pentru ceva ce nu am facut2 nu ma simt deloc vinovat intre a si c totusi ma simt putin vinovat Cu *ani poti o*tine orice sau aproape orice da poate nu Gotararile mele sunt dictate in mare masura2 de sentimente in mod egal de sentimente si ratiune de ratiune
14.
2H. a. *. c. 21. a. *. c. 22.
(a<oritatea oamenilor ar fi mai fericiti daca ar trai mai mult printre semenii lor si daca ar face ca si ceilalti2 a. da *. poate c. nu (i se intampla cateodata3 privindu?ma in oglinda3 sa nu mai stiu unde imi este dreapta si unde stanga2 a. adevarat *. nu e sigur c. fals a. *. c. Cand vor*esc3 imi place2 sa pre!int lucrurile asa cum imi vin in minte intre a si c sa am dinainte ideile *ine organi!ate Atunci cand ceva ma scoate realmente din sarite3 cred ca imi regasesc calmul foarte repede2 a. *. da asa si asa #H
2 .
2".
2#.

c. 2$. fii2 a. *. c. 20. a. *. c. 25. a. *. c. 24. a. *. c. H. a. *. c. 1. a. *. c. 2. tamplar sau *ucatar nu stiu ospatar intr?un mare restaurant Am fost ales 6aleasa: sa indeplinesc2 cateva functii3 in numar limitat mai multe functii un numar mare de functii [%apa9 este fata de [a sapa9 ceea ce [cutitul9 este fata de2 a su*tia a taia a ascuti (i se intampla cateodata sa nu pot adormi pentru ca ma urmareste o idee2 adevarat nu este sigur fals In viata mea personala3 reali!e! in ma<oritatea ca!urilor o*iectivele pe care mi le fi1e!2 adevarat nu e sigur fals O lege invec=ita ar tre*ui sc=im*ata2 numai dupa o discutie aprofundata intre cele doua repede nu Lucrand acelasi numar de ore si cu o remuneratie egala3 tre*uie sa fie mai interesant sa
Nu sunt in largul meu atunci cand lucre! la un proiect care impune o actiune rapida care vi!ea!a alte persoane2 a. da *. poate c. nu (i se pare ca sunt considerat 6a: de catre ma<oritatea oamenilor pe care?i cunosc un partener de discutie amu!ant2 a. da *. nu e sigur c. nu a. *. c. Atunci cand vad oameni cu o tinuta de!ordonata3 negli<enta2 ii accept asa cum sunt asa si asa ma de!gusta si ma incomodea!a
".
#1

#. (a simt putin incurcat 6a: daca in societate devin dintr?o data centrul atentiei generale a grupului2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu %unt intotdeauna fericit 6a: sa iau parte3 de e1emplu3 la o mare reuniune3 receptie3 *al sau adunare pu*lica2 a. da *. nu e sigur c. nu a. *. c. 5. La scoala preferam 6prefer:2 mu!ica nu stiu lucru manual
$.
0.
Cand mi s?a incredintat responsa*ilitate intr?un domeniu3 pretind sa fie urmate directivele mele sau in ca! contrar demisione!2 a. da *. cateodata c. nu a. *. c. Pentru parinti3 este mai important2 sa?si a<ute copiii in de!voltarea lor multilaterala asa si asa sa?si invete copiii sa se controle!e In cadrul unei munci in colectiv as prefera2 sa incerc im*unatatirea activitatii colectivului nu stiu sa raspund la darilFe de seama 6rapoarte: si sa veg=e! ca regulamentul sa fie respectat &in cand in cand simt nevoia de a ma lansa intr?o activitate fi!ica care necesita un mare efort2 a. *. c. da poate nu
4.
"H. a. *. c. "1.
"2.
(i?ar placea mai mult sa frecvente! oameni cultivati decat persoane fara educatie3 care ignora u!antele3 normele de comportare2 a. da *. poate c. nu a. *. c. (a simt ingro!itor de deprimat 6a: cand3 intr?un grup3 oamenii ma critica2 este adevarat poate fals #2
" .

