Sunteți pe pagina 1din 44

DREPT PROCESUAL PENAL I. MASURILE PROCESUALE. 1. Masurile preventive. Categorii de masuri preventive.

- Procedura de luare inlocuire, prelungire, revocare; - Incetarea de drept a masurilor preventive - Liberarea provizorie pe cautiune sau sub control judiciar. 2. Masurile de ocrotire si de siguranta. URMARIREA PENALA 1. esizarea organelor de urmarire penala !art.221-22"#. 2. $es%asurarea urmaririi penale !art.22&-2'&#. '. olutiile ce pot %i date pe parcursul sau la terminarea urmaririi penale !art.2(2-2()#. (. *erminarea urmaririi penale !art.2++-2,-#. +. *rimiterea in judecata !art.2,1-2,)#. ,. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala !art.2"+-2"&#. JUDECATA IN PRIMA INSTANTA. 1. Participantii la judecata in prima instanta. 2. .biectul judecatii. '. /tapele procesuale ale judecatii in prima instanta. olutii pronuntate in prima instanta in latura penala si civila a cauzei. (. tructura si continutul 0otararii judecatoresti pronuntate in prima instanta. CAILE ORDINARE DE ATAC. 1. 1pelul. 2. 2ecursul.

II.

III.

IV.

V. CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC. 1. 2evizuirea. Contestatia in anulare.

I. MASURILE PROCESUALE. 1. 3atura juridica In doctrina contemporana, s-a admis necesitatea obiectiva a masurilor preventive in cadrul procesului penal. 1vantajele si inconvenientele arestarii preventive pot %i cantarite prin raportare concreta la gravitatea %aptei si periculozitatea %aptuitorului. 2. Luarea, inlocuirea, revocarea si incetarea de drept a masurilor preventive $ispozitiile art. 2' din Constitutie si ale art. + C.proc.pen. garanteaza libertatea persoanei, in sensul ca ea 4nu poate %i supusa vreunei %orme de restrangere decat in cazurile si conditiile prevazute de lege5. Libertatea persoanei reprezinta starea %ireasca in timpul procesului penal, iar masurile preventive se iau numai in situatii de e6ceptie. 2.1. Luarea masurilor preventive Intrucat prin luarea masurilor preventive se aduce atingere dreptului %undamental al inviolabilitatii persoanei1, legiuitorul a instituit garantii procesuale temeinice, care impun respectarea stricta a dispozitiilor legale ce permit luarea acestor masuri procesuale2. 2.1.1. Conditii in care se pot lua masurile preventive Pentru luarea masurilor preventive trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii7 sa e6iste probe sau indicii temeinice ca invinuitul sau inculpatul a savarsit o %apta prevazuta de legea penala; pentru in%ractiunea savarsita, legea sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau a inc0isorii. Conditia nu se considera realizata in cazul in care se prevede alternativ pedeapsa amenzii 8art. 1', alin. !,#9; sa e6iste vreunul din cazurile prevazute in art. 1(& lit. a#-%#, si anume7 a# inculpatul a %ugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori e6ista date ca va incerca sa %uga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la e6ecutarea pedepsei; a1# inculpatul, cu rea-credinta, a incalcat masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri; b# e6ista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect a%larea adevarului prin in%luentarea unei parti, a unui martor sau e6pert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba; c# e6ista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi in%ractiuni; d# inculpatul a savarsit cu intentie o noua in%ractiune; e# e6ista date ca inculpatul e6ercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere %rauduloasa cu aceasta; %# inculpatul a savarsit o in%ractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inc0isorii mai mare de ( ani si e6ista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica; $esi conditiile sunt comune pentru masurile preventive ale retinerii si arestarii preventive, totusi ele se di%erentiaza in raport de masura preventiva ce urmeaza a %i luata. 1st%el, retinerea poate %i dispusa in oricare din aceste cazuri - indi%erent de marimea pedepsei cu inc0isoarea -, in timp ce in

cazurile prevazute la lit. a#-e#, masura arestarii inculpatului poate %i luata cu indeplinirea unei noi conditii, si anume ca pedeapsa prevazuta de lege sa %ie detentiunea pe viata sau inc0isoarea mai mare de ( ani. 2e%eritor la obligarea de a nu parasi localitatea sau tara, cazurile prevazute in cuprinsul art. 1(& nu prezinta nicio relevanta. 2.1.2. .rganele judiciare competente si actele prin care se pot lua masurile preventive In scopul garantarii libertatii persoanei, masurile preventive se iau, de regula, de catre procuror sau instanta de judecata; singura masura pe care o pot dispune si organele de cercetare penala %iind retinerea pe cel mult 2( de ore. 1st%el, procurorul poate dispune retinerea, obligarea de a nu parasi localitatea sau pe cea de a nu parasi tara, in timpul urmaririi penale, in timp ce instanta, pe langa aceste ultime doua masuri, poate dispune si arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului, atat in cursul urmaririi penale, cat si in %aza judecatii 8art. 1', alin. !'#-!+#9. Masurile preventive pot %i luate prin urmatoarele acte procesuale7 ordonanta organului de cercetare penala; ordonanta sau rec0izitoriul procurorului;

- 0otararea instantei de judecata !inc0eiere, sentinta sau decizie#. Indi%erent de denumirea actului prin care s-a dispus luarea masurii preventive, in raport cu art. 1'", acesta trebuie sa cuprinda7 a# %apta care %ace obiectul invinuirii sau inculparii; b# te6tul de lege in care aceasta se incadreaza; +'+d',% c# pedeapsa prevazuta de lege pentru in%ractiunea savarsita. In cazul retinerii si arestarii, actul trebuie sa mai cuprinda7 a# temeiurile concrete ce au determinat luarea masurii; b# cazul prevazut in art. 1(&. $ispozitiile art. 2' alin. !&# din Constitutia 2omaniei prevad ca 4Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din o%iciu.5 2eglementarea constitutionala este reluata in art. 1'"1 C.proc.pen., care stipuleaza, in plus, ca atunci 4cand se dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului, judecatorul incunostinteaza despre masura luata, in termen de 2( de ore, un membru al %amiliei acestuia ori o alta persoana pe care o desemneaza invinuitul sau inculpatul, consem-nandu-se aceasta intrun proces-verbal5. *e6tul instituie, in %apt, noi garantii procesuale ce se adauga celor in masura sa apere drepturile si interesele procesuale ale invinuitului si inculpatului in cadrul procesului penal1.

'

Cel retinut poate cere sa %ie incunostintat despre masura luata un membru de %amilie sau una dintre persoanele aratate in alin. !'#. 1tat cererea celui retinut, cat si incunostintarea se consemneaza intrun proces-verbal. In mod e6ceptional, daca organul de cercetare penala apreciaza ca acest lucru va a%ecta urmarirea penala, el il in%ormeaza pe procuror, care va decide cu privire la instiintarea solicitata de retinut. $in modul de redactare al alin. !'#. art. 1'"1 reiese logic ca situatia are in vedere numai masura retinerii pe ma6imum 2( ore. $atorita competentei limitate a organelor de cercetare penala in luarea masurilor preventive, prin art. 1'& li se da acestora posibilitatea de a sesiza procurorul pentru dispunerea unora din acestea. 1st%el, cand organul de cercetare penala considera ca este cazul sa se ia vreuna din masurile preventive prevazute de art. 1', alin. !1# lit. b#-d# !obligarea de a nu parasi localitatea, obligarea de a nu parasi tara si arestarea preventiva#, el intocmeste un re%erat motivat pe care il inainteaza procurorului. In cazul obligarii de a nu parasi localitatea si de a nu parasi tara, procurorul este obligat sa se pronunte in termen de cel mult 2( de ore. $aca apreciaza ca sunt intrunite conditiile legale pentru luarea masurii arestarii preventive, dupa ce-l asculta pe invinuit sau inculpat in prezenta aparatorului, procurorul prezinta dosarul cauzei cu propunerea motivata de dispunere a masurii presedintelui instantei sau judecatorului delegat de acesta. 2.2. Inlocuirea, revocarea si incetarea de drept a masurilor preventive 2.2.1. Inlocuirea masurilor preventive Pe parcursul des%asurarii procesului penal pot interveni anumite imprejurari care impun inlocuirea masurii preventive luate initial cu o alta masura de preventie. Con%orm art. 1') alin. !1#, masura preventiva luata se inlocuieste cu alta masura preventiva, %ie mai usoara, %ie mai grava, cand s-au sc0imbat temeiurile care au determinat luarea acesteia. Inlocuirea masurilor preventive se poate %ace de catre organul judiciar care le-a luat, la cerere sau din o%iciu. Masura arestarii preventive poate %i inlocuita cu obligarea de a nu parasi localitatea sau de a nu parasi tara. In cazul in care masura preventiva a %ost luata, in cursul urmaririi penale, de catre instanta sau procuror, organul de cercetare penala are obligatia sa-l in%ormeze de indata pe procuror despre sc0imbarea sau incetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii preventive. Cand masura preventiva a %ost luata, in cursul urmaririi penale, de procuror sau de instanta, procurorul, daca apreciaza ca in%ormatiile primite de la organul de cercetare penala justi%ica inlocuirea sau revocarea masurii, dispune aceasta ori, dupa caz, sesizeaza instanta 8art. 1') alin. !'1#9. Procurorul este obligat sa sesizeze si din o%iciu instanta, pentru inlocuirea sau revocarea masurii preventive luate de catre aceasta, cand constata el insusi ca nu mai subzista temeiul care a justi%icat luarea masurii 8art. 1') alin. !'2#9.

2.2.2. 2evocarea masurilor preventive $ispozitiile art. 1') alin. !2# consacra regula potrivit careia 4Cand masura preventiva a %ost luata cu incalcarea prevederilor legale sau nu mai e6ista vreun temei care sa justi%ice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din o%iciu sau la cerere, dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive, punerea in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu este arestat in alta cauza5 !s.n.#. 2evocarea masurii preventive implica repunerea invinuitului sau inculpatului in starea de drept initiala, el nemai%iind supus vreunei constrangeri decurgand din aceasta, spre deosebire de inlocuirea masurii preventive, cand ramane supus unei noi constrangeri prevazute de noua masura preventiva. $espre revocarea masurilor preventive %ace vorbire si art. 2' alin. !,# din Constitutie ast%el7 4In %aza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa veri%ice, periodic si nu mai tarziu de ,de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata ca nu e6ista temeiuri noi care sa justi%ice mentinerea privarii de libertate5. In acelasi sens, art. "2 alin. !2# din Constitutie prevede ca, in caz de in%ractiune %lagranta, daca deputatul sau senatorul a %ost retinut, iar Camera sesizata constata ca nu e6ista temei pentru retinere, aceasta va dispune imediat revocarea acestei masuri. Cel arestat preventiv are dreptul sa ceara revocarea sau inlocuirea masurii ori de cate ori se considera indreptatit, %iind lipsit de importanta termenul de judecata la care a %ost %ormulata cererea. In cazul in care masura preventiva a %ost luata, in cursul urmaririi penale, de instanta sau de procuror, organul de cercetare penala are obligatia sa-l in%ormeze de indata pe procuror despre sc0imbarea sau incetarea temeiurilor care au motivat luarea acesteia. Procurorul apreciaza daca in%ormatiile primite de la organul de cercetare penala justi%ica inlocuirea sau revocarea masurii, dispune aceasta ori, dupa caz, sesizeaza instanta. .bligatia de sesizare din o%iciu a instantei revine procurorului si atunci cand constata el insusi ca nu mai e6ista temeiul care a justi%icat luarea masurii. .data revocata, masura preventiei nu mai poate %i inlocuita cu alta masura preventiva, caci lipseste c0iar obiectul inlocuirii. :n incident care poate aparea pe timpul masurii preventive il constituie 4cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel arestat preventiv su%era de o boala care nu poate %i tratata in reteaua medicala a 1dministratiei 3ationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispunand e%ectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului anatatii Publice. Motivele care au determinat luarea acestei masuri sunt comunicate de indata procurorului, in cursul urmaririi penale, sau instantei de judecata, in cursul judecatii5 !art. 1')1#.

In raport cu dispozitiile art. 1') alin. !'+#, masura arestarii preventive poate %i inlocuita cu una din masurile preventive de a nu parasi localitatea sau tara. 1tat inlocuirea, cat si revocarea masurilor preventive se iau de organul judiciar ; cand temeiurile impun ; c0iar in situatia cand urmeaza sa-si decline competenta 8art. 1') alin. !(#9. 2.2.'. Incetarea de drept a masurilor preventive Incetarea masurilor preventive opereaza de drept in urmatoarele cazuri7 a# la e6pirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare ori la e6pirarea termenului prevazut in art. 1,-b alin. !1#, daca instanta nu a procedat la veri%icarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive in acest termen; b# in caz de scoatere de sub urmarire si incetare a urmaririi penale, in %aza de urmarire penala; c# in caz de incetare a procesului penal si ac0itare, in %aza de judecata; d# cand, inainte de pronuntarea unei 0otarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins jumatatea ma6imului pedepsei prevazute de lege pentru in%ractiunea care %ace obiectul invinuirii, %ara a se putea depasi, in cursul urmaririi penale, 1&- zile; e# cand instanta pronunta de%initiv o pedeapsa cu inc0isoarea cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive; %# cand instanta pronunta o pedeapsa cu inc0isoarea, cu suspendarea conditionata a e6ecutarii ori cu suspendarea e6ecutarii sub supraveg0ere sau cu e6ecutarea la locul de munca; g# cand se pronunta pedeapsa cu amenda; 0# in caz de condamnare la pedeapsa inc0isorii la care se aplica in intregime gratierea1. 1cest caz nu este prevazut ca atare intr-o dispozitie e6presa, dar el rezulta din ansamblul reglementarilor re%eritoare la gratiere; i# cand durata retinerii si cea a arestarii devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi 0otararea primei instante nu este de%initiva. In cazurile mentionate, 4instanta de judecata, din o%iciu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul in cazul retinerii, din o%iciu sau in urma in%ormarii organului de cercetare penala, are obligatia sa dispuna punerea de indata in libertate a celui retinut sau arestat, trimitand administratiei locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un e6tras cu urmatoarele mentiuni7 datele necesare pentru identi%icarea invinuitului sau inculpatului; numarul mandatului de arestare; numarul si data ordonantei, ale inc0eierii sau 0otararii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberarii5 8art. 1(- alin. !'#9. 2.2.(. Caile de atac impotriva actelor prin care se dispune asupra luarii, revocarii sau incetarii de drept a masurilor preventive, in %aza de urmarire penala 1sigurarea de noi garantii in vederea respectarii normelor privind restrangerea sau privarea de libertate a persoanei pe parcursul procesului penal a constituit un obiectiv principal al legiuitorului cand a operat modi%icari in legea procesual penala. In acest sens se inscrie si introducerea art.

