Lalu Bogdan-Alexandru

Oligopolul i Teoria Jocurilor

OLIGOPOLUL SI TEORIA JOCURILOR Odata cu trecerea de la economia naturala si autoconsum la schimb si economia de piata, intreprinzatorii, de la micii mestesugari cu atelierele lor din trecut pna la gigantii industriali din vremurile noastre, toti au fost interesati in a rezista ct mai mult in batalia concurentiala, avnd ca obiectiv principal maximizarea profitului. Bineinteles ca nu le-a fost usor! !egulile "ocului# sunt dure si cel ce greseste sau cel ce nu poate tine pasul cu ceilalti este de cele mai multe ori eliminat, lasnd insa altuia posibilitatea de a-i tine locul. $esigur ca au existat si inca exista unii care triseaza si pe care arbitrul# % statul & nu-i observa si care nu numai ca fac ca scorul sa se intoarca in favoarea lor ci si scot pe altii din competitie. 'iata este prin natura ei nedreapta! Asemanarea cu o "ungla o poate regasi oricine, daca priveste mai atent, avnd totodata o imaginatie ce-i permite sa faca o astfel de asociere. (n batalia concurentiala rezista cel mai puternic. )el care este atent, cel care isi urmareste adversarul si cel care nu se lasa dobort de actiunile altora. *otul este un "oc in care fiecare urmareste actiunile adversarului si actioneaza in consecinta. O astfel de dinamica face dupa parerea mea studiul economiei att de interesant. +rin "ocul concurential se intelege ansamblul relatiilor competitie, de rivalitate dintre agentii economici, fie ei producatori sau consumatori, avnd ca rezultat maximizarea eficientei economice precum si a satisfactiilor resimtite de actantii "ocului concurential, mai precis maximizarea utilitatii resimtite % in cazul consumatorului & respectiv a profitului obtinut % in cazul producatorului &. (ntr-o lume in care totul se invrte in "urul banilor fiecare greseala costa. )elebra afirmatie *ime is mone,!# incepe sa fie inteleasa din ce in ce mai bine, iar libera concurenta, una din pietrele de temelie ale economiei de piata, este mecanismul prin care se regleaza si stimuleaza productia, astfel inct comportamentul producatorilor orientat catre maximizarea profitului devine chiar mi"locul prin care se realizeaza scopul sistemului economic - optimizarea consumului si maximizarea satisfacerii trebuintelor consumatorilor. !elatiile concurentiale impun producatorilor promovarea progresului tehnic, scaderea costurilor si a preturilor, cresterea cantitatii, calitatii si diversitatii bunurilor economice. (ata ca sistemul economiei de piata si concurenta reprezinta motorul evolutiei noastre ca specie caci, trebuie sa recunoastem, ca de la inceputul manifestarii primului mare curent al gndirii economice moderne, mercantilismul si pna acum, dar in special in ultima suta de ani, imbunatatirea nivelului nostru de trai s-a bazat in primul rnd pe criteriile enuntate mai sus. progres tehnic, imbunatatirea calitatii, eficienta. /tructurile pietelor sunt in primul rnd diferentiate de numarul si forta economica a producatorilor si consumatorilor, implicit de posibilitatea ca una din aceste categorii sa influenteze pretul. 0actori specifici unei anumite structuri de piata sunt si gradul de diferentiere al produselor dintr-o anumita categorie, gradul de mobilitate al factorilor de productie % munca, natura, capital &, gradul de transparenta a pietelor % de certitudine a cunoasterii cererii si ofertei &. $upa acesti parametri se pot deosebi trei mari structuri principale . piata cu concurenta perfecta, model teoretic prin excelenta la care economistii se raporteaza pentru a explica mai bine unele fenomene, piata de monopol, foarte contestata din punctul de vedere al raportului beneficiu social 1 cost social si piata cu concurenta imperfecta % concurenta monopolistica si oligopolul & model ce predomina, el caracteriznd realitatea economica cotidiana, infatisnd principalele doua mari structuri de piata.
OLIGOPOLUL