"". a. *. c. "#. a. *. c. "$. Cand ma c=eama seful ierar=ic2 ma gandesc ca voi profita ca sa ii cer ceva ce doresc intre a si c mi?e teama ca am facut ceva gresit Lumea in care traim are nevoie de2 cetateni mai seriosi si mai [soli!i9 nu stiu mai multi [idealisti9 care ar avea idei de im*unatatire a lumii
%unt pe deplin constient 6a: intotdeauna de intentiile ascunse care ar putea e1ista in ceea ce citesc2 a. da *. nu e sigur c. nu a. *. c. Cand eram adolescent 6a: participam la activitatile sportive scolare2 cat mai rar posi*il cu indiferenta cu entu!iasm Camera mea este *ine organi!ata si3 in general3 stiu *ine unde imi sunt lucrurile2 da mai mult sau mai putin nu
"0.
"5. a. *. c. "4.
(i se intampla cateodata sa fiu intr?o stare de tensiune si de enervare reala gandindu?ma la evenimentele din timpul !ilei2 a. da *. poate c. nu (i se intampla cateodatam discutand cu oameni3 sa ma intre* daca ceea ce le spun ii interesea!a cu adevarat2 a. da *. poate c. nu a. *. c. &aca ar tre*ui sa aleg3 as prefera sa fiu2 padurar nu stiu profesor de liceu In anumite oca!ii festive si aniversari imortante2 imi place sa fac cadouri personale nu stiu mi se pare cam plictisitor sa cumpar cadouri
#H.
#1.
#2. a. *. c.

# . a. *. c. #". a. *. c. ##. a. *. c. #$. a. *. c. #0. a. *. c. #5. a. *. c. #4. [O*osit9 este fata de [munca9 ceea ce [mandru9 este fata de2 suras reusita fericit Care dintre lucrurile urmatoare nu concorda cu celelalte2 luminare luna lampa electrica Prietenii m?au parasit aproape niciodata cateodata intr?adevar de multe ori Prin unele trasaturi ale personalitatii mele ma simt superior 6oara: ma<oritatii oamenilor2 da nu este sigur nu Cand ma tul*ura ceva3 caut sa ascund celorlalti ceea ce simt2 e adevarat mai mult sau mai putin fals Imi place sa merg la spectacole sau sa ma amu!2 mai mult de o data pe saptamana 6mai mult decat media: apro1imativ o data pe saptamana 6ca media: mai putin de o data pe saptamana 6mai putin decat media:
O li*ertate foarte mare are o caloare mai mare3 dupa parerea mea3 decat *unele maniere si respectarea legii2 a. e adevarat *. nu e sigur c. fals Am tendinta sa tac in pre!enta unor persoane respecta*ile 6persoane care au mai multa e1perienta3 care sunt mai in varsta3 sau care au o po!itie mai inalta:2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu Basesc ca este dificil sa ma adrese! unui grup mare sau sa pre!int o e1punere in fata unui astfel de grup2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu
$H.
$1.
#"

$2. Am simt de orientare *ine de!voltat 6imi este usor sa indic nordul3 sudul3 estul sau vestul: cand ma aflu intr?un loc necunoscut2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. $". &aca cineva se infurie pe mine2 incerc sa?l calme! nu stiu ma irita
$ .
Cand citesc intr?o revista un articol de rea credinta am mai mult tendinta sa?l uit3 decat sa spun [cum vad eu lucrurile92 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu (emoria are tendinta da?i scape un mare numar de lucruri de mica importanta3 de e1emplu3 numele stra!ilor sau al maga!inelor2 a. e adevarat *. nu stiu c. fals Ar putea sa imi placa viata unui veterinar care ingri<este animalele *olnave sau accidentate2 a. da *. nu stiu c. nu a. *. c. (ananc cu pofta si nu intotdeauna atat de ingri<it si manierat ca alte persoane2 e adevarat nu stiu fals %unt unele !ile cand nu vreau sa vad pe nimeni2 foarte rare asa si asa destul de des (i s?a atras atentia cateodata ca arat prea multa nera*dare in voce si gesturi2 da poate nu Cand eram adolescent6a: daca aveam o parere diferita de cea a parintilor2 imi pastram propria parere asa si asa ma supuneam parerii lor
$#.
$$.
$0.
$5. a. *. c. $4. a. *. c. 0H. a. *. c.
##

