Omul de zapada

Omul de zapada Are guturai. Tare i-ar fi buna O cana de ceai. Zice iepurasul, Indulcindu-si glasul: " -Iti ofer un ceai, Dar te costa...nasul!"

/ol, in cri%at, sta-n ograda, Omul nostru de zapada ici sosoni n-are macar ici manusi si nici fular. -'ama, ada-l la caldura, $i sa-i dam ca-i tare frig, "eai fierbinte si-un co%rig!

Iar pe piept, perec,i, perec,i, Are mosul nasturi %ec,i. $i mai are un nas ros "a o creasta de cocos.

Iarna
$untem plini de bucurie! ",iar daca %a %iscoli Imbracati bine %om fi, "u caciula si palton, "u manusi si cu sosoni.

Ninge ninge!
inge, ninge, ningencetisor cade, cade cate-un fulgusor. !ai copii la derdelus !ai copii la sanius. inge, ninge, ningencetisor "ade, cade-un fulg usor "ampul, pomii-ntregul sat !aina alba-au imbracat.

/erul
Asta noapte gerul A batut la geam. "ine sa-l auda0 Daca eu dormeam. A cazut zapada si s-a luminat... -ai! "e flori frumoase /erul a pictat.

Eu sunt omul de zapada

Fulgul de zapada
Pe obraz, pe nas, pe umar, Tot cad fulgii fara numar S-a oprit in palma unul, Iute, iute, inchid pumnul Desfac pumnul, nde-i fulgul! "m in mana-un strop de roua, Sau un bob de apa, ploua! S-a topit in mana mea #a o lacrima de nea Pe obraz, pe nas, pe umar, Tot cad fulgii fara numar S-a oprit in palma unul, Iute, iute, inchid pumnul$ Desfac pumnul nde-i fulgul! "m in mana-un strop de roua, Sau un bob de apa, ploua! S-a topit in mana mea #a o lacrima de nea$

#u sunt omul de zapada Asezat in colt de strada, -antul si cu soarele 'i-au topit picioarele.

Omul de omat
#u sunt omul de omat, $ingur nu mai %reau sa fiu. -am cu cine sa ma &oc $i pe alti copii, nu-i stiu. 'a bucur ca %-am aflat (oate ca-mi %eti da si mie )n fular si-o palarie* +iindca, astea sunt cam %ec,i, $ufla %antul prin urec,i... $i, de-aceea am racit. -orbesc gros si ragusit.

",iar daca-s mai mititel u sunt suparat defel. +ulgii cand incep sa cada $e asterne iar zapada.

Toti copiii %or %eni, Impreuna %or trudi, Dintr-un bulgare mai mare Imi %or face iar picioare.

Iarna ne-a sosit in zori

Iarna a sosit in zori, 2a fereastra ne-a pus flori. A sosit cu gerul ei "u zapada si polei!

Bradulet, bradut, dragut

.radulet, bradut, dragut, inge peste tine! !aide, ,ai, in casa mea, )nde-i cald si bine (om de Anul ou te fac, O, ce bucurie, "u beteala am sa tembrac $i stelute, o mie!

Omul de zapada
$pri&init intr-un toiag $ta-n ograda un mosneag (oarta-n cap o oala %ec,e 1asturnata pe-o urec,e. Oc,ii negri si luciosi $int carbuni din %atra scosi u-i lipseste nici lulea (arca pufaie din ea. "at de %eseli suntem noi, Alergam sprinteni %ioi, "u zapada ne &ucam $i cu bulgari aruncam!

Ger cumplit

$aniuta %a pleca $i pe partii %a zbura! "lopoteii %or suna $i pe noi ne-or bucura!

