www.referat.

ro

Totul despre Europa

Cuprins

II

Europa este, convenional, unul dintre cele apte continente. Cuprinznd peninsula Eurasiei, Europa este separat de Asia de Munilor Ural, rul Ural i Marea Caspic la est, i de Munii Caucaz la sud-est. Europa are deschidere, n nord, la !ceanul Arctic, n vest la !ceanul Atlantic, n sud la Marea Mediteran, iar n sudest la Marea "ea#r i la cile ei de le#tur spre Marea Mediteran. Totui, #raniele Europei $ un concept ce dateaz nc din antichitate $ sunt oarecu% ar&itrare, deoarece ter%enul de continent poate face referire la diferenele de ordin cultural i politic sau cele de ordin fizico-#eo#rafic.

dup Asia i Africa, cu o populaie de 67( de %ilioane de locuitori, reprezentnd ((- din populaia lu%ii8 totui, potrivit esti%rilor !r#anizaiei "aiunilor Unite, ponderea Europei va scdea la 6- pn n ,)1).

'up suprafa, Europa este al doilea cel %ai %ic continent, acoperind ().(*).))) de +ilo%etri ptrai sau ,- din suprafaa .%ntului i /,*din suprafaa terestr. 'in cele apro0i%ativ 1) de state ale Europei, 2usia este cel %ai %are 3att ca suprafa, ct i ca populaie4, n ti%p ce 5aticanul este cel %ai %ic. Europa este al treilea cel %ai populat continent european a condus la fondarea Consiliului Europei i Uniunii Europene n Europa de 5est, a%ndou e0tinzndu-i #raniele spre est, dupa dez%e%&rarea Uniunii <ovietice, n (>>(.i

Europa de 5est este locul de natere al culturii vestice. "aiunile europene au 9ucat, ncepnd din secolul al :5I-lea ncoace, un rol predo%inant n politica %ondial, n special dup nceputurile colonialis%ului. ;ntre secolele al :5II-lea i al ::-lea, rile europene au controlat A%ericile, cea %ai %are parte din Africa, Australia, i poriuni ntinse din Asia. <chi%&rile de%o#rafice i cele dou rz&oaie %ondiale au condus la declinul do%inaiei europene n politica %ondial, la %i9locul secolului al ::-lea, pe %sur ce <tatele Unite i Uniunea <ovietic i sporeau influena. ;n ti%pul 2z&oiului 2ece, Europa a fost divizat de-a lun#ul Cortinei de =ier ntre "AT!, n partea de vest, i .actul de la 5arovia, n est. Inte#rarea

iii

Europa pe glob

?a sfarsitul epocii &ronzului din civilizatiile precedente se naste cea #reaca. <tructura acesteia era de orase-state 3dintre care a%inti% Atena si <parta4, e0tre% de diferite in ter%eni de cultura si or#anizare politicoecono%ica. E0pansiunea teritoriala prin coloniile #recesti e0tind cultura elena in intrea#a Mediterana si Asia Mica. In secolul I5 i.@r., disputa dintre orasele state, referitoare la teritoriile lor, faciliteaza ocuparea peninsulei elene de catre re#ele %acedon =ilip al IIiv

lea. Ca%pania fiului sau Ale0andru cel Mare raspandeste cultura elena in cea %ai %are parte a Asiei si a Africii nordice. 'acia <-a nascut din ra%ura de nord a Traciei.'etinea epoca de fier.Intre anii *,-AAi.@r. re#ele Bure&ista cucereste tot teritoriul dac, devenind re#e.'upa Moartea lui,re#atul dac se destra%a, fiind refacut de catre

re#ele 'ece&al.In anul ()/ d.@r , este cucerita de catre ro%ani, su& i%paratul ro%an Traian. 2o%a antica Crecia capituleaza in fata nou-nascutei civilizatii ro%ane, care s-a e0tins initial doar in peninsula italica, iar %ai apoi in toata Europa. In perioada e0pansiunii sale, 2o%a a intalnit cea %ai %are rezistenta din partea coloniilor feniciene din Carta#ina, invinse doar la finalul secolului III i.@r. Cuvernul de la 2o%a a fost initial condus de o serie de re#i, pentru ca apoi sa treaca la un #uvern repu&lican, apoi in dictatura lui <ulla si Iulius Cezar si sa sfarseasca printr-un i%periu, condus de Au#ustus in secolul I i.@r. Cel %ai %are teritoriu ro%an s-a inre#istrat in secolul II d.@r., in ti%pul i%paratului Traian, cand i%periul se intindea pana la coastele Mediteranei in sud, si toata Europa pana la 2in si 'unare in nord 3%o%ent in care continea si provincia 'acia4. Civilizatia ro%ana a a9uns la un #rad %are de civilizatie pana la sfarsitul secolului III d.@r., cand o serie de raz&oaie civile au dat startul unui lent declin. In secolul I5, i%paratii 'iocletian si Constantin cel Mare au i%partit teritoriul ro%an in I%periul 2o%an de Apus si I%periul 2o%an de 2asarit, pentru a si%plifica %etoda de #uvernare. Evul %ediu Incepand cu secolul 5, I%periul 2o%an de Apus a fost o&iectul unei serii de invazii &ar&are care au dus la divizarea continua si indepartarea de I%periul Bizantin, care va supravietui inca un %ileniu. In secolul 5II are loc e0pansiunea ara&ilor pe coastele Mediteranei, inclusiv in <icilia si <pania. <i%ultan, Europa fostului I%periu 2o%an al Apus isi continua involutia, i%partindu-se in %ici entitati locale cu o econo%ie &azata pe a#ricultura 3feudalis%4. In !ccident, sin#ura autoritate v

