Sunteți pe pagina 1din 37

1

CHIMIE
BAZELE CHIMIEI
Sl.dr.ing. Anton FICAI
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor
Catedra Stiinta si Ingineria Materialelor Oxidice si Nanomateriale
2011-2012
2
Atom
Atom (greaca) = ce nu poate fi taiat
Proprieti
10
-10
m
particul material;
Invizibil;
n continu micare;
divizibil prin procedee fizice (atom = nucleu (protoni + neutroni) +
invelisul electronic);
neutr din punct de vedere electric;
particip efectiv la reaciile chimice.
3
Abundenta elementelor Sistem Solar
Abundenta elementelor in univers
difer foarte mult de abundenta
elementelor existente la nivelul
Pmntului. La nivelul sistemului
solar, ~99% (masic) este localizat la
nivelul Soarelui, preponderent
compus din hidrogen si heliu, Heliu
fiind rezultatul reaciilor de fuziune
dintre moleculele de hidrogen.
0.040 0.015 Sulf
0.014 0.030 Fer
0.058 0.0035 Neon
0.076 0.0038 Magneziu
0.099 0.0045 Siliciu
0.096 0.0088 Azot
0.40 0.043 Carbon
0.97 0.078 Oxigen
27.1 8.7 Heliu
71.0 91.2 Hidrogen
Abundenta
(% masice)
Abundenta
% molare)
Element
Abundenta elementelor in Sistemul Solar
4
Abundenta elementelor Pmnt
Crusta terestra: vezi figura
Oceane: vezi tabel
Atmosfera: Azot (78.1%), oxigen (20.9%), argon
(~1%), carbon, hidrogen (sulf, fosfor, )
Abundenta elementelor la nivelul crustei
0.0026 Carbon
0.0065 Brom
0.0380 Potasiu
0.04 Calciu
0.0885 Sulfur
0.1350 Magneziu
1.05 Sodiu
1.9 Clor
10.8 Hidrogen
85.7 Oxigen
Con inut
%
Element
Abundenta elementelor
in oceane si mari
5
Structura atomului
6
NUCLEU ATOMIC
Zona centrala a atomului in care este concentrata aproape toata masa
atomului, este de dimensiuni reduse (10
-14
- 10
-15
m),
ncrcat pozitiv din punct de vedere electric (+Ze);
este format de nucleoni (protoni i neutroni)
NVELI ELECTRONIC
spaiul din jurul nucleului atomic, n care se gsesc electronii unui atom
(probabilitatea de a se gsi electronii este maxima) i care are sarcina
negativ (Ze) asigurnd neutralitatea atomului per ansamblu
PROTON
particul din nucleul atomic cu masa i sarcina relativ +1
NEUTRON
particul din nucleul atomic avnd masa relativ =1 i neutr din punct
de vedere electric
ELECTRON
particul cu masa relativ zero i sarcina relativ = -1
1
1
p
+ ++ +
1
0
n
0
1
e

