Sunteți pe pagina 1din 8

Corect Eu am numai trei picioare. Nu am dect 10000 lei. Fii cuminte! Nu fi fraier! ! fii punctual.

+untii nostri -!iatul a c!rui carte Fata a c!rei carte -!iatul ale c!rui c!ri Fata ale c!rei c!ri -!ieii a c!ror carte Fetele a c!ror carte -!ieii ale c!ror c!ri Fetele ale c!ror c!ri

Comentarii Ca adverb restrictiv, n constructii afirmative se foloseste Am dect 10000 lei. numai, iar n constructii negative se foloseste dect. "entru imperativul afirmativ (fii cuminte!) si pentru Fi cuminte! con#unctiv (s fii punctual) n$am argumente, dar asa e %& Nu fii fraier! 'mperativul negativ se formea(! ntotdeauna cu nu ) ! fi punctual. infinitivul verbului% nu veni, nu pleca, nu uita. *eci, n ca(ul lui a fi, avem nu fi fraier! ingurul motiv pentru care s$ar ad!uga un al doilea i este +untii nostrii articolul ,ot!rt. *ar nostri este ad#ectiv posesiv si nu se articulea(! niciodat!.

Gresit

.ricum altcumva -!iatul al c!rui cine Fata al c!rei cine -!iatul ai c!rui cini Fata ai c!rei cini -!ieii al c!ror cine Fetele al c!ror cine -!ieii ai c!ror cini Fetele ai c!ror cini Eu cree( 3u cree(i El creea(! creare Eu cre( 3u cre(i El crea(! creere

/egula de construcie este acordul 0n cruce1% al / a / ai / ale se acord! cu obiectul (cartea / crile), iar crui / crei / cror se acord! cu posesorul 2biatul / fata etc&.

4erbul a crea, desi se termin! n -ea, nu este un verb de con#ugarea a ''$a, ci de con#ugarea '. ufi5ul este -a, iar r!d!cina este cre-. "entru usurint!, con#ugati$l ca si pe a lucra, nlocuind lucr- cu cre-. .riunde a lucra se con#ug! cu un e, a crea se con#ug! cu doi 2eu lucrez eu creez&. Formele crez, crezi, creaz e5ist! n limba romn! n cu totul alt conte5t6 ele sunt con#ug!ri populare ale verbului a crede. *ac! infinitivul verbului se termin! n -ia, (a ntemeia, a ncleia) atunci litera i apare si la persoana ' a timpului pre(ent, altfel nu (a crea, a agrea). "ronume de nt!rire

Eu cree( Eu agree( Eu ntemeie( Eu ncleie( Masculin Eu nsumi 3u nsuti El nsusi

Eu creie( Eu agreie( Eu ntemee( Eu nclee( .ricum altcumva

Corect Noi nsine 4oi nsiv! Ei nsisi Feminin Eu ns!mi 3u ns!t Ea ns!si Noi nsene 4oi nsev! Ele nsesi 2nsele& /epercusiune .probriu Complet *elincvent

Gresit

Comentarii

/epercursiune .probiu Complect *elicvent *elictvent "ione(!

"iune(! Crevet!, pl. crevete *..+8 accept! si versiunea crevete : creveti. Crevete, pl. creveti uport, pl. suporturi uport, pl. suporti -alot, pl. -aloturi, baloti "aloti este o form! acceptat! de *..+8. Acumulator, pl. Acumulatori, #cumulatori este o form! acceptat! de *..+8 acumulatoare ;aser, pl. lasere ;aser, pl. laseri /eactor, pl. reactoare /eactor, pl. reactori Festival, pl. festivaluri <ant!, pl. #ante =rep sau grepfrut 'ngrediente2pl.lui ingredient& Amndurora 2dativul lui amndoi& *e asemenea +erit! s! astepti Ce$i cu c!rtile astea pe mas!> erviciu +i$ar pl!cea Festival, pl. festivale <eant!:geant!, pl. #enti:genti .ricum altcumva 'ngredienti

7 urmare *ispret prin care societatea condamn! faptele nedemne sau persoanele care le comit. *..+ si *..+8$ul nu accept! forma complect. elicvent este doar o form! acceptat! de *E9 2dar nu si de *..+ si *..+8&. !ionez este doar o form! acceptat!.