cu o or#anizare centralizata era Biserica Catolica, ce avea o influenta te%porara din ce in ce %ai %are si un rol de continuitate privind cultura latina. ! pri%a reunificare se face prin <fantul I%periu 2o%an, care apare in 9urul anului *)), cand Carol cel Mare, re#e al francilor isi e0tinde do%nia din =ranta in partea occidentala a Cer%aniei si in partea nordica a Italiei. In partea centrala a Italiei prinde viata un stat ecleziastic su& conducere papala. .apa isi va arata puterea sa politica i%presionanta pe care o avea prin declansarea cruciadelor . Tot prin acordul papilor s-au creat si ordinele %ilitar-reli#ioase. Cavalerii Ioaniti In Evul Mediu tarziu apar se%nalele unei renasteri culturale si co%erciale in Europa occidentala, odata cu afir%area unor i%portante orase-stat 3ca 5enetia si =lorenta in secolul :I4. In acelasi ti%p incep sa se for%eze pri%ele state nationale 3dintre care =ranta, An#lia, <pania si .ortu#alia4. .e de alta parte, <fantul I%periu 2o%an isi continua fra#%entarea intr-o serie de feude italiene si #er%ane, su& autoritatea for%ala a i%paratului. 'e#radarea conditiile de viata in Europa a facut posi&ila in secolul :I5 epide%ia de ciu%a ce a redus cu o trei%e populatia in unele tari occidentale. Unii istorici considera sfarsitul Evului Mediu ca fiind caderea Constantinopolului si a I%periului Bizantin, in (A17 pe %ana turcilor. Acestia vor pastra orasul, redenu%it Istan&ul, capitala a I%periului !to%an, ce va dura pana in (>(> si care va cuprinde chiar si E#iptul, <iria si %are parte din Balcani. 2enasterea, 2efor%a protestanta

<tatele care s-au for%at la finele secolului :5 continua sa-si %areasca puterea, in ti%p ce Biserica, din cauza coruptiei si a conflictelor interne, pierde din ce in ce %ai %ulta putere. 'upa 2efor%a protestanta a lui Martin ?uther din (1(6, Europa a fost traversata de o serie de curente, prin care %otivele reli#ioase 9ustificau deciziile politice. In acelasi ti%p, natiunile europene 3<pania si .ortu#alia, ur%ate de =ranta, An#lia si !landa4 incep o e0pansiune coloniala in Asia, Africa si A%erica, aceasta din ur%a dupa a fost descoperita de Cristofor Colu%& in (A>,. Dona Marea Baltica este teatrul unor lupte intre <uedia, .olonia si 2usia, ce reuseste sa-si ane0eze =inlanda si partea orientala a .oloniei. 2evolutia =ranceza si epoca napoleoniana 2efuzul lui ?udovic :5I de a-si i%parti puterile cu asa-nu%ita a treia stare a dus in (6*> la iz&ucnirea 2evolutiei =ranceze, ceea ce va %arca sfarsitul %onarhiei franceze si instaurarea repu&licii in (6>(. Afir%area principiilor #uvernului de%ocratic si reactia puterilor europene la preluarea puterii de catre #eneralul "apoleon Bonaparte, care a intreprins o serie de ca%panii %ilitare victorioase in Austria, 2usia, .rusia si An#lia. .ri%ul i%periu francez este a&olit in (*(1 dupa infran#erea lui "apolean la Eaterloo. 2estauratia for%elor puterii anterioare revolutiei franceze nu a dispersat aspiratiile li&erale ale popoarelor europene. ?a asta se adau#a fie transfor%arile sociale le#ate de 2evolutia industriala, fie renasterea %iscarilor nationale. Consecinta a acestui fapt, perioada dintre (*(1 si (*6( a fost %arcata de o serie de %otiuni revolutionare si raz&oaie de