1(-1-1(-2, in care este reglementata institutia plangerii impotriva masurilor preventive, dispuse de organul de urmarire penala si procuror - in %aza de urmarire penala -, a art. 1(-' ce disciplineaza recursul impotriva inc0eierii pronuntate de instanta in cursul urmaririi penale re%eritoare la masurile preventive ori modi%icarea art. 1(1 re%eritoare la recursul impotriva inc0eierii de sedinta prin care se dispun masuri preventive in %aza judecatii. a# Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala sau a procurorului privind masura retinerii Potrivit art. 1(-1, 4Impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura preventiva a retinerii se poate %ace plangere, inainte de e6pirarea celor 2( de ore de la luarea masurii, la procurorul care supraveg0eaza cercetarea penala, iar impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasta masura se poate %ace plangere, inainte de e6pirarea duratei retinerii, la prim-procurorul parc0etului sau, dupa caz, la procurorul ierar0ic superior, in conditiile art. 2"& alin. !1# si !2#5. In per%ecta consonanta cu principiul celeritatii, art. 1(-1 alin. !2# obliga procurorul sa se pronunte prin ordonanta asupra legalitatii si temeiniciei masurii preventive, pe baza materialului probator din dosarul cauzei, care trebuie prezentat acestuia in acest interval de timp de catre organul de cercetare penala. In situatia in care ajunge la concluzia ca 4masura retinerii este ilegala sau nu este justi%icata, procurorul dispune revocarea ei5 !s.n.#. b# Plangerea impotriva ordonantei procurorului privind masurile preventive reglementate de art. 1', lit. b# si c# 4Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea ori a obligarii de a nu parasi tara, invinuitul sau inculpatul poate %ace plangere in termen de ' zile de la luarea masurii, la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta5 8art. 1(-2 alin. !1#9. Plangerea se va solutiona in camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului, instanta pronuntandu-se in ziua in care a judecat asupra legalitatii si temeiniciei masurii restrictive de libertate, prin inc0eiere. 3u se va putea proceda la judecata %ara citarea invinuitului sau inculpatului care a %acut plangerea, prezenta sa insa ne%iind obligatorie. $atorita importantei si consecintelor pentru invinuit sau inculpat, dosarul cauzei va %i inaintat instantei in termen de cel mult 2( ore de catre organul de urmarire penala, plangerea solutionandu-se in termen de cel mult ' zile. 4Cand se considera ca masura preventiva este ilegala sau nu este justi%icata, instanta dispune revocarea ei5 !s.n.#. /sential este %aptul ca plangerea nu este suspensiva de e6ecutare, adica invinuitul sau inculpatul nu poate sa paraseasca localitatea sau tara in perioada celor " zile. c# 2ecursul impotriva inc0eierii pronuntate de judecator in cursul urmaririi penale privind masurile preventive

"

4Impotriva inc0eierii prin care judecatorul dispune, in timpul urmaririi penale, luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea, incetarea de drept sau prelungirea masurii preventive, precum si impotriva inc0eierii de respingere a propunerii de arestare preventiva, invinuitul sau inculpatul si procurorul pot %ace recurs la instanta superioara in termen de 2( de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Inc0eierea prin care judecatorul respinge, in timpul urmaririi penale, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive nu este supusa niciunei cai de atac5 8art. 1(-' alin. !1#9. Persoanele care pot e6ercita aceasta cale de atac sunt cele interesate, si anume7 invinuitul sau inculpatul %ata de care s-a dispus masura; procurorul. 2ecursul se e6ercita in 2( de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Cauza se judeca cu celeritate, dosarul %iind inaintat instantei de recurs in termen de 2( de ore, iar recursul se judeca in cel mult (& de ore, in cazul arestarii invinuitului si in ' zile, in cazul arestarii inculpatului, pronuntarea trebuind sa aiba loc in aceeasi zi, prin inc0eiere. Participarea procurorului la judecata este absolut obligatorie. Intervalele de timp au in vedere durata in timp a %iecarei masuri preventive. In ceea ce priveste prezenta invinuitului sau inculpatului arestat, regula este ca el 4va %i adus in %ata instantei si va %i ascultat in prezenta aparatorului sau5. *otusi, atunci cand 4se a%la internat in spital si, din cauza starii sanatatii, nu poate %i adus in %ata judecatorului sau cand, din cauza de %orta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, recursul va %i e6aminat in lipsa acestuia, dar numai in prezenta aparatorului sau, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii5 8art. 1(-' alin. !'#9. Cand se apreciaza de catre instanta de judecata ca masura preventiva este ilegala sau netemeinica, se dispune revocarea ei, iar in cazul arestarii preventive, si punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza. In ceea ce priveste suspendarea e6ecutarii masurii preventive, art. 1(-' alin. !&# prevede ca inc0eierile respective sunt e6ecutorii, calea de atac a recursului nesuspendand e6ecutarea. $osarul cauzei se restituie organului de urmarire penala in termen de 2( de ore de la solutionarea recursului. d# 2ecursul impotriva inc0eierii pronuntate de instanta in cursul judecatii privind masurile preventive 4Inc0eierea data in prima instanta si in apel, prin care se dispune luarea unei masuri preventive, revocarea, inlocuirea sau incetarea de drept a masurii preventive, precum si impotriva inc0eierii prin care se dispune mentinerea arestarii preventive !s.n.#, poate %i atacata separat, cu recurs, de

&

procuror sau de inculpat, in termen de 2( de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Inc0eierea prin care prima instanta sau instanta de apel respinge cererea de revocare, inlocuire sau incetare de drept a masurii preventive nu este supusa niciunei cai de atac5 8art. 1(1 alin. !1#9. *itularii caii de atac sunt procurorul sau inculpatul. $e mentionat ca, in %aza judecatii, calitatea persoanei %ata de care se poate dispune cu privire la o masura preventiva poate %i numai cea de inculpat. *ermenul de recurs este de 2( de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. In interval de 2( de ore, dosarul va %i inaintat instantei de recurs, care are obligatia de a-l solutiona in cel mult ' zile, urmand a restitui dosarul in cel mult 2( de ore, ceea ce inseamna ca pronuntarea are loc in aceeasi zi cu judecata, solutia %iind motivata in stare de urgenta. $aca durata arestarii preventive a e6pirat si inculpatul a %ost pus in libertate pana la solutionarea recursului impotriva inc0eierii, masura nemai%iind in vigoare, nu poate %i prelungita. Liberarea provizorie Ca masura procesuala, liberarea provizorie este reglementata in art. 1,-1-1,-1-, %iind introdusa prin Legea nr. '2<1))-, sub %orma unei sectiuni distincte in cuprinsul Capitolului I al *itlului I= din Codul de procedura penala, %iind modi%icata prin Legea nr. 2&1<2--'. In acest sens, art. 2' alin. !1-# din Constitutie prevede ca 4Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune5. Liberarea provizorie este o masura procesuala neprivativa de libertate, care inlocuieste arestarea preventiva a inculpatului si se dispune de catre instanta de judecata, in vederea asigurarii des%asurarii normale a procesului si e6ecutarii pedepsei aplicate inculpatului in caz de condamnare. Modalitatile liberarii provizorii sunt reglementate in art. 1,-1, care prevede ca 4In tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.5 Intre aceste doua modalitati e6ista similitudini !adresarea cererii, competenta de solutionare a acesteia, procedura de e6aminare, admitere, respingere sau revocare#, care vor %i analizate in cele ce urmeaza. Prin modi%icarea adusa Codului de procedura penala prin Legea nr. 2&1<2--', s-a e6tins campul de aplicare a acestei masuri procesuale neprivative de libertate si la categoria invinuitilor !care sunt arestati preventiv pe ma6im 1- zile#, disparand ast%el conditia necesitatii punerii in miscare a actiunii penale.

Pe timpul liberarii provizorii, invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii7 a# sa nu depaseasca limita teritoriala %i6ata decat in conditiile stabilite de instanta; b# sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este c0emat; c# sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supraveg0erea de instanta, con%orm programului de supraveg0ere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este c0emat; d# sa nu isi sc0imbe locuinta %ara incuviintarea instantei care a dispus masura; e# sa nu detina, sa nu %oloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme. uplimentar %ata de aceste obligatii impuse in cazul acordarii liberarii provizorii, instanta de judecata care a dispus masura mai poate impune invinuitului sau inculpatului ; de la caz la caz ; ca pe timpul liberarii provizorii sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii judiciare#7 a# sa poarte permanent un sistem electronic de supraveg0ere; b# sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite; c# sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii %amiliei acesteia, persoana impreuna cu care a comis %apta, martori, e6perti ori alte persoane, stabilite de instanta, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect; d# sa nu conduca niciun ve0icul sau anumite ve0icule stabilite; e# sa nu se a%le in locuinta persoanei vatamate; %# sa nu e6ercite pro%esia, meseria sau sa nu des%asoare activitatea in e6ercitarea careia a savarsit %apta. (.1. Liberarea provizorie sub control judiciar Liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda daca sunt indeplinite conditiile cumulative7 a# impotriva invinuitului sau inculpatului s-a dispus masura arestarii preventive; b# invinuitul sau inculpatul sa %i savarsit o in%ractiune din culpa sau o in%ractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa inc0isorii care nu depaseste 1& ani 8art. 1,-2 alin. !1#9; pentru a %i constatata aceasta conditie, organele judiciare vor avea in vedere ma6imul special al pedepsei prevazute de lege pentru in%ractiunea ce %ace obiectul cauzei; c# sa nu e6iste date din care sa rezulte necesitatea de a-l impiedica pe invinuit sau inculpat sa savarseasca alte in%ractiuni; d# sa nu e6iste date ca invinuitul sau inculpatul va incerca sa zadarniceasca a%larea adevarului prin in%luentarea unor parti, martori sau e6perti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea %apte. In cazul admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanta va mentiona e6pres obligatiile invinuitului sau inculpatului in cuprinsul inc0eierii si va atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a acestora, se va lua %ata de el masura arestarii preventive. .bligatiile pe care trebuie sa le respecte invinuitul sau inculpatul %ata de care se dispune liberarea provizorie reprezinta c0iar continutul notiunii de control judiciar. Potrivit dispozitiilor art. 1,-', controlul judiciar instituit de instanta poate %i modi%icat sau ridicat oricand, in totul sau in parte, pentru motive temeinice. 1tat in cursul urmaririi penale, cat si in %aza de judecata, liberarea provizorie se dispune numai de instanta de judecata.

1-

1sa cum reiese din continutul art. 1,-2b, controlul modului in care invinuitul sau inculpatul respecta obligatiile stabilite de instanta revine judecatorului delegat cu e6ecutarea, precum si procurorului si organului de politie. (.2. Liberarea provizorie pe cautiune Liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii7 a# impotriva invinuitului sau inculpatului s-a dispus masura arestarii preventive; b# s-a depus cautiunea stabilita de organul judiciar competent; c# invinuitul sau inculpatul sa %i savarsit o in%ractiune din culpa sau o in%ractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa inc0isorii care nu depaseste 1& ani; d# sa nu e6iste date din care sa rezulte necesitatea de a-l impiedica pe invinuit sau inculpat sa savarseasca alte in%ractiuni; e# sa nu e6iste date ca invinuitul sau inculpatul va incerca sa zadarniceasca a%larea adevarului prin in%luentarea unor parti, martori sau e6perti, alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba sau prin alte asemenea %apte. 2e%eritor la obligatiile care sunt impuse invinuitului sau inculpatului pe durata liberarii provizorii pe cautiune, acestea sunt aceleasi ca la liberarea provizorie sub control judiciar. Cautiunea este suma de bani pe care trebuie sa o depuna invinuitul sau inculpatul cu scopul de a se garanta respectarea de catre acesta a obligatiilor ce-i revin in timpul liberarii provizorii 8art. 1,-+ alin. !1#9. Cuantumul cautiunii se %i6eaza de catre instanta si, potrivit legii1, este de cel putin 1--- lei. In literatura de specialitate2, s-a a%irmat ca %i6area prin lege a unui minim al cautiunii are urmatoarele consecinte7 a# se accentueaza caracterul de legalitate a masurii; b# se evita stabilirea cautiunii la sume prea mici, care, prin caracterul lor derizoriu, nu ar constitui o reala garantie de natura a asigura e%icient masura vizata; c# se o%era posibilitatea unei individualizari judiciare a cautiunii, prin aprecierea concreta, la cazul de speta, a situatiei personale si posibilitatilor materiale reale ale solicitantului. Cautiunea nu se constituie e6clusiv intr-o suma de bani consemnata la o institutie %inanciara pe numele invinuitului sau inculpatului, la dispozitia instantei care a %i6at-o 8art. 1,-+ alin. !'#9, ci si prin constituirea unei garantii reale imobiliare. Cautiunea se restituie in urmatoarele situatii7 a# cand se revoca liberarea provizorie pentru cazul prevazut in art. 1,-1- alin. !1# lit. a# !se descopera %apte sau imprejurari ce nu au %ost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justi%ica arestarea invinuitului sau inculpatului#; b# se constata de catre instanta, prin inc0eiere, ca nu mai subzista temeiurile care au justi%icat masura arestarii preventive;

11

c# se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, ac0itarea sau incetarea procesului penal; d# se pronunta pedeapsa amenzii sau pedeapsa inc0isorii cu suspen darea conditionata a e6ecutarii ori cu suspendarea e6ecutarii sub suprave g0ere sau cu e6ecutarea la locul de munca1; e# se dispune condamnarea la pedeapsa inc0isorii; %# cererea a %ost respinsa potrivit art. 1,-&a alin. !,# !nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, cererea este neintemeiata sau cand aceasta a %ost %acuta de o alta persoana si nu a %ost insusita de invinuit sau de inculpat#. In lege s-a prevazut si situatia in care cautiunea nu se restituie. In acest sens, potrivit art. 1,-+ alin. !+#, cautiunea nu se restituie in cazul condamnarii la pedeapsa inc0isorii daca7 liberarea provizorie s-a revocat ca urmare a %aptului ca invinuitul sau inculpatul nu si-a indeplinit, cu rea-credinta, obligatiile ce-i reveneau si care i-au %ost invederate de organul judiciar; a incercat sa zadarniceasca a%larea adevarului; a savarsit din nou, cu intentie, o in%ractiune pentru care este urmarit sau judecat. In aceste situatii, cautiunea se %ace venit la bugetul de stat, la ramanerea de%initiva a 0otararii de condamnare. In cazurile prevazute la lit. b#-e#, odata cu restituirea cautiunii, se dispune si incetarea starii de liberare provizorie 8art. 1,-+ alin. !,#9. (.'. Procedura liberarii provizorii sub control judiciar si pe cautiune Procedura este comuna ambelor modalitati, ast%el incat se trateaza in aceeasi sectiune, dispozitiile art. 1,-,-1,-) %iind valabile atat pentru liberarea provizorie sub control judiciar, cat si pentru liberarea provizorie pe cautiune. Liberarea provizorie se poate obtine numai la cerere. $in o%iciu se procedeaza numai la revocarea masurii preventive, nu si la inlocuirea ei cu liberarea provizorie. *itularii cererii de liberare provizorie sunt7 invinuitul sau inculpatul; sotul acestuia; rudele apropiate 8art. 1,-, alin. !1#9. In cazul in care cererea este %acuta de catre sotul sau rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului, instanta intreaba pe acesta daca isi insuseste cererea, iar declaratia sa se consemneaza pe cerere 8art. 1,-" alin. !2#9. Invinuitul sau inculpatul ar putea avea interes sa nu-si insuseasca cererea atunci cand stie ca este vinovat si ca va %i condamnat si vrea sa bene%icieze de dispozitiile art. && C.pen. re%eritoare la computarea arestarii preventive din durata pedepsei inc0isorii.

12

*ermenul in care poate %i %acuta cererea de liberare provizorie se intinde, in mod practic, pe toata durata des%asurarii procesului penal. 2e%eritor la continut, cererea trebuie sa cuprinda7 numele, prenumele, domiciliul si calitatea persoanei care o %ace, mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii re%eritoare la cazurile de revocare a liberarii provizorii. In cazul cererii de liberare provizorie pe cautiune, intervine un element nou, in sensul ca aceasta trebuie sa cuprinda si obligatia de a depune cautiunea, precum si mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privind cazurile de nerestituire a cautiunii 8art. 1,-, alin. !'#9. Ca si in cazul luarii masurii arestarii preventive, organul judiciar competent sa rezolve cererea de liberare provizorie este instanta de judecata careia i-ar reveni competenta sa judece in %ond cauza !cand cererea este %acuta in cursul urmaririi penale#, iar in cursul judecatii, celei sesizate cu solutionarea cauzei 8art. 1,-, alin. !(#9. Cererea se depune de regula la instanta. $aca a %ost depusa la organul de cercetare penala, procuror sau la administratia locului de detinere, organele sesizate au obligatia legala de a inainta cererea de liberare provizorie, in termen de 2( de ore, instantei competente 8art. 1,-, alin. !+#9. Instanta sesizata cu cererea de liberare provizorie are obligatia de a o e6amina si solutiona dupa parcurgerea unei prime etape preliminare. In aceasta etapa, instanta des%asoara anumite masuri premergatoare, care constau, in principal, in veri%icarea cererii din punct de vedere al constatarii e6istentei mentiunilor prevazute in art. 1,-, alin. !2# si !'# si insusirii ei de catre invinuit sau inculpat. In situatia in care cererea este incompleta, se iau masuri pentru completarea acesteia. Insusirea cererii de catre invinuit sau inculpat intervine in cazul in care cererea a %ost %acuta de catre unul din substitutii procesuali mentionati in art. 1,-, alin. !1#. $eclaratia invinuitului sau inculpatului poate %i de insusire sau de neinsusire a cererii, in caz a%irmativ, aceasta consemnanduse pe cerere. /6aminarea cererii de liberare provizorie de catre instanta are loc in regim de urgenta, datorita starii de arest in care se a%la invinuitul sau inculpatul, si consta in veri%icarea indeplinirii conditiilor %ormale prevazute de lege pentru admisibilitatea acesteia. 2e%eritor la acest aspect, in cazul cererii de liberare provizorie pe cautiune, intervine un element distinctiv, in sensul ca, daca instanta constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, ea stabileste cuantumul cautiunii si termenul in care trebuie depusa, incunostintand despre aceasta persoana care a %acut cererea. $upa depunerea dovezii de consemnare a cautiunii, instanta admite in principiu cererea si %i6eaza termenul pentru solutionarea ei 81,-& alin. !2#9. $aca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si dovada de consemnare a cautiunii nu a %ost depusa, cererea se respinge 81,-& alin. !'#9.