$e ce am ales oligopolul2 +riviti in "ur! +riviti la automobilele dumneavoastra, la echipamentele electrocasnice pe care le folositi, la noul aspirator sau noua masina de spalat, de ce nu si la noul televizor sau la noul calculator cu procesor de ultima generatie chiar si la produsele pe care le achizitionati cnd iesiti cu prietenii in oras % sucuri, fast-food etc.& )e au toate aceste lucruri in comun2 va voi intreba. La prima vedere chiar nimic. $aca va mai gnditi putin va dati seama ca sunt bineinteles marcile dumneavoastra preferate. /unt sigur ca inainte de a face alegerea ati analizat mai multe variante astfel inct sa obtineti cel mai bun raport calitate 1 pret nu-i asa2 /a va mai intreb ceva.
+agina 3

Lalu Bogdan-Alexandru

Oligopolul i Teoria Jocurilor

Alegnd fiecare produs, cate variante ati mai analizat2 4a"oritatea dintre dumneavoastra sunt sigur ca-mi veti raspunde ca patru sau cinci. (ata ce inseamna oligopolul. +e scurt, el este o forma a concurentei imperfecte ce se caracterizeaza prin existenta unui numar restrns de producatori care, detinnd un segment important de piata o pot influenta in scopul maximizarii profitului, bunurile oferite fiind solicitate de numerosi consumatori. $in punct de vedere etimologic, termenul provine din limba greaca. oligos 5 putini, ctiva6 polein 5 vnzare. 7u se poate afirma cu precizie ct este, sau intervalul in care ar trebui sa se afle numarul producatorilor dintr-o structura de oligopol, pentru ca acesta nu exista. 7u se poate spune, de exemplu, ca daca pe piata exista intre 8 si 9 firme este cazul unui oligopol sau daca sunt peste 9, de"a ne confruntam cu o concurenta monopolistica. +rin oligopol si numar redus de ofertanti se intelege o situatie in care firmele sunt constiente de interdependenta reciproca dintre ele in ceea ce priveste vnzarile, productia, investitiile si planurile de publicitate. (n plus, fiecare firma detine o cota de piata suficient de mare pentru a putea influenta intr-o oarecare masura pretul produselor sale. Actionarea de catre o singura firma a variabilelor aflate sub controlul ei poate duce la represalii din partea firmelor concurente. Aceste trasaturi se aplica de obicei pietelor in care numarul de vnzatori este mic. 4arile firme sau gigantii industriali care actioneaza in economiile de piata si intra in concurenta in cadrul aceluiasi produs omogen % otel, aluminiu etc. &, fie in cadrul produselor strns substituibile % automobile, televizoare etc. & formeaza oligopoluri. (n multe ramuri ele "oaca un rol dominant in ceea ce priveste volumul productiei. :n numar mic de firme detine ma"oritatea sau intreaga productie % servicii & oferita pe piata. Oligopolurile constituie formele tipice de concentrare a productiei si a capitalurilor in firme mari. )u toata tendinta generala existenta in lume de concentrare a productiei, de regula, insa, oligopolurile reprezinta forme stabile de organizare a pietei, in sensul ca ele nu se transforma in monopol. +rincipala explicatie a formarii si pastrarii oligopolurilor in multitudinea de structuri economice asemanatoare unui mozaic o constituie nivelul costurilor totale medii in functie de volumul productiei. Oligopolurile isi bazeaza existenta pe realizarea unor costuri "oase. )nd costurile firmelor individuale scad in mod substantial si pe termen lung, in asa fel inct un numar restrns de firme poate produce cantitatea totala la costurile medii cele mai "oase, in asemenea cazuri avem de-a face cu un oligopol natural. O crestere in continuare a volumului productiei nu mai asigura o scadere a costurilor si, deci, firma oligopolista nu este stimulata sa treaca pe pozitia de monopolist, in sensul de a deveni singurul producator si vnzator al unui produs. (nsa existenta si persistenta oligopolurilor nu poate fi explicata numai prin conditia costurilor minime. 4ai sunt si alti factori care favorizeaza concentrarea productiei in oligopoluri. +rintre acestea se numara, de exemplu, puterea de piata a oligopolurilor. )u ct firmele oligopoliste devin mai mari si mai puternice, iar firmele mici concurente devin mai slabe, cu att oligopolurile capata o putere mai mare de a influenta pretul de vnzare, de a influenta consumatorul prin reclame.
TIPURI DE OLIGOPOL