01. a. *. c. 02. As prefera sa am un *irou numai pentru mine fara a?l imparti cu nimeni altcineva2 da nu e sigur nu
(i?ar placea mai mult sa profit de viata linistita3 decat sa fiu admirat6a: pentru ceea ce as fi putut reali!a2 a. e adevarat *. nu stiu c. fals a. *. c. (a consider matur6a: in multe privinte2 e adevarat nu stiu fals
0 .
0".
(a simt mult mai descura<at6a: decat a<utat6a: de genul de critici pe care le fac ma<oritatea oamenilor2 a. adesea *. cateodata c. niciodata a. *. c. .eusesc intotdeauna sa?mi stapanesc perfect e1primarea sentimentelor2 da mai mult sau mai putin nu &aca as avea ideea unei inventii utile3 as prefera2 sa o perfectione! in la*orator nu stiu sa o valorific [%urpri!a9 este fata de [straniu9 ceea ce [teama9 este fat de2 cura<os nelinistit inspaimantator Care din fractiile urmatoare nu apartin aceleiasi categorii ca celelalte2 -0 -4 -11 Unele persoane par sa ma ignore sau sa ma evite si nu vad de ce2 e adevarat nu stiu fals
0#.
0$. a. *. c. 00. a. *. c. 05. a. *. c. 04. a. *. c.
#$

5H. a. *. c. 51. Oamenii ma tratea!a mai putin ama*il decat as merita?o dat fiind *unele mele intentii2 adesea din cand in cand niciodata
Utili!area unor termeni grosolani3 c=iar intr?un grup in care nu sunt impreuna *ar*ati si femei3 imi displace profund2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. Incontesta*il3 am mai putini prieteni decat ma<oritatea oamenilor2 da poate nu &etest sa ma aflu undeva unde nu e1ista multi oameni cu care sa discut2 adevarat nu e sigur fals Oamenii ma considera cateodata [farsor93 dar in acelasi timp simpatic2 adevarat poate aproape niciodata (i s?a intamplat sa [am trac9 in societate in diverse circumstante2 foarte des oca!ional aproape niciodata
52.
5 . a. *. c. 5". a. *. c. 5#. a. *. c. 5$.
Cand sunt intr?un grup mic de persoane ma multumesc sa raman pe ultimul plan si sa?i las pe ceilalti sa anime conversatia2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. Prefer sa citesc2 un reporta< *un despre evenimente din ra!*oi sau lupte politice nu stiu un roman *un
50.
55.
Atunci cand persoane autoritare incearca sa faca presiune asupra mea3 fac e1act contriul a ceea ce doresc ei2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu
#0

54. &e o*icei superiorii mei ierar=ici sau persoane din familia mea nu?mi fac o*servatii decat daca acestea sunt intradevar <ustificate2 a. este adevarat *. mai mult sau mai putin c. nu este adevarat Nu?mi place modul in care unele persoane fi1ea!a cu privirea oamenii pe strada sau in maga!ine2 a. adevarat *. indiferent c. fals a. *. c. 42. As prefera3 pe parcursul unei calatorii lungi2 sa citesc ceva serios3 dar interesant nu stiu sa?mi petrec timpul vor*ind despre una sau alta cu un partener de calatorie
4H.
41.
In conditii care pot avea consecitnte grave3 nu tre*uie sa e!itam sa facem ca! si sa ne facem intelesi c=iar in detrimentul politetei si a calmului2 a. da *. poate c. nu &aca persoanele din cercul meu de cunostinte nu ma agrea!a si imi arata ca eu nu le sunt pe plac2 a. *. c. aceasta nu ma deran<ea!a deloc intre a si c aceasta are tendinta de a ma deprima (a deran<ea!a sa primesc elogii sau complimente2 da mai mult sau mai putin nu
4 .
4". a. *. c. 4#.
Prefer sa efectue! o munca remunerata2 a. cu remuneratie fi1a3 asigurata *. intre a si c c. cu o remuneratie mai mare3 dar care depinde de capacitatea mea de a convinge neincetat oamenii de valoarea mea a. *. c. Pentru a fi la curent3 imi place2 sa discut anumite pro*leme cu oamenii intre a si c sa ma *a!e! pe elemente furni!ate de faptele insasi Imi place sa iau parte activa la activitatile sociale3 la lucrarile unor comisii etc. da mai mult sau mai putin nu
4$.
40. a. *. c.
#5

