Vitaminele sunt substan?e chimice organice necesare n cantita?i mici pentru ca or ganismul sa fie sanatos.

Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele trebuie ob?inute din alimenta?ie. Termenul de vitamine nu cuprinde al?i nutrien?i esen?iali cum ar fi mineralele, acizii gra?i esen?iali sau aminoacizii esen?iali. Suplimentarea cu vitamine este larg raspndita n ziua de azi. Multor alimente li se adauga vitamine n plus fa?a de ce con?in ini?ial n timpul procesului de fabrica?i e. Una din problemele suplimentarii cu vitamine este faptul ca multe dintre ele cresc n mod semnificativ apetitul. n ziua de astazi, obezitatea este o problema se rioasa, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea sau accentua. Exista oameni c are au devenit obezi datorita suplimentarii cu vitamine n copilarie sau adolescen ?a. Termenul de vitamina a fost folosit pentru prima data de biochimistul polonez Ca simir Funk n 1912. Vita, n limba latina, nseamna via?a, iar sufixul -amina este pen tru amine; la momentul respectiv se credea ca toate vitaminele sunt amine. Acum n sa se ?tie ca nu este a?a. Cuprins [ascunde] 1 Istorie 2 Vitaminele umane 2.1 Deficien?e ?i excese de vitamine 3 Pseudo-vitamine 4 Nomenclatura 5 Clasificare 6 Utilizari colocviale ale termenilor 7 Vitamine non-umane 8 Efecte ale vitaminelor ?i surse ale acestora 9 Legaturi externe Istorie[modificare] Importan?a mncarii anumitor alimente pentru pastrarea sanata?ii a fost recunoscut a cu mult nainte sa se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici ?tiau ca daca hraneau un pacient cu ficat, acesta se va vindeca de orbire de noapte, acum ?tii ndu-se ca este cauzata de o deficien?a de vitamina A. n 1747, chirurgul sco?ian J ames Lind a descoperit ca citricele ?i preparatele din ele previn scorbutul, o b oala letala, n care colagenul nu se formeaza corect ?i caracterizata prin vindeca ri lente, sngerari ale gingiilor ?i dureri acute. n 1753, Lind a publicat Tratat a supra Scorbutlui. Totu?i, descoperirea sa nu era unanim acceptata. n expedi?iile Marinei Regale din secolul XIX, de exemplu, se credea ca scorbutul era prevenit de o igiena buna la bordul navei, exerci?ii fizice regulate ?i men?inerea moralu lui ridicat al echipajului, n locul unei diete bazata pe mncare proaspata, a?a ca aceste expedi?ii au continuat sa fie compromise de scorbut. n acea perioada, cnd R obert Falcon Scott a facut cele doua expedi?ii n Antarctica la nceputul secolului XX, teoria medicala general acceptata era ca scorbutul era cauzat de mncarea la c onserva contaminata. n 1881, chirurgul rus Nikolai Lunin a hranit ?oareci cu un amestec artificial de to?i constituen?ii laptelui cunoscu?i la momentul respectiv, adica proteine, gra simi, carbohidra?i ?i saruri. Ace?tia au murit, n timp ce ?oarecii hrani?i cu lap te natural s-au dezvoltat normal. A formulat o concluzie precum ca "un aliment n atural ca laptele trebuie deci sa con?ina, pe lnga ingredientele principale cunos cute, mici cantita?i de substan?e necunoscute esen?iale vie?ii" [1]. Concluzia t rasa de el a fost respinsa de ceilal?i cercetatori, care nu au putut sa reproduc a rezultatele experimentelor sale. O diferen?a a fost faptul ca el a folosit zah ar normal (zaharoza), pe cnd ceilal?i cercetatori au folosit