independenta care au dat nastere unor state nationale, ca Italia si Cer%ania. <ecolul :: 'upa perioada relativ pacifica, tensiunile dintre puterile europene vor duce in (>(A la .ri%ul 2az&oi Mondial. .e de-o parte se aliaza .uterile Centrale -Cer%ania si Austro-Un#aria - aliate si cu Bul#aria si I%periul !to%an, iar pe de alta parte Antanta -=ranta, 2e#atul Unit si 2usia, apoi aliate cu <er&ia, la care s-au adau#at in (>(1 Italia, in (>(/ 2o%ania, iar in (>(6 <tatele Unite. 2usia s-a retras din cauza 2evolutiei ruse. Antanta invin#e in toa%na lui (>(*. Tratatul de la 5ersailles din (>(> i%punea conditii severe Cer%aniei. .rin desfacerea i%periilor #er%an, austro-un#ar si rus, s-au for%at noi state ca .olonia, Cehoslovacia si Iu#oslavia. Anii ur%atori au adus #rave pro&le%e econo%ice, lucru care va duce la %area criza din (>,>-77. Tensiunile care au derivat din aceasta criza au dat adus la putere la %iscari e0tre%istnationaliste ca fascis%ul in Italia 3(>,,4 si nazis%ul in Cer%ania 3(>774. 'upa se%narea unui .actul de !tel cu Italia si a unui pact de nona#resiune cu Uniunea <ovietica, Cer%ania da startul in septe%&rie (>7> celui de Al 'oilea 2az&oi Mondial prin invadarea si infran#erea .oloniei, =rantei, Iu#oslaviei si Creciei. 2o%ania si Un#aria se alatura Cer%aniei si Italiei. 'upa aceste succese initiale, Cer%ania a atacat in (>A( 2usia, invazie care se opreste lan#a Moscova in dece%&rie (>A(. Faponia ataca <tatele Unite la 6 dece%&rie (>A(.

vi

Imaginii din al doilea razboi mondial

vii

'in punct de vedere al #eo#rafiei fizice, Europa reprezint o peninsul, partea nord-vestic a Eurasiei sau a Afro-EurasieiG Asia ocup partea estic a acestei %ase continentale i toate %part un platou continental co%un. Delimitriii Crania de est a Europei este, n %od o&inuit, definit de Munii Ural, n 2usia. .ri%ul #eo#raf al secolului I d.@r., <tra&on, credea c, de fapt, 2ul TanaHs reprezint aceast #rani, aa cu% i pri%ele surse iudaice precizau. =rontiera de sud-est cu Asia nu este definit cu precizie. Cel %ai adesea, Uralul sau, alternativ, 2ul E%&a sunt luate ca posi&ile deli%itri. Crania continu ctre Marea Caspic, Munii Caucaz sau, alternativ, 2ul Iura din Caucaz, i a9un#e la Marea "ea#r8 apoi, <tr%toarea Bosfor, Marea Mar%ara, <tr%toarea 'ardanele i Marea E#ee co%pleteaz #rania cu Asia. Marea Mediteran din sud separ Europa de Africa, n ti%p ce vecinul din vest este !ceanul Atlantic8 Islanda, dei %ai aproape de Croenlanda 3A%erica de "ord4 dect de Europa, face, totui, parte din cadrul acestui continent.Europa este deli%itata la sud de Asia, un continent puternic si renu%it pentru populatia si peisa9ele ei. 'atorit diferenelor culturale i socio-politice, e0ist %ulte variante de deli%itri ale Europei8 n unele surse, anu%ite teritorii nu sunt incluse n Europa, n ti%p ce alte surse le includ. 'e e0e%plu, #eo#rafii din 2usia i alte state post-sovietice includ, n #eneral, Munii Ural n Europa, dar Caucazul l atri&uie Asiei. ;n %od si%ilar, unele hri includ n Europa Ceor#ia, Ar%enia i Azer&aid9anul, n ti%p ce altele le e0clud. Tot n acelai %od, n ciuda faptului c insulele Cipru i Malta sunt %ai apropiate de Asia i Africa, adesea sunt redate ca aparinnd continentului european, %ai ales de cnd au devenit %e%&re cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Acelai lucru se petrece cu Insulele Canare ale <paniei i cu