45. Pentru indeplinirea unei sarcini de munca nu sunt multumit6a: decat atunci cand cele mai mici detalii au fost e1aminate indeaproape2 a. adevarat *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. 1HH. a. *. c. 1H1. a. *. c. 1H2. a. *. c. 1H . a. *. c. 1H". a. *. c. 1H#. a. *. c. 1H$. a. *. c. 1H0. a. *. c. %e intampla ca lucruri foarte marunte sa ma irite prea mult da poate nu &orm intotdeauna *ine3 fara ca vreodata sa merg sau sa vor*esc in somn2 da mai mult sau mai putin nu &aca s?ar putea alege3 in cadrul sarcinilor profesionale3 ar fi mai interesant2 sa ai contacte cu pu*licul nu stiu sa faci munca de evidenta [&imensiunea9 este fata de [inaltime9 ceea ce este [necinstea9 fata de2 inc=isoare pacat furt [AL9 este fata de [&D9 ceea ce este [%.9 fata de2 po op tu Cand oamenii fac sau spun lucruri lipsite de ratiune imi este indiferent nu stiu ii dispretuiesc Cand se vor*este tare atunci cand ascult mu!ica2 reusesc sa raman concentrat6a: si sa nu ma las distrat6a: intre a si c aceasta imi strica placerea si ma deran<ea!a Cred ca as putea fi desc=is6a:2 mai curand ca o persoana calma si politicoasa intre a si c mai degra*a ca o persoana violenta Nu iau parte la reuniuni decat atunci cand sunt o*ligat6a:3 in ca! contrar stau de?o parte2 da nu stiu nu #4
44.

1H5. Dste mai *ine sa fi intelept si sa nu astepti prea multe3 decat sa fii incre!ator si sa astepti intotdeauna ca lucrurile sa reuseasca de la sine2 a. adevarat *. nu e sigur c. fals a. *. c. 11H. a. *. c. 111. Cand ma gandesc la dificultatile care vor aparea in activitatea mea2 incerc sa prevad cum voi proceda3 inainte ca ele sa se produca nu stiu imi spun ca le voi putea face fata cand va fi momentul Nu imi este greu sa ma apropii de oameni in cadrul unei reuniuni3 intalniri2 adevarat nu e sigur fals
1H4.
Atunci cand este necesara putina diplomatie sau munca de convingere3 pentru a?i face pe oameni sa faca ceva3 se apelea!a in general la mine2 a. da *. poate c. nu a. *. c. Dste mai interesant sa fii2 consilier de orientare profesionala nu stiu sef?serviciu de organi!are a muncii
112.
11 .
&aca am certitudinea ca cineva este nedrept sau se poarta egoist ii spun acest lucru c=iar daca se produc unele neplaceri2 a. da *. poate c. nu Cateodata spun lucruri a*surde3 de dragul <ocului3 numai pentru a?i uimi pe oameni si a vedea ce spun2 a. da *. poate c. nu a. *. c. (?ar amu!a sa scriu pentru o revista ru*rica de spectacole 6teatru3 concert3 opera etc.:2 da mai mult sau mai putin nu
11".
11#.
11$.
Nu simt niciodata nevoia sa ma!galesc sau sa ma agit atunci cand sunt fortat6a: sa stau <os fara sa ma misc in timpul unei sedinte2 a. adevarat *. nu e sigur c. fals
$H

110. &aca cineva imi povesteste ceva despre care stiu ca nu e adevarat3 imi voi spune pro*a*il ca in cele mai multe ca!uri2 a. [e un mincinos9 *. intre a si c c. [evident3 este prost informat9 a. *. c. 114. a. *. c. 12H. a. *. c. 121. a. *. c. 122. a. *. c. 12 . insumi2 a. *. c. 12". a. *. c. 12#. adesea cateodata niciodata Adesea ma supar prea repede pe oameni2 da mai mult sau mai putin fals %imt o vaga amenintare de a fi pedepsit6a: c=iar si atunci cand nu am facut nimic rau2 adesea din cand in cand niciodata Dste e1agerata ideea ca o *oala poate fi atat de natura psi=ica cat si fi!ica2 da mai mult sau mai putin nu Castul si stralucirea marilor ceremonii oficiale sunt o*iceiuri care ar tre*ui mentinute2 da mai mult sau mai putin nu &aca oamenii ar crede ca sunt *oem6a: sau prea original6a: aceasta m?ar consuma2 mult putin deloc Pentru a reali!a ceva3 as prefera sa lucre!2 impreuna cu altii 6in grup: nu stiu singur6a: Trec prin perioade in care imi este dificil sa ma impiedic sa nu?mi fie mila de mine
115.
%unt intotdeauna in stare sa ma rup de vec=ile o*iceiuri fara dificultate si fara sa mi se intample sa revin la ele2 a. adevarat *. mai mult sau mai putin c. fals
$1

