1.Epifiz 2.Hipofiz 3.Tiroid 4. Timus 5. Suprarenale 6. Pancreas 7. Ovar 8.

Testicul

Hormonul (grec. , - horman, hormanus -a pune n micare, a trezi) este osubstan biochimic care transmite informaii de la un organ sau esut la altul, fiindsecretat deglandele endocrine sau de alte esuturi, care stimuleaz i coordoneazactivitatea

anumitor organe sau a ntreguluiorganism.Spre deosebire desistemul nervos und informaiile de la centru (creier saumduva spinrii) impusurile nervoase se propag prin prelungirile axonice sau dentritice cu ovitez mare ce dureaz fraciuni de secund, informaiunile transmise pe cale hormonalsunt mai lente, unele ca de exemplu n cazul adrenalinei care dureaz secunde, pe cnd ncazul celorlali hormoni dureaz zile, pn ce informaiile ajung la organul sau esutulint.De la aceast regul fac o excepie hormonii tisulari (produi de esuturi), hormoni ca:histamina, serotonina, sau prostaglandinele, care sunt produi direct de parenchimulorganului int.Hormonii au fost descoperii pe la mceputul secolului XX, termenul de hormon a fost pentru prima oar folosit n anul1905de psihologul englezErnest Starling(1866 - 1927).Hormonii fiind substane care acioneaz pe anumite organe int, ce au receptori specialin membrana celular care leag moleculele hormonului respectiv, unde hormoniideclaneaz o serie de reacii biochmice, ptrunznd prin membrana celular ajungnd ncitoplasm, respectiv nucleul celulei.Hormonii dinorganismul animalsunt produi i de glandele endocrine: hipofiz, epifiz,tiroid, paratiroid, pancreas, glandele suprarenale cu corticosuprarenala i insulele Langerhans, gonadele sau glandele genitale .Denumirea de glande endocrinesau glande cu secreie intern se datoreaz faptului chormonii produi de glandele respective se vars direct n sngefiind transportai pecalea sanguin la organul int.Hormonii produi de plante se numesc fitohormoni(au de exemplu un nucleu format dino grupare fenolic i steroid) i asemntor hormonilor produi de organismul animal,acioneaz la distan fiind suficient o cantitate foarte mic de ordinul nanogramelor.tiina care se ocup cu studiul glandelor endocrine i hormonilor se numeteendocrinologie, iar medicul care lucreaz n aceast ramur endocrinolog Se cunosc mai multe criterii de clasificar a hormonilor :a)Dupa glanda in care sunt elaborati : hormoni tiroidieni, suprarenali, sexuali,epifizari si ai glandei timus. Se observa ca, dupa aceasta clasificare, hormonii austructuri chimice si proprietati biologice diferite. b)Dupa structura chimica a moleculei :-hormonii derivati din aminoacizi (tiroxina, adrenalina, noradrenalina si alti)-hormoni peptidici si proteici avand moleculele formate prin incatenareaaminoacizilor prin legaturi peptidice. Ca exemple de hormoni peptidici : hormonii pancreatici (insulina si glucagonul) si ai hipofizei posterioare (ocitocina sivasopresina) etc. Hormonii proteici au molecula alcatuita dintr-un numar mare deaminoacizi incatenati de asemenea prin legaturi peptidice, formand macromolecule proteice : hormonul paratiroidian (parathormonul), hormonii hipofizei anterioare(hormonul

de crestere, hormonul adrenocorticotrop etc), hormonii hipofizeiintermediare. Hormonii cu structura proteica se numesc si preteohormoni ;-hormoni steroizi, derivati ai sterolilor : hormoni cortico- suprarenali si sexuali(hormonii ovarieni si testiculari).c) Se poate considera si un al treilea criteriu de clasificare a hormonilor, acela al proceselor biologice asupra carora ctioneaza hormonii : hormoni cu actiunemeta bolica, hormonii cu actiune morfogenetica, hormoni cu actiune endocrina, decicare actioneaza asupra functiei altor glande.