zahar din lapte (lac toza), care nca mai con?inea cantita?i mici de vitamina B. n 1905, William Fletcher a descoperit ca prin mncarea orezului nedecorticat n locul celui decorticat se prevenea boala beriberi. n anul urmator, Frederick Hopkins a afirmat ca alimentele con?in "factori accesori" pe lnga proteine, carbohidra?i, gr asimi etc. care sunt necesari corpului uman. Cnd Casimir Funk a izolat complexul hi drosolubil de micronutrien?i a carui bioactivitate fusese identificata de Fletch er, a propus ca acesta sa fie numit "Vitamina". Numele a devenit repede sinonim

cu "factorii accesori" ai lui Hopkins, iar pna cnd s-a demonstrat ca nu toate vita minele sunt amine, cuvntul era deja popular. n 1920, Jack Cecil Drummond a propus ca "e"-ul final sa cada, pentru a se dezaccentua legatura cu "aminele", dupa des coperirea faptului ca vitamina C nu avea componenta aminica. n limba romna, forma a ramas neschimbata, spre deosebire de limba engleza. La nceputul anilor 1900, oamenii de ?tiin?a au fost capabili sa izoleze ?i sa ide ntifice un numar de vitamine. Ini?ial, lipide din ulei de pe?te au fost folosite pentru vindecarea rahitismului la ?obolani, iar nutrientul liposolubil a fost n umit "antirahitic A". ntre timp, numele a fost schimbat, el devenind vitamina D, care este subiectul dezbaterilor pe tema faptului ca aceasta nu este ntr-adevar o vitamina, fiind un derivat steroid. Vitaminele umane[modificare] Pentru oameni exista 13 vitamine, mpar?ite n doua grupe, cele patru solubile n gras imi (A, D, E ?i K) ?i cele noua solubile n apa (opt vitamine B ?i vitamina C). Numele vitaminei Denumire chimica Solubilitate Deficien?a, boal a Supradoza Necesarul minim zilnic mediu (M,19-30)[2] Vitamina A Retinol Grasimi Orbire de noapte, Keratomalacia 25.000 ui 620g Vitamina B1 Tiamina Apa Beriberi 1mg Vitamina B2 Riboflavina Apa Ariboflavinoza 1,1mg Vitamina B3 Niacina Apa Pelagra 2.500 mg 12mg Vitamina B5 Acid pantotenic Apa Paresteziaza Vitamina B6 Piridoxina Apa 400 mg 1,1 mg Vitamina B7 Biotina Apa 30 g Vitamina B9 Acid folic Apa * 1.000 g 320 g Vitamina B12 Cianocobalamina Apa Anemie 2 g Vitamina C Acid ascorbic Apa Scorbut 75 mg Vitamina D1-D4 Lamisterol, Ergocalciferol, Calciferol, Dihidrotachisterol, 7-de hidrositosterol Grasimi Rahitism 50.000 IU 2 g pentru toate vitamine le D Vitamina E Tocoferol Grasimi 50.000 IU 12 mg Vitamina K Naftoquinona Grasimi 75 g = Deficien?a de acid folic (Vitamin B9) n timpul sarcinii este asociata cu boli c ongenitale ale bebelu?ilor ?i este legata de apari?ia cancerului. Unele dintre vitamine sunt cunoscute dupa numele din literatura de specialitate mai veche. Vitamina B2 este numita ?i vitamina G. Vitamina B7, sau biotina este ?tiuta ?i ca "vitamina H". Vitamina B9, sau acid folic ?i al?i fola?i precum "vi tamina M (acid pteril-tri-glutamic)" sunt cunoscute drept folicina. Vitamina B3 apare ?i ca "vitamina PP", un nume derivat de la termenul nvechit "factor preveni tor de pelagra". Multe alte substan?e esen?iale ale dietei care erau numite la nc eput vitamine sunt acum clasificate ca facnd parte din alte grupuri. Alte vitamine posibile sunt DMAE (pe?te, oua, soia, creier), acidul lipoic (fica t), acidul folinic (ficat), bioptrina (pe?te, ficat), PPQ (mai jos) ?i coenzima Q (carne, iaurt, soia). Deficien?e ?i excese de vitamine[modificare] Un organism poate supravie?ui pentru un timp fara vitamine, de?i deficitul prelu ngit de vitamine poate duce la boli, de obicei dureroase ?i poten?ial fatale. Re zervele organismului de vitamine pot varia foarte mult; un adult poate avea un d eficit de vitamina A sau B12 de un an sau mai mult nainte sa se apara vreo boala, n timp ce vitamina B1 din rezerve nu rezista mai mult de doua saptamni. Vitaminele solubile n grasimi pot fi pastrate ca rezerva n organism ?i sunt toxice cnd sunt luate n exces. Vitaminele solubile n apa nu sunt pastrate n organism, cu e xcep?ia vitaminei B12, rezerva ei aflndu-se n ficat. Pseudo-vitamine[modificare] Vitamina F este termenul care desemna la nceput acizii gra?i esen?iali pe care co rpul nu i poate sintetiza. Au fost exclu?i din categoria vitaminelor pentru ca su nt acizi gra?i. Acizii gra?i sunt o componenta majora a grasimilor care, ca ?i a pa, sunt necesare organismului n cantita?i mari ?i deci nu sunt sub inciden?a def

ini?iei vitaminelor, care sunt necesare n cantita?i mici. Herbalists and naturopaths a numit diferite substan?e chimice terapeutice "vitam ine", de?i nu sunt, printre care vitamina T, vitamina U ?i vitamina X. Unele autorita?i n domeniu spun ca ubiquinona, numita ?i coenzima Q10, este o vit amina. Ubiquinona este produsa n cantita?i mici de organism, ca ?i vitamina D. Vitamina B15 (Acid pangamic); substan?a nrudita dimetilglicina este numita gre?it vitamina B15, dar numita ?i B16. Toxinele Laetrile ?i amigdalina sunt numite uneori vitamina B17. ?i acidul panga mic, ?i laetrile au fost propuse ca fiind vitamine de Ernst T. Krebs; nici una n u a fost recunoscuta drept vitamina de comunitatea medicala. Capacita?ile vitami nei B17 de a combate cancerul au fost negate de multe experimente. Flavonoizii sunt numi?i uneori ?i vitamina P. Factorii de cre?tere a animalelor au fost desemna?i vitamine, precum acidul para -aminobenzoic (PABA), care este factorul datorita caruia cresc penele pasarilor (vitamina B10), folacina (vezi acid folic) acid pteril-heptaglutamic este factor ul de cre?tere a pasarilor (vitamina B11 sau vitamina Bc-conjugata) ?i acidul or otic ca vitamina B13 pentru ?obolani. Cteva substan?e erau crezute a fi vitamine complexe B ?i sunt numite vitamine B n literatura veche, incluznd B4 (adenina) ?i B8 (acid adenilic), dar nu mai sunt re cunoscute ca vitamine. Doctorii mici au etichetat ?i unele analgezice ?i antibiotice ca vitamine. Nomenclatura[modificare] Vitaminele pot prezenta mai multe denumiri: DENUMIREA ALFABETICA: se folosesc literele mari ale alfabetuluiu A,B, C,D,E K ?i diferi?i indici n cadr ul unui tip de vitamina D2-D3, B1, B2 ,B6 etc. DENUMIREA CHIMICA: are la baza structura chimica a vitaminei A1 RETINOL B1 TIAMINA B2 RIBOFLAVINA B6 PIRIDOXINA C ACID ASCORBIC E TOCOFEROL H1 ACID PARAAMINOBENZOIC K FITOMENADIONA DENUMIREA TERAPEUTICA dupa efectul terapeutic A ANTIXEROFTALMICA C ANTISCORBUTICA D ANTIRAHITICA E ANTISTERILITA?II PP ANTIPELAGRA K ANTIHEMORAGICA Clasificare[modificare] S-a ncercat o clasificare n func?ie de mecanismul de ac?iune, de?i nu este pe depl in cunoscut pentru toate vitaminele. Multe vitamine func?ioneaza ca atare sau du pa o prealabila biotransformare, formnd