12$. a. *. c. 120. a. *. c. 125. La o remuneratie egala3 as prefera sa fiu2 om al legii nu stiu navigator sau pilot [(ai *un9 este fata de [cel mai rau9 ca si [mai lent9 fata de2 vioi mai *un cel mai rapid
Care dn cele trei raspunsuri indicate tre*uie sa urme!e acestui grup de litere2 1oooo11ooo111' a. o111 *. oo1111 c. 1ooo (i se intampla cateodata3 cand vine momentul de a face ceva proiectat si de care m?am *ucurat dinainte3 sa nu mai am c=ef sa?l fac' a. adevarat *. poate c. fals In ma<oritatea lucrurilor pe care le fac reusesc sa raman concentrat6a: fara a fi deran<at6a: de persoanele care fac mult !gomot in <urul meu2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu Cateodata mi se intampla sa posvestesc unor persoane necunoscute lucruri care imi par importante3 c=iar daca nu m?au intre*at nimic2 a. da *. poate c. nu (ulte din orele li*ere le petrec discutand cu prietenii despre momentele placute traite impreuna cu ei altadata2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. Imi place sa reali!e! fapte cura<oase imprudente numai in <oaca2 da mai mult sau mai putin nu %pectacolul unei camere in de!ordine este un lucru foarte neplacut pentru mine2 da mai mult sau mai putin nu
124.
1 H.
1 1.
1 2.
1 ". a. *. c.
$2

1 #. a. *. c. 1 $. a. *. c. 1 0. a. *. c. 1 5. a. *. c. 1 4. a. *. c. 1"H. a. *. c. 1"1. (a consider o persoana foarte socia*ila care frecventea!a multa lume2 da mai mult sau mai putin nu In contactele cu altii2 imi e1prim emotiile li*er mai mult sau mai putin imi pastre! emotiile pentru mine Imi place mu!ica2 usoara3 clara si antrenanta intre a si c emotionanta si sentimentala Admir mai mult frumusetea unui poem decat a unei arme perfectionate2 da poate nu &aca o remarca a mea *ine plasata trece neo*servata2 nu insist nu stiu o repet pentru a da oamenilor oca!ia de a o au!i din nou (i?ar placea sa active! intr?un colectiv de reeducare2 da poate nu
Tre*uie sa fii prudent6a: atunci cand frecvente!i tot felul de straini3 tinand seama de pericolul de contaminare si de alte pericole care pot e1ista2 a. da *. nu stiu c. nu Pentru a calatori in strainatate as prefera sa urme! un circuit organi!at de specialisti3 decat sa decid singur lucrurile pe care as dori sa le vi!ite!2 a. da *. poate c. nu %unt considerat6a: pe drept cuvant ca o persoana care se straduieste intr?adevar sa se reali!e!e si nu a reusit2 a. da *. poate c. nu
1"2.
1" .

1"". a. *. c. 1"#. grup2 a. *. c. 1"$. mi?ar place sa e1iste [un invingator9 intre a si c as dori sa se resta*ileasca linistea &aca se intampla ca oamenii sa a*u!e!e de ama*ilitatea mea3 nu ma supar si uit repede2 adevarat nu e sigur fals &aca as fi martor6a: al unei controverse violente i!*ucnite pe parcursul unei discutii in
Imi place sa?mi organi!e! singur6a: ceea ce am de facut3 fara ca altii sa ma intrerupa sau sa?mi dea sfaturi2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. cateodata ma las influentat6a: in actiunile mele de sentimente de gelo!ie2 da mai mult sau mai putin nu %unt complet de acord cu fra!a urmatoare2 [C=iar daca se inseala seful este sef92 da poate nu (a simt incordat6a: cand ma gandesc la toate lucrurile pe care le am de facut2 da cateodata nu Cand oamenii imi dau sfaturi in timp ce sunt anga<at6a: intr?un <oc3 aceasta nu ma face sa gresesc2 a. *. c. da nu e sigur nu Dste mai interesant sa fii2 artist6a: nu stiu secretar6a: al unei asociatii Care dintre cuvintele urmatoare nu face parte din aceiasi categorie cu celelalte' nu are importanta putin mult
1"0.
1"5. a. *. c. 1"4. a. *. c. 1#H.
1#1. a. *. c. 1#2. a. *. c.
$"