Cum spunem tuturor, nu totorur, la fel spunem si amndurora. *easemenea easemenea nu e5ist! n *E9. e merit! s! astepti 4erbul a merita nu este refle5iv. Ce$s cu c!rtile astea Folosirea verbului a fi la plural nu are sens si nu are leg!tur! pe mas!> cu faptul c! vorbim despre mai multe c!rti. ervici $ervici nu e5ist! n *E9. +i$ar place 'nfinitivul verbului este a plcea , iar conditional$optativul se formea(! cu verbul au5iliar a avea 2n acest ca(, ar& si cu Amndorura

Corect Cartea de pe noptier!

Gresit infinitivul. Cartea dup! noptier!

Comentarii

Cartea pe care am citit$o .mul pe care l$am ntrebat Cartea care mi$a pl!cut .mul care mi$a r!spuns

Cartea care am citit$o .mul care l$am ntrebat

?n toate ca(urile avem de$a face cu propo(itii subordonate% 0pe care am citit$o1, 0pe care l$am ntrebat1 etc. ?n primele dou!, 0pe care1 este complement direct, ar!tnd asupra cui se efectuea(! actiunea% !e cine am citit% !e ea, pe carte. !e cine am ntrebat% !e el, pe om. Complementul direct este n ca(ul acu(ativ, de aceea este nevoie si de prepo(itia pe. ?n ultimele dou! ca(uri, 0care1 este subiect, ar!tnd cine face actiunea% &ine a plcut% &artea. &ine a rspuns% 'mul. ubiectul este n ca(ul nominativ, de aceea nu este nevoie de prepo(itia pe. &artea care am citit-o este o contaminare ntre cele dou! constructii si este incorect!.

.ptulea +! doare apendicele. +! dor amigdalele.

.ricum altcumva +! doare apendicita. +! doare amigdalita. Copii se #oac! Cobaiii sunt ro(!toare

Apendicita si amigdalita sunt boli. Ele nu sunt p!rti ale corpului, deci nu au cum s! doar!. ?n cele mai multe ca(uri, forma de plural articulat a substantivelor masculine se formea(! prin ad!ugarea literei i la forma nearticulat!. ubstantivele care au doi i la plural (copii, ulii, vizitii) cap!t! trei i n forma articulat! (copiii, uliii, vizitiii), iar substantivele care au un singur i la plural (oameni, cobai) cap!t! doi i n forma articulat! (oamenii, cobaii).

@n copil, doi copii Copiii se #oac! @n cobai, doi cobai Cobaii sunt ro(!toare

+a#oritatea salariatilor este multumit!...

Cel mai bine pl!tit! doctorit! "n! num!r pn! la trei s! plecati de$aici! *!$te la o parte! *ati$v! #os!

Este pur si simplu vorba despre acordul subiectului cu predicatul. (a)oritate este la singular, deci si verbul a fi +a#oritatea trebuie pus la singular. Ce$i drept, ma)oritate este un salariatilor sunt substantiv colectiv, cu sens de plural, dar forma gramatical! multumiti... este n continuare cea de singular. @n e5emplu si mai elocvent este tineretul merge la mare 2nu tineretul merg la mare). Formarea superlativului cu e5presia cel mai se refer!, n Cea mai bine pl!tit! acest ca(, la adverbul bine, nu la ad#ectivul pltit. *octorita doctorit! nu este cea mai pltit, ci cea pl!tit! cel mai bine "n! num!r la trei Num!r!m 2de la unu& pn la trei. "robabil pre(enta primului s! plecati de$aici! pn creea(! confu(ie, dar este necesar si cel de$al doilea. *e$te la o parte *!deti$v! #os.

Corect Nu face asta. C,iuvet! A avansa *e ce r(i> ?mi place cineva .rar, pl. orare *ra#eu, pl. dra#euri "ret mare sandvici : sendvis Nes 2prescurtare de la nescafe& ;ubrifiant "resedintie Anticamer! =enufle5iune /emarc!, pl. /emarce, remarci angvin ! aib! parte Abia El:ea se asa(! Clasa nti Clasa ntia Colonel, pl. colonei

Gresit Nu f! asta. =,iuvet! A avansa nainte *e ce te r(i>

Comentarii 'mperativul negativ se formea(! cu infinitivul verbului% nu mnca, nu vorbi, nu pleca. *eci, nu face.