"at de %eseli suntem noi, Alergam sprinteni %ioi, "u zapada ne &ucam $i cu bulgari aruncam !

astepta aieti cuminti si fete mici ca tine. Si intr-o sara, Dumnezeu-cel-Sfant Intinde mana-i buna spre pamant Si-anina-n cer, de-un fir de borangic, !n pui de stea pentru Isus cel mic... "tunci pe nevazute cararui, #orneste Mos-Craciun cu sacul lui, Si cand adoarme zvonul de colinda, El bate-ncet Ia usa de la tinda. " fosit, mosneagul bun, si-acum un an, Dar tu erai prea mica si nu stii$ %i-a pus sub perinuta jucarii Si-un cercelus cu piatra de margean. Iar cand a fost sa iasa din iatac, Maicuta l-a pandit de dupa usa, Sa nu te vare din gresala-n sac, Ca pe-o papusa&

!ite cum$ (a spune adea... Iarna-n noapte, pe zapada, El trimite cate-un inger )a fereastra ca sa vada... Ingerii se uita-n casa (ad si spun, iar mosul are Colo-n cer, la el in tinda, #e genunc*i o carte mare. Cu condei de-argint el scrie Ce copil si ce purtare... Si de-acolo stie Mosul, Ca-i siret el, lucru mare.

Iarna, iarna, esti frumoasa, "and nu esti prea friguroasa! "a ne-aduci gramezi de nea $i plimbari cu sania!

"at de %eseli suntem noi, Alergam sprinteni %ioi, "u zapada ne &ucam $i cu bulgari aruncam !

%os #raciun
de Otilia Cazimir Eu l-am vazut pe MosCraciun, e un mosneag Cu barba alba, cu cojoc si cu toiag, Ca toti mosnegii care trec pe drum. Departe, intr-o tara fermecata In care nimeni n-a ajuns vreodata, Sta singur cuc intr-un bordei de fum. Si trage mosul, trage din lulea. Si zilele se duc, si iarna vine, Si prin casute-ncep a-l

Darul lui %os #raciun

de Tincuta !oronceanu .erne%ic $ub bradut e o cutie, Inauntru ce sa fie0 Am desc,is-o si: mirare! )n capsor din ea apare. 'os "raciun e buclucas, 'i-a adus un iepuras! )nul %iu, nu &ucarie! $tai ca-s doi! "e bucurie! Doua g,eme de blanita "u urec,i si cu codita. Oare pot mai inspre seara, $a-i in,am la sanioara0

#raciunul copiilor
de Octavian 'oga Dragi copii din tara asta, (a mirati voi cum se poate, Mos Craciun, din cer de-acolo, Sa le stie toate, toate.

Stiloul magic
Te&t' Simona Ioni( Desene' "ntonia )*e+e ,- ani.

"le&andra este o feti( cu prul negru ca pana corbului /i ochii de un albastru magnific$ Draga noastr0 "le&andra tocmai s-a 1ntors de la /coal. A scos din ghiozdan cr(ile, caietele /i penarul. S-a splat pe mini /i s-a ndreptat spre buctrie. Mama o a/tepta la mas. Dup terminarea mesei aceasta se ridic /i i mul(ume/te mamei pentru mncarea delicioas0$ - Saru2mana pentru mas0, 1i spune ea mamei$ - S0-(i fie de bine, draga mea /i s cre/ti mare3 4a 1ntoarcerea 1n camer05$"le&andra g0se/te penarul deschis, iar o oce striga parc implornd ' - Te rog, scoate-m0 de aici3 6reau s0 7orbesc cu tine$ Feti(a uimit se uit de !ur mpre!ur, dar nu zreste pe nimeni. "ocea se auzea dinspre penar. Se uit mai atent /i ede stiloul. #i scoate capacul /i-l pri e/te$ - Tu 7orbeai! - Da, eu$ "m ne7oie de cerneal0 /i te rog ca atunci and scrii s nu mai ape/i tare pentru c m doare, iar peni(a mea se a strica3 "le&andra 1/i cere scuze, l umple cu cerneal /i l a/eaz pe caiet$ - )u 7rei s0-(i scrii temele! - Ba da, dar 1nc0 sunt uimit03 #um de po(i orbi! - 8i noi, stilourile a em ia(. $aide s-(i spun po estea noastr5 - #hiar, te rog5 - Pe c9nd era student la Paris, in7entatorul roman, Petrache Poenaru, a in7entat primul stilou cu pompi (, iar %e&is Edson 'aterman a in entat stiloul cu pompi( ce se poate umple prin intermediul peni(ei, asta se ntmpla n ())*. Ei sunt cei care ne-au dat ia ($ - Foarte interesant3 )u /tiam. +e mi mai po(i spune despre tine, -entru c eu n afar0 de faptul c0 e/ti un instrument de scris care aplic cearneal pe o foaie de hrtie, nu mai /tiu altce a$ - %a bucur0 curiozitatea ta$ #e a/ putea s-(i mai po estesc, Ei, bine. +ele mai echi stilouri sunt penele de scris /i tocurile. Ace/tia sunt stramo/ii mei$ - Dar, 1n afara de ele7i mai folose/te /i altcine a stiloul! - Da$ nii spun c0 stiloul este limba g9ndului$ #u a:utorul nostru s-au semnat documente /i tratate importante. Mai trziu au aprut /i pi/urile cu bil create de %azlo 0iro$ - #are este diferen(a dintre tine /i pi/!