1'

olutionarea cererii de liberare provizorie se %ace de catre instanta, prin inc0eiere, dupa ascultarea invinuitului sau inculpatului si a concluziilor aparatorului, precum si ale procurorului 8art. 1,-&a alin. !1#9. 1dmiterea cererii de liberare provizorie va %i dispusa de catre instanta de judecata, daca se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si cererea este intemeiata. In aceasta situatie, se va dispune punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului, stabilindu-se totodata obligatiile ce urmeaza a %i respectate de catre acesta 8art. 1,-&a alin. !'#9. . copie de pe dispozitivul inc0eierii ori un e6tras al acesteia se trimite administratiei locului de detinere, precum si organului de politie in a carui circumscriptie locuieste invinuitul sau inculpatul. Persoanele interesate se incunostinteaza 8art. 1,-&a alin. !(#9. Primind copie de pe dispozitivul inc0eierii de admitere a cererii de liberare provizorie, administratia locului de detinere este obligata sa ia masuri pentru punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului. 2espingerea cererii de liberare provizorie va %i dispusa de instanta de judecata, in cazul7 neindeplinirii conditiilor legale; cand cererea nu este intemeiata; cererii %acute de o alta persoana !un substitut procesual# si neinsusirii de catre invinuit sau inculpat. Impotriva inc0eierii prin care s-a admis ori s-a respins cererea de liberare provizorie se poate %ace recurs de catre invinuit sau inculpat ori de catre procuror la instanta superioara 8art. 1,-) alin. !1#9. 2espingerea cererii de liberare provizorie are drept consecinta %ireasca mentinerea inculpatului in arest preventiv. *ermenul de recurs este de 2( de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa 8art. 1,-) alin. !2#9. $osarul va %i inaintat instantei de recurs in termen de 2( de ore. 2ecursul se judeca in termen de doua zile, cu participarea obligatorie a procurorului si a invinuitului sau inculpatului. Instanta se pronunta in aceeasi zi asupra admiterii sau respingerii recursului 8art. 1,-) alin. !"#9. 2ecursul impotriva inc0eierii prin care s-a respins cererea de liberare provizorie nu este suspensiv de e6ecutare. $osarul se restituie in termen de 2( de ore de la solutionarea recursului II. URMARIREA PENALA 7. Sesizarea organelor de r!arire "enala #ar$.%%&'%%7(.

sesizarea organelor de r!arire "enala. Mod ri de sesizare Prin modul e sesizare a organului de urmarire penala se intelege mijlocul prin care acesta ia cunostinta, in conditiile legii, despre savarsirea unei in%ractiuni, determinand obligatia acestuia de a se pronunta cu privire la inceperea urmaririi penale re%eritoare la acea in%ractiune. .rganul de urm>rire penal> este sesizat prin pl?ngere sau denun@, ori se sesizeaz> din o%iciu c?nd a%l> pe orice alt> cale c> s-a s>v?rAit o in%rac@iune. Bn cazul Cn care organul de urm>rire penal> se sesizeaz> din o%iciu, Cnc0eie un proces-verbal Cn acest sens.

1(

C?nd, potrivit legii, punerea Cn miAcare a ac@iunii penale se %ace numai la pl?ngerea prealabil> ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prev>zut de lege, urm>rirea penal> nu poate Cncepe Cn lipsa acestora. $e asemenea, urm>rirea penal> nu poate Cncepe %>r> e6primarea dorin@ei guvernului str>in Cn cazul in%rac@iunii prev>zute Cn art. 1"1!in% contra reprezentantului unui stat strain# din Codul penal. C?nd prin s>v?rAirea unei in%rac@iuni s-a produs o pagub> uneia din unit>@ile la care se re%er> art. 1(+!public# din Codul penal, unitatea p>gubit> este obligat> s> sesizeze de Cndat> organul de urm>rire penal>, s> prezinte situa@ii e6plicative cu privire la Cntinderea pagubei, date cu privire la %aptele prin care paguba a %ost pricinuit> Ai s> se constituie parte civil>. sesizarea organelor de r!arire "enala. Plangerea Pl?ngerea este CncunoAtin@area %>cut> de o persoan> %izic> sau de o persoan> juridic>, re%eritoare la o v>t>mare ce i s-a cauzat prin in%rac@iune. Pl?ngerea trebuie s> cuprind>7 numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea Ai domiciliul peti@ionarului, descrierea %aptei care %ormeaz> obiectul pl?ngerii, indicarea %>ptuitorului, dac> este cunoscut Ai a mijloacelor de prob>. Pl?ngerea se poate %ace personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie s> %ie special, iar procura r>m?ne ataAat> pl?ngerii. Pl?ngerea %>cut> oral se consemneaz> Cntr-un proces-verbal de organul care o primeAte. Pl?ngerea se poate %ace Ai de c>tre unul dintre so@i pentru cel>lalt so@, sau de c>tre copilul major pentru p>rin@i. Persoana v>t>mat> poate s> declare c> nu-Ai CnsuAeAte pl?ngerea. Pentru persoana lipsit> de capacitatea de e6erci@iu, pl?ngerea se %ace de reprezentantul s>u legal. Persoana cu capacitate de e6erci@iu restr?ns> poate %ace pl?ngere cu Cncuviin@area persoanelor prev>zute de legea civil>. Pl?ngerea greAit Cndreptat> la organul de urm>rire penal> sau la instan@a de judecat> se trimite pe cale administrativ> organului competent. Pl?ngerea Cndreptat> la organul de urm>rire penal>, care nu cuprinde elementele precum nume,prenume ,cod numeric personal,calitatea si domiciliu petitionarului,descrierea %aptei care %ormeaza obiectul plangerii, indicarea %aptuitorului, se restituie peti@ionarului pe cale administrativ>, cu indicarea elementelor care lipsesc. Bn cazul Cn care pl?ngerea este Cntocmit> de c>tre o persoan> care locuieAte pe teritoriul 2om?niei,cetatean roman, str>in sau persoan> %>r> cet>@enie, prin care se sesizeaz> s>v?rAirea unei in%rac@iuni pe teritoriul unui alt stat membru al :niunii /uropene, organul judiciar este obligat s> primeasc> pl?ngerea Ai s> o transmit> organului competent din @ara pe teritoriul c>ruia a %ost comis> in%rac@iunea. 2egulile privind cooperarea judiciar> Cn materie penal> se aplic> Cn mod corespunz>tor. sesizarea organelor de r!arire "enala. Den n$ l $enun@ul este CncunoAtin@area %>cut> de c>tre o persoan> %izic> sau de c>tre o persoan> juridic> despre s>v?rAirea unei in%rac@iuni. $enuntul contine aceleasi date ca si plangerea!nume, prenume, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea %aptei care %ormeaza obiectul denuntului, indicarea %aptuitorului daca este cunoscut, indicarea mijloacelor de proba# $enun@ul scris trebuie s> %ie semnat de denun@>tor, iar Cn cazul denun@ului oral, acesta se consemneaz> Cntr-un proces-verbal de c>tre organul Cn %a@a c>ruia a %ost %>cut.

1+

$enuntul poate %i %acut de orice persoana7 -in anumite situatii, denuntul poate %i %acut c0iar de persoana care a savarsit in%ractiunea!ipoteza autodenuntului# -mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii %apta mai inainte ca organul de urmarire sa %i %ost sesizat pentru acea in%ractiune!ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii.# -cel care a savarsit in%ractiunea de denuntare calomnioasa nu se pedepseste daca, mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale %ata de persoana in contra careia s-a %acut denuntul sau plangerea, se autodenunta, in sensul recunoasterii %aptului ca denuntul este mincinos!cuprinsul re%eratului intocmit de organul e cercetare# $enuntul este %acultativ cu anumite e6ceptii7 -omisiunea de a denunta de indata savarsirea vreuneia dintre in%ractiunile cintra sigurantei statului, constituie in%ractiune. .misiunea de a denunta urmatoarele in%7omorul, omorul cali%icat, omorul deosebit de grav,constituie in%ractiune. sesizarea organelor de r!arire "enala.a)$ele "re!erga$oare e*e)$ are de in+es$iga$orii s , a)o"erire. Bn cazul Cn care e6ist> indicii temeinice Ai concrete c> s-a s>v?rAit sau c> se preg>teAte s>v?rAirea unei in%rac@iuni contra siguran@ei na@ionale prev>zute Cn Codul penal Ai Cn legi speciale, precum Ai Cn cazul in%rac@iunilor de tra%ic de stupe%iante Ai de arme, tra%ic de persoane, acte de terorism, sp>lare a banilor, %alsi%icare de monede ori alte valori, sau a unei in%rac@iuni prev>zute Cn Legea nr. "&<2--- pentru prevenirea, descoperirea Ai sanc@ionarea %aptelor de corup@ie, cu modi%ic>rile Ai complet>rile ulterioare, ori a unei alte in%rac@iuni grave care nu poate %i descoperit> sau ai c>rei %>ptuitori nu pot %i identi%ica@i prin alte mijloace, pot %i %olosi@i, Cn vederea str?ngerii datelor privind e6isten@a in%rac@iunii Ai identi%icarea persoanelor %a@> de care e6ist> presupunerea c> au s>v?rAit o in%rac@iune, investigatori sub o alt> identitate dec?t cea real>. Investigatorii sub acoperire sunt lucr>tori operativi din cadrul poli@iei judiciare Ai pot %i %olosi@i numai pe o perioad> determinat> Investigatorul sub acoperire culege date Ai in%orma@ii Cn baza autoriza@iei emise pe care le pune, Cn totalitate, la dispozi@ia procurorului. Investigatorii sub acoperire pot e%ectua investiga@ii numai cu autorizarea motivat> a procurorului care e%ectueaz> sau supraveg0eaz> urm>rirea penal>. 1utorizarea este dat> prin ordonan@> motivat>, pentru o perioad> de cel mult ,- de zile Ai poate %i prelungit> pentru motive temeinic justi%icate. Diecare prelungire nu poate dep>Ai '- de zile, iar durata total> a autoriz>rii, Cn aceeaAi cauz> Ai cu privire la aceeaAi persoan>, nu poate dep>Ai un an. Bn cererea de autorizare adresat> procurorului se vor men@iona datele Ai indiciile privitoare la %aptele Ai persoanele %a@> de care e6ist> presupunerea c> au s>v?rAit o in%rac@iune, precum Ai perioada pentru care se cere autorizarea. .rdonan@a procurorului prin care se autorizeaz> %olosirea investigatorului sub acoperire trebuie s> cuprind>7 -indiciile temeinice Ai concrete care justi%ic> m>sura Ai motivele pentru care m>sura este necesar>; activit>@ile pe care le poate des%>Aura investigatorul sub acoperire; persoanele %a@> de care e6ist> presupunerea c> au s>v?rAit o in%rac@iune;

1,

identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmeaz> s> des%>Aoare activit>@ile autorizate; perioada pentru care se d> autorizarea; alte men@iuni prev>zute de lege. Bn cazuri urgente Ai temeinic justi%icate se poate solicita autorizarea Ai a altor activit>@i dec?t cele pentru care e6ist> autorizare, procurorul urm?nd s> se pronun@e de Cndat>. $atele Ai in%orma@iile ob@inute de investigatorul sub acoperire pot %i %olosite numai Cn cauza penal> Ai Cn leg>tur> cu persoanele la care se re%er> autoriza@ia emis> de procuror. 1ceste date Ai in%orma@ii vor putea %i %olosite Ai Cn alte cauze sau Cn leg>tur> cu alte persoane, dac> sunt concludente Ai utile.Identitatea real> a investigatorilor sub acoperire nu poate %i dezv>luit> Cn timpul ori dup> terminarea ac@iunii acestora.Procurorul competent s> autorizeze %olosirea unui investigator sub acoperire are dreptul s>-i cunoasc> adev>rata identitate, cu respectarea secretului pro%esional. sesizarea organelor de r!arire "enala .sesizarea la )ererea organ l i )o!"e$en$. Cand legea prevede ca inceperea urmaririi penale nu poate avea loc %ara o sesizare speciala, aceasta trebuie %acuta in scris si semnata de catre organul competent. 1ctul de sesizare trebuie sa cuprind urmatoarele date7 -numele,prenumele,codul numeric personal, calitatea si domiciliul,descrierea %aptei care %ormeaza obiectul sesizarii,indicarea %aptuitorului,daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.

-. Des*as rarea r!aririi "enale #ar$.%%-'%.-(. Des*as rarea r!ariri "enale. In)e"erea r!aririi "enale. .rganul de urmarire penala sesizat prin plangere sau denunt dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare e%ectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 1-, cu e6ceptia celui de la lit. b1#. Inceperea urmaririi penale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii7 -savarsirea unei %apte prevazute de legea penala,sa e6iste o sesizare a organului de urmarire penala care sa cuprinda un minim de datte sau in%ormatii,e baza carora sa se poata dispune inceperea urmaririi penale. 2ezolutia de incepere a urmaririi penale va cuprinde data si ora la care s-a dispus inceperea urmaririi penale si va %i inregistrata intr-un registru special. In cazul aratat in art. 1- lit. b1#, organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune scoaterea de sub urmarire penala. 2ezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala, se supune con%irmarii motivate a procurorului care e6ercita supraveg0erea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult (& de ore de la data inceperii urmaririi penale, organele de cercetare penala %iind obligate sa prezinte totodata si dosarul cauzei.