Oligopolurile sunt caracterizate printr-o mare eterogenitate si o clasificare a lor devine absolut necesara. )lasificarea lor se poate face pe baza a doua criterii importante. A. $upa obiectul de activitate sau caracteristicile principale ale productiei si serviciilor in care actioneaza, oligopolurile sunt de doua tipuri. +rimul tip cuprinde acele firme mari care domina piata in cadrul unor produse omogene sau aproape omogene cum sunt otelul, aluminiul, unele produse chimice de baza. 0iecare dintre cele cteva firme oligopoliste pot influenta piata % pretul sau volumul productiei & prin deciziile pe care le iau. Al doilea tip de oligopol cuprinde acele firme mari % putine la numar & care stapnesc piata unui produs eterogen. 0iecare dintre aceste firme produce si vinde tipuri diferentiate din punct de vedere al calitatii, formei, noutatii conceptuale s.a. (n domeniul automobilelor, intr-o tara cu o piata de desfacere foarte mare % de exemplu 0ranta sau (talia & sunt putine firme producatoare. (nsa nici una din firme nu
+agina ;

Lalu Bogdan-Alexandru

Oligopolul i Teoria Jocurilor

produce acelasi tip. 0iecare produce automobile care se deosebesc de celelalte existente pe piata . Acelasi lucru este posibil in toate domeniile unde actioneaza firme oligopoliste. B. $upa gradul de coordonare la care convin oligopolurile, conform diferitelor politici si in acord cu permisiunea legislatiilor in vigoare. <radul de coordonare in care sunt implicate oligopolurile sa afla in raport invers cu gradul de concurenta. $in punct de vedere al gradului de coordonare sau de concurenta, oligopolurile se clasifica astfel. Oligopoluri fara coordonare % nici formala nici tacita &, la care apar trei tipuri de relatii concurentiale intre oligopoluri. a& !elatii de concurenta agresive in domeniul stabilirii preturilor % razboiul preturilor &, in cel al aprovizionarii etc. ce au loc mai ales in oligopolurile unor produse omogene6 b& !elatii hiperconcurentiale cu accent pe calitate, noutatea produsului si reclama, mai ales in oligopolurile cu produse si servicii usor diferentiate6 c& !elatii concurentiale legate % inlantuite & in cadrul industriilor cu multe firme, in care un vnzator A este oligopol in raport cu B si ), ) este oligopol in raport cu $ si = etc. Oligopoluri cu coordonare partiala % fara vreun acord formal & la care apar doua tipuri de relatii concurentiale. a& !elatii de concurenta in cadrul carora apare o firma lider a carei influenta este dominanta, aceasta dominare datorndu-se mai multor cauze cum sunt. dimensiunea firmei si ponderea in ramura in raport cu toate celelalte firme oligopoliste, increderea pe care o inspira etc.6 b& )ooperarea voluntara % fara organizatie, acord sau firma lider & formata intre firmele oligopoliste realizata pe baza unor interese comune, pe etica afacerilor si toleranta reciproca. Oligopoluri complet coordonate prin intelegeri scrise sau secrete intre firmele oligopoliste la nivel national sau international cu sau fara acordul guvernelor % sau chiar sub coordonari interguvernamentale & Asemenea intelegeri % oficiale sau secrete & iau forma unor carteluri si sindicate, prin care se convine asupra unor cote de productie si de vnzare, asupra impartirii unor piete de desfacere, asupra nivelului minim al pretului de desfacere in functie de care se regleaza volumul desfacerilor si cotele de productie. 0irmele participante isi pastreaza individualitatea.
CARTELUL (ntelegere formala de cooperare intre mai multe companii, pe o piata oligopolista, prin care se convin procedurile in privinta unor variabile cum ar fi pretul sau cantitatea produsa. )onsecinta incheierii de carteluri este o micsorare a concurentei si o intensificare a cooperarii pentru indeplinirea anumitor obiective, cum ar fi, maximizarea profitului sau impiedicarea intrarii pe piata a unor noi firme. Analiza economica a cartelurilor s-a concentrat asupra conditiilor care pot induce instabilitatea acestor organizatii. O atentie considerabila a fost acordata problemei incalcarii acordurilor incheiate intre membrii cartelului. TRUSTUL - spre deosebire de cartel, reprezinta o concentrare de capitaluri grupate sub aceeasi conducere. La sfrsitul secolului al 8(8-lea, forma de trust a fost utilizata in /:A ca mi"loc de stabilire a monopolului in anumite industrii, astfel inct termenul de trust a capatat, att in /:A ct si in alte parti, o semnificatie de ceva daunator, fiind asociat cu practicile monopoliste % ca in legile antitrust# din /:A &. CONCURENTA SI PRETUL DE ECHILIBRU PE PIATA DE OLIGOPOL

(ntre diferite tipuri de oligopoluri apar deosebiri sensibile in ceea ce priveste modul de stabilire si nivelul pretului de echilibru. Acest lucru, in fond, reprezinta expresia diferentelor dintre diversele tipuri de oligopoluri, unele avnd o doza de monopol mai mare dect altele sau, altfel spus, dispun de forta necesara de a exercita un control mai puternic dect altele asupra pretului si cantitatii de productie.