teritoriile en#leze i franceze situate n sau dincolo de !ceanul Atlantic sau n !ceanul Indian. Clima Cli%a EuropeiEuropa se afl n %i9locul zonei te%perate de nord, cea %ai %are parte a continentului fiind cuprins ntre 71J i /)J latitudine nordic i ntre >J i /1J lon#itudine vestic, ntinzndu-se pe %ai &ine de A ))) +% ntre Capul "ordului, unde te%peratura %edie anual este de K1 LC, i insula Creta unde te%peratura %edie anual este de (* LC. Centrul i rsritul continentului au o cli% continental contrastat, cu ierni reci i veri foarte calde 3%ai ales n ulti%ele decenii i cu precdere n oraele %oderne do%inate de asfalt, ci%ent, &eton i sticl4, dar n apus i la %iazzi se %anifest respectiv influenele atlantice i %editeranene care %odereaz contrastele ter%ice. 'inspre Atlantic vin vnturile de apus care aduc u%ezeal tot anul i %enin te%peraturile deasupra %ediei %ondiale la latitudinile corespunztoare, %ulu%it apelor calde aduse de curentul "ordAtlantic zis i MCurentul ColfuluiN 3este vor&a de Colful Me0icG acest curent este nu%it Culf <trea% n li%&a en#lez i Corriente del Colfo n spaniol4. <pre rsrit, %arile presiuni de iarn for%eaz &ariere de aer rece n calea flu0ului de apus de aer oceanic, provocnd ninsori %ari acolo unde cele dou %ase de aer se ntlnesc sau #eruri uscate %ai la rsrit. Munii norve#ieni viii

constituie de ase%enea o &arier, astfel c <candinavia are o cli% continental rece. <pre sud, cli%a %editeranean se caracterizeaz prin ierni cldue i ploioase i prin veri calde, uscate i nsorite, astfel nct aceast cli% a fost definit ca fiind Mte%perat iarna i su&tropical varaN. a Europei Europei este foarte variat pe zone relativ %ici. ;n re#iunile sudice predo%in caracterul %untos, n ti%p ce %er#nd spre nord, terenul co&oar dinspre Alpi, .irinei i Carpai, prin teritoriile deluroase, i continu ctre c%piile 9oase din nord i est. Aceste esuri prelun#ite sunt cunoscute su& nu%ele de Marea C%pie European, iar n %i9lociul lor se ntinde C%pia "ordEuropean. Un arc for%at din zone %ai nalte, de ase%enea, se desfoar a Europei propriile caracteristici, aa cu% i nsi Europa central dispune de %ulte platouri , vi v i &azine care co%plic i %ai %ult tendina #eneral. <uprafaa Europei este de apro0i%ativ (),1 %ilioane de +%,, fiind al aselea continent ca ntindere. Cea %ai %are rspndire o au c%piile cu

Aceti factori e0plic repartizarea cli%elor Europei aa cu% apar pe harta alturat. Geografie fizic 2elieful iii de-a lun#ul r%ului nord-vestic, care ncepe n vestul insulelor &ritanice i Irlandei i continu pn la r%ul articulat i plin de fiorduri al "orve#iei. Aceast descriere este si%plificat. Done cu% ar fi, de pild, .eninsula I&eric i .eninsula Italic au @arta fizic iv

nli%i ntre ) i ,)) de %etri, care reprezint circa 16-, ur%ate de dealuri i podiuri $ cu 76- $ i %uni $ cu /- din suprafaa total. Altitudinea %edie este de 7,) de %etri, aceasta fiind cea %a..

i0

oceanic continental de munte temperat cald mediteranean arid

;nc de la 2enaterevi Europa a avut o influen %a9or n cultura, econo%ia i %icrile sociale din ntrea#a lu%e. Cele %ai i%portante invenii i au ori#inea, n principal, n Europa i <tatele Unite. 'e%o#rafia Europei e i%portant nu nu%ai din punct de vedere istoric, ct %ai ales din cel al nele#erii actualelor relaii internaionale i pro&le%e de ordin social-econo%ic. Avortulvii a r%as ile#al n insula Malta, unde reli#ia de stat este cea catolic. 'e ase%enea, este de %enionat i faptul c 7 ri europene 3!landa, Bel#ia i Elveia4 i co%unitatea autono% a Andaluziei 3<pania4 au per%is for%a li%itat a eutanasiei voluntare pentru persoanele &olnave n stare ter%inal. !"Uviii , populaia Europei va suferi un declin pn la 6- din populaia planetei n ,)1), sau /17 de %ilioane de locuitori 3varianta %edie, variantele cele %ai ridicate i sczute fiind de 666 de %ilioane, respectiv, 11/ de %ilioane4. ;n acest conte0t, discordane i%portante e0ist ntre re#iuni privind rata fertilitii.