coenzime ale unor enzimespecifice (toate vitaminele B, biotina, vitaminele A ?i K). Altele ac?ioneaza pe cai asemanatoare hormonilor (D ?i A). Unele (vitaminele C ?i E) func?ioneaza ca sisteme antioxid ante fa?a de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic) au moda lita?i particulare de ac?iune. O clasificare mai veche mpar?ea vitaminele n 2 mari clase, n func?ie de solubilitatea lor: - vitamine hidrosolubile (solubile n apa), din care fac parte toate vitaminele B, biotina, acidul ascorbic; - vitamine lipo solubile, insolubile n apa, solubile n lipide (grasimi), din care fac parte vitami nele A,D,E ?i K. Exista o serie de substan?e, numite antivitaminecare prezinta o ac?iune antagonista vitaminelor ?i care produc efectele avitaminozelor respecti ve. n principiu fiecare vitamina poate avea una sau mai multe antivitamine. SOLUBILITATE: LIPOSOLUBILE : A, D, E. K (solubile n grasimi).

HIDROSOLUBILE: COMPLEXUL B , VITAMINA C (solubile n apa). MECANISM DE AC?IUNE EFECT NUCLEAR actioneaza influen?nd transcrip?ia ADN : vitamina A ?i vitamina D. EFECT MEMBRANAR- mpiedica ac?iunea unor radicali liberi n organism vitamina E, vit amina C. TRANSFERAREA UNOR GRUPARI FUNC?IONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6 , B12, BIOTINA, ACID FOLIC. TRANSFER DE ELECTRONI : Vitamina PP, vitamina B2, vi tamina K. VITAMINELE HIDROSOLUBILE Din aceasta clasa fac parte compu?i polari, solubili n apa, dar cu structuri ?i f unc?ii biochimice foarte diferite.Un numar dintre ele alcatuiesc grupul vitamine lor B, prezente n drojdie, n semin?e de cereale, n ficat. Lipsa de aport prin alime nta?ie, provoaca stari de policaren?a ?i nu de hipovitaminoza anume. Sunt absorb ite la nivelul intestinului sub?ire, trecnd n circula?ia portala. Se stocheaza n ca ntita?i foarte mici ?i sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu furnizate prin alimenta?ie . Excesul este, n general bine tolerat, surplusul eliminndu-se u rinar, fara afectarea organismului. Excep?ie face supradozarea unora cum sunt ac idul nicotinic ?i vitamina B6 Utilizari colocviale ale termenilor[modificare] Vitamina A ?i vitamina C sunt folosite n argou ca reprezentnd bauturi alcoolice ?i , respectiv, cafeina. Sedativul ketamina este numit deseori vitamina K cnd este folosit ca drog. Vitamina Dragoste este men?ionata n cntecul lui Patti Page, I Don't Care if the Su n Don't Shine, referindu-se la dragostea nsa?i. Vitamina V este un colocvialism pentru Viagra, vitamina Z pentru Zoloft ?i vitam ina R pentru ritalina (n special cnd se sugereaza ca acestea sunt recomandate cnd n u este nevoie (sau hiperbolic: luate la fel de comun ca ?i vitaminele)). Colocvial, cuvntul vitamina se refera n general la suplimentele de vitamine, produ se, de obicei, sub forma de pilula, care con?in una sau mai multe vitamine pure, folosite pentru a suplimenta con?inutul n vitamine al unei diete. Colocvialisme mai pu?in cunoscute: Vitamina G este argou pentru berea Guinness. Vitamina J este folosit pentru a se referi la Jgermeister, care este o bautura al coolica din plante exportata din Germania. Biotina mai este gasita ca vitamina H. Vitamina I este utilizata pentru ibuprofen. Vitamina S este argou pentru steroizi. Vitamina W este folosit pentru apa. Vitamine