1"

$aca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare e%ectuate dupa primirea plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 1-, cu e6ceptia celui de la lit. b1#, organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele inc0eiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala. $aca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile aratate in alin. (, restituie actele organului de urmarire penala, %ie pentru completarea actelor premergatoare, %ie pentru inceperea urmaririi penale. In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o con%irma prin rezolutie motivata. Copie de pe rezolutie se comunica persoanei care a %acut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei %ata de care s-au e%ectuat acte premergatoare. sesiarea instantei civile competente cu privire la des%intarea totala sau partiala a unui inscris se aplica in mod corespunzator. Impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale se poate %ace plangere la instanta de judecata. $aca ulterior se constata ca nu a e6istat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala, procurorul in%irma rezolutia sirestituie actele organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale. Invinuitu- persoana %a@> de care se e%ectueaz> urm>rirea penal> se numeAte Cnvinuit c?t timp nu a %ost pus> Cn miAcare ac@iunea penal> Cmpotriva sa. Des*as rarea r!aririi "enale. P nerea in !is)are a a)$i nii "enale "rin ordonan$a. Procurorul se pronunta asupra punerii in miscare a actiunii penale dupa e6aminarea dosarului. $aca procurorul este de acord cu propunerea, pune in miscare actiunea penala prin ordonanta. .rdonanta de punere in miscare a actiunii penale trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 2-'!data si locul intocmirii,numele,prenumele si calitatea celui care o intocmeste,cauza la care se re%era,obiectul actului sau masurii procesuale,temeiul legal al acesteia si semnatura celui care a intocmit-o#, date cu privire la persoana inculpatului, %apta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia. $aca procurorul nu este de acord cu propunerea organului de cercetare penala ,acesta poate sa dispuna restituirea dosarului organului de cercetare penala prntru contunuarea cercetarii penale !sau pt clasare scoatere de sub urmarire,incetarea urmaririi ori suspendarea urmaririi penale. Persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala se numeste inculpat. e e%ectueaza in principiu toate actele de urmarire penala care sunt e%ectuate si %ata de invinuit dar e6ista s acte speci%ice acestei situatii7 -arestarea preventiva a inculpatului -inculpatul este c0emat de catre organul de urmarire penala pt a-i comunica %apta pentru care este invinuit si pentru a-i da e6plicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are!daca inculpatul lipseste,este disparut sau se sustrage de la cercetare,organul de cercetare penala va continua urmarirea,dupa punerea in miscare a actiunii penale si %ara a-l asculta# -inculpatul este obligat sa se prezinte la toate c0emarile ce I se vor %ace in cursul procesului penal -inculpatul are indatorirea sa comunice orice sc0imbare de adresa. .rganul de cercetare penal>, dac> constat> %apte noi Cn sarcina Cnvinuitului sau inculpatului ori Cmprejur>ri noi care pot duce la sc0imbarea Cncadr>rii juridice a %aptei pentru care s-a dispus

1&

Cnceperea urm>ririi penale ori s-a pus Cn miAcare ac@iunea penal> sau date cu privire la participarea Ai a unei alte persoane la s>v?rAirea acelei %apte, este obligat s> %ac> propuneri procurorului pentru e6tinderea cercet>rilor penale sau sc0imbarea Cncadr>rii juridice. Propunerile se Cnainteaz> Cn cel mult ' zile de la data constat>rii %aptelor, Cmprejur>rilor sau persoanelor noi. Procurorul va decide, prin ordonan@>, Cn cel mult + zile. S s"endarea r!aririi "enale. In cazul cand se constata printr-o e6pertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul su%era de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale. Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta. .rdonanta trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile aratate in art. 2-', datele privitoare la persoana invinuitului sau inculpatului, %apta de care este invinuit, cauzele care au determinat suspendarea si masurile luate in vederea insanatosirii invinuitului sau inculpatului. .rdonanta de suspendare a urmaririi penale se comunica, in copie, invinuitului sau inculpatului si persoanei vatamate. $upa comunicare, dosarul se restituie organului de cercetare penala. In timpul cat urmarirea este suspendata, organul de cercetare penala continua sa e%ectueze toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului sau inculpatului. .rganul de cercetare penala este obligat sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale. /. Ter!inarea r!aririi "enale #ar$.%00'%12(. in)e$area r!aririi "enale Incetarea urmaririi penale are loc cand se constata e6istenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 1- alin. 1 lit. %#-0#, i1# si j# si e6ista invinuit sau inculpat in cauza. $aca in aceeasi cauza sunt mai multi invinuiti sau inculpati ori daca mai multe %apte %ac obiectul aceleiasi cauze, incetarea urmaririi se %ace numai cu privire la invinuitii sau inculpatii, ori la %aptele pentru care e6ista cazul de incetare a urmaririi. .rganul de cercetare penala, cand constata e6istenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 1- alin. 1 lit. %#-0#, i1# si j#, inainteaza procurorului dosarul impreuna cu propuneri de incetare a urmaririi penale. Procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin ordonanta, dispunand potrivit art. 11 pct. 1 lit. c#. In cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala, incetarea urmaririi penale se pronunta prin rezolutie motivata. 1tunci cand cazul de incetare a urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii urmaririi penale in aceeasi zi in care a primit propunerea de incetare de la organul de cercetare penala. $aca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale, trebuie sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventive. In termen de 2( de ore de la primirea de la procuror a dosarului impreuna cu un re%erat in care se mentioneaza cazul sau cazurile de incetare a urmaririi penale constatate, instanta dispune, prin

1)

inc0eiere, revocarea masurii si punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului si restituie dosarul procurorului, in acelasi termen, impreuna cu o copie a inc0eierii. .rdonanta de incetare a urmaririi penale trebuie sa cuprinda pe langa mentiunile aratate in art. 2-', datele privind persoana si %apta la care se re%era incetarea, precum si aratarea temeiurilor de %apt si de drept pe baza carora se dispune incetarea urmaririi penale. Prin ordonanta de incetare a urmaririi penale se dispune totodata asupra7 a# revocarii masurilor asiguratorii luate in vederea e6ecutarii pedepsei amenzii; b# con%iscarii lucrurilor care potrivit art. 11& din Codul penal sunt supuse con%iscarii speciale si restituirii celorlalte. $aca proprietatea corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au servit ca mijloace materiale de proba este contestata, ele sunt pastrate de organul de cercetare penala pana la 0otararea instantei civile; c# masurilor asiguratorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare savarsirii in%ractiunii. In cazul in care s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, aceste masuri se vor considera des%iintate, daca persoana vatamata nu introduce actiune in %ata instantei civile in termen de '- de zile de la comunicarea incetarii urmaririi penale; c1# sesizarii instantei civile competente cu privire la des%iintarea totala sau partiala a unui inscris. d# c0eltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sa le suporte si ordonand incasarea lor; e# restituirii cautiunii in cazurile prevazute de lege. $aca in cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranta aratate in art. 1,2, se va %ace mentiune despre aceasta. In cazul in care incetarea urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, in ordonanta se va %ace mentiune si cu privire la revocarea arestarii preventive. Copie de pe ordonanta sau rezolutia prin care procurorul dispune incetarea urmaririi penale se comunica persoanei care a %acut sesizarea, invinuitului sau inculpatului si, dupa caz, altor persoane interesate. In cazul cand invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, instanta instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a-l pune de indata in libertate pe invinuit sau inculpat, Procurorul, daca constata ca nu este cazul sa dispuna incetarea sau cand a dispus incetarea partial, restituie dosarul organului de cercetare penala, cu dispozitia de a continua cercetarea. s)oa$erea de s , r!arire "enala coaterea de sub urmarirea penala are loc cand se constata e6istenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 1- lit. a#-e# si e6ista invinuit sau inculpat in cauza. $ispozitiile art. 2(2-2(, si 2(& !incetarea urmaririi penale# se aplica in mod corespunzator si in procedura scoaterii de sub urmarire. In cazul prevazut in art. 1- lit. b1# procurorul se pronunta prin ordonanta. In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala in temeiul art. 1- lit. b1#, e6ecutarea mustrarii sau mustrarii cu avertisment, aplicate de procuror, mustrarea se e6ecuta de indata,in sedinta in care s-a pronuntat 0otararea.cand din orice imprejurari masura mustrarii nu poate %i e6ecutata indata dupa pronuntare,se %i6eaza un termen pentru cand se dispune aducerea minorului,citandu-se totodata printii,ori daca este cazul titorele,curatorul ori persoana in ingrijirea sau supraveg0erea careia se a%la minorul.

2-

/6ecutarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii se %ace potrivit dispozitiilor codului de procedura penala, persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata ca sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de e6ecutare in termen de ' luni de la data ramanerii de%initive a 0otararii. Impotriva ordonantei prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. 1- alin. 1 lit. b1# se poate %ace plangere in termen de 2- de zile de la instiintare. Punerea in e6ecutare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii se %ace dupa e6pirarea termenului de 2- de zile de la instiintare, iar daca sa %acut plangere si a %ost respinsa, dupa respingerea acesteia. &2. Ter!inarea r!aririi "enale #ar$.%00'%12(. 1scultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii-Bn cauzele Cn care nu a %ost pus> Cn miAcare ac@iunea penal>, organul de cercetare, dup> e%ectuarea actelor de cercetare penal> ,dac> e6ist> Cnvinuit Cn cauz> Ai constat> c> Cmpotriva acestuia sunt su%iciente probe, procedeaz> la o nou> ascultare a Cnvinuitului, aduc?ndu-i la cunoAtin@> Cnvinuirea Ai Cntreb?ndu-l dac> are noi mijloace de ap>rare. $ac> Cnvinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a %ost g>sit> temeinic> ori dac> cercetarea a %ost completat> potrivit propunerilor %>cute, cercetarea se consider> terminat>. Bnaintarea dosarului privind pe Cnvinuit-de Cndat> ce cercetarea penal> este terminat>, organul de cercetare Cnainteaz> dosarul procurorului cu un re%erat, Cn care consemneaz> rezultatul cercet>rii, spre a se decide punerea in miscarea a actiunii penale sau clasarea,scoaterea,incetarea urmarii penale. 2e%eratul va cuprinde Cn mod corespunz>tor men@iunile cu privire la %apta retinuta,incadrarea juridica,probele administrate,c0eltuieli judiciare etc. Prezentarea materialului de catre procuror-Procurorul, primind dosarul, Cl c0eam> pe Cnvinuit Ai Ci prezint> materialul de urm>rire penal>.!ii pune I vedere ca are dreptul de a lua cunostinta de materialul de urmarire penala,aratandu-i si incadrarea juriduca a %aptei;ii asigura posibilitatea de a lua la cunostinta de material,daca inculpatul nu poate sa citeasca,organul de cercetare penala ii citeste ,materialul; il intreaba dupa ce a luat la cunostinta de materialul de urmarire penala daca are de %ormulat cereri noi dau daca voieste sa %aca declaratii suplimentare. &&. Tri!i$erea in 3 de)a$a #ar$.%1&'%1/(. ingurul organ cometent sa dispuna trimiterea in judecata este procurorul. Procurorul este obligat ca Cn termen de cel mult 1+ zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penal> s> procedeze la veri%icarea lucr>rilor urm>ririi penale Ai s> se pronun@e asupra acestora. Procurorul procedeaz> la prezentarea materialului de urm>rire penal>! cand prezentarea materialului nu a %ost posibila din cauza ca inculpatul sau aparatorul sau a lipsit in mod nejusti%icat la c0emarea organului de urmarire penala ori re%uza in mod nejusti%icat sa ia cunostinta de materialul de urmarire penala ,ori este disparut#, dac> inculpatul se prezint>, este prins sau adus dup> Cnaintarea dosarului la parc0et. 2ezolvarea cauzelor Cn care sunt aresta@i se %ace de urgen@> Ai cu prec>dere.

21

$ac> procurorul constat> c> au %ost respectate dispozi@iile legale care garanteaz> a%larea adev>rului, c> urm>rirea penal> este complet>, e6ist?nd probele necesare Ai legal administrate, procedeaz>, dup> caz, ast%el7 1. c?nd din materialul de urm>rire penal> rezult> c> %apta e6ist>, c> a %ost s>v?rAit> de Cnvinuit sau de inculpat Ai c> acesta r>spunde penal7 - dac> ac@iunea penal> nu a %ost pus> Cn miAcare Cn cursul urm>ririi penale, d> rec0izitoriu prin care pune Cn miAcare ac@iunea penal> Ai dispune trimiterea Cn judecat>; - dac> ac@iunea penal> a %ost pus> Cn miAcare Cn cursul urm>ririi penale, d> rec0izitoriu prin care dispune trimiterea Cn judecat>; 2. d> ordonan@> prin care7 - claseaz>, scoate de sub urm>rire sau Cnceteaz> urm>rirea penal> potrivit dispozi@iilor art. 11. $ac> procurorul dispune scoaterea de sub urm>rire Cn temeiul art. 1- lit. b1#, %ace aplicarea dispozitiilor codului penal art 1& ind 1 alin '!procurorul sau instanta poate aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ,mustrarea,mustrarea cu avertisment sau amenda de la 1- la 1--- de lei %apta care nu reprezinta pericol social al in%ractiunii.# - suspend> urm>rirea penal>, atunci c?nd constat> e6isten@a unei cauze de suspendare a urm>ririi. 2ec0izitoriul trebuie s> se limiteze la %apta Ai persoana pentru care s-a e%ectuat urm>rirea penal> Ai trebuie s> cuprind>, pe l?ng> men@iunile prev>zute Cn art. 2-'!nume,prenume,calitatea celui care il intocmeste,cauza la care se re%era,obiectul actului sau masurii procesuale,temeiul legal al acestuia si semnatura celui care la intocmit#, datele privitoare la persoana inculpatului, %apta re@inut> Cn sarcina sa, Cncadrarea juridic>, probele pe care se Cntemeiaz> Cnvinuirea, m>sura preventiv> luat> Ai durata acesteia, precum Ai dispozi@ia de trimitere Cn judecat>. Bn rec0izitoriu se arat> de asemenea numele Ai prenumele persoanelor care trebuie citate Cn instan@>, cu indicarea calit>@ii lor Cn proces Ai locul unde urmeaz> a %i citate. Bn cazul c?nd urm>rirea penal> este e%ectuat> de procuror, rec0izitoriul trebuie s> cuprind> Ai datele suplimentare prev>zute Cn art. 2,-.! mijloacele materiale de prob> Ai m>surile luate re%eritor la ele Cn cursul cercet>rii penale, precum Ai locul unde se a%l>; m>surile asigur>torii privind repara@iile civile sau e6ecutarea pedepsei amenzii, luate Cn cursul cercet>rii penale;c0eltuielile judiciare.# Procurorul CntocmeAte un singur rec0izitoriu c0iar dac> lucr>rile urm>ririi penale privesc mai multe %apte ori mai mul@i Cnvinui@i sau inculpa@i Ai c0iar dac> se dau acestora rezolv>ri di%erite. 2ec0izitoriul constituie actul de sesizare a instan@ei de judecat>. 2ec0izitoriul este veri%icat sub aspectul legalit>@ii Ai temeiniciei de prim-procurorul parc0etului sau, dup> caz, de procurorul general al parc0etului de pe l?ng> curtea de apel, iar c?nd urm>rirea este %>cut> de acesta, veri%icarea se %ace de procurorul ierar0ic superior. C?nd urm>rirea penal> este e%ectuat> de un procuror de la Parc0etul de pe l?ng> Bnalta Curte de Casa@ie Ai Eusti@ie, rec0izitoriul este veri%icat de procurorul-Ae% de sec@ie, iar c?nd urm>rirea penal> este e%ectuat> de acesta, veri%icarea se %ace de c>tre procurorul general al acestui parc0et. Bn cauzele cu aresta@i, veri%icarea se %ace de urgen@> Ai Cnainte de e6pirarea duratei arest>rii preventive. $ac> rec0izitoriul nu a %ost in%irmat, procurorul ierar0ic care a e%ectuat veri%icarea Cl Cnainteaz> instan@ei competente, Cmpreun> cu dosarul cauzei Ai cu un num>r necesar de copii de pe rec0izitoriu pentru a %i comunicate inculpa@ilor a%la@i Cn stare de de@inere. C?nd procurorul constat> c> urm>rirea penal> nu este complet>, sau c> nu au %ost respectate dispozi@iile legale care garanteaz> a%larea adev>rului, restituie cauza organului care a e%ectuat

22

urm>rirea penal>, sau trimite cauza la alt organ de urm>rire, Cn vederea complet>rii sau re%acerii urm>ririi penale. C?nd completarea sau re%acerea urm>ririi penale este necesar> numai cu privire la unele %apte sau la unii Cnvinui@i sau inculpa@i, iar disjungerea nu este posibil>, procurorul dispune restituirea sau trimiterea Cntregii cauze. .rdonan@a de restituire sau de trimitere cuprinde, pe l?ng> men@iunile ar>tate Cn art. 2-', indicarea actelor de cercetare penal> ce trebuie e%ectuate ori re%>cute, a %aptelor sau Cmprejur>rilor ce urmeaz> a %i constatate Ai a mijloacelor de prob> ce urmeaz> a %i %olosite. Bn cazul Cn care procurorul, la Cntocmirea rec0izitoriului , consider> c> este necesar> arestarea inculpatului, %iind Cntrunite condi@iile prev>zute de lege, Cnainteaz> instan@ei, Cn termen de 2( de ore, rec0izitoriul Ai propunerea de arestare a inculpatului. Bn acelaAi mod procedeaz> procurorul Ai Cn cazul Cn care este necesar> luarea m>surilor de siguran@> .bligarea la tratament medical si Internarea medicala din Codul penal. Bn cazul Cn care procurorul consider> c> se impune luarea m>surilor preventive .bligarea de a nu parasi tara Ai .bligarea de a nu parasi localitatea, dispune aceasta prin rec0izitoriu. In cazurile prevazute in art 2,2 pct.2,2,+si 2,& !claseaza,scoate de sub urmarire sau inceteaza urmarirea penala,restituie cauza sau trimite la alt organ de urmarire penala sau trimite la organul competent# procurorul trimite dosarul cauzei la instan@>, pentru ca judec>torul care a dispus Cn cursul urm>ririi penale arestarea preventiv> sau m>surile de siguran@> .bligarea la tratament medical sau Internarea medicala s> dispun> asupra prelungirii sau revoc>rii acestora. Bn cazul m>surilor preventive .bligarea de a nu parasi localitatea si .bligarea de a u parasii tara procurorul dispune revocarea acestor m>suri sau, dup> caz, trimite dosarul cauzei la instan@> cu propunerea de prelungire. Bnc0eierea prin care instan@a dispune cu privire la aceste m>suri se trimite procurorului, care %ace men@iune despre aceasta Cn ordonan@a de scoatere de sub urm>rire penal>, de Cncetare a urm>ririi penale, de suspendare a urm>ririi penale, de restituire sau de trimitere la organul competent. Procurorul este obligat s> dispun> asupra men@inerii sau revoc>rii m>surilor de siguran@>, altele dec?t .bligarea la tratament medical si Internarea medicala, Ai a m>surilor asigur>torii luate Cn cursul urm>ririi penale, sau dac> este cazul s> ia asemenea m>suri. Cand procurorul constata ca urmarirea penala s-a %acut de un alt organ decat cel prevazut in lege,dispune prin ordonanta ca urmarirea sa %ie %acuta de organul competent. In cazul in care procurorul trimite caua organului competent sa e%ectueze urmarirea penala ,raman valabile masurile asiguratorii luate,actele sau masurile procesuale con%irmate sau incuviintate de procuror,precum si actele procesuale care nu pot %i re%acute. &%. Plangerea i!"o$ri+a a)$elor si !as rilor de r!arire "enala #ar$.%70'%7-(. .rice persoan> poate %ace pl?ngere Cmpotriva m>surilor Ai actelor de urm>rire penal>, dac> prin acestea s-a adus o v>t>mare intereselor sale legitime. Pl?ngerea se adreseaz> procurorului care supraveg0eaz> activitatea organului de cercetare penal> Ai se depune %ie direct la acesta, %ie la organul de cercetare penal>. Introducerea pl?ngerii nu suspend> aducerea la Cndeplinire a m>surii sau a actului care %ormeaz> obiectul pl?ngerii.