2e#iuni n Europa.Unele pro&le%e curente i din trecut le#ate de de%o#rafie au inclus e%i#raia reli#ioas, relaiile inter-rasiale, i%i#raia econo%ic, un declin al natalitii i %&trnirea populaiei. ;n unele ri %a9oritar catolice, precu% Irlanda i .olonia, accesul la avort este, n prezent, li%itat8 n trecut, ase%enea restricii privind naterile controlate artificial erau co%une n Europa. ;n ,))1 populaia Europei a fost esti%at la 67( de %ilioane de locuitori de ctre "aiunile Unite, care reprezint puin peste a noua parte din populaia lu%ii. Cu un secol n ur%, Europa adpostea aproape un sfert din populaia lu%ii. .opulaia Europei a crescut n ulti%ul secol, dar n alte zone ale lu%ii 3 n special n Africa i Asia4 populaia lu%ii a crescut ntr-un rit% %ult %ai alert. .otrivit proieciei populaiei realizat de

0i

0ii

Europa are o populaie de apro0i%ativ *7),A %ilioane de locuitori3,))>4, sau aproape ((- din populaia lu%ii.Creterea populaiei este relativ %ic, iar vrsta %edie este %ai %are dect a altor continente. pro&le%ele de%o#rafice i0 ale Europei suntG e%i#raia reli#ioas 0 , relaiile interrasiale0i , i%i#raia econo%ic, o rat a natalitii n scdere, i o populaie %&trnit.Avortul este co%pet interzis n Malta i restricionat n Irlanda efectul de%o#rafic 0ii asupra Europei ale acestor provocri.

Cteva din

i .olonia, dease%enea n dou ri europene 3Elveia i !landa4 au le#alizat for%e li%itate ale eutanasiei voluntare.2%ne de vzut

0iii

Religii in Europa

Limbi in Europa

0iv

1% 0,5% 0% 0,5%

0v

Ma9oritatea li%&ilor Europei fac parte din una din cele trei %ari fa%ilii lin#vistice indo-europene G li%&ile ro%anice 3dezvoltate din li%&a latin vor&it n I%periul 2o%an48 li%&ile #er%anice 3dezvoltate din li%&a pre#er%anic vor&it n partea de sud a <candinaviei4 8 li%&ile slave 3dezvoltate din li%&a slav veche vor&it n Ucraina actual4O*P. ?i%&ile ro%anice sunt vor&ite, constant, n Europa de <ud-5est i 5est, n ri precu% =rana, Bel#ia, <pania, .ortu#alia, Andorra, Italia, Elveia, dar i n 2o%nia, 2epu&lica Moldova, n unele re#iuni ale <er&iei, Macedoniei i Creciei. E0ist, de ase%enea, o i%portant diaspor italian i portu#hez n Cer%ania, Elveia etc. ?i%&ile #er%anice sunt vor&ite, %ai ales, n Europa Central, Europa de "ord-5est i "ord 3Cer%ania, Austria, Elveia, nordul-estul Italiei, nordestul =ranei, rile de Fos i <candinavia i, de ase%enea, n Marea Britanie i Irlanda, precu% i de %inoritatea #er%an i de unii %e%&ri ai co%unitilor evreieti care au supravieuit n diverse ri de pe cuprinsul continentului4. ?i%&ile slave se utilizeaz n Europa Central i Europa de Est - n .olonia, Cehia i <lovacia, unele zone ale estului Cer%aniei, n 2usia, rile &altice, Ucraina, Belarus i n Europa de <ud-Est - n rile din fosta Iu#oslavie, Bul#aria, %inoriti din nordul Creciei, Un#aria, 2o%nia i 2epu&lica Moldova, n ri din Caucaz, precu% i de ctre diaspora iu#oslav, polon, ucrainean i rus n Cer%ania, =rana, Bel#ia, <uedia i alte ri occidentaleO*P. ;n afar de cele trei fa%ilii a%intite sunt vor&ite i alte li%&i indo-europeneG li%&ile celtice, din care %ulte au disprut, %ai r%n n uz relativ li%itat n cteva re#iuni ale Europei, precu% <coia, Irlanda, 3unde li%&a #aelic irlandez este oficial4, ara Calilor i BretaniaO*P8