Hormonii steroizi
Fac parte din aceast subgrup hormonii cu structur steroidic; sunt derivai aisterolilor la care catena lateral este oxidat. n general hormonii steroizi suntsintetizai n glandele sexuale i cortexul glandelor suprarenale. Ca urmare, dintrehormonii steroizi fac parte hormonii sexuali (masculini i feminini) i hormoniicorticosuprarenali (glicocorticoizii, mineralcorticoizii,de tip sexual). Hormonii sexuali Glandelor sexuale li s-a dat denumirea general de gonade. Acestea dau naterecelulelor sexuale masculine sau feminine i hormonilor sexuali care regleaz funciile sexuale. -Androgeni sau hormonii sexuali masculini provin n cea mai mare parte dintesticul i ntr-o cantitate mai mic din glandele suprarenale, ovar i placent. Dinpunct de vedere structural hormonii androgeni au la baz hidrocarbura careconine 19 atomi de carbon numit androstan . Reprezentantul tipic al hormonilor androgeni este testosteronul care sesintetizeaz n organism dincolesteroli acetatactive.Aciunea fiziologic a hormonilor androge ni este de stimulare a dezvoltriicaracterelor sexule masculine. Totodat, aceti hormoni stimuleaz anabolismulproteic, stimuleaz aciunea unor enzime (fosfataza acid din rinichi), sau inhibaciunea altora (fosfataza alcalin). .-Oestrogeni sau hormoni sexuali feminini sunt secretai n cea mai mare cantitatede ovar i ntr-o cantitate mai mic de corticosuprarenal, testicul i placent.Din punct de vedere structural, hormonii oestrogeni deriv de la hidrocarburaestran n care s-au introdus trei duble legturi conjugate n ciclul A.Reprezentantul tipic al acestor hormoni este estradiolul care se biosintetizeaztot din colesterol.

-Gestageni , progestageni sau luteinici sunt secretai de corpul galben din ovare n perioadaluteinic,de glandele corticosuprarenale,placent i testicule.Reprezentatul tipic al acestor hormoni steroizi este progesteronul care este secretat n cantitimari n timpul sarcinii.Are rolul de a pregti mucoasa uterin n vederea fecundrii i de a menine ovululfecundat asigurnd dezvoltarea ftului n prima jumtate a sarcinii. De asemenea,pregtete glanda mamar pentru lactaie.Progesteronul stimuleaz anabolismul proteic i determin retenia sodiului i a apei, precum i mrirea eliminrii de K+. Hormonii corticosuprarenali Din punct de vedere al funciei lor, hormonii corticosuprarenali de natur steroidicse submpart n:- glicocorticoizi;- mineralcorticoizi;- de tip sexual. -Glicocorticoizii au aciune n special asupra metabolismului glucidelor mrindnivelul glucozei sanguine. Determin scderea vitezei de oxidare a glucozei iconcomitent crete viteza debiosintez a glicogenului.Aceti hormoni intervin i ntransformarea proteinelor nglucide, adic formareaglucozei din aminoaciziglucof ormatori (gluconeo-genez). Reprezentantulacestei grupe de hormoni este cortizonul. Mineralcorticoizii acioneaz asupra metabolismului apei i electroliilor. Ei favorizeaz ieirea K+din celul i ptrunderea N i a apei. Ca urmare,determin retenia de Na+i a apei i diminueaz excreia de Na+prin transpiraie.Sub aspect structural, hormonii mineral corticoizi se deosebesc de cei precedeni prin absena gruprii cetonice la C-11. un astfel de hormon este Aldosteronul.

PANCREASUL, asezat in spatele partii inferioare a stomacului, a fost descris pentru prima oara in 1642 de catre medicul bavarez Wirsung. Pancreasul poate fi regasitla toate animalele vertebrate. La om, el are o forma alungita, putandu-se deosebi trei partiale organului: capul, corpul si coada pancreasului. Greutatea sa oscileaza intre 70 si 160 gla omul adult.Din punct de vedere functional, pancreasul reprezinta o glanda mixta, avand osecretie externa si una interna. Ca organ exocrin, glanda produce si varsa in duoden, princanalul lui Wirsung, sucul pancreatic, format dintr-o serie de fermenti si avand un rolimportant in procesele de digestie intestinala ale glucidelor, lipidelor si proteinelor. Sucul pancreatic este produs de tesutul acinar al glandei. In afara de acini, pancreasul contineformatii celulare raspandite printre tesutul acinar, frecvente in special in regiunea coziiorganului, denumite insulele lui Langerhans,