2'

C?nd pl?ngerea a %ost depus> la organul de cercetare penal>, acesta este obligat ca Cn termen de (& de ore de la primirea ei s> o Cnainteze procurorului Cmpreun> cu e6plica@iile sale, atunci c?nd acestea sunt necesare. Procurorul este obligat s> rezolve pl?ngerea Cn termen de cel mult 2- de zile de la primire Ai s> comunice de Cndat> persoanei care a %>cut pl?ngerea modul Cn care a %ost rezolvat>. Pl?ngerea Cmpotriva m>surilor luate sau a actelor e%ectuate de procuror ori e%ectuate pe baza dispozi@iilor date de acesta se rezolv> de prim-procurorul parc0etului sau, dup> caz, de procurorul general al parc0etului de pe l?ng> curtea de apel ori de procurorul Ae% de sec@ie al Parc0etului de pe l?ng> Curtea uprem> de Eusti@ie. Bn cazul c?nd m>surile Ai actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parc0etului de pe l?ng> curtea de apel sau ale procurorului Ae% de sec@ie al Parc0etului de pe l?ng> Curtea uprem> de Eusti@ie ori au %ost luate sau e%ectuate pe baza dispozi@iilor date de c>tre aceAtia, pl?ngerea se rezolv> de procurorul ierar0ic superior.Pl?ngerea %ormulat> Cmpotriva solu@iei de respingere dispuse de procurorul ierar0ic superior este inadmisibil>.Bn cazul rezolu@iei de neCncepere a urm>ririi penale sau al ordonan@ei ori, dup> caz, al rezolu@iei de clasare, de scoatere de sub urm>rire penal> sau de Cncetare a urm>ririi penale, pl?ngerea se %ace Cn termen de 2- de zile de la comunicarea copiei de pe ordonan@> sau rezolu@ie, persoanelor interesate. 2ezolu@iile sau ordonan@ele prin care se solu@ioneaz> pl?ngerile Cmpotriva rezolu@iilor sau ordonan@elor de neCncepere a urm>ririi penale, de clasare, de scoatere de sub urm>rire penal> ori de Cncetare a urm>ririi penale, se comunic> persoanei care a %>cut pl?ngerea Ai celorlalte persoane interesate. $up> respingerea pl?ngerii %>cute Cmpotriva rezolu@iei de neCncepere a urm>ririi penale sau a ordonan@ei ori, dup> caz, a rezolu@iei de clasare, de scoatere de sub urm>rire penal> sau de Cncetare a urm>ririi penale, date de procuror, persoana v>t>mat>, precum Ai orice alte persoane ale c>ror interese legitime sunt v>t>mate pot %ace pl?ngere, Cn termen de 2- de zile de la data comunic>rii de c>tre procuror a modului de rezolvare, la judec>torul de la instan@a c>reia i-ar reveni, potrivit legii, competen@a s> judece cauza Cn prim> instan@>. Pl?ngerea poate %i %>cut> Ai Cmpotriva dispozi@iei de netrimitere Cn judecat> cuprinse Cn rec0izitoriu. Bn cazul Cn care prim-procurorul parc0etului sau, dup> caz, procurorul general al parc0etului de pe l?ng> curtea de apel, procurorul Ae% de sec@ie al Parc0etului de pe l?ng> Cnalta Curte de Casa@ie Ai Eusti@ie ori procurorul ierar0ic superior nu a solu@ionat pl?ngerea Cn termenul de 2- de zile ,termenul prev>zut Cn alin. 1!2-de zile# curge de la data e6pir>rii termenului ini@ial de 2de zile. $osarul va %i trimis de parc0et judec>torului, Cn termen de + zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.Persoana %a@> de care s-a dispus neCnceperea urm>ririi penale, scoaterea de sub urm>rire penal> sau Cncetarea urm>ririi penale, precum Ai persoana care a %>cut pl?ngerea se citeaz>. 3eprezentarea acestor persoane, legal citate, nu Cmpiedic> solu@ionarea cauzei. C?nd judec>torul consider> c> este absolut necesar> prezen@a persoanei lips>, poate lua m>suri pentru prezentarea acesteia.La judecarea pl?ngerii, prezen@a procurorului este obligatorie. La termenul %i6at pentru judecarea pl?ngerii, judec>torul d> cuv?ntul persoanei care a %>cut pl?ngerea, persoanei %a@> de care s-a dispus neCnceperea urm>ririi penale, scoaterea de sub urm>rire penal> sau Cncetarea urm>ririi penale Ai apoi procurorului.Eudec>torul, solu@ion?nd pl?ngerea, veri%ic> rezolu@ia sau ordonan@a atacat>, pe baza lucr>rilor Ai a materialului din dosarul cauzei Ai a oric>ror Cnscrisuri noi prezentate. Eudec>torul pronun@> una dintre urm>toarele solu@ii7

2(

a# respinge pl?ngerea, prin sentin@>, ca tardiv> sau inadmisibil> ori, dup> caz, ca ne%ondat>, men@in?nd rezolu@ia sau ordonan@a atacat>; b# admite pl?ngerea, prin sentin@>, des%iin@eaz> rezolu@ia sau ordonan@a atacat> Ai trimite cauza procurorului, Cn vederea Cnceperii sau redesc0iderii urm>ririi penale, dup> caz. Eudec>torul este obligat s> arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indic?nd totodat> %aptele Ai Cmprejur>rile ce urmeaz> a %i constatate Ai prin care anume mijloace de prob>; c#admite pl?ngerea, prin Cnc0eiere, des%iin@eaz> rezolu@ia sau ordonan@a atacat> Ai, c?nd probele e6istente la dosar sunt su%iciente, re@ine cauza spre judecare, Cn complet legal constituit, dispozi@iile privind judecata Cn prim> instan@> Ai c>ile de atac aplic?ndu-se Cn mod corespunz>tor. Fotararea judecatorului pronuntata este de%initiva. In situatia n care judecatorul respinge pl?ngerea, prin sentin@>, ca tardiv> sau inadmisibil> ori, dup> caz, ca ne%ondat>, men@in?nd rezolu@ia sau ordonan@a atacat>,persoana Cn privin@a c>reia judec>torul, prin 0ot>r?re de%initiv>, a decis c> nu este cazul s> se Cnceap> ori s> se redesc0id> urm>rirea penal> nu mai poate %i urm>rit> pentru aceeaAi %apt>, a%ar> de cazul c?nd s-au descoperit %apte sau Cmprejur>ri noi ce nu au %ost cunoscute de organul de urm>rire penal> Ai nu a intervenit unul dintre cazurile prev>zute Cn art. 1-. Eudec>torul este obligat s> rezolve pl?ngerea Cn termen de cel mult '- de zile de la primirea acesteia. Pl?ngerea greAit Cndreptat> se trimite, pe cale administrativ>, organului judiciar competent. III. JUDECATA IN PRIMA INSTANTA. 0. Par$i)i"an$ii la 3 de)a$a in "ri!a ins$an$a. La sedinta de judecata in prima instanta participa organul judiciar si partile prin a caror prezenta isi aduc contributia la solutionarea cauzei deduse spre rezolvare. La judecata participa si procurorul care in aceasta %aza numai detine pozitia de Gstapan al procesuluiG capatand o pozitie procesuala subordonata instantei si egala cu a partilor. .rganul de cercetare penala nu participa la judecata. 1ctivitatea de judecata are loc numai in prezenta partilor insa absenta acestora daca au %ost legal citate nu impiedica des%asurarea procesului. In cazul in care partea a %ost impiedicata a se prezenta sau a cerut un nou termen de judecata, instantei ii revine obligatia de a amana judecata. 3ecesitatea prezentei partilor este lasata la aprecierea instantei de judecata iar daca aceasta considera ca este necesara va dispune citarea cu mandat de aducere !art. 1&'#. Inculpatul poate %i adus cu mandat c0iar inainte de a %i %ost c0emat prin citatie, daca instanta apreciaza ca se impune aceasta masura in interesul rezolvarii cauzei. Participarea procurorului la sedinta de judecata este reglementata de art. '1+ si poate %i determinata de gradul sau %elul instantei, de gravitatea in%ractiunii judecate, de starea in care se a%la inculpatul si de situatia personala a acestuia ast%el cum rezulta7 - procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatoriilor in cauzele in care instanta de judecata a %ost sesizata prin rec0izitoriu; - prezenta procurorului este obligatorie la judecatorie daca se judeca in%ractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inc0isorii de trei ani sau mai mare; - procurorul participa obligatoriu la sedintele care se des%asoara la judecatorie daca inculpatul este arestat !cand in cauza sunt mai multi inculpati, este su%icient ca unul din ei sa se judece in stare de arest pentru ca prezenta procurorului in sedinta sa devina obligatorie#;

2+

- procurorul participa in mod obligatoriu si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inc0isorii !art. (()1#. La sedintele de judecata priviind alte in%ractiuni, procurorul participa atunci cand considera necesar. In des%asurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor procurorul e6ercita rolul sau activ in vederea a%larii adevarului si respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate. Cererile si concluziile procurorului trebuie sa %ie motivate. Cand cercetarea judecatoreasca nu con%irma invinuirea sau cand a intervenit vreo una din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 1-, procurorul pune, dupa caz, concluzii de anc0etare a inculpatului sau de incetare a procesului penal. Incalcarea dispozitiilor priviind participarea procurorului la judecata la prima instanta este sanctionata cu nulitatea absoluta !art. 1)" alin !2# #. Prin urmare, activitatea de judecata in prima instanta are drept scop a%larea adevarului cu privire la %apta si persoana cu care a %ost sesizata instanta de judecata. In toate cazurile in care asistenta juridica a inculpatului este obligatorie, participarea aparatorului este obligatorie. Lipsa nejusti%icata a aparatorului ales sau desemnat din o%iciu este sanctionata cu nulitatea absoluta a 0otararii, potrivit dispozitiilor art. 1)" alin. !2#. $aca aparatorul ales nu se prezinta la termenele de judecata, cand prezenta sa este obligatorie si acesta nu-si poate justi%ica lipsa, instanta poate aplica aparatorului o amenda de la +-- lei la +.--- lei. 1laturi de organele judiciare si de parti, la judecata in prima instanta participa si alte persoane precum7 martori, e6perti, interpreti. Prezenta acestor persoane este asigurata prin intermediul institutiei citarii partilor. Lipsa nejusti%icata a martorului este sanctionata cu o amenda judiciara de la 2+- lei la +.--- lei 1. O,ie)$ l 3 de)a$ii. 1sa cum rezulta din dispozitiile art. '1", judecata se margineste la %apta si la persoana aratata in actul de sesizare al instantei, iar in caz de e6tindere al procesului penal, si la %apta si persoana la care se re%era e6tinderea. In acceptiunea art. '1", prin %apta aratata in actul de sesizare nu se poate intelege numai simpla re%erire la o anumita %apta mentionata in rec0izitoriu ci la descrierea acelei %apte intr-un mod susceptibil de a produce consecinte juridice, de a investi instanta. $aca o ast%el de conditie nu este indeplinita nu se poate sustine ca instanta a %ost investita cu o %apta aratata in actul de sesizare. .biectul judecatii il poate %orma si %aptele si persoanele pentru care, in conditiile art. 2"& 1 alin !&# litera c#, judecatorul care a e6aminat plangerea persoanei interesate impotriva solutiei procurorului de netrimitere in judecata a dispus des%iintarea acesteia si a retinut cauza spre judecare. E4$inderea o,ie)$ l i 3 de)a$ii #ar$. ..0 ar$. ..1 ar$. ..7(

2,

1re loc in cursul judecatii, cand in urma probelor administrate se constata elemente de%apt noi pe care procurorul nu le-a avut in vedere la intocmirea rec0izitorului si care depasesc in rem si impersonal obiectul judecatii. /lementele noi se pot re%eri la alte acte materiale, alte in%ractiuni savarsite de inculpat, alte persoane participante la savarsirea in%ractiunii ce %ace obiectul cauzei. In toate aceste situatii legea permite e6tinderea obiectului judecatii cu respectarea anumitor reguli. /6tinderea obiectului judecatii poate avea loc numai in cursul judecatii in prima instanta. Des*as rarea 3 de)a$ii in "ri!a ins$an$a a. Nor!e )o! ne "ri+iind des*as rarea 3 de)a$ii. In %iecare etapa a judecatii se e%ectueaza urmatoarele activitati de judecata7 - luarea masurilor de pregatire a sedintei de judecata; - des%asurarea sedintei de judecata; - deliberarea si luarea 0otararii. Diecare din aceste activitati au o reglementare deosebita in raport cu etapa de judecata careia ii apartine dar sunt si norme comune care le reglementeaza, indi%erent din etapa din care %ac parte. ,. Nor!e )o! ne "ri+iind l area !as rilor de "rega$ire a sedin$ei de 3 de)a$a. 5i4area $er!en l i de 3 de)a$a. In vederea repartizarii dosarelor pe complete acestea sunt transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. $osarele repartizate pe complete in mod aleatoriu sunt preluate de presedintele sau de unul din judecatorii completului care ia masurile necesare in scopul pregatirii sedintei de judecata. Veri*i)ari "ri+iind ares$area in) l"a$ l i #ar$. .22%( In cauzele in care inculpatii sunt trimisi in judecata in stare de arest preventiv, instanta este datoare sa veri%ice de indata, din o%iciu, in camera de consiliu, legalitatea si temeinicia arestarii preventive, inainte de e6pirarea acesteia. Prezenta inculpatului este obligatorie ca si asistarea acestuia de catre un aparator. In cazul in care inculpatul nu se poate prezenta din motive independente de vointa sa acesta va %i reprezentat de un aparator ales sau din o%iciu. Participarea procurorului este obligatorie. Instanta se va pronunta asupra masurii arestarii preventive prin inc0eiere. Inc0eierea poate %i atacata cu recurs de procuror si de inculpat. Ci$area "ar$ilor C0emarea partilor la judecata in prima instanta are loc prin citatie iar procedura se %ace dupa regulile din partea generala a Codul de procedura penala si revine personalului au6iliar al instantei. Asig rarea a"ararii $aca asistenta juridica este obligatorie presedintele instantei are obligatia de a solicita baroului de avocati desemnarea unui avocat din o%iciu. A*isarea lis$ei )a zelor )are r!eaza a se 3 de)a la $er!en l *i4a$ Lista de sedinta cuprinde cauzele ce urmeaza a se a%la pe rolul instantei de judecata in acea zi, in ordinea lor de precadere si se a%iseaza cu 2( de ore inainte de termenul de judecata.