?i%&ile &altice sunt vor&ite n zona Mrii Baltice - %ai ales n ?ituania i ?atvia 3?etonia4, i unele zone li%itrofe din Belarus i .olonia8 ?i%&a #reac - %ai ales, n Crecia i Cipru, i in unele %ici zone din sudul Al&aniei i Italiei8 ?i%&a al&anez - supravieuitoare a #rupului de li%&i iliro-tracice, vor&it n Al&ania, <er&ia - Iosova, Muntene#ru, Macedonia, nordul Creciei i n unele zone din sudul Italiei, precu% i de i%i#rani al&anezi i +osovari n aceast ar i n alte ri occidentale8 ?i%&a ar%ean, %ai ales n Ar%enia. ;ntre li%&i indiene se nu%r li%&a ro%anes - vor&it de ctre o &un parte a ro%ilor aflai ca %inoritate n nu%eroase ri europene8 de ase%enea, urdu, hindi, %arathi, &en#ali, %alaQala% i alte li%&i i dialecte ale diasporei indo-pa+istaneze din Marea Britanie. ?i%&i iraniene ca, de e0e%plu, persana i +urda sunt vor&ite de %inoriti i%i#rate n ulti%ele decenii, %ai ales n ri #er%anofone i =rana, iarosetina este vor&ita de un popor din Caucaz. ;n afara li%&ilor indo-europene sunt reprezentate n Europa i alte cteva fa%ilii de li%&i, n pri%ul rnd, Cele fino-u#rice $ cu vechi%e pe continentG n nord $ finlandeza 3 n =inlanda4 i estona n Estonia, li%&ile sa%i vor&ite de laponi n nordul rilor scandinave i li%&a %a#hiar 3 n Un#aria i n unele pri din 2o%nia, <lovacia, Ucraina i nordul <er&iei48 de ase%enea, cteva li%&i 3%ordvina, ud%urta, hanti %ansi etc4 de pe teritoriul unor provincii autono%e din cadrul =ederaiei 2use. ;n ara Bascilor i "avarra, n nordul <paniei i %ai puin n sudul =ranei se %ai vor&ete li%&a &asc, o li%& izolat, ne nrudit cu nici o alt li%& vor&it pe continent 3se pare c este una din cele %ai vechi li%&i de pe continent, dac nu cea %ai veche4. 0vi

=a%ilia li%&ilor turcice este reprezentat deG li%&a turc vor&it n Turcia i Ciprul de "ord, dar i de %inoriti i%portante n Cer%ania, !landa, i Bul#aria, %ai %ici n Crecia, 2o%nia etc.8 li%&i ca ttara8 &a+ira, ciuvaa8 +al% +a n repu&lici sau re#iuni autono%e din cadrul =ederaiei 2use i Ucrainei 3ttarii din Cri%eea4 i, n vecintatea lor, ##uza $ vor&it de o %inoritate din 2epu&lica Moldova8 azera $ li%&a %a9oritii din Azer&aid9an 'e ase%enea, n Caucaz se vor&esc, din vechi%e, li%&i din fa%ilia li%&ilor caucaziene precu% #eor#iana n Ceor#ia, cecena, avara, a&haza, li%&ile cer+ezilor etc. =a%ilia li%&ilor se%itice e reprezentat de li%&a %altez, oficial n Malta, i de li%&a ara& vor&it de %inoriti nu%eroase de istorie recent n =rana, !landa, <pania, precu% i de i%i#rani ara&ofoni n Marea Britanie, <uedia i alte ri occidentale. E0ist i o diaspor so%alian i etiopian n Italia, =rana, !landa etc.

'atorit i%i#raiei din fostele colonii, e0ist i co%uniti vor&itoare de li%&i africane din fa%ilia li%&ilor ha%itice, sudaneze, &antu 3de pild, n =rana i Marea Britanie etc4 sau a li%&ilor %alaezo-polineziene $ de e0e%plu, n !landa, =rana, Marea Britanie. ;n unele orae occidentale e0ist cartiere populate de vor&itori de li%&i din fa%ilia sino-ti&etan $ %ai ales chinezi i vietna%ezi $ de pild, n =rana i 2e#atul Unit $ sau co%uniti &ilin#ve de i%i#rani vor&itori de li%&i a%erindiene, n <pania. Multilin#vis%ul i aprarea li%&ilor re#ionale i %inoritare sunt recunoscute ca scopuri politice n Europa de astzi. ;n acelai ti%p, se acord nse%ntate i co%&aterii %ar#inalizrii i izolrii cronice a %inoritilor %ai recent i%i#rate, %ai ales din ri e0tra-europene, n scopul pro%ovrii inte#rrii lor econo%ice, culturale i lin#vistice.

0vii

Cel %ai %are stat de pe continent este =ederaia 2us, chiar dac se ia n considerare doar partea sa european, 2usia fiind %ai %are dect orice alt stat european. 'ouzeci i apte din rile Europei co%pun Uniunea European i sunt puternic inte#rate din punct de vedere politic i econo%ic. Ta&elul de %ai 9os afieaz o list a rilor europene #rupate dup re#iunile folosite de ctre !r#anizaia "aiunilor Unite