+agina >

Lalu Bogdan-Alexandru

Oligopolul i Teoria Jocurilor

PRETUL SI MAXIMIZAREA PROFITULUI IN CAZUL CARTELURILOR % coordonare co !"e#a &

(n acest caz, mecanismul de functionare se aproprie foarte mult de cel al monopolului, insa exista anumite deosebiri. Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor membrilor aderenti la intelegere. =xista si intelegeri intre firme oligopoliste pentru a practica acelasi pret si pentru a imparti piata fie in mod conventional pe anumite zone, fie dupa preferintele cumparatorilor. (n asemenea cazuri, profitul este in functie de cifra de afaceri si de nivelul costurilor unitare. (n general costurile medii si cele marginale ale firmelor componente sunt diferite. )alculele se fac la nivelul organizatiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele membre. Asa cum veti deduce din graficul de mai "os, curba costului marginal, a venitului marginal si volumul productiei la nivelul organizatiei deriva din curbele si datele unitatilor componente. $e exemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este data de formula ? cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar productia vnduta de cartel este o suma a productiilor efectuate de firmele membre. @5A3BA;BA>.
F$r a A + )*4 )mg 3CC )*4 EC + )*4 )mg )mg3 3CC DC )mg; )*4 F$r a B

C F$r a C + )*4 )mg

A3

A;

)mg> 3CC )*4 FC

Or%an$&a#$a coordona#oare ' car#e" ( + )*4 )mg ?)mg 3CC P )*4 FC ) 'm

A>

?A5@

+otrivit graficului, cartelul este format din trei firme % A, B, ) &. /e presupune cH s-a a"uns la InJelegerea ca fiecare firmH sH producH Ki sH vndH fiecare cte LCC t la un preJ de 3CC lei1t. Avnd costuri unitare, respectiv de EC, DC, FC lei1t profiturile sunt. pentru firma A, >C x LCC53L CCC lei, pentru B, 3C x ;CC5L CCC lei, pentru ), ;C x LCC53C CCC lei. +e Intreaga organizaJie nivelul producJiei este de 3LCC t , iar profitul de ;C x 3LCC 5 >C CCC lei.

4ecanismul este echivalent cu cel al monopolului, dar se deosebeste de acesta datorita faptului ca intelegerile sunt incalcate in ce priveste cotele de productie si de vnzare, cu tendinta de depasire a acestora de catre fiecare firma in vederea sporirii profitului. Acest lucru influenteaza scaderea pretului subminnd astfel interesul colectiv, ceea ce distruge cartelul si reinvioreaza concurenta. :neori, chiar in interiorul cartelului poate aparea concurenta lund forme virulente mai ales cnd aceasta apare ca urmare a unor fenomene economice deosebite, existnd posibilitatea ca unele firme avanta"ate de economiile de scara sa a"unga sa coboare pretul sub costurile firmelor concurente pentru a le scoate din competitie, ceea ce inseamna slabirea sau chiar destramarea cartelului.

