Sunteți pe pagina 1din 6

Pentru muli dintre noi, 1 Decembrie reprezint Ziua Naional a Romniei am vzut parada militar interesant, apoi s-a

terminat i toat lumea a plecat acas, politicienii pre tindu-se pentru o nou rund de blcreal public! "nd t#at $as it% Pentru restul lumii & cel puin cea interesat & 1 Decembrie reprezint Ziua 'ondial "nti-()D"! *n rndurile care urmeaz vei si lin+-uri pentru documente emise de ,r anizaia 'ondial a (ntaii -n acest an, privitoare la ()D" i recomandri privitoare la modul de abordare al acestei maladii, precum i a.iele de campanie din acest an, care vizeaz -n special capacitatea uimitoare pentru disctiminare pe care o avem noi, cei din specia uman, din prostie, i noran sau o lene absolut .a de in.ormare! Documentele sunt -n en lez i variaz ca lun ime -ntre 1 i /0 de pa ini nu v .acei ri1i, sunt i multe poze! 2#at, are 3ou a.raid o. .e$ pa es to read4 5a s v .acei totui o idee, statisticile pentru 6007 estimeaz c la nivel mondial erau 88,/ milioane de oameni su.erinzi de ()D", dintre care 6,1 milioane copii9 acelai raport ne arat c -n 6007 au .ost apro:imativ 6 milioane decese cauzate de ()D" ;nu de virusul <)= per se, ci de bolile >oportuniste?@, in.ecia cu virusul <)= .iind -ns .actorul decisiv!

Ce scuz\ am avea dac\ nu i-am nv\]a pe copii s\ fie s\n\to[i [i s\ fie buni?

SCIENTIA. !
)at -n continuare povestea unui virus, virusul <)=, care este responsabil de producerea uneia dintre cele mai nimicitoare boli, ()D"! n 1981 se public primul raport despre cazuri rare de pneumonie produs de fungul pneumocistis carinii. Acest infecie micotic a mai fost depistat ulterior doar la pacieni care aveau sistemul imunitar sczut. De asemenea s-au mai nregistrat cazuri n care pacienii sufereau de sarcomul lui aposi !proliferarea malign a esutului con"unctiv#. $lterior s-a demonstrat c aceste afeciuni rare apreau la bolnavii de %&DA. %e crede c acest virus a aprut pentru prima dat la primatele din Africa' dup care s-a e(tins )i la om. n anul 198*' cercettori francezi izoleaz de la pacienii cu adenopatie !o cre"terea n dimensiuni a ganglionilor limfatici#' un virus pe care l denume)te +virus asociat limfadenopatiei, !-A. -/mp0adenopat0/ Associated .irus#. 1ot n acela)i an' n %$A' doctorul 2obert 3allo izoleaz un virus pe care l denume)te 41-.-&&& !4uman 1-cell -/mp0otropic .irus t/pe &&&#. -A. "i 41-. se dovedesc n final ca fiind acela"i tip de virus )i prime"te numele de 4&. !4uman &mmunodeficienc/ .irus#. %e pare ns c nu 2obert 3allo a fost primul care a descoperit 4&.' ntruc5t cei care iau premiul 6obel n 7888 pentru aceast descoperire au fost Luc

Montagnier )i Franoise

Barr-Sinoussi.