non-umane[modificare] Organisme diferite au nevoie de substan?e organice diferite. Majoritatea mamifer elor au nevoie, cu unele excep?ii, de acelea?i vitamine ca ?i oamenii. O excep?i e importanta este vitamina D; majoritatea mamiferelor o poate sintetiza. Cu ct o specie este mai pu?in nrudita cu mamiferele, cu att cerin?ele organismului devin m ai diferite. De exemplu, unele bacterii au nevoie de adenina. Quinona pirroloqui nolina (PQQ), care se gase?te n iaurt, a fost descoperita ca vitamina pentru ?oar eci n 2003. Pisicile de casa au nevoie de nutrientul taurina; aceasta este o vita mina pentru ele, dar nu ?i pentru oameni, pentru ca ei ?i-o pot sintetiza. Efecte ale vitaminelor ?i surse ale acestora[modificare] Vitamina Efecte Surse A ntre?ine vederea, n special cea nocturna ajuta la formarea oaselor ?i din?ilor ntre?ine sanatatea pielii, gingiilor, mucoaselor protejeaza contra infec?iilor regleaza multiplicarea celulara ?i troficitatea mucoaselor ?i a ?esuturilor necesara n func?ia de reproducere protejeaza celulele de ac?iunea radicalilor liberi

morcovi, ardei kapia, ardei gras, sfecla ro?ie, spanac, varza ro?ie, tomate, sal ata verde, unt, brnza, oua, lapte, urzica B1 ajuta la transformarea glucidelor ?i grasimilor n energie are valoare n transmiterea influxului nervos are rol important n combaterea unor afec?iuni ca: polinevrite de diferite origini pareze, paralizii medulare ?i ale nervilor periferici ?i boli infec?ioase ale si stemului nervos accidente vasculare ?i afec?iuni cardiovasculare afec?iuni hepatice ?i ale cailor biliare stari de dezechilibru acido-bazic legume uscate, fulgi de cereale, orez integral, pine integrala, drojdie de bere, tar?e de gru, lapte B2 este esen?iala n producerea de energie participa la degradarea proteinelor, glucidelor ?i grasimilor indicata la alaptare este indicata n: conjunctivita, keratita catar de primavara, afec?iuni alergice hemoragii retiniene, blefarospasm, fotofobie, hemeralopie enterocolite, porfinurie, insuficien?a hepatica anemii, tulburari de absorb?ie a fierului cereale integrale, drojdie de bere, oua, lactate D favorizeaza absorb?ia calciului ?i fosforului indirect stimuleaza depunerea sarurilor minerale n oase indica?ii: rahitism, osteomalacie, facturi carii repetate decalcifiere n timpul sarcinii psoriazis, leziuni cutanate, lupus tuberculos contraindica?ii: nefrite, litiaza renala procese degenerative cardiovasculare arterioscleroza nu se administreaza doze mari n timpul sarcinii! galbenu? de ou, unt, lapte de vaca E protejeaza organismul fa?a de ac?iunea radicalilor liberi participa la formarea ?i protejarea globulelor ro?ii ?i ale ?esuturilor indica?ii: sterilitate (la ambele sexe) avort habitual, iminen?a de avort varsaturi tulburari neuromusculare survenite n cursul sarcinii prurit vulvar hepatita epidemica ?i cronica distrofii musculare reumatism muscular insuficien?a cardiaca infarct miocardic psoriazis acnee sclerodermie ulei de germeni de porumb, ulei de germeni de floarea soarelui, semin?e de floar ea soarelui, alune, spanac, pine neagra, unt, cartofi praji?i, faina de gru, varza , oua

K participa la formarea de protrombina (un coagulant natural al sngelui) participa la formarea oaselor indicat n prevenirea hemoragiilor cu diverse localizari spanac, salata