dupa numele autorului care le-a descris pentru prima oara in 1869. Laguesse (1895) a pus in evidenta rolul endocrin al insulelor lui Langerhans, a caror secretie a fost numita (1909) de catre Meyer insulina,denumiresugerand provenienta.Insulele lui Langerhans sunt alcatuite din celule diferite :celule , mai voluminoase, in proportie de 20-25%,care secreta glucagonul ;celule ,mai mici,in proportie de 65%, care secreta insulina ;celule ,in proportie de circa 5%, care secreta vagotonina siurme de gastrina ; celelalte tipuri de celule, in proportie de 5%,sunt celule sau inca alte doua tipuri de celule ;dintre acestea, celulele par sa aiba omodesta functie endocrina, elaborand un polipeptid numit somatostatina,care are o viatascurta ;este eliberat si de hipotalamus.O data importanta in istoria studiului pancreasului este anul 1889, cand Mering siMinkowski au obtinut la caini sindromul de diabet zaharat prin extirparea totala aglandei.Aceasta experienta a contribuit hotarator la stabilirea originei unei boli cunoscutede milenii si a deschis calea catre descoperirea activitatii endocrine a pancreasului.Cu studiul pancresului s-aocupat si fiziologul roman Nicolaie Paulescu(1869-1931), care a obtinut pentru primadata (10 aprilie 1921) un extract pancreatic cu actiune hipoglicemianta, pe care l-a numitpancreanina. Putin mai tarziu (1922), insulina a fost izolata de catre Banting si Best,cercetatori canadieni, care au prelucrat pancresul bovinelor. Abel si colaboratorii aureusit sa obtina insulina sub forma cristalina(1926). Structura chimica si proprietati ale insulinei Prin cercetari foarte laborioase interprinse de E. Sanger, Tuppy si Thompson, sa putut stabili structura chimica a insulinei, ca fiind un polipeptid alcatuit din 51 resturi deaminoacizi.Molecula insulinei contine doua catene polipeptidice : A si B. Prima estealcatuita din 21 resturi de aminoacizi, are caracter acid si este spirala dreapta, iar catena Bare 30 de resturi de aminoacizi, este bazica si spirala stanga.Cele doua catene polipeptidice sunt unite prin punti disulfurice S-S- ;exista douaastfel de punti, foarte sensibile la oxidare cand, in prezenta de acid performic, setransforma in grupe sulfonice (-SO3H).S-au identificat 17 aminoacizi diferiti in structurainsulinei, unii dintre ei repetanduse, de exemplu :glutamina, asparagina, le ucina,cisteina, glicina, tirozina, fenilalanina, alanina.S-a precizat ca legatura disulfurica intre cele doua catena se stabileste intrecisteina 7 din catena A si cisteina 7 din catena B, iar cea de a doua punte se stabilesteintre cisteina 20 din catena A si cisteina 19 din catena B. Mai exista si o a treia puntedisulfurica, care nu este intercatenara, ci intracatenara, stabilita intre cisteina 6 si cisteina11, apartinand catenei A ;de aceste doua molecule de cisteina mai sunt legati

inca patruaminoacizi, formand un ciclu, molecula de cisteina 7 din acest ciclu contribuind lareticularea celor doua catene A si B. Biosinteza insulinei Fiind un compus protidic, biosinteza insulinei are loc la nivelul ribozomilor dinreticulul endoplasmatic din constitutia celulelor ale insulelor Langerhans. Se admite ca,mai intai, are loc sinteza unui compus polipeptidic, cu greutate moleculara mai maredecat a insulinei, numit proinsulina.La randul ei proinsulina ar rezulta prin hidroliza enzimatica din alt compus, cu greutate moleculara si mai mare, numit preproinsulina,dupa schema :Preproinsulina Proinsulina InsulinaProinsulina care apare la nivelul ribozomilor este transformata in insulina, incursul trecerii ei spre complexul Golgi.Descoperirea proinsulinei a rezultat din studiul adenomului insular secretor deinsulina. La probe in vivo, proinsulina prezinta numai 15-20% din activitatea insulinei. Eacontamineaza produsele uzuale de insulina si reactioneaza cu antiserurile folosite inradioimunoanaliza (RIA), dar nu reactioneaza identic cu serurile antiinulina purificata.S-a pus in evidenta de catre Chance, care a izolat proinsulina din pancreasul porcinelor, ca aceasta este alcatuita din 84 resturi de aminoacizi.