- Diferen(a dintre stilouri /i pi/uri este considerabil. -unctul forte al pi/ului este rezisten (a acestuia, ns la succesul su a contribuit /i faptul c rezer orul ce con(inea o cerneal special era suficient de nc 0pator pentru a scrie mai multe scrisori sau chiar c9te7a capitole de carte, cerneala usc9ndu-se imediat$ De asemenea, cerneala unui pi& este mai 79scoas0 dec9t a unui stilou$ P9n0 1n prezent, se pare c0 nimeni nu a reu/it s rezol e principala problem a pi&urilor cu bil0' scurgerea pastei$ - I(i mul(umesc. Am aflat lucruri noi /i de azi ei fi prietenul meu pentru c mi-ai po estit despre tine /i pentru c mi pot e/prima liber ideile cu a!utorul tu. -romit c de fiecare dat cnd se termin cerneala te 7oi re1nc0rca /i nu oi mai apsa puternic pentru a nu-(i strica peni(a3 - Prea mult0 lume scrie cu pi&ul$ )imeni nu mai 1ntreab0 ast0zi ;"i cum7a un stilou, te rog!; pentru c0 s-ar face de r9s, pesemne$ "proape c-au sugrumat /i 1te rog-ul1 din ntrebare /i a rmas doar un sub(ire2 1Ai un pi/,1$ - I(i n(eleg suprarea, spuse feti(a. #ns de azi, te asigur c eu (i oi fi cea mai bun prieten$ - %ul(umesc. 8i eu te asigur de prietenia mea$ De atunci, "le&andra /i-a fcut temele mai con/tiincioas, nu a mai apsat pe peni( /i nu a mai uitat niciodat s rencarce stiloul $