+agina G

Lalu Bogdan-Alexandru PRETUL DIRECTOR SAU LIDER

Oligopolul i Teoria Jocurilor

Aceasta situatie este intlnita atunci cnd produse si servicii omogene sunt produse de un numar mai mare sau mai restrns de firme, din care una are ponderea cea mai mare in ramura.)a atare, dintre toate firmele participante la oferta, aceasta din urma poate influenta semnificativ pretul. $atorita influentei sale in ramura, firma dominanta are posibilitatea sa fixeze un pret care sa-i maximizeze profitul la nivelul la care costul sau marginal devine egal cu venitul sau marginal. *oate celelalte firme preiau acest pret, considernd cererea perfect elastica in raport cu pretul fixat de firma dominanta.
<raficul prezintH douH entitHJi . firma dominantH In cadrul ramurii %3& Ki grupul de firme dominate %;&. /e observH cH firma %3& are costurile mai scHzute Ki capacitatea de producJie mai mare dect grupul de firme %;&6 firma %3& si grupul %;& au pHrJi identice din piaJa produsului, curbele cererii A$ Ki cea a venitului marginal 'm fiind aceleaKi pentru amndouH. On scopul maximizHrii profitului, realizarea unui )mg mai mic determinH firma %3& sH vndH o cantitate mai mare %A3& la un preJ mai mic pe cnd grupul %;& obJinnd un )mg mai mare va face exact invers. =ste evident cH va apHrea un conflict de interese, InsH firma %3& se va afla In avanta" deoarece va putea sH vndH o cantitate mai mare la un preJ mai mic, acJiune ce va fi apreciatH de consumatori. $acH grupul %;& IKi va menJine preJul IKi va pierde clientela, fapt ce-l determinH sH scadH preJul urmnd preJul lider practicat de firma %3&. + )mg 'm A +; +3 )mg; )mg3 D 'm C A; A3 @

PRETUL SI MAXIMIZAREA PROFITULUI INTR)UN OLIGOPOL NECOOPERANT INTERACTIUNI STRATEGICE

TEORIA JOCURILOR <radul de manifestare a concurentei intr-o structura de oligopol necooperant % fara coordonare & este determinat, dupa cum am supus si mai devreme, nu numai de numarul si marimea firmelor, ci si de comportamentul acestora. )nd pe piata este un numar mic de firme, fiecare vede ce anume fac rivalii sai si reactioneaza in consecinta. $e exemplu, daca o ruta este deservita de doua companii aeriene si una din ele mareste tarifele de calatorie, cealalta poate proceda la fel sau poate sa mentina tarifele vechi, facnd concurenta primei companii. )nd strategia pe care o aplica o firma depinde de comportamentul rivalilor acesteia, se spune ca are loc o interactiune strategica. 'iata economica abunda in interactiuni strategice intre firmele rivale. +entru a analiza rezultatul acestor interactiuni, economistii apeleaza la o componenta fascinanta a teoriei economice, cunoscuta sub numele de teoria "ocurilor. =a consta, de fapt, in analiza situatiilor cu doi sau mai multi "ucatorii care au obiective contradictorii. +rincipiile teoriei "ocurilor au fost formulate pentru prima oara in anii MGC de catre N. von 7eumann si O. 4orgenstern in lucrarea The Theory of Games and Economic Beha ior % Teoria Jocurilor si !omportamentului Economic ", fiind utilizate in anii MLC la elaborarea strategiilor de aparare in cazul izbucnirii unui razboi nuclear. (n ultima vreme, teoria "ocurilor a fost utilizata de catre economisti pentru a studia interactiunile care apar la nivelul duopolurilor, conflictele dintre sindicate si conducerile firmelor, politicile comerciale ale statelor, acordurile internationale cu privire la mediul incon"urator etc. /tudiile empirice pun in evidenta doua lucruri interesante. in primul rnd, preturile de oligopol sunt putin flexibile intr-o economie stabila, iar in al doilea rnd, modificarea preturilor este o decizie comuna a firmelor oligopoliste. /tabilitatea preturilor se explica prin forma specifica a cererii la nivelul firmei oligopoliste, frnta, asemanatoare unui cot. 0orma ei reiese din urmatorul model de situatie. +resupunem ca pe o piata oarecare exista patru mari firme A,B,) si $, ale caror produse sunt diferentiate, dar substituibile si care nu s-au inteles intre ele cu privire la pretul pietei. $aca firma A decide modificarea pretului exista doua posibilitati de reactie ale celorlalte firme.
+agina L

Lalu Bogdan-Alexandru

Oligopolul i Teoria Jocurilor

fie celelalte firme sa-si modifice pretul, si atunci cererea la nivelul firmei A sa fie mai putin elastica, adica daca pretul scade, el se reduce pe intreaga piata, iar clientela firmei A va ramne aproximativ aceeasi6 fie restul firmelor sa ignore comportamentul firmei A, iar cererea la nivelul acesteia sa devina foarte elastica, deoarece consumatorii vor opta pentru produsul ei care este mai ieftin. (ata si reprezentarea grafica a situatiei de mai sus.
+ +