1# . a. *. c. 1#". a. *. c. 1##. [Clacara9 fata de [caldura9 este ca [trandafirul9 fata de2 spini petale rosii parfum Am vise agitate care imi tul*ura somnul2 adesea din cand in cand practic3 niciodata
&aca circumstantele sunt intr?adevar defavora*ile pentru a reusi ceva3 totusi cred ca tre*uie sa incerc2 a. da *. nu e sigur c. nu Imi place sa ma aflu in situatii in care3 stiind foarte *ine ce are de facut grupul3 eu sa devin in mod natural sef2 a. da *. nu e sigur c. nu (i?ar placea mai mult sa fiu inm*racat6a: so*ru si clasic3 decat sa ma fac remarcat6a: printr?un stil original2 a. da *. nu e sigur c. nu O seara linistita3 consacrata unei activitati preferate3 imi este mai placuta decat sa ies pentru a lua parte la o serata plina de animatie2 a. adevarat *. nu e sigur c. fals a. *. c. Nu raspund sugestiilor *inevoitoare ale altora3 c=iar daca stiu ca gresesc2 cateodata aproape niciodata niciodata
1#$.
1#0.
1#5.
1#4.
1$H.
In toate deci!iile pe care le iau3 imi fac o dataorie sa ma refer la regulile fundamentale ale *inelui si raului2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. (i se pare neplacut ca un grup de oameni sa ma priveasca atunci cand lucre!2 da poate nu
1$1.
$#

1$2. &at fiind ca nu intotdeauna se pot reali!a lucruri conform unor metode rationale fara neplaceri3 cateodata este necesar sa se utili!e!e forta2 a. adevarat *. nu e sigur c. fals a. *. c. 1$". La scoala prefer2 lim*a romana nu stiu matematicile sau aritmetica
1$ .
(i s?a intamplat cateodata sa ma enerve! pentru ca persoane in spate spuneau pe socoteala mea lucruri rautacioase3 inventate in intregime2 a. da *. poate c. nu a. *. c. Conversatiile cu oameni de cultura medie atasati o*iceiurilor si conventiilor2 sunt adesea foarte interesante si instructive intre cele doua ma plictisesc3 pentru ca sunt superficiale si lipsite de interes Unele lucruri ma irita intr?atat incat prefer sa nu vor*esc despre ele2 da poate nu In educarea unui copil3 este mai important2 sa i se dea afectiunea de care are nevoie nu stiu sa invete *unele o*iceiuri si maniere
1$#.
1$$. a. *. c. 1$0. a. *. c. 1$5.
Oamenii ma considera ca fiind o persoana cu o constitutie solida3 ec=ili*rata3 care nu se lasa atinsa de co*orasurile si urcusurile vietii2 a. da *. poate c. nu Cred ca ar tre*ui sa avem intelepciunea sa ne corectam o*iceiurile si sa le parasim pe cele vec=i si nepotrivite a. da *. mai mult sau mai putin c. nu a. *. c. Cred ca3 in lumea moderna3 este mai important sa se re!olve2 pro*lema valorilor morale nu stiu pro*lemele politice
1$4.
10H.
$$

101. a. *. c. 102. Invat mai usor2 citind o carte *ine scrisa nu stiu participand la o discutie de grup
Prefer sa procede! conform felului meu de a vedea lucrurile3 decat sa ma conforme! regulilor sta*ilite2 a. adevarat *. poate c. fals Inainte de a pre!enta un argument3 prefer sa fiu sigur6a: de e1actitatea lucrurilor pe care le spun2 a. *. c. intotdeauna in general numai atunci cand situatia o permite
10 .
10".
Cateodata unele lucruri mici [ma calca pe nervi9 intr?un mod insuporta*il3 desi stiu ca sunt fara importanta2 a. da *. mai mult sau mai putin c. nu (i se intampla rar ca su* influenta impulsului de moment sa spun lucruri complet regreta*ile2 a. adevarat *. poate c. fals a. *. c. &aca mi s?ar cere sa particip la o actiune de *inefacere 6c=eta3 tom*ola de caritate etc:2 voi accepta nu stiu as raspunde politicos ca sunt prea ocupata Care dintre urmatoarele trei cuvinte nu face parte din aceeasi categorie cu celelalte' larg sinuos drept [In curand9 este fata de [niciodata9 ca [aproape9 fata de2 nicaieri apro1imativ in departare &aca fac o gafa in societate reusesc s?o uit repede2 da mai mult sau mai putin nu
10#.
10$.
100. a. *. c. 105. a. *. c. 104. a. *. c.
$0