n aceea)i perioad a mai fost descoperit )i izolat un virus denumit %&. !%imian &mmunodeficien/ .irus#' cu caracteristici asemntoare 4&.' care face ravagii n r5ndul primatelor. Dei iniial sa spus c maimuele nu pot .ace ()D", s-a dovedit -n urma e:perimentelor c ele pot .ace, doar c virusul are o perioad de laten lun , iar maimuele nu triesc att de mult timp! &nfecia cu virusul <)= !este un retrovirus ce se reproduce n celulele care conin AD6# determin dup o perioad de laten boala ()D" !Acronimul %&DA provine din limba francez9 Syndrome d'Immuno-Deficience Acquis #. Perioada de laten a virusului poate a1un e i c#iar depi zece ani' timp n care' fr a fi con)tient' cel infectat poate rsp5ndi virusul. Rezultatul in.ectrii cu <)= este distru erea sistemului imunitar ' din aceast cauz toate persoanele infectate vor dezvolta infecii cu bacterii care n mod normal nu sunt patogene. :5n n 198;' infecia cu 4&. a fcut apro(imativ 1*888 de decese' virusul rsp5ndindu-se n 8< de ri. =rganizia >ondial a %ntii !=>%# estima n anul 788; numrul deceselor datorate infeciei cu 4&.?%&DA la 7'9 milioane de oameni' iar numrul celor infectai pe plan mondial se apropie de @8 de milioane !*9'<#. Astimrile mai artau c anual se mbolnvesc alte @'* milioane de persoane. A(ist unele ri' n Africa' unde numrul celor infectai cu 4&. dep)e)te 78B din numrul de locuitori. =irusul <)= se transmite doar prin secreii' fiind foarte sensibil n mediul e(tern. Cele mai frecvente modaliti de transmitere sunt contactele se(uale neprote"ate' sc0imbul de seringi n consumul de droguri )i transfuziile de s5nge. n cazul contactelor 0omose(uale' riscul de transmitere este mai ridicat dec5t n cazul contactelor 0eterose(uale. = mam infectat poate transmite virusul ftului prin * moduri9 c5t timp ftul se afl nc n uter' n timpul na)terii )i prin alptare' ns riscul se poate reduce dac este luat tratament n timpul sarcinii )i dac este complet oprit alptarea. Cazurile de mbolnvire prin transfuzii sunt foarte rare' e(ist5nd teste rapide de testare a calitii s5ngelui nu doar pentru 4&.' ci )i pentru alte boli !0epatit C' sifilis#. $n risc ridicat de mbolnvire l dein cei care )i fac tutua"e )i piercinguri din cauz c acelea)i instrumente de lucru sunt folosite pe mai multe persoane. >are gri" trebuie s aib )i personalul medical' pentru a nu se nepa n instrumente care au fost folosite pentru pacieni infectai. Aste important de menionat c virusul nu se transmite prin saliv' urin )i lacrimi. Primul caz de in.ecie cu <)= -n Romnia a .ost identi.icat -n 1A7B de ctre doctorul "ndrei ,linescu' la un pacient de @7 de ani' brbat' ce lucra ca nsoitor de drum pe rutele unor trenuri internionale. $nele zvonuri afirmau c respectivul pacient presta )i altfel de servicii n timpul cltoriilor. Cazul a fost trecut imediat sub tcere de ctre autoritile comuniste. %&DA a fost considerat de o parte a populaiei din rile cu inciden mare a bolii drept o pedeaps divin' iar despre cei atin)i de virus se credea c )i merit soarta' cci cei care sufereau de aceast boal erau de obicei 0omose(ualii' drogaii )i prostituatele. =pinia se modific simitor odat cu apariia unor cazuri celebre !cazul 2/an D0ite' din 198<' c5nd unui biat de 1* ani infectat cu 4&. i se interzice accesul la cursuri de ctre oficialitile )colare#. -a aceast sc0imbare a mentalitii societii )i de atitudine fa de cei infectai au contribuit personaliti importante infectate9 actorul 2ocE 4udson' balerinul 2udolf 6ure/ev' tenismenul Art0ur As0e sau c5ntreul Freddie >ercur/.

#ESC!$E A. !

SIDA: Cea mai mare minciuna din istoria medicinei?