4ili, testoasa inteleapta

4ili este un pui de broasc0 (estoas. A fost druit unui cuplu de tineri. Atunci cnd /i-au schimbat domiciliul ei au lsat-o pe micu ( ntr-o oal cu ap n apartamentul gol. De acolo a a!uns la 3eo, o feti ( blond cu ochi/orii de un albastru ireal. 3eo era prea micu( /i nu se putea ocupa de %ili, a/a c iar/i, cursul ie(ii lui %ili a luat o alt ntorstur. 4orocul i-a surs /i nu a rmas fr prin(i adopti i. A a!uns ntr-un alt apartament, la eta!ul trei, ntr-un cartier din 0ucure/ti$ "ici a fost cazat0 1ntr-un ac7ariu special, dotat cu o mic0 insuli( unde lui %ili i plcea foarte mult s stea ntins la soare $ <ntr-o bun0 zi, broscu(a noastr, fiind o fire tare curioas a ie /it tiptil, tiptil din ac ariu /i a nceput s strbat ntreaga camer 0$ %ersul ei se auzea u/or pe podea. #i plcea enorm s se plimbe. #i plcea s se uite la tele izor /i s asculte ceea ce orbeau oamenii$ )u mic0 i-a fost mirarea c9nd a 70zut c0 nu era singurul anim0lu( din acea cas. S-a trezit dnd ochi n ochi cu o pisicu (. 5 pisicu( deloc cura!oas. +nd pri irile lor s-au ntlnit pisicu (a a luat-o la goan$ - =ei, stai nu te gr0bi a/a. Eu sunt %ili, tu cine e/ti! - Sunt Pisi$ Pisi nu a7ea 1ncredere 1n nimeni, nici 1n ea 1ns0/i. De fiecare dat cnd roia s fac ce a se ntreba6 15are ce reau s fac este un lucru bun sau ru,1$ Toate acestea se 1nt9mplau pentru c0, mai mereu, era certat0 c9nd f0cea o boac0n0 /i acest lucru o determina s aib regrete /i s-i fie team. Ea chiar nu fcea boacne cu inten (ie, pur /i simplu se ntmpla. A/a s-a ntmplat /i atunci cnd..$ Din dorin(a prea mare de a se mprieteni cu pe/ti/orul auriu ea a drmat ac ariul iar mama ei adopti a certat-o ngrozitor $ 4ili /i pisicu(a s-au apropiat una de cealalt /i ct era ziua de mare stteau la taclale. %ili era o (estoas foarte n(eleapt /i dornic de a mprt/i din n(elepciunea ei$ <ntr-o zi i-a spus pisicu(ei o po este plin de tlc care suna cam a /a' " fost o dat0 o b0tr9n0 broasc0 (estoas care a ea gri! de o fet i(. De cte ori feti(a era trist btrna (estoas i reamintea cele trei cu inte ncura!atoare despre care /i ea la rndul ei aflase de la strbunica ei. Acestea erau ' - #3ti BUN! "sta 1nseamn0 s0-i respec(i pe cei din !ur chiar dac nu e /ti de acord cu ceea ce fac sau zic. S fii tolerant /i s nu te cer(i. S fii generoas /i s nu a/tep(i rsplat pentru faptele tale bune. S mpar (i cu cei din !ur ceea ce tu ai /i s mul(ume/ti de fiecare dat0 c9nd ceilal(i (i ofer spri!inul lor$

- #3ti INTELIGENT! S0 nu te cer(i nici mcar atunci cnd e /ti nedrept(it. S nu regre(i nimic pentru c tot ce se ntmpl se ntmpl cu un scop. S n e (i de la tot ce te ncon!oar. S nu te condamni atunci c9nd gre/e/ti, dac nu gre/e/ti nu e oluezi /i oricine gre/e/te$ S0 nu ui(i c atunci cnd nu cau(i scuze pentru a nu face ce a, de ii mai inteligent $ - #3ti IMPORTANT! >/ti o persoan important pentru cei din !urul tu$ De c9te ori feti(a auzea toate acestea, se 1nsenina /i uita de triste(e$ Pisicu(a a ascultat cu mare aten (ie po estea lui %ili. 7-a plcut att de mult nct a po estit-o /i ea la rndul ei /i i-a a!utat /i pe al(ii s-/i creasc ncrederea n ei n/i/i a/a cum /i %ili, (estoasa 1n(eleapt, a a!utat-o pe ea$