15H. %unt considerat6a: o persoana cu idei care are aproape intotdeauna ceva de propus la o pro*lema2 a. da *. poate c. nu a. *. c. 152. a. *. c. 15 . Cred ca sunt mai dotat6a: pentru a arata2 sange rece in fata unor situatii dificile nu stiu toleranta fata de dorintele altora %unt considerat6a: o persoana care se entu!iasmea!a usor2 da mai mult sau mai putin nu
151.
Imi place o munca ce ofera posi*ilitati de sc=im*are3 sarcini variate3 calatorii3 c=iar daca comporta un anume risc2 a. adevarat *. mai mult sau mai putin c. fals %unt o persoana destul de meticuloasa care tine intotdeauna sa faca lucrurile cat mai *ine posi*il2 a. *. c. adevarat poate fals (i?ar placea sa lucre! intr?o munca ce cere calitati de constiincio!itate si pretinde preci!ie2 a. *. c. da mai mult sau mai putin nu Cac parte din categoria oamenilor activi3 care nu raman niciodata fara sa faca nimic2 adevarat poate fals
15".
15#.
15$. a. *. c. 150.
%unt sigur6a: ca n?am omis nici o intr*are din acest c=estionar si ca am raspuns de fiecare data asa cum tre*uie2 a. da *. nu e sigur c. nu
$5

Ane2a
Testul Eysenck
Forma '
Instructiuni
C=estionarul cuprinde #0 de intre*ari3 care se refera la modul in care va comportati3 in care actionati. Nu e1ista intre*ari <uste sau ne<uste3 acest c=estionar nefiind un test de inteligenta sau de aptitudini3 ci doar o masura a modului in care dvs. va comportati. Nu omiteti nici o intre*are si raspundeti printr?un sigur raspuns.
1. 2. . ". #. $. 0. 5. 4. 1H. 11.
/a place sa treceti prin situatii care va dau emotii' %imtiti adesea nevoia de prieteni care sa va inteleaga3 sa va console!e' &e o*icei sunti nepasator' %uportati greu un refu!' /a ganditi mult inainte de a face ceva' &aca va anga<ati sa faceti un lucru3 va tineti promisiunea indiferent de urmari' Cei din <ur considera ca sunteti un om cu toane3 sc=im*ator' Actionati si vor*iti rapid3 fara sa stati prea mult pe ganduri' /i se intampla vreodata sa fiti nefericit fara un motiv serios' Ati face orice atunci cand sunteti pus la am*itie' /a simtiti dintr?o data timid cand tre*uie sa intrati in vor*a cu o persoana necunoscuta care va atrage' 12. /i se intampla in diverse oca!ii sa va pierdeti calmul si sa va enervati' 1 . Actionati deseori dupa inspiratia din acel moment' 1". /i se intampla deseori sa fiti neca<it de lucruri pe care n?ar tre*ui sa le faceti sau spuneti' 1#. Preferati in general tovarasia cartilor decat a oamenilor' 1$. /a simtiti cu usurinta <ignit' 10. /a place mult sa iesiti in oras' 15. /i se intampla sa aveti ganduri si idei care n?ati vrea sa fie cunoscute de alte persoane' 14. /a simtiti uneori plini de energie3 iar alte ori apatic3 a*atut' 2H. Preferati sa aveti prieteni putini' 21. Aveti o*iceiul de a visa cu oc=ii desc=isi3 de a va lasa purtat de ganduri' 22. &aca cineva tipa la dvs. ii raspundeti pe acelasi ton' 2 . /a incearca deseori sentimente de vinovatie' 2". %e poate spune ca modul dvs. de a trai este *un si ca poate fi dat ca e1emplu'
$4