# avansa implic! notiunea de naintare. A rde este verb intran(itiv, nu refle5iv. &ineva este subiect gramatical, deci trebuie pus n ca(ul ?mi place de cineva nominativ, f!r! prepo(itia de. .rar, pl. orarii *ra#eu, pl. dra#ee @n produs este scump atunci cnd pretul s!u este mare. !ret "ret scump scump este o struto$c!mil!. .ricum altcumva ursa %*..+8 Ness ;ubrefiant "resedentie Antecamer! =enofle5iune Cuv de ba(a%1presedinte1

.bs.% *emarci este o form! acceptat! de curnd de *..+8. anguin ! aibe parte Abea El:ea se asea(! Clasa a$ntia Colonel, pl. coloneli ticl! de un Ailogram =resal! "n! la adnci b!trnete .ra una .ra doi .ra doispre(ece .ra dou!(eci i una 4olumul se m!soar! n litri. *ac! umplem o sticl! de un litru cu mercur, ea va cnt!ri peste 1B Ailograme, iar dac! o umplem cu ulei de floarea soarelui, ea va cnt!ri numai C80 de grame! *eci 0sticl! de un Ailogram1 nu are sens. ;a fel ca si repezeal, umezeal 2nu repezal, umezal). #dnci este la plural, deci si btrneti trebuie pus la plural. Este gresit argumentul c! aici s$ar face acordul cu or!. e foloseste pur si simplu din motive de traditie% pe vremuri se folosea (un) ceas/ (dou) ceasuri nu or. ?ntre timp ceas s$a sc,imbat cu or, ns! structura s$a p!strat. ursa% *..+ 8

"n! nu demult, singura constructie corect! era Clasa nti. *..+8 permite, spre deosebire de lucr!rile normative anterioare, si constructii de tipul Clasa ntia.

ticl! de un litru =reseal! "n! la adnci b!trneti .ra unu .ra dou! .ra dou!spre(ece .ra dou!(eci i unu .ra dou!(eci i dou!

Corect Am luat un pi5 de la ei si li l$ am dat napoi .bstetric! ;iniste! ! se aud! musca!

Cu surle si tobe

Gresit Comentarii .ra dou!(eci i doi Am luat un pi5 de *eoarece am dat pi5ul napoi mai multor persoane, corect la ei si i l$am dat este ...li l-am dat... napoi .bstretic! *aca musca nu se aude, probabil e g!l!gie. *ac! tineti ;iniste! ! nu se neap!rat s! folositi negatia, spuneti% +iniste! $ nu se aud aud! musca! nici musca! urla si trmbita sunt amndou! instrumente de suflat. . Cu surle si trmbite parad! militar! are att instrumente de suflat, ct si de percutie. *atorit! publicului *up! datorit se foloseste dativul. Articolul posesiv a (al, ai, si a ncura#!rilor ale) este specific genitivului, deci nu are ce c!uta aici. acestuia... -ranul este de#a locatie nseamn! 0c,irie1, nu este un cuvnt mai pompos consacrat ca locatie pentru loc de vacant! Calamar Folosim pluralul nivele numai pentru nivelul ca instrument care serveste la determinarea liniei (sau a pozitiei, a suprafetelor & Era crispat si Fortuit nseamn! 0neprev!(ut, inopinat, ntmpl!tor1, nu (mbea fortuit. 0fortat1. Ad#ectivul pronominal demonstrativ se acord! n gen, num!r cartea anului acesta si ca( cu substantivul determinat. El se nseal!. ... la toate nivelele ... 4rea s! 2te& nsale. Eu crap 2de rs, de ciud!&. 3u crapi 2de rs, de ciud!&. Cnd am venit la tine, tu plecasei de#a. Ne$am v!(ut doar odat! n ultimul an. A fost o dat! ca niciodat!... . dat! cu Ana, a Forma nsale este valabil! doar pentru ,a pune saua pe...-.

*atorit! publicului si ncura#!rilor acestuia...

-ranul este de#a consacrat ca loc de vacant!. Calmar

... la toate nivelurile ... +ulte din marile descoperiri au fost f!cute fortuit. cartea anului acestuia El se nsal!. 4rea s! 2te& nsele. Eu cr!p 2de rs, de ciud!&. 3u cr!pi 2de rs, de ciud!&. Cnd am venit la tine, tu plecasesi de#a. Ne$am v!(ut doar o dat! n ultimul an. A fost odat! ca niciodat!... (cndva) .dat! cu Ana, a venit si

Forma verbului la indicativ, mai mult ca perfect, persoana a ''$a, singular se construieste cu terminatia $sesi, nu $sei% plecasesi, pl!cusesi, mersesesi, coborsesi, iubisesi. . dat! se scrie desp!rtit numai cnd indic! enumerarea 2o dat!, de dou! ori&. Cnd are unul din sensurile 0cndva1, 0concomitent1, 0deodat!1, se scrie legat, fiind adverb.