7
DE RETINUT
9,11
.
10
-31
-1,6
.
10
-19
-1
0
e Electron
1,67
.
10
-27
0
0
1
n Neutron
1,67
.
10
-27
+1,6
.
10
-19
+1
1
p Proton
Masa [kg] Sarcina [C] Simbol Particula
NUMR ATOMIC, Z
numrul protonilor din nucleul unui atom sau sarcina nuclear; numrul
electronilor din nveliul electronic al atomului; este numit i numr de
ordine, indicnd poziia elementului n sistemul periodic
NUMR DE MAS, A
suma dintre numrul protonilor din nucleul unui atom (Z) i numrul
neutronilor din nucleu (N), deci numrul de nucleoni: A = Z + N
IZOTOPI
specii de atomi ai aceluiai element chimic, care au acelai numr de
protoni (acelai Z) i numr diferit de neutroni (A diferit):
Exista 3 izotopi ai hidrogenului: 1H (protiu), 2H (deuteriu), 3H (tritiu)
Exista 6 izotopi ai carbonului: 12C (98,89%) ; 13C (1,11%) ; 14C (urme).
8
NUCLID
specia atomic a unui element chimic cu un anumit numr de protoni i
de neutroni; se reprezint prin simbolul elementului i prin numrul de
mas-A, eventual i numrul de ordine-Z:
Z
A
E (exemplu nuclidul de
2
4
He)
ELEMENT CHIMIC
specie de atomi cu aceeai sarcin nuclear, deci acelai numr atomic
Z; substana a crei atomi componeni au acelai numr de sarcini
nucleare (substana elementar)
UNITATE ATOMIC DE MAS = u.a.m.
unitate de mas din fizica atomic ce reprezint a 12-a parte din masa
unui atom de carbon al nuclidului
12
6
C
1 u.a.m. = 1/12
.
m(
12
6
C) = 1/12
.
19,923
.
10
-27
Kg= 1,6610
-27
Kg=1,6610
-24
g
9
MAS ATOMIC sau MASA ATOMIC ABSOLUT (A)
masa unui atom dintr-un element (g/atom sau Kg/atom); are valori mici,
cuprinse ntre:10
-24
10
-22
g/atom, respectiv 10
-27
10
-25
kg/atom
MAS ATOMIC RELATIV (Ar)
mrime adimensional reprezentnd numrul care arat de cte ori
masa unui atom este mai mare dect a 12-a parte din masa atomic a
izotopului
12
6
C; raportul dintre masa unui atom dintr-un element (masa
atomic absolut) i a 12-a parte din masa atomic a izotopului
12
6
C
(u.a.m.)
MAS ATOMIC RELATIV A UNUI ELEMENT
Se calculeaz ca media ponderat a maselor atomice relative ale
izotopilor constitueni:
4.481
.
10
-26
kg 2,6565
.
10
-26
kg 1,992310
-26
kg 1,673210
-27
kg
A
Al
(
13
27
Al) A
O
(
8
16
O) A
C
(
6
12
C) A
H
(
1
1
H)
( )
Nr izotopi
n 1
Ar E %Izotop n Ar(Izotop n)
=
=

10
75,4 24,6
Ar(Cl)= 35 37
100 100
+ + + +
15,99
99,757%
0,038 %
0,205%
8
16
O
8
17
O
8
18
O
O
*
Masa
atomica
relativa a
elementului
Relaia de calcul a masei
atomice relative a elementului
Ponderea
Izotopilor
Izotopi Element
1.008
99,985%
0,015%
0%
1
1
H
1
2
H (D)
1
3
H (T)
H
35,45
75,4%
24,6%
17
35
Cl
17
37
Cl
Cl
99,985 0,015 0
Ar(H)= 1 2 3
100 100 100
+ + + + + + + +
*
Oxigenul are 13 izotopi cunoscui (
8
12
O
8
24
O), dintre care 3 izotopi naturali.
99,757 0,038 0,205
Ar(O)= 16 17 18
100 100 100
+ + + + + + + +
11
MASA MOLECULAR RELATIV
este mrimea care arat de cte ori masa moleculei unei substane
este mai mare dect u.a.m.; raportul dintre masa unei molecule i a
12-a parte din masa unui atom al nuclidului
12
6
C
este suma maselor relative ale atomilor moleculelor:
Mr HCl = Ar H + Ar Cl = 1 + 35,5 = 36,5
MASA RELATIV A UNITII STRUCTURALE
raportul dintre masa unitii structurale a unui compus i a 12-a
parte din masa unui atom al nuclidului
6
12
C este suma maselor
relative ale atomilor constitueni ai unitii structurale (totalitatea
ionilor sau atomilor indicai de o formula chimic n cazul
substanelor ionice i macromoleculare;cea mai mic unitate
structural servete ca unitate ipotetic):
este suma maselor relative ale atomilor constitueni:
Mr MgCl
2
= Ar Mg + Ar Cl = 24 + 235,5 = 95
12
MOL
molul = cantitatea dintr-o substan, exprimat n grame, numeric
egal cu masa atomic sau molecular i care cuprinde 6,023
.
10
23