2#. 2$. 20. 25. *ine' 24. H. 1. 2. intr?o carte' . ". #. $. face?o' 0. 5. 4. "H. "1. "2. " . "". necunoscute' "#. "$. "0. "5. "4. #H. #1. #2. # . #". ##. #$. #0. Aveti <ung=iuri si dureri' Ati fi foarte nefericit daca cercul de prieteni ar lipsi in ma<oritatea timpului' /a considerati o persoana nervoasa' Printre oamenii pe care ii cunoasteti va sunt unii antipatici' Credeti ca aveti suficienta incredere in dvs.' %unteti cu usurinta <ignit de criticile la adresa dvs. sau a munci dvs.' /a este greu sa va distrati *ine la o petrecere' Aveti deseori sentimente de inferioritate' Puteti sa antrenati cu usurinta o petrecere in general plicticoasa' /i se intampla cateodata sa vor*iti despre lucruri despre care nu stiti nimic' /a faceti gri<i legate de sanatatea dvs.' /a place sa faceti glume3 farse altora' %uferiti de insomnii' /a displace sa fiti intr?un grup de oameni care?si fac farse3 glume' /a enervati usor' /a plac situatiile in care tre*uie sa actionati repede' /a tul*ura imaginea unor lucruri rele care vi s?ar putea intampla' %unteti in general comod in felul dvs. de a va misca' /i s?a intamplat vreodata sa intar!iati la o intalnire sau la serviciu' Aveti multe vise urate sau cosmaruri' /a place atat de mult sa vor*iti incat uneori va adresati cu usurinta unor persoane Aveti palpitatii la inima' /a plac activitatile care cer o atentie deose*ita' Aveti uneori frisoane sau tremuraturi' daca ati putea intra intr?un cinematograf fara sa platiti si stiind ca nu veti fi prins3 ati Cand sunteti intr?un grup de persoane ramaneti ma<oritatea timpului tacut' Larfiti cateodata' Aveti noaptea ganduri care va impiedica sa dormiti' &aca aveti nevoie de o lamurire mai degra*a intre*ati pe cineva decat sa cautati La o petrecere puteti sa va distrati foarte *ine' /a apreciati ca fiind cateodata molatic3 cateodata e1trem de nervos' %unteti considerat un om plin de viata' &upa ce ati reali!at un lucru imprtant ramaneti cu impresia ca l?ati fi putut face mai
0H

/o'el 'e 1isa ras(uns Item &a 1 2 " # $ 0 5 4 1H 11 12 1 1" 1# 1$ 10 15 14 2H 21 22 2 2" 2# 2$ 20 25 24 H 1 2 " # $ 0 5 4 "H 01 Ras(uns Nu

"1 "2 " "" "# "$ "0 "5 "4 #H #1 #2 # #" ## #$ #0 Total
02

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Lucrare Licenta Orsi

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta Orsi

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

CARACTERISTICILE PERSONALITATII SI DEVIANTA SCOLARA

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara CAPITOLUL I Partea teoretica

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

CAPITOLUL II Partea (ractica

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Descrie c0estionarele autori..'ate 'es(re ele7..

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

localitatea Targu (ures.

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Distributia mediului social de provenienta

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

Distributia nivelului de rezistenta la frustrare

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

-. 1. Analiza /i interpretarea datelor rele!ante ale cercetrii

One-Sample Statistics (td. )eviation 2.0965 (td. *rror 'ean .3962

(ig. ,2-tailed. .000

'ean )i++erence 9.1071

(ig. ,2-tailed. .000

'ean )i++erence 2.7857

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

2.00 4.00 11.00 7.00

Histograma 1. Valorile obinute de lotul 1 la Chestionarul de personalitate PF 16 (Factorul C)

8.00 5.00 1.00

Histograma 2. Valorile obinute de lotul 2 la Chestionarul de personalitate PF 16 (Factorul C)

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

!"1.#$% Histograma 3. Valorile obinute de lotul 1 la Chestionarul de personalitate PF 16 (Factorul C)

2 0 2.0 4.0 6.0 8.0

(td. )ev 5 1.62 'ean 5 2.8 & 5 28.00

Caracteristicile personalitatii si devianta scolara

2H. a. . c. 21. a. . c. 22.

$5. a. . c. $4. a. . c. 0H. a. *. c.

0$. a. . c. 00. a. . c. 05. a. . c. 04. a. . c.

5 . a. . c. 5". a. . c. 5#. a. *. c. 5$.

1"5. a. . c. 1"4. a. . c. 1#H.

1$$. a. . c. 1$0. a. . c. 1$5.

100. a. . c. 105. a. . c. 104. a. *. c.