Corect Gresit -arbu. (concomitent) venit si -arbu. Era vesel si odat! s$a ntristat. Era vesel si o dat! (deodat) s$a ntristat. ! cere$ti voie ! cereti voie nainte s! nainte s! plecati. plecati. Nu trage$ti! Nu trageti! Cereti drepturile Cere$ti drepturile tale. tale. 3rage$ti p!tura pe tine. 3rageti p!tura pe tine. As venii si eu cu voi. Ct am putut dormii! A fost investit n A fost nvestit n functia de ... functia de ... Cine sur la Cine surd la vn!toare. vn!toare. A da sfar! n tar! A da sfoar! n tar! As veni si eu cu voi. Ct am putut dormi!

Comentarii

3i se desparte prin cratim! atunci cnd are rol de pronume, fiind forma prescurtat! a lui ti% cere$ti 2tu, tie, drepturile tale&, trage$ti 2tu, tie, p!tura pe tine&. Cnd indic! desinenta de plural, persoana a ''$a a verbelor, si se scrie desigur lipit de verb% voi cereti, voi trageti.

'nfinitivul verbului nu are nevoie de un i n plus. ?n primul ca(, verbul este la modul conditional$optativ, care se construieste ntotdeauna cu forma de infinitiv a verbului. ?n al doilea ca(, verbul este c,iar la infinitiv. investit nseamn! folosit ntr$o afacere, plasat 2se refer! la capital&. E5presia are sensul% 0pe nepreg!tite1, iar culoarea 2sur& nu are niciun efect asupra performanelor cinelui la vn!toare...

Ad#ectivele care la origine sunt comparative i superlative% e5terior, interior, superior, inferior, optim, e5celent sau cele care Conditiile cele mai e5prim!, prin sensul lor, superlativul% ultrasensibil, splendid, Conditiile optime optime perfect nu formea(! grade de comparaie. . list! complet! . list! foarte complet! *e asemenea nu formea(! grade de comparatie nici ad#ectivele care e5prim! o nsuire absolut!% po(itiv, negativ, complet, mort, viu, principal, gravid!, mi#lociu, prim etc. *in cau(a la *in cau(a vremii urte, n$am 0*in cau(a1 este o locutiune prepo(itional! care cere vremea urt!, n$am mai mers la munte. ntotdeauna ca(ul genitiv. mai mers la munte. 'ntreprinde, ?ntreprinde, ntreprindere, 3oate cuvintele din aceast! familie se scriu 2si se pronunt!& intreprindere, ntreprin(!tor... doar cu , nu cu i. intreprin(!tor... +! risc s! dau un /isc s! dau un pronostic... pronostic... C,iar dac! unele dictionare mentionea(! c! risca este si /isti s!$l nfrunti pe sef> 3e risti s!$l nfrunti refle.iv, aceste forme sunt nvec,ite si nerecomandate. pe sef> Antidrog Anti$drog ?n general, n limba romn!, prefi5ele se scriu lipite de Nerespectuos Ne$respectuos cuvntul care le urmea(! si nu se despart prin cratim!. /!spoimine /!s$poimine ;e$am multumit celor care m$ ;e$am multumim la Celor, unuia, la trei, la asemenea:astfel de oameni sunt au a#utat. cei care m$au a#utat. complemente indirecte. Ele r!spund la ntrebarea 0cui i$am multumit>1 2celor etc.&, nu la ntrebarea 0la cine i$am

Corect '$am multumit unuia dintre cei care m$au a#utat. ;e$am multumit la trei dintre cei care m$au a#utat. ;e$am multumit la asemenea:astfel de oameni pentru a#utorul dat.

Abrogarea legii adoptate acum un an

Comentarii multumit>1 2la cei etc.&. Acest gen de complement indirect st! ntotdeauna n ca(ul dativ 2celui etc.&. 4arianta la cei nu este propriu$(is o greseal!, ci mai curnd un stil de vorbire '$am multumit la nengri#it! sau o form! popular!. unu dintre cei care ;imba literar! accept! constructia cu prepo(itia la numai m$au a#utat. cnd complementul indirect este e5primat printr$un numeral invariabil 2de e5emplu trei& sau are ca determinant un ad#ectiv invariabil 2de e5emplu asemenea, astfel&. Cnd un atribut este e5primat prin ad#ectiv 2provenit din participiul verbului a adopta, n acest ca(&, ad#ectivul se Abrogarea legii acord! ntotdeauna n gen, num!r si ca( cu substantivul pe adoptat! acum un care l determin!. ?n acest ca(, legii este n ca(ul genitiv, deci an si adoptate trebuie declinat n ca(ul genitiv. Corect este asadar legea adoptat!, dar legii adoptate.