0viii

Europa transcontinental i AsiaG

Numele regiunii Capital

Ar%enia Azer&aid9an Ceor#ia Iazahstan Turcia

Suprafa
,>.*)) */./)) />.6)) ,.6,A.>)) 6*7.1/,

Populaie
7.,,>.>)) *./,(.))) A.//(.A67 (1.,(6.6(( 6).1*/.,1/ ()( >6 /A 1,/ >7

Densitatea
Erevan Ba+u T&ilisi Astana An+ara

Europa de est si vestG Numele regiunii Suprafa Capital Belarus Bul#aria 2epu&lica Moldova .olonia 2epu&lica Ceha 2o%ania 2usia <lovacia Ucraina Un#aria Austria Bel#ia Elveia =rana Cer%ania ?iechtenstein ?u0e%&ur# Monaco ,)6./)) (().>() 77.*A7 7(,./*1 6*.*// ,7*.7>( 7.>/).))) A*.*A1 /)7.6)) >7.)7) *7.*1* 7).1() A,.,>) 1A6.)7) 716.),( (/) ,.1*/ (,>1

Populaie
().771.7*, 6./,(.776 A.A7A.1A6 7*./,1.A6* ().,1/.6/) ,(./>*.(*( ()/.)76.(A7 1.A,,.7// A*.7>/.A6) ().)61.)7A *.(/>.>,> ().,6A.1>1 6.1)6.))) 1>.6/1.>*7 *7.,1(.*1( 7,.*A, AA*.1/> 7(.>*6 A>,* /*,6 (7(,) (,7,1 (7),( >(,) ,/,* (((,) *),, ()*,7 >6,A 77/,* (6/,* ()>,7 ,77,, ,)1,7 (67,1 (/.A)7,/ ,,.A)7

Densitatea
Mins+ <ofia Chiinu 5arovia .ra#a Bucureti Moscova Bratislava Iiev Budapesta 5iena Bru0elles Berna .aris Berlin 5aduz ?u0e%&our# Monaco

Europa sociopoliticG

Numele regiunii Capital

Israel Cipru

Suprafa
/6.>( >.,1( 7.16,.))) 6**.A16

Populaie
A>,6 *1

Densitatea
Tel Aviv "icosia

(A( Europa de sud si nordG Al&ania Andorra Bosnia i @ere#ovina Croaia Ci&raltar 32e#atul Unit4 Crecia Italia Macedonia 3=R24 Malta Muntene#ru .ortu#alia <an Marino <er&ia <lovenia <pania 5atican ,*.6A* A/* 1(.(,> 1/.1A, 1,> (7(.>A) 7)(.,7) ,1.777 7(/ (7.*(, >(.1/* /( **.7/( ,).,67 1)A.*1( ),AA 7./)).1,7 /*.A)7 A.AA*.1)) A.A76.A/) ,6.6(A ()./A1.7A7 1*.61(.6(( ,.)1A.*)) 7>6.A>> /(/.,1* ().)*A.,A1 ,6.67) >.//7.6A, (.>7,.>(6 A1.)/(.,6A >)) (,1,, (A/,, 66,1 66,6 A./>6,7 *),6 (>(,/ *(,( (.,16,> AA,/ ((),( A1A,/ ()>,A >1,7 *>,7 *>,7 (()*.,16 Tirana Andorra la 5ella <ara9evo Da#re& Ci&raltar Atena 2o%a <+op9e 5alletta .od#oria ?isa&ona <an Marino Bel#rad ?9u&l9ana Madrid Cetatea 5aticanului

Sland 3=inlanda4 'ane%arca Estonia =inlanda CuernseQ 32e#atul Unit4 Insula Man 32e#atul Unit4 Insulele =eroe 3'ane%arca4 nsulele <val&ard Islanda FerseQ 32e#atul Unit4 ?etonia

(.11, A7.)>A A1.,,/ 77/.1>7 6* 16, (.7>> /,.)A> ()7.))) ((/ /A.1*>

,/.))* 1.7/*.*1A (.A(1./*( 1.(16.176 /A.1*6 67.*67 A/.)(( ,.*/* 7)6.,/( *>.661 ,.7//.1(1

(/,* (,A,/ 7(,7 (1,7 *,*,) (,>,( 7,,> ),)A/ ,,6 667,> 7/,/

Marieha%n Copenha#a Tallinn @elsin+i <t. .eter .ort 'ou#las TTrshavn ?on#Qear&Qen 2eQ+9avU+ <aint @elier 2i#a