2"

7. E$a"ele "ro)es ale ale 3 de)a$ii in "ri!a ins$an$a. Sol $ii "ron n$a$e in "ri!a ins$an$a in la$ ra "enala si )i+ila a )a zei. Bn vederea repartiz>rii pe complete Ai a stabilirii primului termen de judecat>, dosarele nou %ormate vor %i transmise, dup> Cnregistrare Cn registratura instan@ei, persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. $osarele repartizate pe complete Cn mod aleatoriu vor %i preluate de preAedintele sau de unul dintre judec>torii completului de judecat>, care va lua m>surile necesare Cn scopul preg>tirii judec>@ii, ast%el Cnc?t s> se asigure solu@ionarea cu celeritate a cauzei. Cita@ia trebuie s> %ie Cnm?nat> inculpatului cu cel pu@in + zile Cnaintea termenului %i6at. Bn cazul Cn care inculpatul nu locuieAte Cn @ar> organul de cercetare penala va tine seama la %i6area termenului de prezentare in %ata acestuia,de reglementarile speciale privind asistenta judiciara internationala in materie penala. Bn cauzele Cn care inculpatul este trimis Cn judecat> Cn stare de arest, judec>torul la primirea dosarului %i6eaz> un termen care, nu poate %i mai mare de (& de ore, Cn>untrul c>ruia se comunic> cita@ia Cmpreun> cu o copie a actului de sesizare a instan@ei.Eudecata nu poate avea loc dec?t Cn prezen@a inculpatului, c?nd acesta se a%l> Cn stare de de@inere.1ducerea inculpatului arestat la judecat> este obligatorie. Procurorul este obligat s> participe la Aedin@ele de judecat> ale judec>toriilor, Cn cauzele Cn care instan@a de judecat> a %ost sesizat> prin rec0izitoriu, Cn cauzele Cn care legea prevede pentru in%rac@iunea s>v?rAit> pedeapsa Cnc0isorii de ' ani sau mai mare ori Cn cauzele Cn care unul dintre inculpa@i se a%l> Cn stare de deten@ie sau daca este internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ, precum Ai Cn cazul Cn care se dispune Cnlocuirea pedepsei amenzii cu cea a Cnc0isorii. La Aedin@ele de judecat> privind alte in%rac@iuni, procurorul particip> c?nd consider> necesar. La Aedin@ele de judecat> ale celorlalte instan@e, participarea procurorului este obligatorie Cn toate cazurile. Bn des%>Aurarea cercet>rii judec>toreAti Ai a dezbaterilor, procurorul e6ercit> rolul s>u activ Cn vederea a%l>rii adev>rului Ai a respect>rii dispozi@iilor legale. Procurorul este liber s> prezinte concluziile pe care le consider> Cntemeiate, potrivit legii, @in?nd seama de probele administrate. Cererile Ai concluziile procurorului trebuie s> %ie motivate.C?nd cercetarea judec>toreasc> nu con%irm> Cnvinuirea sau c?nd a intervenit vreuna din cauzele de Cncetare a procesului penal prev>zute Cn art. 1-, procurorul pune, dup> caz, concluzii de ac0itare a inculpatului sau de Cncetare a procesului penal. Eudecata se m>rgineAte la %apta Ai la persoana ar>tat> Cn actul de sesizare a instan@ei, iar Cn caz de e6tindere ? procesului penal, Ai la %apta Ai persoana la care se re%er> e6tinderea. =eri%icarea inculpatului-presedintele completului stabileste identitatea inculpatului. $aca inculpatul se a%la in stare de detinere,se va veri%ica legalitatea comunicarii copiei de pe actul de sesizare a instantei $upa apelul martorilor,e6pertilor s interpretilor, presedintele completului cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta ,punandu-le in vedere sa nu se indeparteze %ara incunviintarea sa./6pertii raman in sala de sedinta,a%ara de cazul in care instanta dispune alt%el.Martorii,e6pertii si interpretii prezenti pot %i ascultati c0iar daca nu au %ost citati sau nu au primit citatie,insa numai dupa ce s-a stabilit identitatea lor. PreAedintele e6plic> persoanei v>t>mate c> se poate constitui parte civil> sau c> poate participa ca parte v>t>mat> Cn proces.PreAedintele Cntreab> pe procuror Ai pe p>r@i dac> au de %ormulat e6cep@ii, cereri sau propun e%ectuarea de probe noi.Bn cazul c?nd se propun noi probe,

2&

trebuie s> se arate %aptele Ai Cmprejur>rile ce urmeaz> a %i dovedite, mijloacele prin care pot %i administrate aceste probe, locul unde se a%l> aceste mijloace, iar Cn ce priveAte martorii Ai e6per@ii, identitatea Ai adresa acestora.Procurorul Ai p>r@ile pot cere administrarea de probe noi Ai Cn cursul cercet>rii judec>toreAti. P?n> la Cnceperea cercet>rii judec>toreAti, inculpatul poate declara personal sau prin Cnscris autentic c> recunoaAte s>v?rAirea %aptelor re@inute Cn actul de sesizare a instan@ei Ai solicit> ca judecata s> se %ac> Cn baza probelor administrate Cn %aza de urm>rire penal>.Eudecata poate avea loc numai Cn baza probelor administrate Cn %aza de urm>rire penal>, doar atunci c?nd inculpatul declar> c> recunoaAte Cn totalitate %aptele re@inute Cn actul de sesizare a instan@ei Ai nu solicit> administrarea de probe, cu e6cep@ia Cnscrisurilor Cn circumstan@iere pe care le poate administra la acest termen de judecat>.La termenul de judecat>, instan@a Cntreab> pe inculpat dac> solicit> ca judecata s> aib> loc Cn baza probelor administrate Cn %aza de urm>rire penal>, pe care le cunoaAte Ai le CnsuAeAte, procedeaz> la audierea acestuia Ai apoi acord> cuv?ntul procurorului Ai celorlalte p>r@i. Instan@a de judecat> solu@ioneaz> latura penal> atunci c?nd, din probele administrate, rezult> c> %aptele inculpatului sunt stabilite Ai sunt su%iciente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse. Instan@a de judecat> solu@ioneaz> latura penal> atunci c?nd din probele administrate Cn cursul urm>ririi penale rezult> c> %apta e6ist>, constituie in%rac@iune Ai a %ost s>v?rAit> de inculpat.$ac> pentru solu@ionarea ac@iunii civile se impune administrarea de probe Cn %a@a instan@ei, se va dispune disjungerea acesteia. Instan@a va pronun@a condamnarea inculpatului, care bene%iciaz> de reducerea cu o treime a limitelor de pedeaps> prev>zute de lege, Cn cazul pedepsei Cnc0isorii, Ai de reducerea cu o p>trime a limitelor de pedeaps> prev>zute de lege, Cn cazul pedepsei amenzii..Bn caz de respingere a cererii, instan@a continu> judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.Instan@a respinge cererea atunci c?nd constat> c> probele administrate Cn cursul urm>ririi penale nu sunt su%iciente pentru a stabili c> %apta e6ist>, constituie in%rac@iune Ai a %ost s>v?rAit> de inculpat. Bn acest caz instan@a continu> judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun. Instan@a Cncepe e%ectuarea cercet>rii judec>toreAti, c?nd cauza se a%l> Cn stare de judecat>..rdinea de e%ectuare a actelor de cercetare judec>toreasc> este cea prev>zut> Cn dispozi@iile cuprinse Cn prezenta sec@iune. Instan@a poate dispune unele sc0imb>ri ale ordinii, c?nd aceasta este necesar pentru buna des%>Aurare a cercet>rii judec>toreAti. C?nd inculpatul este prezent, sc0imbarea ordinii nu poate %i dispus> dec?t dup> ascultarea acestuia. Inceperea cercetarii judecatoresti-preAedintele dispune ca gre%ierul s> dea citire sau s> %ac> o prezentare succint> a actului de sesizare a instan@ei, dup> care e6plic> inculpatului Cn ce const> Cnvinuirea ce i se aduce. *otodat>, CnAtiin@eaz> pe inculpat cu privire la dreptul de a nu %ace nici o declara@ie, atr>g?ndu-i aten@ia c> ceea ce declar> poate %i %olosit Ai Cmpotriva sa, precum Ai cu privire la dreptul de a pune Cntreb>ri coinculpa@ilor, celorlalte p>r@i, martorilor, e6per@ilor Ai de a da e6plica@ii Cn tot cursul cercet>rii judec>toreAti, c?nd socoteAte c> este necesar. Instan@a procedeaz> apoi la ascultarea inculpatului.Inculpatul este l>sat s> arate tot ce Atie despre %apta pentru care a %ost trimis Cn judecat>, apoi i se pot pune Cntreb>ri de c>tre preAedinte Ai Cn mod nemijlocit de ceilal@i membri ai completului, de c>tre procuror, de partea v>t>mat>, de partea civil>, de partea responsabil> civilmente, de ceilal@i inculpa@i Ai de ap>r>torul inculpatului a c>rui ascultare se %ace.Instan@a poate respinge Cntreb>rile care nu sunt concludente Ai utile cauzei. Inculpatul poate %i reascultat ori de c?te ori este necesar.

2)

$ac> sunt mai mul@i inculpa@i, ascultarea %iec>ruia dintre ei se %ace Cn prezen@a celorlal@i inculpa@i. C?nd interesul a%l>rii adev>rului cere, instan@a poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpa@i, %>r> ca ceilal@i s> %ie de %a@>.$eclara@iile luate separat sunt citite Cn mod obligatoriu celorlal@i inculpa@i, dup> ascultarea lor.Inculpatul poate %i din nou ascultat Cn prezen@a celorlal@i inculpa@i sau a unora dintre ei. C?nd inculpatul nu-Ai mai aminteAte anumite %apte sau Cmprejur>ri sau c?nd e6ist> contraziceri Cntre declara@iile %>cute de inculpat Cn instan@> Ai cele date anterior, preAedintele cere acestuia e6plica@ii, put?nd da citire, Cn Cntregime sau Cn parte, declara@iilor anterioare.C?nd inculpatul re%uz> s> dea declara@ii, instan@a dispune citirea declara@iilor pe care acesta le-a dat anterior.$up> ascultarea inculpatului se procedeaz> la ascultarea celorlalte p>r@i. Instan@a trece apoi la ascultarea martorilor. $up> ce martorului i s-au pus Cntreb>ri de instan@> Ai de procuror, el este Cntrebat de partea care l-a propus Ai apoi de celelalte p>r@i. Martorul care posed> un Cnscris Cn leg>tur> cu depozi@ia %>cut> poate s>-l citeasc> Cn instan@>. Procurorul Ai p>r@ile au dreptul s> e6amineze Cnscrisul, iar instan@a poate dispune re@inerea Cnscrisului la dosar, Cn original sau Cn copie.$ac> ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibil>, instan@a dispune citirea depozi@iei date de acesta Cn cursul urm>ririi penale Ai va @ine seama de ea la judecarea cauzei. Instan@a dispune citirea declara@iilor anterioare Ai atunci c?nd martorul %ace declara@ii care sunt Cn contrazicere cu cele date anterior.$ac> unul sau mai mul@i martori lipsesc, instan@a poate dispune motivat %ie continuarea judec>@ii, %ie am?narea cauzei. Martorul a c>rui lips> nu este justi%icat> poate %i adus silit.$eclaratiile inculpatilor,martorilor ori ale altor persoane audiate in cauza se consemneaza de gre%ier in note. Martorii asculta@i r>m?n Cn sal>, la dispozi@ia instan@ei, p?n> la terminarea actelor de cercetare judec>toreasc> care se e%ectueaz> Cn Aedin@a respectiv>. $ac> instan@a g>seAte necesar, poate dispune retragerea lor sau a unora dintre ei, din sala de Aedin@>, Cn vederea reaudierii ori a con%runt>rii lor.Instan@a, lu?nd concluziile procurorului Ai ale p>r@ilor, poate Cncuviin@a plecarea martorilor dup> ascultarea lor. Procurorul Ai p>r@ile pot renun@a la martorii pe care i-au propus. $up> punerea Cn discu@ie a renun@>rii, instan@a poate dispune ca martorii s> nu %ie asculta@i, dac> audierea nu mai este necesar>.$ac> Cn cursul cercet>rii judec>toreAti administrarea unei probe anterior admis> apare inutil>, instan@a, dup> ce ascult> procurorul Ai p>r@ile, poate dispune ca acea prob> s> nu mai %ie administrat>. C?nd Cn cauza supus> judec>@ii e6ist> mijloace materiale de prob>, instan@a, din o%iciu sau la cerere, dispune, dac> este necesar, aducerea Ai prezentarea acestora. $ac> din cercetarea judec>toreasc> rezult> c> pentru l>murirea %aptelor sau Cmprejur>rilor cauzei este necesar> administrarea unor probe noi, instan@a dispune %ie judecarea cauzei Cn continuare, %ie am?narea ei. C?nd se constat>, Cnainte de terminarea cercet>rii judec>toreAti, c> Cn cauza supus> judec>@ii s-a e%ectuat cercetare penal> de un alt organ dec?t cel competent, instan@a se desesizeaz> Ai restituie cauza procurorului. Cauza nu se restituie atunci c?nd constatarea are loc dup> Cnceperea dezbaterilor sau c?nd instan@a, Cn urma cercet>rii judec>toreAti, sc0imb> Cncadrarea juridic> a %aptei Cntr-o alt> in%rac@iune pentru care cercetarea penal> ar %i revenit altui organ de cercetare. Instan@a se desesizeaz> Ai restituie cauza procurorului pentru re%acerea urm>ririi penale Cn cazul nerespect>rii dispozi@iilor privitoare la competen@a dup> materie sau dup> calitatea persoanei, sesizarea instan@ei, prezen@a Cnvinuitului sau a inculpatului Ai asistarea acestuia de c>tre ap>r>tor.Bn cazurile Cn care