+P

4 )mg;
+P b

)ererea firmei

); )gm3 'm3 @P 'm; )3 @

On graficul de mai sus, punctul 4 corespunde acelui nivel al producJiei pentru care )mg este egal cu 'mg, preJul practicat fiind +P. $reptele )3 si 'm3 semnificH cererea si venitul marginal dacH celelalte firme urmeazH politica firmei A. $reptele ); Ki 'm; caracterizeazH situaJia In care acJiunile firmei A sunt ignorate. /e observH cH )3 este mai puJin elasticH dect );. $aca firma A decide reducerea preJului Ki celelalte firme nu o urmeazH ele vor pierde din piaJH de aceea este logicH presupunerea cH ele vor practica preJul lui A. $e aceea, sub punctul 4 cererea la nivelul firmei va fi datH de )3. On acelaKi fel, este logic ca orice mHrire de preJ din partea lui A sH fie ignoratH de celelalte. Orice creKtere a preJului deasupra lui 4 face ca cererea cu care se confruntH A sH fie );. !ezultatul este o curbH a cererii frntH, cu vrful In punctul 4. )tH vreme )mg A se va deplasa de-a lungul segmentului bc, preJul firmei va rHmne neschimbat.

*eoria curbei frnte poate explica stabilitatea preturilor intr-o economie care nu este afectata de inflatie, insa nu explica mecanismul prin care se a"unge la +P. )a atare pentru acest studiu s-a utilizat teoria "ocurilor, care pleaca de la asa-numita dilema a prizonierului#. (ata care este aceasta. +resupunnd ca doi indivizi 8 si 9 au comis o crima si ca sunt interogati separat, politistul le ofera amndurora urmatoarele alternative. - daca unul minte si celalalt spune adevarul, cel care minte va primi inchisoare pe viata, iar celalalt este eliberat6 - daca amndoi spun adevarul, primesc zece ani fiecare6 - daca mint amndoi, sunt eliberati din lipsa de probe6 8 isi spune, ca si 9 ca daca declara ca e nevinovat se poate alege cu inchisoare pe viata, in schimb, daca isi recunoaste vina, are sanse sa fie eliberat. (n concluzie este cel mai probabil ca amndoi sa-si recunoasca vina si sa primeasca pedeapsa de zece ani. Asemanator aceste dileme, firmele din oligopol o au pe urmatoarea. a coopera sau a nu coopera2 !aspunsul dat de firme acestei intrebari conduce in practica la tipurile de oligopoluri pe care le-am enuntat mai sus. +entru a da un exemplu concret ma voi raporta la modelul )ournot, adica o piata de duopol in care nici una dintre firme nu incearca sa domine piata ci doar sa-si maximizeze profitul in functie de comportamentul celeilalte, aflndu-se in situatia de a hotari daca sa se anga"eze sau nu intr-un razboi de preturi. (n tabelul de mai "os sunt reprezentate strategiile aplicate si rezultatele obtinute de doi "ucatori, care se pot anga"a intr-un razboi economic de reduceri succesive de preturi, ce le poate aduce la faliment. !ndurile si coloanele corespund posibilitatilor strategice pe care le are fiecare "ucator. 0irma A poate alege una din strategiile de pe coloane iar firma B una din strategiile de pe linii. (n acest exemplu fiecare din cele doua firme alege sa practice pretul normal fie un pret redus.

+agina Q

Lalu Bogdan-Alexandru

Oligopolul i Teoria Jocurilor

)ombinnd deciziile se obtin patru situatii ce sunt prezentate in casutele tabelului. (n casuta A se obtine rezultatul cnd ambii aleg pretul normal, iar in $ rezultatul in urma practicarii de ambii a unui pret redus.
+ret normal P !azboi de preturi F$r a A +ret normalP !azboi de preturi Ad 3C R B -3CC R 3C R -3C R ) -3CR $ -LC R -3CC R -LC R
F$r a B

P - /trategie dominantH d - =chilibru dominant

On cHsuJa ) firma B "oacH rHzboi de preJuri# Ki A "oacH preJ normal#. !ezultatul "ocului este cH firma B pierde 3CCR si firma A doar 3CR. $acH fiecare aplicH strategia optimH se a"unge In situaJia de echilibru dominant din cHsuJa A. +racticarea unui preJ normal este in aceastH situaJie strategia dominantH. AceastH situaJie apare atunci cnd unul din "ucHtori are strategia cea mai bunH indiferent de strategia aleas# de ceilal$i %uc#tori& ECHILIBRUL LUI NASH