Timp de %& de ani' SI#A s-a af(at in topu( (istei ce(o) mai inf)icosatoa)e bo(i a(e p(anetei. In u(tima pe)ioada' omeni)ea s-a conf)untat cu ameninta)ea *)ipe(o) po)cina si avia)a' ia) SA S a semanat' de asemenea' panica (a nive( *(oba(. #a) unde sunt mi(ioane(e de mo)ti pe ca)e (e p)omiteau aceste bo(i? +nde este Af)ica pa)asita din cauza p)esupusei e,tinctii cauzate de SI#A?' se int)eaba scepticii. -Nu c)ed ca SI#A este incu)abi(a. Sistemu( imunita) s(abit este o p)ob(ema ca)e ne bantuie de .&& de ani. $oate fi )ezo(vata. /i)usu)i(e af(ate in san*e(e ce(o) ca)e au SI#A nu )ep)ezinta cauza acestei bo(i' ci tocmai o consecinta a imunodeficientei. !amenii c)ed ca SI#A nu poate fi vindecata' deoa)ece in anii 01&' doi docto)i' ame)icanu( obe)t 2a((o si f)ancezu( 3u4e 5ontan6e' au )eusit sa convin*a (umea ca aceasta boa(a este cauzata de -vi)usu( deficientei imunita)e umane- 78I/9. Totusi' acest vi)us nu poate fi identificat in co)pu( omenesc. $acientii bo(navi de SI#A sunt dia*nosticati p)in teste ca)e identifica in san*e antico)pi' si nu 8I/. Acesti antico)pi se dezvo(ta in ci)cuitu( san*uin atunci cand o)ice vi)us sau bacte)ie int)a in co)p. Cand antico)pii sunt p)ezenti in san*e' nu inseamna ca acesta este si infectat de v)eun vi)us. #ia*nostica)ea 8I/ se)opozitiva soc:eaza deao)ece p)omoto)ii SI#A au convins pe toata (umea ca pacienti infectati cu acest vi)us vo) mu)i mai dev)eme sau mai ta)ziu din aceasta cauza' boa(a fiind incu)abi(a-' dec(a)a 2o) S:i)de(' docto) in medicina din I)(anda' ca)e a vindecat doi oameni de -boa(a seco(u(ui-. Confo)m ace(uias ce)cetato)' astazi' nu mai putin de ;.&&& de docto)i si ce)cetato)i de )enume din toata (umea s-au )a(iat oficia( ideii ca SI#A poate fi vindecata. Int)e acestia se numa)a si obe)t <i((ne)' auto)u( ca)tii -#eceptia 5o)ta(a' ca)e' in =>>%' sa in?ectat sin*u) cu san*e(e unui pacient infectat cu 8I/' fa)a a fi (a )andu( sau infectat. A dec(a)at ca a v)ut sa puna astfe( capat ce(ei mai ma)i minciuni din isto)ia medicinei. -Indiscutabi(' imunodeficienta e,ista. Atunci cand pacientii cu deficiente imunita)e sunt e,pusi vi)usu)i(o) sau bacte)ii(o) mo) de tube)cu(oza' de pneumonie' de su)mena? si sa(mone((a. SI#A este asociata cu zeci de bo(i ca)e nu sunt (e*ate di)ect de ea. Nicio pe)soana nu a mu)it' p)op)iu-zis' de SI#A. Este doa) o aface)e p)ofitabi(a pent)u ma)i(e companii fa)maceutice si pent)u o)*anizatii(e medica(e inte)nationa(e-' a mai adau*at S:i)de(. Cu tot acest entuziasm a( somitati(o) (umii medica(e e,ista' in cont)apa)tida' si aceia ca)e p)opun ca este o nebunie ca aceste teo)ii sa imb)ace fo)ma de dec)ete oficia(e' int)ucat oameni infectati cu SI#A e,ista cu mi(ioane(e in (ume si o asemenea oficia(iza)e a) conduce (a sista)ea o)ica)o) fondu)i a(ocate vindeca)ii (o). A) insemna )efuza)ea d)eptu(ui (a viata pent)u toti acesti indivizi' fa)a nicio ?ustifica)e. Asada)'

pana cand e,istenta SI#A nu va fi ne*ata =&&@' teo)ii(e desp)e acest (uc)u vo) )amane numai teo)ii.

Te afli la pagina: Stiri - Cinci pacienti cu HIV descoperiti in fiecare luna Cinci pacienti cu HIV descoperiti in fiecare luna Buna Ziua Iasi, 07 septembrie 0!! In ultimii 0 de ani s-a inregistrat o crestere alarmanta a bolna"ilor infectati cu HIV #a Centrul $egional HIV SI%& sunt inregistrati pana acum !'()* de pacienti din +udetele ,oldo"ei, din care peste ! 0 in ultimii doi ani, asta insemnand o medie de cinci noi pacienti descoperiti in fiecare luna' -n iesean in "arsta de )) de ani, infectat cu acest "irus, a a"ut cura+ul sa "orbeasca despre teribila si incurabila boala' #a Centrul $egional HIV SI%& din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infectioase sunt inregistrati pana in pre.ent !'()* de pacienti purtatori de HIV' %intre acestia, o buna parte apartin ca moment de infectare anilor /00-/01 si urmea.a tratamente specifice cu antiretro"irale' &cesta actionea.a direct asupra "irusului, impiedicand multiplicarea lui si permite organismului sa-si refaca pentru un timp imunitatea' 2ana acum, pacientii au beneficiat de tratament specific, multi au urmat corect sfaturile doctorului, iar in pre.ent au o stare buna din punct de "edere clinic' In tara noastra, cea mai frec"enta metoda de transmitere e cea se3uala' Ca urmare, medicii specialisti trebuie sa acorde o atentie deosebita femeii infectate aflate la "arsta fertila' 4$epre.entantii Centrului $egional HIV desfasoara o serie de proiecte destinate imbunatatirii si urmaririi femeilor infectate cu "arsta cuprinsa intre 0 si )0 de ani, dar si cresterii aderentei si increderii lor in tratamentul antriretro"iral' 2entru toate aceste acti"itati medicale in patologia HIV, lucrea.a o ec5ipa comple3a, formata din medici specialisti de boli infectioase, psi5ologi si cadre medicale' Trebuie sa recunoastem ca nu de putine ori am apelat la colegi din alte specialitati pentru a asigura un management corect al acestei infectii' ,entionam ca a"em o colaborare deosebit de buna cu prof' 6nofriescu ,ircea, de la ,aternitatea Cu.a Voda, dr' Sala"astru, de la %ermatologie, dr' Sarbu si dr' %uca de la %SV 4, a declarat prof' dr' Carmen %orobat, managerul Spitalului

de

Boli

Infectioase'