atomi, ioni sau molecule
numrul de moli n (sau ) dintr-o cantitate de substan m se
calculeaz dup relaia:
m(g)
M(g / mol)
= = = =
NUMRUL LUI AVOGADRO = NA
este o constant universal, cu valoarea 6,02310
23
, care reprezint
numrul de particule (atomi, molecule, ioni) care se gsesc ntr-un
mol de substan sau numrul de atomi din 12 g de izotop de
carbon
6
12
C (sau dintr-un g de izotop de hidrogen
1
1
H):
13
MASA MOLAR = M (sau )
raportul dintre masa i numrul de moli ai unei probe de substan
unitatea de msur este Kg/mol sau g/mol
valoarea sa numeric, exprimat n g/mol, este egal cu valoarea
numeric a:
masei atomice relative a unui element, Ar
masei moleculare relative a unui compus, Mr
masei relative a unitii structurale a unui compus, Fr
VOLUMUL MOLAR = Vm
Volumul ocupat de un mol al oricrui gaz n condiii normale (t=0C,
p=1 atm);
Vm = 22,4 L/mol;
Raportul dintre volumul V i numrul de moli n ai unei probe de
substan;
Unitatea de msur: m
3
/mol sau L/mol
14
Legile fundamentale ale chimiei
LOMONOSOV - 1744, LAVOISIER 1785
n reaciilor chimice, masa total a produilor de reacie este
egal cu masa reactanilor = ntr-o reacie chimic masa de
substanta se conserva (la fel si numarul de atomi)
Ca(OH)
2
+ H
2
SO
4
= CaSO
4
+ 2H
2
O
74 98 136 36
LEGEA CONSERVRII MASEI SUBSTANELOR
172
172
2Fe + 4HCl = 2FeCl
2
+ 2H
2
2*56 4*36.5 2*127 2*2
258
258
15
LEGEA PROPORIILOR DEFINITE
PROUST 1799
Fiecare substan are o compoziie foarte bine definita, raportul de
combinare intre elemente este aceeai, indiferent de masa de
precursori de la care se pornete; n acelai compus chimic,
elementele au acelai raport de combinare.
Legile fundamentale ale chimiei
1:8 4.5 0 31.5 4 32
1:8 36 0 28 32 32
1:8 36 0 0 32 4
Produs Oxigen Hidrogen Oxigen Hidrogen
Raport de combinare
Hidrogen / Oxigen
Masa substanelor dup
reacie
Masa substanelor
nainte de reacie
2H
2
+ O
2
= 2H
2
O
16
Dalton 1808
Elementele chimice se pot combina intre, in anumite condiii, cu
formarea unor compui avnd raportul de combinare diferit, proprietile
acestor substane fiind net diferite
Legile fundamentale ale chimiei
LEGEA PROPORIILOR MULTIPLE
CH
4
+ 1/2O
2
CH
3
OH
CH
4
+ O
2
CH
2
O + H
2
O
CH
4
+ 3/2O
2
HCOOH + H
2
O
CH
4
+ 2O
2
CO
2
+ 2 H
2
O
17
WENZEL RICHTER, 1791
Masele elementelor care se combin (m
A
i m
B
) sau se substituie
sunt proporionale cu echivalenii lor chimici (Eg
A
i Eg
B
):
Legile fundamentale ale chimiei
LEGEA PROPORIILOR ECHIVALENTE
A A
B B
m Eg
=
m Eg
Echivalentul gram al unui element (substan) cantitatea dintr-un
element (substan) exprimat n grame care, dup caz, reacioneaz sau
nlocuiete 1 g de hidrogen sau 8 g de oxigen
18
CALCULUL ECHIVALENTULUI GRAM