(n ma"oritatea situatiilor interesante nu exista un echilibru dominant. (ata exemplul de mai "os in care cele doua firme au de ales intre a practica pretul normal si de a practica un pret sporit cu scopul de a obtine un profit de monopol.
+ret ma"orat +ret normal P F$r a A +ret ma"orat +ret normalP A ;CC R B 3LC R 3CC R -;CR ) ->CR $7 3C R 3LC R 3C R
F$r a B

P - /trategie dominantH 7 - =chilibrul lui 7ash

/e observH In acest caz patru situaJii. in A profitul obJinut este maxim %>CC R &ambele firme practicnd un preJ ma"orat, la polul opus, In $, se aflH o situaJie asemHnHtoare concurenJei perfecte In care ambele firme obJin un profit de 3C R. On celelalte douH situaJii pe mHsurH ce fiecare aplicH strategia dominantH % a preJului normal & sau pe cea a preJului ma"orat ea obJine profit sau pierderi, pentru cH cealaltH aplicH strategia opusH. 0iecare firmH se aflH In faJa unei dileme interesante. ar trebui sa practice un preJ mai mare In speranJa cH ce cealaltH firma va face la fel sau sH nu riKte Ki sH practice preJul normal2 Analiznd rezultatele care se obJin, este evident faptul cH ele vor trebui sH aleagH preJul normal, strategia lor dominantH, pentru ca aKa nu vor risca un rHzboi de preJuri ce i-ar putea falimenta. +rin folosirea strategiei dominante ele nu vor pierde Ki vor a"unge In situaJia echilibrului lui 7ash % $ & Echili'rul lui (ash corespunde situa$iei )n care nici un %uc#tor nu poate o'$ine un re*ultat mai 'un+ indiferent de strategia pe care o aplic# cel#lalt %uc#tor&

Aplicnd teoria "ocurilor la pietele cu concurenta imperfecta s-au obtinut cteva rezultate interesante. +e masura ce numarul firmelor oligopoliste rivale creste, pretul si volumul ofertei la nivel de ramura tind sa fie egale cu cele de pe piata cu concurenta perfecta6 $aca firmele decid sa colaboreze, pretul si volumul ofertei se aseamana cu cele de pe piata de monopol. =mpiric s-a demonstrat insa ca pe masura ce numarul firmelor creste colaborarea devine tot mai grea. (n multe situatii, oligopolurile nu pot a"unge la un echilibru stabil. (nteractiunile strategice pot provoca dezechilibre prin faptul ca firmele lanseaza amenintari, simuleaza anumite actiuni, declanseaza razboaie de preturi etc.
Teor$a Joc*r$"or ne a"uta sa intelegem mai bine conflictele armate, fenomenele economice si, de ce nu , viata noastra de zi cu zi. =ste bine ca o concluzie sa retineti ca, in unele situatii, cel mai bun lucru pe care il puteti face este sa va comportati intr-un mod imprevizibil. =ste esential ca atunci cnd sunteti in postura "ucatorului si va alegeti strategia, sa tineti seama att de propriile interese ct si de cele ale adversarului, stiind ca si el face acelasi lucru. )nd participati la un "oc, in economie sau oricare alt domeniu de activitate, porniti de la premisa ca adversarul va alege varianta care il avanta"eaza cel mai mult. Alegeti-va apoi strategia astfel inct beneficiul pe care il veti obtine sa fie maxim, tinnd seama de faptul ca adversarul analizeaza in acelasi mod optiunile dumneavoastra.

+agina E

Lalu Bogdan-Alexandru

Oligopolul i Teoria Jocurilor

B$+"$o%ra,$e
$ictionar 4acmillan de =conomie 4oderna, =ditura )odecs, 3DDD +aul A. /amuelson, Silliam $. 7ordhaus - Economie, editia a 8'-a , =ditura *eora, ;CCC 4onica $udian - Ba*ele Economiei, =ditura All BecT, ;CC3 Aurel (ancu - Tratat de economie ol&3 ,iata+ !oncurenta+ -onopol, =ditura =xpert, Bucuresti, 3DD; 'ictor +loae - Economie ,olitica . -icroeconomie /(ote de curs", )onstanta . =x +onto, 3DDD )onstantin <ogoneata, )atalin $armon, Liviu +lugaru, Economie0 -anual pentru clasele a 12a si a 132a, Bucuresti, Uumanitas =dicational, ;CC;

+agina F