Gresit

Numai stiu ce s! Nu mai stiu ce s! cred. cred. Numai se scrie ntr$un cuvnt cnd are sensul de 0doar1. Numai tu stii ce s$a ntmplat. Nu mai tu stii ce s$a Cnd arat! ncetarea unei actiuni, nu mai se scrie separat. ntmplat. +ostr! 2cu sensul de +onstr! esantion, prob) A mpodobi A npodobi ?nainte de b sau p se pune aproape ntotdeauna consoana m, A mproca A nproca nu n. Fac e5ceptie cuvintele compuse 2snpetru, nonprofit& si A se mbuiba A se nbuiba cuvintele mprumutate literal din alte limbi 2,ornpipe&. A mbiba A nbiba .u!lele sunt .u!le sunt proaspete. proaspete. ?ncondeierea ou!lor este o ?ncondeierea traditie frumoas!. ou!lelor este o traditie frumoas!. 3ont!l!u 3!nt!l!u 2provine din tont&. ?ncontinuu se scrie ntr$un cuvnt atunci cnd are valoare de adverb 2ec,ivalent cu mereu, ntruna& si desp!rtit atunci cnd "lou! ncontinuu "lou! n continuu. avem prepo(itia n si ad#ectivul continuu. 2incontinuu&. /omnia este 'ncontinuu este ec,ivalent cu ncontinuu6 a nu se confunda cu /omnia este n continuu ncontinuu progres. discontinuu 2confu(ie care ar putea fi generat! de alte perec,i progres. de antonime formate cu prefi5ul in% consecvent inconsecvent, constant inconstant, etc.&. tatele @nite ale 3rebuie f!cut acordul n num!r ntre subiect si predicat. *e tatele @nite ale Americii Americii este o tar! remarcat c! si atunci cnd se folosete prescurtarea @A sunt o tar! mare si puternic!. mare si puternic!. trebuie folosit pluralul! @n summum de . sum! de calit!ti calit!ti Ascult! mu(ic! la Ascult! mu(ic! la ;a ma5imum este o locutiune adverbial! ma5imum:minimum. ma5im:minim. *oar ma5im este ad#ectiv. Ca substantiv ns!, ma5imum este

Corect +a5imum de profit cu un minim efort. Codrii nver(iti sunt frumosi. ?nver(itii codri fream!t!. "antalonii albastri s$au rupt. Am discutat despre niste parametri importanti. "arametrii cei mai importanti au fost discutati. 1&N$are niciun c,ef s! fac! ce i se cere. 8&Nu e naiv si nici un om nestiutor. B&+! confundati, eu nu am nici un frate, nici mai multi. D&N$a venit niciunul. E&Nu$mi place nici unul, nici cel!lalt. F&N$are nici 2m!car& un prieten.

Gresit Comentarii +a5im de profit cu sinonim cu ma5im un minimum efort. ubstantivele masculine au, la forma de plural articulat cu articol ,ot!rt, doi i 2sau trei, n ca(ul cuvintelor ca uliii, vi(itiii, copiii&. Cnd e5ist! un ad#ectiv antepus .ricum altfel substantivului, el preia accentul% codrii nver(isi, dar nver(itii codri. ?n sintagma niste parametri importanti, articolul este ne,ot!rt 2niste&, asadar toate cuvintele se scriu cu un singur i. N$are nici un c,ef s! fac! ce i se cere. ?n e5emplul 1& avem un ad#ectiv pronominal negativ, care, Nu e naiv si niciun conform *..+8, se scrie ntr$un singur cuvnt. om nestiutor. ?n 8& nici este adverb, iar un articol. +! confundati, eu ?n B& nici este con#uncrie, iar un numeral. nu am niciun frate, ?n D& avem un pronume negativ, scris ntr$un cuvnt, nici mai multi. conform *..+8. N$a venit nici unul. ?n E& nici este con#unctie, iar unul este pronume ne,ot!rt. Nu$mi place ?n F& posibilitatea intercal!rii adverbului m!car ntre nici si niciunul, nici un este un test util pentru a scrie separat cele dou! cuvinte. cel!lalt.