acid/baza
+
specie redox
-
M
Reactii de neutralizare: Eg=
nr. H transferati
M
Reactii de oxido-reducere: Eg=
nr. e transferati
M
Reactii de complexare: Eg=
nr. particule transferate
19
LEGEA ACIUNII MASELOR
GULDBERG WAAGE, 1867
La echilibru, raportul dintre produsul concentraiilor produilor de reacie
i produsul concentraiilor reactanilor, la puterea coeficientilor
corespunzatori reactiei care are loc este o constant (la o temperatur
dat) si se numeste constanta de echilibru (K):
Legile fundamentale ale chimiei
c d
a b
[C] [D]
K=
[A] [B]
+ + aA bB cC dD
3 2 5 3 2 5 2
CH COOH +C H OH CH COOC H + H O K=4
20
Volume egale de gaze diferite n aceleai condiii de temperatur i
presiune conin un numr egal de molecule;
Un mol din orice gaz sau de sau de orice substan care poate fi
transformat n stare gazoas fr a suferii reacii chimice de orice
natura, n condiii normale (temperatura de 0C sau 273K, i
presiunea de 1 atm sau 760 mm coloan de Hg) ocup acelai
volum, adic 22,4 L i conine Numrul lui Avogadro de particule
(NA = 6,02310
+23
particule (atomi, molecule);
Volum molar (Vm = 22,4 l/mol).
Legile fundamentale ale chimiei
LEGEA LUI AVOGADRO
21
GAY-LUSSAC, 1808
volumul ocupat de o mas
determinat de gaz variaz
direct proporional cu
temperatura absolut (ntr-o
transformare izobar); volumul
i temperatura gazului variaz
direct proporional.
Legile fundamentale ale chimiei
LEGEA VOLUMELOR CONSTANTE
1 2
1 2
V V V
= constant = =constant
T T T
| |
|
\
22
Robert Boyle 1662 i Edme
Mariotte 1676
La temperatur constant,
volumul unui gaz variaz
invers proporional cu
creterea presiunii.
Legile fundamentale ale chimiei
LEGEA BOYLE-MARIOTTE
1 1 2 2
P V =P V =constant
23
Presiunea unui gaz este direct
proportionala cu temperatura acestuia
(la volum constant)
Legile fundamentale ale chimiei
LEGEA LUI CHARLES
1 2
1 2
P P
= =constant
T T
24
LEGEA GAZELOR IDEALE (RELAIA LUI CLAPEYRON)
Coninutul de gaz este determinat de presiune, temperatura si
volumul acestuia; atunci cnd variaz temperatura gazului o dat cu
modificarea presiunii are loc si o variaie a volumului.
Legile fundamentale ale chimiei
1 1 2 2
1 2
P V= RT
P V P V
sau = =constant
T T
P=cRT

unde
P este presiunea n N/m
2
,
v este numarul de moli de gaz (moli),
T este temperatura absolut (K),
R reprezint constanta gazului respectiv (J/mol K).
25
T
2
= T
1
(T
2
/T
1
)
V
2
=
V
1
(T
2
/T
1
)
1/(1 )
p
2
=
p
1
(T
2
/T
1
)
/( 1)
T
2
/T
1
T
2
=
T
1
(V
2
/V
1
)
(1 )
V
2
= V
1
(V
2
/V
1
)
p
2
=
p
1
(V
2
/V
1
)