?ituania "orve#ia 2e#atul Unit 2epu&lica Irlanda <uedia

/1.,)) 7,A.,,) ,AA.*,) 6).,*) AA>.>/A

7./)(.(7* A.1,1.((/ /(.()).*71 A.,7A.>,1 >.)>).((7

11,, (A,) ,AA,, /),7 (>,6 (,7,/

5ilnius !slo ?ondra 'u&lin <toc+hol%

Insula Cipru este situata in re#iunea !rientului Mi9lociu, in Marea Mediterana, deli%itata in teritoriu de <iria in 5est si Turcia in <ud. !fera tot ceea ce e %ai fru%os in Crecia si TurciaG pla9e %editeraneene insorite, sate fer%ecatoare si ruine ale civilizatiei antice. In Cipru, pri%ele livezi in%u#uresc in Ianuarie si pana spre %i9locul lunii =e&ruarie sunt de9a inflorite. In Martie zilele sunt inca racoroase, cu te%peraturi de apro0i%ativ (>C. Inceputul pri%averii este o perioada %inunata pentru a vizita Cipru datorita te%peraturilor opti%e si a faptului ca %a9oritatea ruinelor sunt incon9urate de un covor de ane%one rosii si alte flori sal&atice. 5ara incepe la inceputul lunii Mai si dureaza pana la %i9locul lunii !cto%&rie si presupune te%peraturi inalte, cer senin si &rize racoroase dinspre %are. Este sezonul ideal pentru innot, pla9a si intrea#a #a%a de sporturi acvatice, de la navi#atie pana la scufundari. In aceasta perioada locatiile arheolo#ice vor fi vizitate fie di%ineata devre%e, fie seara tarziu, evitand perioada cea %ai calduroasa a zilei. Chiar si in perioadele foarte calduroase, cand te%peratura a9un#e la 7, C pe pla9a 3sau chiar %ai %ult4, te%peraturile din %untii Troodos sunt reconfortante, transfor%and %untele intr-un loc ideal pentru e0cursii sau rela0are.

Ruinele salamis

Marea Mediteran

Franta este cea %ai %are tara din Europa !ccidentala, cu doua fatade %ariti%e 3!ceanul Atlantic si Marea Mediterana4.

Catedrala Notre Dame

Turnul Eiffel

Champs Elyssees

Catedrala Notre Dame

Turnul Eifel

Tenerife apartine arhipela#ului Canare for%at din 6 insule , situat in !ceanul Atlantic, nu%ite si Insulele .ri%averii Eterne, este una din destinatiile unde se poate face pla9a tot ti%pul anului. Tenerife este locul ideal pentru pla9a si scufundari .

Drago milenario

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0

10 9 8 8 7 7 6 5 4 3 2 1 Dimensiune

Marea Baltic Marea Nordului Marea Neagr Marea Mediteran Marea Marmara Marea Egee Marea as!ic Marea "#o$

RinRuh r

9%

5%
Paris

21%

23% 15%

Londra

27%
stambul

Mas&u 'uss(aro Primele#$!ele )e&to mai populate orase din Europa% omo Manasaro$ar Bled

Mos!o"a

Engle(a

Spaniola

'ran!e(a

Cele mai "orbite limbi in Europa

Rusa

&ermana

taliana

Trafalgar SquareLondra "otre 'a%e de .aris-=ranta Tivoli Cardens'ane%arca

5aticanItalia Muzeul @er%ita#e

*o! 5 cele mai $i#itate

Euro 3EU2 sau V4 Coroan ceh 3CDI4 ?ats 3?s4 ?itas 3?t4 Coroan estonian 3EEI4 Coroan suedez 3<EI4 =orint %a#hiar 3@U=4 Dlot polonez 3.?"4 ?ir sterlin 3CB. sau W4 Coroan danez 3'II4 ?eu ro%nesc 32!"4 ?eva &ul#ar 3BC?4

o o o o o

Bru0elles 3e0ecutiv Xi le#islativ4 <tras&our# 3le#islativ4 ?u0e%&ur# 3curtea supre%4 =ran+furt 3&anca central4 Curtea European de Conturi

2usia este cel %ai %are stat din lu%e dup suprafat,iar China dup nu%rul locuitorilor. Cel %ai %ic stat al lu%ii atat cat suprafata dar si ca nu%r de locuitori este 5atican. Monaco este statul cu cea %ai %are densitate. 2otterda% este cel %ai %are port. 5enetia este oras unic in lu%e prin asezarea in %i9locul la#unei cu acelasi nu%e.

Fean Monnet 2o&ert <chu%an

Ionrad Adenauer Ealter @allstein .aul-@enrQ <aa+ Altiero <pinelli Alcide 'e Casperi

www.infoturis%.ro www.wi+ipedia.co% www.travel.descopera.ro www.foru%.softpedia.co% www.&i&lioteca.ct.ro Atlas-Europa

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

i ii iii iv v vi

Evul Mediu dese%neaz o epoc istoric, cuprins ntre Antichitatea trzie i Epoca Modern,

2enaXterea este denu%irea curentului de nnoire social Xi cultural care a aprut n Europa la sfrXitul Evului Mediu, n secolele al :5-lea Xi al :5I-lea, nnoire caracterizat prin re nviorarea interesului pentru cultura Xi arta antichitYii clasice. vii intrerupere de sarcina viii !r#anizaia "aiunilor Unite
i0 0 0i 0ii