2o"estea unui iesean infectat cu HIV' -n iesean in "arsta de )) de ani, purtator al "irusului, a a"ut cura+ul sa "orbeasca despre teribila si incurabila boala' 7ste casatorit si are un copil de !7 ani' &tat sotia, cat si copilul sunt complet sanatosi' C5iar daca a descoperit boala in urma cu patru ani, a dorit imparta suferinta doar cu sotia sa, care i-a fost alaturi in tot acest timp' ,unceste ca orice om sanatos, la o firma de constructii, si ascunde pe cat poate semnele tot mai e"idente ale bolii' C5iar daca a a+uns la 80 de 9ilograme, nu e dispus sub nici o forma sa renunte la ser"iciu sau sa se pensione.e pe ca. de boala' Tratamentul pe care il primeste gratuit de la stat depaseste !'000 de euro pe luna' :u si-ar permite sa si-l cumpere singur, dar nici nu-i este frica de moarte' 4:u ma gandesc niciodata la moarte, c5iar daca dupa atata timp inca nu m-am obisnuit cu ideea ca sunt infectat cu HIV' Cat o sa-mi mai permita corpul subred sa muncesc, o sa muncesc pentru familia mea' ,oartea este ultimul lucru la care ma gandesc4, a spus optimist ,'2' & 5otarat sa sufere in tacere pentru a nu fi marginali.at de colegi, prieteni sau apropiati' 4:imeni nu stie prin ce trec eu si cat de greu este sa lupti cu o boala incurabila' %aca spun cui"a, atunci instincti" ma marginali.ea.a si ar fi ultimul lucru care mi-l mai doresc in "iata asta4, a inc5eiat oftand barbatul' ,onica 2alimaru

%ate statistice: - Comisia :a;ional< de #upt< &nti-SI%& =>>>'cnlas'ro? atrage tot mai des aten;ia asupra ne"oii de intensificare a eforturilor @n ceea ce pri"este pre"enirea "irusului HIV la noi @n ;ar<A - Cea mai mare parte a noilor ca.uri de infectare cu HIV se reg<sesc @n popula;ia general< de tineri, a"Bnd ca principal< cale de transmitere contactul se3ual neprote+at 5eterose3ualA - 2re"alen;a HIV a crescut @n 001 =de la !1,0 la ),7 la !00'000 de locuitori? fa;< de 000 =de la !0,** la !1,0 la !00'000 de locuitori?A - Cn perioada ! ianuarie D (0 iunie 0!0 au fost depistate !1 de ca.uri noi de infec;ie cu HIV, dintre care !!1 la "Brste cuprinse @ntre !8-(8 de ani =*!,17E?A - Cn perioada ! ianuarie D (0 iunie 0!0 au fost depistate !00 de ca.uri noi de infectare cu HIV la adul;i, din care !)) prin contact se3ual neprote+at =00E?'

Giua de 1 decembrie reprezinta Giua >ondiala a -uptei impotriva 4&.?%&DA' dedicata cresterii gradului de constientizare a pandemiei de %&DA cauzata de raspandirea infectiei cu 4&.. Aceasta zi' prin semnificatia ei' cere combaterea ferma a stigmatizarii si discriminarii persoanelor cu %&DA' obstacole ma"ore pentru prevenirea transmiterii 4&. si pentru tratamentul bolii. Giua >ondiala anti%&DA a fost prima data celebrata in august 198H' la initiativa a doi ofiteri de informare publica !Iunn si 6etter# din cadrul =rganizatiei >ondiale a %anatatii. $lterior' la recomandarea directorului :rogamului 3lobal privind %&DA !actualul $6A&D%#' Dr. >ann' cea de-a doua editie a avut loc la data de 1 decembrie 1988. Data de 1 decembrie a fost aleasa intr-un moment in care %$A finalizau procesul electoral' simtindu-se nevoia unor stiri care sa nu aiba legatura cu acesta. Iunn si 6etter au convenit ca 1 decembrie este la suficient timp dupa alegeri si totusi' suficient de devreme pentru a avea legatura cu sarbatorile de iarna.