'-

dispune restituirea, instan@a se pronun@> Ai asupra m>surilor preventive, asupra m>surilor de siguran@> obligarea la tratament medical si internarea medicaladin , precum Ai asupra m>surilor asigur>torii. Bmpotriva 0ot>r?rii de desesizare se poate %ace recurs de c>tre procuror Ai de orice persoan> ale c>rei interese au %ost v>t>mate prin 0ot>r?re, Cn ' zile de la pronun@are, pentru cei prezen@i, Ai de la comunicare, pentru cei lips>.$osarul este trimis procurorului imediat dup> r>m?nerea de%initiv> a 0ot>r?rii la prima instan@> sau Cn cel mult ' zile de la pronun@area 0ot>r?rii de c>tre instan@a de recurs. Bn cazul Cn care inculpatul este arestat preventiv. $ac> Cn cursul judec>@ii se consider> c> Cncadrarea juridic> dat> %aptei prin actul de sesizare urmeaz> a %i sc0imbat>, instan@a este obligat> s> pun> Cn discu@ie noua Cncadrare Ai s> atrag> aten@ia inculpatului c> are dreptul s> cear> l>sarea cauzei mai la urm> sau eventual am?narea judec>@ii, pentru a-Ai preg>ti ap>rarea. $ac> Cn cursul judec>@ii se descoper> Cn sarcina inculpatului date cu privire Ai la alte acte materiale care intr> Cn con@inutul in%rac@iunii pentru care a %ost trimis Cn judecat>, instan@a dispune, prin Cnc0eiere, e6tinderea ac@iunii penale cu privire Ai la aceste acte Ai procedeaz> la judecarea in%rac@iunii Cn Cntregul ei. $ac> cu privire la unele din actele care intr> Cn con@inutul aceleiaAi in%rac@iuni s-a pronun@at anterior o 0ot>r?re de%initiv>, instan@a reuneAte cauza cu aceea Cn care s-a dat 0ot>r?rea de%initiv>, pronun@?nd o nou> 0ot>r?re Cn raport cu toate actele care intr> Cn con@inutul in%rac@iunii, Ai des%iin@eaz> 0ot>r?rea anterioar>.Instan@a este obligat> s> pun> Cn discu@ie actele cu privire la care s-a dispus e6tinderea, %>c?nd aplica@ie Cn ce priveAte Cncadrarea juridic> Ai a sc0imbarii incadrarii juridice. C?nd Cn cursul judec>@ii se descoper> Cn sarcina inculpatului date cu privire la s>v?rAirea unei alte %apte prev>zute de legea penal>, av?nd leg>tur> cu in%rac@iunea pentru care este trimis Cn judecat>, procurorul poate cere e6tinderea procesului penal Ai Cn ce priveAte aceast> %apt>, iar instan@a, dup> caz7 a# dac> procurorul declar> c> pune Cn miAcare ac@iunea penal>, instan@a, atunci c?nd g>seAte cererea Cntemeiat>, procedeaz> la e6tinderea procesului penal Ai la judecarea cauzei Ai cu privire la %apta descoperit>; b# dac> procurorul declar> c> nu pune Cn miAcare ac@iunea penal>, instan@a sesizeaz>, prin Cnc0eiere, organul de urm>rire penal> competent pentru e%ectuarea de cercet>ri cu privire la %apta descoperit>. $ac> procurorul nu particip> la judecat> Ai sunt Cntrunite condi@iile prev>zute Cn alin. 1, instan@a e6tinde din o%iciu procesul penal Ai procedeaz> la judecarea cauzei Cn Cntregul ei sau, dup> caz, sesizeaz>, prin Cnc0eiere, organul de urm>rire penal> competent pentru e%ectuarea de cercet>ri cu privire la %apta descoperit>. Bn cursul judec>@ii, c?nd se descoper> date cu privire la participarea Ai a unei alte persoane la s>v?rAirea %aptei prev>zute de legea penal> pus> Cn sarcina inculpatului sau date cu privire la s>v?rAirea unei %apte prev>zute de legea penal> de c>tre o alt> persoan>, dar Cn leg>tur> cu %apta inculpatului, procurorul poate cere e6tinderea procesului penal cu privire la acea persoan>. Bnainte de a declara terminat> cercetarea judec>toreasc>, preAedintele Cntreab> pe procuror Ai pe p>r@i dac> mai au de dat e6plica@ii ori de %ormulat cereri noi pentru completarea cercet>rii judec>toreAti.$ac> nu s-au %ormulat cereri sau dac> cererile %ormulate au %ost respinse, ori dac> sau e%ectuat complet>rile cerute, preAedintele declar> terminat> cercetarea judec>toreasc>. $up> terminarea cercet>rii judec>toreAti se trece la dezbateri, d?ndu-se cuv?ntul Cn urm>toarea ordine7 procurorului, p>r@ii v>t>mate, p>r@ii civile, p>r@ii responsabile civilmente Ai inculpatului. PreAedintele poate da cuv?ntul Ai Cn replic>, respect?ndu-se aceeaAi

'1

ordine.PreAedintele are dreptul s> Cntrerup> pe cei care au cuv?ntul, dac> Cn sus@inerile lor dep>Aesc limitele cauzei ce se judec>.Pentru motive temeinice dezbaterile pot %i Cntrerupte. Bntreruperea nu poate %i mai mare de + zile.PreAedintele Cnainte de a Cnc0eia dezbaterile d> ultimul cuv?nt inculpatului personal.Bn timpul Cn care inculpatul are ultimul cuv?nt, nu i se pot pune Cntreb>ri. $ac> inculpatul relev> %apte sau Cmprejur>ri noi, esen@iale pentru solu@ionarea cauzei, instan@a dispune reluarea cercet>rii judec>toreAti.Instan@a, c?nd socoteAte necesar, poate cere p>r@ilor, dup> Cnc0iderea dezbaterilor, s> depun> concluzii scrise.Procurorul Ai p>r@ile pot depune concluzii scrise, c0iar dac> nu au %ost cerute de instan@>. Sol $iile )e se "o$ "ron n$a de "ri!a ins$an$a Prima instanta 0otaraste prin sentinte asupra invinuirii aduse inculpatului si dupa caz pronunta condamnarea, ac0itarea sau incetarea procesului penal. Prin aceasi sentinta instanta rezolva si latura civila a cauzei. Condamnarea inculpatului se pronunta de prima instanta cand se constata ca inculpatul a savarsit in%ractiunea pentru care a %ost trimis in judecata si ca raspunde din punct de vedere penal. Fotararea de condamnare trebuie sa cuprinda motivarea temeinica a vinovatiei inculpatului, incadrarea juridica data %aptei si pedeapsa care trebuie individualizata in raport cu criteriile prevazute in art. "2 Cod penal. $aca instanta a dispus suspendarea conditionata a e6ecutarii pedepsei, suspendarea e6ecutarii sub supraveg0ere sau e6ecutarea la locul de munca, are obligatie sa motiveze criteriile pe care le-a avut in vedere cand a dispus una din aceste masuri. entinta de condamnare trebuie sa cuprinda pe langa pedeapsa principala si pedepsele complementare sau accesorii si sa arate motivele care au %ormat convingerea instantei in luarea acestor pedepse. Pronuntand 0otararea de condamnare, instanta daca e cazul, se va pronunta si asupra masurilor preventive aratand motivat mentinerea sau revocarea acestora. $easemenea prima instanta are obligatia in temeiul art. && Cod penal sa dispuna deducerea duratei retinerii si arestarii preventive, in cazul in care aceasta a %ost luata anterior. Cu privire la latura civila, prima instanta va admite actiunea in parte sau total, obligandu-l pe inculpat un solidar cu ceilalti inculpati daca este cazul sau cu partea responsabila civilmente la acoperirea prejudiciului. Instanta va respinge actiunea civila daca aceasta nu este intemeiata, daca paguba nu e6ista sau daca prejudiciul a %ost acoperit. Prin 0otararea de condamnare instanta are obligatia de a se pronunta si asupra mijloacelor materiale de proba, dispunand %ie restituirea %ie con%iscarea lor. *otodata instanta se va pronunta si asupra c0eltuielilor judiciare obligandu-l pe inculpat la plata acestora. 1c0itarea inculpatului se pronunta atunci cand e6ista unul din cazurile prevazut de art. 1litera a - e# actiunea penala %iind lipsita de temei. $aca instanta constata ca e6ista cazul de la art. 1- litera b1 !%apta nu prezinta gradul de pericol social al unei in%ractiuni# odata cu solutia de ac0itare va aplica si sanctiunile prevazute de art. )1 Cod penal. Impotriva inculpatului ac0itat instanta poate dispune una din masurile de siguranta !internarea medicala, con%iscarea speciala#. In caz de ac0itare instanta va revoca in mod obligatoriu masura preventiva dispusa.

'2

Cu privire la actiunea civila instanta o va admite sau o va respinge daca va pronunta ac0itarea in temeiul art. 1- litera b1#, d#, e# iar cand va pronunta ac0itarea in temeiul art. 1- litera a#, sau c# va respinge actiunea civila. In cazul in care ac0itarea este dispusa in temeiul art. 1- litera b#, %apta ne%iind de legea penala, actiunea civila nu va %i solutionata de instanta penala. *otodata in temeiul art. 1)2 pct. 1 si art. 1)', instanta are obligatia de a se pronunta si asupra c0eltuielilor judiciare e%ectuate pe parcursul procesului penal. Incetarea procesului penal se pronunta de prima instanta cand constata e6istenta vreo unuia din cazurile prevazute de art. 1- litera %# si j#. $aca va dispune incetarea procesului penal in temeiul art. 1- litera i# !inlocuirea raspunderii penale# prima instanta are obligatia sa aplice dispozitiile art. )- si art. )& Cod penal. Prin aceeasi sentinta instanta se va pronunta si asupra masurii preventive cat si asupra actiunii civile care poate %i admisa sau respinsa dupa caz. 1ctiunea civila va %i nesolutionata atuncic and instanta va pronunta incetarea procesului penal in temeiul art. 1- litera %# si j#. $aca rezolvarea pretentiilor civile ar intarzia solutionarea actiunii penale instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si amanarea judecarii acesteia dupa pronuntarea 0otararii privind latura penala. In toate cazurile cand constata ca prin in%ractiune s-a adus o paguba persoanelor lipsite de capacitate de e6ercitiu sau cu capacitate restransa instanta este obligata sa se pronunte din o%iciu asupra laturii civile. -. S$r )$ ra si )on$in $ l 6o$ararii 3 de)a$ores$i "ron n$a$e in "ri!a ins$an$a. Con%orm art. '(', dupa inc0iderea sedintei de judecata instanta procedeaza in camera de consiliu, in secret, la deliberare asupra c0estiunilor de %apt si apoi asupra c0estiunilor de drept ale cauzei. 2ezolvarea c0estiunilor de %apt se %ace prin aprecierea completa si justa a probelor iar daca instanta constata ca nu s-au administrat toate probatoriile necesare va dispune prin inc0eiere repunerea cauzei in %aza de judecata %i6and un nou termen de judecata cu citarea partilor. In acest caz judecata se va relua cu cercetarea judecatoreasca. $aca instanta constata ca probele administrate nu sunt complete, atunci procedeaza la deliberare cu privire la e6istenta %aptei, comiterea ei de catre inculpat, vinovatia acestuia. Instanta delibereaza asupra pedepsei ce trebuie aplicata inculpatului, asupra masurilor de siguranta si asupra computarii retinerii si arestarii preventive. Completul de judecata delibereaza si asupra repararii pagubei produse prin in%ractiune, asupra masurilor preventive si asiguratorii, mijloacelor materiale de proba, c0eltuielilor judiciare, precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei. Membrii completului de judecata au obligatia sa-si spuna parerea asupra %iecarii c0estiuni, presedintele %iind ultimul care isi spune parerea. Pronuntarea 0otararii se %ace de catre presedintele completului, asistat de gre%ier si e6plica partilor dupa pronuntarea 0otararii ca au dreptul la apel sau recurs. Fotararea primei instante este actul procesual prin care e in%aptuita sarcina justitiei in cauza penala. Fotararea se pronunta in numele legii si daca ramane de%inita capata putere de lege %ata de organele de stat, de institutii si %ata de persoanele la care se re%era.

''

Fotararea penala trebuie sa indeplineasca doua conditii %undamentale, legalitatea si temeinicia acesteia. Fotararea este legala cand e rezultatul unei activitati procesuale con%orm legii si cuprinde solutia corespunzatoare legii penale si civile. Fotararea este temeinica atunci cand cuprinde adevarul despre %aptele cauzei si cand aplica o pedeapsa just individualizata si temeinic argumentata. IV. CAILE ORDINARE DE ATAC. In %aza judecatii dupa dezbaterile judiciare in urma eliberarii sentintei sau a 0otararii judecatoresti apare o posibilitate de atac in instanta mai ierar0ic superioara a 0otararilor emise de instanta de judecata care e6amineaza la moment cazul penal. 1ceasta posibilitate sigur ca nu este o%erita impotriva tuturor sentintelor judecatoresti. 1ceasta cale de atac a 0otararii se numeste cale ordinara de atac. La moment e6ista ca cai ordinare de atac 1pelul, si 2ecursul. Mai deosebim si cai e6traordinare de atac cum ar %i Contestatia in anulare, 2evizuirea a procesului penal si 2ecursul in anulare si demersul in interesul legii. 1cestea din urma se deosebesc de caile ordinare de atac. In lucrarea de %ata voi descrie caile ordinare de atac, 1pelul si 2ecursul.

1pelul. 1pelul este o cale ordinara de atac. In apel pot %i atacate 0otararile judecatoresti cu e6ceptia acestora con%orm legii procesual penale7 1. entintelor pronuntate de judecatorii privind in%ractiunile pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate; 2. entintelor pronuntate de judecatoria militara privind in%ractiunile carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate; '. (. entintelor pronuntate de Curtea de 1pel; entintelor pronuntate de Curtea uprema de Eustitie; pentru savarsirea

+. 1ltor sentinte pentru care legea nu prevede aceasta cale de atac.

'(

Inc0eierile date in prima instanta pot %i atacate cu apel numai odata cu sentinta. 1pelul declarat impotriva sentintei se socoate %acut si impotriva inc0eierilor, c0iar daca acestea au %ost date dupa pronuntarea sentintei. Persoanele care pot declara apel Pot declara apel7 1. procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila; 2. inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. entintele de ac0itare sau de incetare a procesului penal pot %i atacate si in ce priveste temeiurile ac0itarii sau incetarii procesului penal; '. partea vatamata, in ce priveste latura penala; (. partea civila si partea civilmente responsabila, in ce priveste latura civila; +. martorul, e6pertul, interpretul si aparatorul, cu privire la c0eltuielile judiciare cuvenite acestora; ,. orice persoana ale carei interese legitime au %ost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. 1pelul poate %i declarat pentru persoanele prevazute de punctele 2# - (# de catre aparator sau reprezentantul lui legal. *ermenul de declarare a apelului este de 1- zile. 1dica apelul poate %i declarat in decurs de 1- zile de la pronuntarea 0otararii de catre instanta de judecata. au dupa ce a %ost %acuta inc0eierea. $eci numai dupa ce cauza in instanta a %ost solutionata. 1pelul peste termen. Participantul la proces care a lipsit atat la judecata, cit si la pronuntarea sentintei, poate declara apel si peste termen, dar nu mai tarziu decat 1- zile de la data inceperii e6ecutarii pedepsei sau a despagubirilor materiale. 1pelul declarat peste termen nu suspenda e6ecutarea sentintei. Instanta de apel poate suspenda e6ecutarea sentintei atacate. 1pelul se declara prin cerere scrisa, cererea de apel trebuie sa contina7 1. $enumirea instantei la care se depune apelul; 2. 3umele si prenumele apelantului, calitatea procesuala si adresa lui;

'+

'. $enumirea instantei care a pronuntat inculpatului in privinta caruia se ataca sentinta; (. Continutul si motivele cerintelor apelantului;

sentinta, data

sentintei, numele si prenumele

+. Indicarea probelor si mijloacelor cu ajutorul carora acestea pot %i administrate, daca se invoca necesitatea administrarii de noi probe; ,. $ata declararii apelului si semnatura apelantului; ". Lista documentelor ce se ane6eaza la cererea de apel.

Pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea se atesta de un judecator de la instanta a carei 0otarare se ataca. Cererea poate %i atestata si de primarul localitatii unde domiciliaza apelantul. Cererea de apel se depune la instanta a carei sentinta se ataca, in atatea copii citi participanti la proces sunt. Persoana arestata poate depune cererea de apel la administratia locului de detinere, %ara a ane6a copii. $upa e6pirarea termenului stabilit pentru declararea apelului, instanta judecatoreasca care a pronuntat sentinta trimite, in termen de cinci zile, dosarul penal, impreuna cu apelul in instanta judecatoreasca superioara. Eudecarea apelului. Instanta de apel, judecand apelul, veri%ica 0otararea atacata pe baza probelor e6aminate de prima instanta con%orm materialelor din dosar si oricaror documente noi, prezentate la instanta de apel. Instanta de apel poate da o noua apreciere probelor din dosarul cauzei si poate administra, la cererea partilor, orice noi probe pe care le considera necesare. Instanta de apel este obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in apel. $ecizia instantei de apel. Instanta de apel, judecand apelul, adopta una din urmatoarele decizii7 1. 2espinge apelul, mentinand 0otararea atacata7 H daca apelul este depus peste termen, cu e6ceptia cazurilor prevazute de legea procesual penala; H H daca apelul este inadmisibil; daca apelul este ne %ondat.