Delfinul prietenos

#ristina /i 8eorge sunt doi copii cumin(i /i respectuo/i. Ei ador animalele. Astzi or merge s-l cunoasc pe Delfi$ Delfi, delfinul cel 7esel$ >ste prietenos /i !ucu/. El este copilul delfinariului. Mul(i oameni in s-i pri easc ghidu/iile$ >ste o zi fierbinte de 7ar0, iar cei doi fra(i, nso(i(i de prin(ii lor, sunt nerbdtori s a!ung la delfinariu$ - "bia a/tept s-l ad pe Delfi am auzit attea despre el, spune ncntat +ristina $ #orpul lui este acoperit cu o piele foarte neted0 ceea ce 1l a:ut0 s0 fie un bun 1not0tor, 1not9nd cu o 7itez0 cuprins0 1ntre ?@ - -@ +ilometri pe or0$ Pielea are culoarea gri, unele rase a79nd /i pete de culoare mai nchis$ #u a:utorul aripioarelor, delfinii 1/i pstreaz direc(ia de not. 3otodat, ele sunt folosite 1n timp ce delfinii 1noat0 unul aproape de cel0lalt, ating9ndu-se cu aripioarele 1n semn de prietenie$ Delfinii au 1ntre AB /i 9:: de col(i. -e ntreaga durat a ie (ii, delfinii nu /i pierd niciun col(. Ei dorm pu(in, plutind la suprafa(a apei /i ridicndu-se din c9nd 1n c9nd pentru a respira$$$ "m auzit at9tea despre Delfi /i m bucur enorm c n curnd l oi cunoa/te /i personal$ )u dup0 mult timp ea 1l pri7ea fascinat0 pe Delfi, care f0cea tot felul de ghidu/ii. Acesta face un salt /i le zmbe/te celor doi copii$ - Oau3 #e dr0gu(. spune 8eorge. 5are cu ce se hrne/te de e a/a zglobiu! - )u /tiu. $ai s-l ntrebm, propune +ristina$ - Delfi, tu ce m0n9nci! - Orice fel de pe/te, rspunse acesta /i fcu nc un salt spre amuzamentul copiilor$ - "m auzit c0 7oi, delfinii, sal7a(i oameni /i indeca(i copiii auti/ti...$ - Da, a/a este. 4oi iubim copiii /i oamenii n general. -rin contactul cu noi copii de in mai deschi /i. ;nul dintre fra(ii mei, care trieste n Marea 4ordului a sal at de curnd un marinar, care czuse n ap 3 - >ste minunat3 spune #ristina$ Dar, doar 1n %area )ordului tr0iesc fra(ii ti! - )u, 1n toate oceanele /i mrile lumii$ Dintr-o dat0, la delfinariu se produce o mic0 zar70$$$$ n copil c0zuse 1n ap0, din dorin(a prea mare de a se apropia de zglobiul delfin. 7mediat Delfi face un salt /i intr sub ap aduc1ndu-l la suprafa( pe micu(. 3oat lumea aplaud. +ristina /i 8eorge sunt /i ei ului(i$ - Iat0 ce 1nt9mplare3 "m fost p0rta/i la aceast ac(iune de sal are /i tocmai ce ne po estea despre cura!ul fra(ilor lui. 8i el este un erou. #i spune +ristina fratelui ei$ - <ntr-ade7ar3 Bra7o, Delf3 Strig0 1nc9ntat George$ - %ul(umesc, dragii mei3 - "cum noi trebuie s0 ne lu0m r0mas bun de la tine, spun copiii$

- %i-a p0rut bine de cuno/tin(. Dac e(i mai ntlni al(i delfini, rog, s-i saluta (i din partea mea, s le spune (i c mi-e dor de ei /i c aflu despre faptele lor, ceea ce m face s fiu mnd ru3 - "/a om face. 4e bucurm c am putut sta de orb cu tine.3e iubim Delfi /i om mai eni s te izitm 3 - %ul(umesc copii /i eu iubesc. S fi(i cumin(i /i s nu-i supra(i pe prin(i3 " fost o zi minunat0 /i o e/perien( de neuitat pentru cei doi fra(i$

#ovestea literelor
In Tara Povestilor, spiridusii munceau din zori si pana in seara pentru a scrie cat mai multe carti cu povesti. Se apropia o zi speciala pentru copii si vroiau ca fiecare copil sa primeasca o carte noua de povesti. Un spiridus aranja hartia si o pregatea pentru tiparit, alt spiridus cara saci cu litere de la Mos Alfabet, iar altul pregatea tusul pentru tiparit. 'os Alfabet era cel mai batran spiridus, el era cel care confectiona literele in atelierul sau. In atelier, avea litere mari, mici, mai groase, mai subtiri, aranjate frumos in cutii. Intr o cutie, era numai litera A de felurite marimi si culori, in alta numai litera ., in alta numai litera ", astfel incat toate literele din alfabet le puteai gasi atunci cand aveai nevoie. Magicianul Povestilor se ocupa cu scrisul povestilor. !e vreo cateva zile, lucra la o carte de povesti in atelierul sau. Incepuse sa scrie o alta poveste. Povestea incepea asa" #A fost odata o mama care a%ea doi copii dragalasi ce locuia intr-un castel de diamant4$ Magicianul Povestilor isi propusese ca aceasta sa fie ultima poveste pe care o scria in acea zi, pentru ca se simtea tare ostenit. Scrisese multe, multe povesti intr o singura zi. Incerca din nou sa scrie" #"astelul se afla pe fundul unei mari de clestar4'mmm! ce somn mi s-a facut4 $ zise 'agicianul (o%estilor in timp ce isi scapa ochelarii de pe nas si adormi cu capul pe masa.