V
2
/V
1
T
2
=
T
1
(p
2
/p
1
)
( 1)/
V
2
=
V
1
(p
2
/p
1
)
1/
p
2
= p
1
(p
2
/p
1
) p
2
/p
1
Entropia Adiabat
constant V
2
= V
1
(V
2
/V
1
) p
2
= p
1
/(V
2
/V
1
) V
2
/V
1
constant V
2
= V
1
/(p
2
/p
1
) p
2
= p
1
(p
2
/p
1
) p
2
/p
1
Temperatura Izoterm
T
2
= T
1
(T
2
/T
1
) constant p
2
= p
1
(T
2
/T
1
) T
2
/T
1
T
2
= T
1
(p
2
/p
1
) constant p
2
= p
1
(p
2
/p
1
) p
2
/p
1
Volum Izocor
T
2
= T
1
(T
2
/T
1
) V
2
= V
1
(T
2
/T
1
) constant T
2
/T
1
T
2
= T
1
(V
2
/V
1
) V
2
= V
1
(V
2
/V
1
) constant V
2
/V
1
Presiune Izobar
T
2
V
2
p
2
Raport
constant
Constant Proces
26
Legatura chimica
Ionica
Transfer de electroni
Formare ioni (cationi si anioni)
Interactii electrostatice intre ioni
Metalica caracteristica metalelor
in stare solida si lichida,
electronii pot fi considerati
comuni mai multor atomi
Covalenta
Punere in comun de electroni
Legatura covalenta polara sau
nepolara
Legaturi 100% covalente exista
doar in X
n
Legaturi van der Waals
Legaturi de hidrogen
27
Compuii chimici
combinaie de dou sau mai multe elemente intre care se dezvolta
anumite legturi chimice; numrul de elemente care duc la formarea
unui compus chimic este dat de natura elementelor
Compusi covalenti
combinaie de dou sau mai
multe elemente intre care se
dezvolta legaturi de natura
covalenta
Nepolari: H
2
, O
2
, N
2
, Cl
2,
CH
4
Polari: H
2
O, HCl, NH
3
Compusi ionici
combinaie de dou sau mai
multe elemente intre care se
dezvolta legaturi de natura
ionica
NaCl, CaO, KOH
28
Stabilirea formulei chimice
Formula chimica se stabilete in funcie de numerele de oxidare ale
elementelor componente
Numr de oxidare (stare de oxidare) = numr de electroni schimbai
yM
x+
+ xN
y-
= M
y
N
z
zH
y
+ yCl
z
= H
x
Cl
y
H
+1
+ Cl
-1
= HCl
y=???
z=???
zFe
y
+ yCl
z
= Fe
x
Cl
y
Fe
+2
+ 2Cl
-1
= FeCl
2
Fe
+3
+ 3Cl
-1
= FeCl
3
y=???
z=???
zH
y
+ yNO
3
z
= H
x
(NO
3
)
y
H
+1
+ NO
3
-1
= HNO
3
y=???
z=???
zH
y
+ ySO
4
z
= H
x
(SO
4
)
y
2H
+1
+ SO
4
2-
= H
2
SO
4
y=???
z=???
29
Stabilirea numrului de oxidare (N.O.)
Pentru ionii simplii: N.O. = valena
Pentru ionii compleci de tipul (E
a
B
b
)
m
1
N
element
i
m valenta nr
atomi ai elementului respectiv
= == =
= = = =
( (( ( ) )) )
( (( ( ) )) )
( (( ( ) )) )
( (( ( ) )) )
3
4
4
4
??
??
??
??
m
m
m
m
NO
SO
PO
ClO
= == =
= == =
= == =
= == =
( (( ( ) )) )
( (( ( ) )) )
( (( ( ) )) )
( (( ( ) )) )
5 2 3 1
5 2
3
6 2 4 2
6 2
4
5 2 4 3
5 2
4
7 2 4 1
7 2
4
m
m
m
m
N O
S O
P O
Cl O
=+ = =+ = =+ = =+ =
+ + + +
=+ = =+ = =+ = =+ =
+ ++ +
=+ = =+ = =+ = =+ =
+ + + +
=+ = =+ = =+ = =+ =
+ + + +
N.O. elemente=?
30
Reguli n stabilirea numerelor de oxidare
Aceste reguli se stabilesc pe baza electronegativitii elementelor i
gruprilor i a activitii chimice a metalelor. Regulile generale de
stabilire a numerelor de oxidare sunt:
1. atomii si moleculele au NO = 0
2. fluorul are numrul de oxidare -1; nu exist excepii;
3. oxigenul are numrul de oxidare -2; excepie fac combinaiile cu fluor (ex.
OF
6
), peroxizii (ex. NaOONa, Na
2
O
2
) i superoxizii (ex. KO
2
);
4. hidrogenul are numrul de oxidare +1; excepie fac parte hidrurile
metalelor mai active chimic dect hidrogenul (Li, K, Ca, Na, Fe, Zn, etc.);
5. metalele alcaline (Li, Na, K, Rb, Cs, Fr) au numrul de oxidare +1; nu
exist excepii;
6. metalele alcalino-pmntoase (Be, Mg, Ca, Sr, Ba, Ra) au N.O. +2; nu
exist excepii;
7. halogeni X (F, Cl, Br, I, At) au numrul de oxidare -1; fac excepie
compuii cu oxigen, compuii cu I i At ce conin i alte elemente mai
electronegative dect acestea;
8. n legturile covalente ale carbonului (cazul frecvent al compuilor
organici) apartenena electronilor la unul sau cellalt dintre atomii
implicai n legtur se stabilete exclusiv pe baza electronegativitii;
legturile simple implic cte un electron din partea fiecrui element,
cele duble cte doi electroni iar cele triple cte 3 electroni; un caz
deosebit este cazul benzenului i omologilor acestuia, n care
convenional ordinul de legtur este 1.5.
31
Electronegativitatea elementelor
Electronegativitatea = capacitatea unui atom de a atrage spre el
electronii legturi covalente formate.
2 legatura (preponderent) ionica
taria legaturii
> => > => > => > =>