2. admite apelul, casand sentinta primei instante si7

',

H H

pronunta o noua 0otarare potrivit ordinii stabilite pentru prima instanta;

trimite cauza la rejudecare pentru motivul7 - judecarea cauzei a avut loc in lipsa unei parti, ne legal citate sau care, legal citata, n-a avut posibilitatea sa se prezinte si sa anunte instanta despre aceasta imposibilitate;

prin 0otarare nu a %ost rezolvat %ondul cauzei; incalcarii esentiale a legii de procedura penala. a legii de procedura penala este incalcarea dispozitiilor legale care

Incalcarea esentiala reglementeaza7

1. competenta instantei dupa materie sau dupa calitatea persoanei; 2. compunerea completului de judecata; '. publicitatea sedintei de judecata; (. obligativitatea sedinta de judecata. participarii procurorului, inculpatului, aparatorului si interpretului in

2ecursul.

2ecursul este o cale de atac a 0otararilor instantelor de judecata ordinara. In recurs pot %i atacate urmatoarele 0otarari7 1. entintele pronuntate de judecatorii privind in%ractiunile pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate;

'"

2. entintele pronuntate de judecatoria militara carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate; '. (. entintele pronuntate de Curtea de 1pel; entintele pronuntate de Curtea uprema de Eustitie;

privind in%ractiunile pentru savarsirea

+. $eciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale si de Curtea de 1pel, cu e6ceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecare cauzelor; ,. 1lte 0otarari pentru care legea prevede aceasta cale de atac. Inc0eierile pot %i atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recurata, cu e6ceptia cazurilor cand, potrivit legii, pot %i atacate separat cu recurs. 2ecursul declarat impotriva sentintei sau deciziei se considera %acut si impotriva inc0eierilor, c0iar daca acestea au %ost date dupa pronuntarea 0otararii recurate. 3u pot %i atacate cu recurs sentintele in privinta carora persoanele indicate in articolul '-" c.p.p. nu au %olosit calea apelului ori cand apelul a %ost retras, daca legea prevede aceasta cale de atac. Persoana care nu a %olosit apelul poate ataca cu recurs decizia instantei de apel prin care i s-a inrautatit situatia. Procurorul care nu a %olosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin care a %ost admis apelul altei persoane dintre cele prevazute in articolul '-" c.p.p. Persoanele care pot declara apel Pot declara recurs7 1. procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila; 2. inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila. entintele de ac0itare sau de incetare a procesului penal pot %i atacate si in ce priveste temeiurile ac0itarii sau incetarii procesului penal; '. partea vatamata, in ce priveste latura penala; (. partea civila si partea civilmente responsabila, in ce priveste latura civila; +. martorul, e6pertul, interpretul si aparatorul, cu privire la c0eltuielile judiciare cuvenite acestora; ,. orice persoana ale carei interese legitime au %ost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei. 2ecursul poate %i declarat pentru persoanele prevazute de punctele 2# - (# de catre aparator sau reprezentantul lui legal.

'&

*ermenul de declarare a recursului este de 1- zile daca legea nu prevede alt%el. Iar in cazul redactarii deciziei in termen de " zile de la data redactarii acesteia in scris si decizia a %ost semnata de toti membrii ai completului de judecata. Cazurile in care se poate %ace recurs Fotararile judecatoresti sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri7 1. nu au %ost persoanei; respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea

2. instanta nu a %ost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile articolelor 1), 2- si 22 din Codul de procedura penala; '. sedinta de judecata nu a %ost publica, in a%ara de cazurile cand legea prevede alt%el; (. judecata a avut loc %ara participarea procurorului, inculpatului, precum si aparatorului si interpretului, cand aceasta era obligatorie potrivit legii; +. judecata a avut loc %ara citarea legala a partilor; ,. cand nu a %ost e%ectuata e6pertiza judiciar-psi0iatrica a inculpatului in cazurile prevazute de articolul ,, punctul '# din Codul de procedura penala; ". 0otararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul 0otararii sau acesta este e6pus neclar; &. instanta nu s-a pronuntat asupra unei %apte retinute in sarcina inculpatului sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa in%luenteze solutia procesului; ). instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv; 1-. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei in%ractiuni sau cand instanta a pronuntat o 0otarare de condamnare pentru o alta %apta decat cea pentru care condamnatul a %ost pus sub invinuire, cu e6ceptia cazurilor reincadrarii juridice a actiunilor lui in baza unei legi mai blande; 11. penala; cand inculpatul a %ost condamnat pentru o %apta care nu este prevazuta de legea

')

12. cand s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege sau gresit individualizate in raport cu prevederile articolului ', din Codul penal; 1'. cand persoana condamnata a %ost inainte judecata in mod de%initiv pentru aceeasi %apta sau daca e6ista o cauza de inlaturare a raspunderii penale sau aplicarea pedepsei a %ost inlaturata de o noua lege sau anulata de un act de amnistie ori a intervenit decesul inculpatului; 1(. cand in mod gresit inculpatul a %ost ac0itat pentru motivul ca %apta savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau cand, in mod gresit, a %ost clasat procesul pentru motivul ca e6ista o 0otarare judecatoreasca de%initiva in privinta aceleiasi %apte sau ca e6ista o cauza de inlaturare a raspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a %ost inlaturata de o lege noua sau anulata de un act de amnistie ori ca a intervenit decesul inculpatului; 1+. grava de %apt; 1,. a legii; cand %aptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica sau s-a comis o eroare cand 0otararea este contrara legii sau cand prin 0otarare s-a %acut o gresita aplicare

1". cand judecatorii de %ond au comis un e6ces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat; 1&. cand a intervenit o lege penala mai %avorabila condamnatului;

1). in prima instanta sau in apel cauza a %ost judecata %ara citarea legala a unei parti sau care, legal citata, a %ost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate; 2-. cand dispozitivul 0otararii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronuntat dupa deliberare. Cazurile prevazute la punctele 1#-+#, &#, 11#, 12#, 1,#-1&# se iau in considerare totdeauna din o%iciu, iar cele de la punctele )#, 1-# 1'# 1+# se iau in considerare din o%iciu numai cand au in%luentat asupra 0otararii in de%avoarea inculpatului. Cand instanta ia in considerare motivele de casare din o%iciu, este obligata sa le puna in discutia partilor. V. CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC. Caile e6traordinare de atac In privinta cailor e6traordinare de atac in materie de contencios administrativ trebuie sa avem in vedere ca dispozitiile Legii nr. ++( din 2 decembrie 2--( se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila modi%icat.

(-

1st%el, co%orm acestor acte normative, impotriva 0orararilor de contencios administrativ ramase de%initive se pot %olosi in conditiile legii urmatoarele cai e6taordinare de atac7 - contestatia in anulare; - revizuirea 0otararilor; - recursul in interesul legii 1ceste cai e6traordinare de atac sunt reglementate in mod special in Codul de procedura civila, *itlul =, Capitolele I1, II si =I. . prima mentiune este aceea ca revizuirea 0otararilor si contestatia in anulare se judeca de catre instanta care a pronuntat 0otararea ramasa de%initiva, iar aceste cai e6traordinare de atac se pot %ormula numai pentru motive e6pres prevazute in cod. 2ecursul in interesul legii se judeca numai de catre ectia de contencios administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Eustitie, la sesizarea procurorului general sau a ministrului justitiei, prin intermediul procurorului general.

1.

Contestatia Cn anulare

4/ste o cale de atac ce poate %i %olosita de parti, Cn mod e6ceptional, Cmpotriva 0otar?rilor judecatoresti de%initive si irevocabile !aceste 0otar?ri sunt acelea ce nu mai pot %i atacate nici cu apel, nici cu recurs. La s%?rsitul 0otar?rii se observa ca e6ista mentiunea Iirevocabila5#.5 1lt autor de%ineste contestatia Cn anulare ca %iind 4o cale e6traordinara de atac, de retractare, prin care se cere insesi instantei ce a pronuntat 0otar?rea atacata, Cn cazurile si Cn conditiile prevazute de lege, sa Csi des%iinteze propria 0otar?re si sa procedeze la o noua judecata5 . Contestatia Cn anulare mai este de%inita si ca %iind 4o cale de atac e6traordinara, de retractare, comuna si nesuspensiva de e6ecutare, indreptata Cmpotriva 0otar?rilor judecatoresti irevocabile date cu incalcarea anumitor norme de procedura sau gresite din cauza unor inadvertente de ordin %ormal5. Codul de procedura civila reglementeaza doua categorii de contestatii Cn anulare7 contestatia Cn anulare obisnuita sau de drept comun !art. '1"# si contestatia Cn anulare speciala !art. '1&# . 1cestea se deosebesc prin conditiile de admisibilitate, precum si pentru motivele pentru care pot %i introduse. Celelalte dispozitii cuprinse Cn art. '1) ; '21 Cod procedura civila sunt aplicabile ambelor categorii de contestatii Cn anulare, cu e6ceptia prevederilor re%eritoare la depunerea intampinarii, depunere care este obligatorie. Bn contestatia Cn anulare partile se numesc contestator si intimat. Contestator poate %i numai persoana care a %igurat ca parte Cn 0otar?rea atacata, persoanele carora partile le-au transmis calitatea lor procesuala, precum si procurorul , c0iar daca nu a participat la judecarea cauzei Cn care s-a pronuntat 0otar?rea atacata.

(1

Contestatia Cn anulare, potrivit art. '1) alin. !2# Cod proc. civ. se poate %ace oric?nd inainte de inceputul e6ecutarii silite, iar Cn timpul ei, p?na la momentul la care cel interesat a primit, dupa caz, comunicarea ori instiintarea privind in%iintarea propririi. Bmpotriva 0otar?rilor irevocabile care nu se aduc la indeplinire pe cale de e6ecutare silita, contestatia poate %i introdusa Cn termen de 1+ zile de la data c?nd contestatorul a luat la cunostinta de 0otar?re, dar nu mai t?rziu de un an de la data c?nd 0otar?rea a ramas irevocabila. Cererea de contestatie Cn anulare trebuie sa cuprinda numele si domiciliul contestatorului si al intimatului, 0otar?rea ce se ataca !individualizata prin numarul acesteia, instanta care a pronuntato, data pronuntarii si numarul dosarului#, motivarea Cn drept si Cn %apt, eventualele mijloace de proba si semnatura. Lipsa acesteia din urma va atrage anularea cererii numai daca, atunci c?nd se observa %aptul, partea, Cn sedinta, ori daca a %ost lipsa Cn sedinta urmatoare, nu semneaza cererea. C?nd cererea este %acuta prin reprezentant, se va mentiona aceasta Cmprejurare si se va alatura dovada Cmputernicirii, insa daca instanta constata lipsa acesteia, poate sa acorde un termen pentru acoperirea ei, iar daca inauntrul termenului acordat lipsa nu se acopera, se va anula cererea.

2. 2evizuirea /ste reglementata de art. '22-'2&, C.pr.civ. 1tributele acesteia sunt7 - /ste o cale de atac de retractare, indreptandu-se impotriva instantei a carei 0otarare se ataca; - /ste o cale de atac comuna, pentru ca sta la dispozitia partilor; - /ste o cale de atac e6traordinara, pentru ca poate %i e6ercitata numai pentru unul dintre cele opt motive prevazute e6pres si limitativ prin lege. In principiu, este nesuspensiva de e6ecutare, dar e6ecutarea poate %i suspen-data la cererea partii si cu plata unei cautiuni. Poate %i e6ercitata impotriva unei 0otarari irevocabile sau de%initive, daca prin aceasta 0otarare s-a solutionat %ondul sau s-a trasat un di%erend juridic intre parti. Legea prevede aici o singura e6ceptie, si anume ca nu pot %ace obiectul revizuirii 0otararile de divort sub aspectul des%acerii casatoriei, =or putea %ace insa, obiectul revizuirii 0otararile pronuntate in legatura cu cererile accesorii sau 0otararile prin care se rezolva partajul bunurilor. Motivele revizuirii pot %i invocate separat, prin cereri succesive, atunci cand competenta de rezolvare a acestora apartine unor instante di%erite. Cele opt motive de revizuire ar putea %i grupate in urmatoarele categorii7 1. :nele motive sunt intrinseci 0otararii atacate. $ispozitivul 0otararii cu-prinde elemente potrivnice, instanta s-a pronuntat plus si ultra petita in una si aceeasi cauza sau s-au pronuntat doua 0otarari potrivnice.

(2

2. 1lte motive sunt e6trinseci 0otararii atacate. 1st%el, putem intalni situatii in care obiectul pricinii nu se mai a%la in %iinta si, prin urmare, nu se poate e6ecuta silit 0otararea. $e asemenea, se poate ca un jude-cator, un martor sau un e6pert sa %i %ost condamnat pentru o in%ractiune in legatura cu pricina sau ca partea sa %i %ost impiedicata, dintrun motiv de %orta majora, sa se prezinte la dezbateri si sa instiinteze despre aceasta instanta de judecata. '. :nele motive sunt de ordin procesual -; Lipsa de aparare a statului, a altor persoane de drept public sau utilitate pu-blica, a minorilor, a interzisilor judecato-resti ori a absentilor sau apararea lor cu viclenie. (. Motive de %ond -; Daptul ca 0otararea cuprinde dispozitii potrivnice. *ermenul de revizuire este, dupa caz7 a# $e regula, termenul este de o luna, care incepe sa curga de la data comu-nicarii sau pronuntarii 0otararii, de la ultima 0otarare, in cazul pronuntarii a doua 0otarari cu acelasi obiect, de la data descoperirii unui inscris nou !in inteles restrictiv, nu o alta proba, cum ar %i un martor#, decisiv pentru solutionarea cauzei. b# *ermenul este de , luni de la data dobandirii capacitatii in cazul lipsei de aparare sau daca apararea incapabilului sau a absentului s-a %acut cu viclenie. c# *ermenul este de 1+ zile, cand partea a %ost impiedicata sa se prezinte la instanta si sa instiinteze despre aceasta instanta. Cele 1+ zile curg de la incetarea cazului de %orta de majora. Procedura revizuirii se caracterizeaza prin7 - Competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de regula, instantei careia a pronuntat 0otararea atacata. *otusi, pentru motivul de revizuire constand in e6istenta a doua 0otarari judecatoresti contradictorii, competenta apartine instantei ierar0ic superioare acelora care au pronuntat 0otararea. - Partea trebuie sa %aca o cerere de revizuire, aratand si motivele de revizuire. - In conditiile art. 1-', C.pr.civ., partea poate sa solicite repunerea in termen de revizuire. -Intampinarea este obligatorie. - In principiu, daca nu se %ace o cerere, judecata unei cereri de revizuire, nu suspenda e6ecutarea 0otararii judecatoresti atacate. Cererea de revizuire va %i rezol-vata de aceeasi instanta care a pronuntat 0otararea atacata si in aceeasi compunere a completului de judecata. olutia instantei de revizuire in raport de motivele de revizuire va %i, dupa caz7 1. Pentru situatii de minus petita se completeaza 0otararea. 2. Pentru situatii de plus sau ultra petita se modi%ica 0otararea.

('

'. $aca obiectul pricinii nu mai e6ista, va %i obligata partea la plata contrava-lorii acestuia. (. Pentru motiv de condamnare a judecatorului cu privire la o in%ractiune ce are legatura cu pricina, se va pronunta o noua 0otarare. +. e pronunta o noua 0otarare in cazul descoperirii unui inscris, in cazul im-piedicarii partii sa se prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau de aparare cu viclenie. ,. In cazul in care e6ista doua 0otarari potrivnice, instanta ierar0ic superioara va anula cea de-a doua 0otarare pronuntata. Fotararea instantei de revizuire va putea %i atacata prin aceleasi cai de atac prin care poate %i atacata si 0otararea care %ace obiectul revizuirii. '. 2ecursul in interesul legii Prezinta urmatoarele caracteristici7 1. 3u e propriu-zis un recurs cali%icat ca si cale de atac, pentru ca nu se ataca o 0otarare judecatoreasca determinata, ci se urmareste doar interpretarea si aplica-rea unitara a legii !pe intreg teritoriul 2omaniei#. 2. Prin de%initie, recursul in interesul legii nu pune in cauza 0otararile obtinute de anumite parti, ci modul in care di%erite instante au interpretat si au aplicat legea intr-o situatie determinata. 2ecursul in interesul legii poate %i e6ercitat numai de catre procurorul general al Parc0etului C E, din o%iciu sau la cererea ministrului Eustitiei. 1cesta se solutio-neaza de catre C E in sectii reunite. $eciziile C E sunt obligatorii pe intreg teritoriul 2omaniei

((