In timp ce 'agicianul dormea, literele au inceput sa discute intre ele" Mie nu mi convine ca povestea sa inceapa cu litera A. !e ce sa inceapa" A fost odata0 spuse nemultumita litera '. Ar trebui ca povestea sa inceapa asa" 'ama a%ea doi copilasi dragalasi . %u litera ' e cea mai importanta& 'ama este cea care da viata copiilor si i iubeste nespus de mult. 'a nu, povestea trebuie sa inceapa asa" A fost odata4 interveni in discutie litera A. %u sunt eu prima litera din alfabet& Alfabetul incepe asa" A, ., ", D, #4 si nu incepe cu litera '. (eea ce spuneti voi, e complet gresit, spuse litera ". Povestea ar trebui sa inceapa cu litera ( si sa sune cam asa" #"opiii dragalasi locuiau intr-un castel de diamant .$ Magicianul Povestilor scrie povesti pentru copii. Asa ca eu sunt cea mai importanta litera. (uvantul copii incepe cu litera " !egeaba va tot certati, pentru ca eu sunt chiar cea mai importanta litera din alfabet spuse litera D. (e le place mai mult copiilor& Dulciurile, bineinteles. Iar cuvantul dulciuri nu incepe cu litera D& !ar voi uitati un lucru, spuse litera (. (opiii iubesc cel mai mult povestile. Asa ca eu sunt cea mai importanta litera. (uvantul po%este incepe cu litera (. !e atata galagie, Magicianul Povestilor se trezise. %u mai auzise in viata lui ca literele sa se certe. A ascultat discutia, desi parea ca doarme, iar la un moment dat a intervenit in discutie si a spus" Toate literele sunt importante. ) sa va spun de ce. (uvantul 'A'A nu il poti scrie doar cu litera ', ai nevoie si de litera A. '-A-'-A. Si pentru cuvantul "O(II, ai nevoie de mai multe litere. Acest cuvant se scrie asa" "-O-(-I-I. (rede*i voi ca are important+ doar prima litera din cuvant& , importanta doar litera D, pentru ca incepe cu litera !, cuvantul dulciuri& %u- , nevoie sa cunoastem si sa folosim si celelalte litere pentru a putea scrie cuvintele corect. (opiii, ca sa invete sa scrie, trebuie sa cunoasca toate literele. !oar daca literele sunt prietene si inteleg ca un cuvant se scrie cu ajutorul mai multor litere, atunci si copiii vor putea citi si scrie corect. Uitati va la atelierul nostru- .ucram in echipa. %e ajutam. 'os Alfabet confec*ioneaza litere, un alt spiridus le aduce in atelierul meu, altul pregateste tusul, cativa hartia, altul deseneaza coperta c+rtii, iar spiridusul mesager trimite cartile la librarii. ,u, singur, nu as reusi sa fac toate aceste lucruri intr un timp scurt. Am nevoie de prieteni care sa ma ajute la fel cum si voi aveti nevoie unele de altele ca sa puteti sa scrieti cuvinte si propozitii corecte.

Purcelusul cand se scoala, %iciodata nu se spala %ici pe ochi, nici pe ureche

Si i murdar fara pereche. Un baiat de o schiapta !uce n stropitoare apa Si ii striga" /in acus, Sa te bagi nitel sub dus, 0iindca tare mi e rusine (u un murdarel ca tine!oar purcelul cand aude, In cotetul lui se ascunde" .asa ma n pace 1heorghita, ,u nu merg la gradinita(hiar de ai merge intr o zi, (ine crezi ca te ar primi& Pe acolo, mai purcel, Merge cine i curatel-