32
Tipuri de reacii chimice
Reacii de neutralizare
Reacii de oxido-reducere
Reacii de precipitare
Reacii de complexare
33
Reacii de neutralizare
HCl + NaOH => NaCl + H-OH
HCl + NH
3
=> NH
4
+
Cl
-
NaHCO
3
; NaH
2
PO
4
,
NaHPO
4
, NaHC
2
O
4
,
Amfoteri acido-bazici
HO
-
NH
3
Baze
H
3
O
+
AlCl
3
Acizi
Bronsted Lewis
Aplicatii
Determinari cantitative de specii acide si bazice; depoluare; sinteza, medicina (asa
numitele pastile tamponate); cataliza; industria sapunurilor, detergentilor; indicatori
acido-bazici; indicatori de calitate; etc
34
Reacii de oxido-reducere
2K
2
Cr
2
O
7
+ 3CH
3
CH
2
OH + 8H
2
SO
4
=>
2Cr
2
(SO
4
)
3
+ 2K
2
SO
4
+ 3CH
3
COOH + 11H
2
O
Oxidare
Reducere
Tipul reactiei
C, CO, H
2
S, H
2
, H
2
O
2
Reducatori
KMnO
4
; K
2
Cr
2
O
7
, HNO
3
; H
2
O
2
Oxidanti
Exemple Caracter redox
Aplicatii
Determinari cantitative de specii active dpdv redox; depoluare; sinteza; cataliza;
pasivarea diverselor metale; producerea curentului electric (baterii); reactii
biochimice; protectia electrochimica a diverselor conducte; etc
35
Reacii de precipitare
Fe
2+
+ 2Fe
3+
+ 8 HO
-
Fe
3
O
4
+ 4 H
2
O
[ [[ [ ] ]] ]
2
3 2
Ks= Fe Fe OH
+ + + + + + + +
( ( ( ( ( ( ( (


Aplicatii
Determinari cantitative; depoluare; sinteza de
compusi greu solubili industriali sau cu aplicatii
biomedicale; cataliza; etc
36
Reacii de complexare
CH
2
CH
2
N N
CH
2
CH
2
CH
2
CH
2
C
C
C
C
O
O
O
O
O
O
O
O

4-
EDTA
+M
x+

Aplicatii
Determinari cantitative; depoluare; medicina; cataliza-catalizatori de transfer de
faza; indicatori/senzori; etc
37
Va multumesc pentru atentie