Noaptea...

Noaptea potolit i vnt ade focul n cmin; Dintr-un col pe-o sof ro eu n faa lui privesc, Pn' ce mintea mi adoarme, pn' ce genele-mi clipesc ; Lumnarea-i stins-n cas somnu-i cald, molatic, lin !tunci tu prin ntuneric te apropii sur"nd, !l# ca "pada iernei, dulce ca o "i de var ; Pe genunc$i mi e"i, iu#ito, #raele-i mi ncon%oar &tul iar tu cu iu#ire priveti faa mea plind 'u-ale tale #rae al#e, moi, rotunde, parfumate, (u gruma"ul mi-l nlnui, pe-al meu piept capul i-l culci ; )-apoi ca din vis tre"it, cu mnue al#e, dulci, De pe fruntea mea cea trist tu dai viele-ntr-o parte Nete"eti ncet i lene fruntea mea cea linitit )i gndind c dorm, ireato, apei gura ta de foc Pe-ai mei oc$i nc$ii ca somnul i pe frunte-mi n mi%loc )i sur"i, cum rde visul ntr-o inim-ndrgit *+ desmiard, pn' ce fruntea-mi este neted i lin, *+ desmiard, pn-eti %un ca lumina cea din soare, Pin-eti clar ca o rou, pn eti dulce ca o floare, Pn' nu-i faa mea "#rcit, pn' nu-i inima #trn 1871