Sunteți pe pagina 1din 121

dr.

Sebastian Bodu, MBA

Drept comercial
curs universitar pentru studentii facultatilor cu profil economic (editia a II-a, adaugita si actualizata)

Page 2

Page 3

Abrevieri si definitii.........................................................................................................11 Consideratii introductive privind dreptul, in general si dreptul comercial, in particular..........................................................................................................................13 1. Definitia dreptului. Norma juridica...........................................................................13 2. Diviziunile enerale ale dreptului..............................................................................1! 2.1 Dreptul public si dreptul privat............................................................................1! 2.2 Dreptul intern si dreptul international..................................................................1" 3. Notiunea dreptului comecial......................................................................................1" !. Dreptul comercial in cadrul ramurii de drept privat..................................................1# !.1 Dreptul comercial si dreptul civil........................................................................1# !.2 Dreptul comercial si dreptul procesual civil........................................................1$ !.3 Dreptul comercial si dreptul comertului international.........................................1$ !.! Dreptul comercial si dreptul fiscal.......................................................................1% !." Dreptul comercial si dreptul penal.......................................................................1% Raportul juridic...............................................................................................................20 ". Definitie, caractere, structura.....................................................................................2& #. 'artile raportului juridic.............................................................................................2& $. (ontinutul raportului juridic......................................................................................21 %. )biectul raportului juridic.........................................................................................22 Izvoarele dreptului...........................................................................................................23 *. Notiunea de izvor de drept.........................................................................................23 *.1 +zvoarele dreptului civil.......................................................................................2! *.2 +zvoarele proprii ale dreptului comercial............................................................2! Page 4

1&. ,aportul dintre izvoarele dreptului civil si cele ale dreptului comercial.................2! 11. +zvoarele interpretative............................................................................................2" Actele juridice..................................................................................................................2 12. Actele si faptele juridice. -erminolo ie..................................................................2# 12.1 Definitia actelor juridice....................................................................................2# 12.2 Definitia faptelor juridice . stricto sensu...........................................................2# 12.3 (lasificarea actelor juridice...............................................................................2# 12.3.1 Actele unilaterale, bilaterale si multilaterale..............................................2$ 12.3.2 Acte patrimoniale si acte nepatrimoniale....................................................2$ 12.3.3 Acte cu titlu oneros si cu titlu ratuit......................................................2$ 12.3.! Acte consensuale, solemne si reale.........................................................2% 12.3." Actele pure si simple si actele afectate de modalitati.............................2* 12.3.# Acte principale si acte accesorii..............................................................2* 12.3.$ Acte numite si nenumite.........................................................................3& 12.3.% Acte cu e/ecutare dintr0o data si succesiva............................................3& 12.! 1lementele de validitate ale actelor juridice......................................................3& Comerciantii.....................................................................................................................33 13. Notiunea de comerciant...........................................................................................33 1!. (alitatea de comerciant............................................................................................33 1!.1 (omerciantii . persoane fizice sau intreprinderi familiale................................33 1!.2 (omerciantii . persoane juridice.......................................................................3! 1". (apacitatea de a fi comerciant.................................................................................3" 1".1 (apacitatea de a fi comerciant a persoanei fizice..............................................3" 1".2 (apacitatea de a fi comerciant a persoanei juridice...........................................3# Page 5

1#. )bli atiile profesionale ale comerciantilor..............................................................3% 1#.1 'ublicitatea prin ,e istrul (omertului..............................................................3% 1#.2 -inerea re istrelor comerciale...........................................................................3* 1#.3 Alte obli atii ale comerciantilor........................................................................3* !ondul de comert............................................................................................................."0 1$. Definitie, caracteristici.............................................................................................!& 1%. (ompunerea fondului de comert..............................................................................!& #ocietatile comerciale......................................................................................................"2 1*. Definitie, caracteristici, forme societare..................................................................!2 2&. +nfiintarea societatilor comerciale...........................................................................!3 21. (onstituirea capitalului social..................................................................................!$ 21.1 Definitie. (aracteristici enerale. Notiunea de titluri de participare.................!$ 21.2 Semnificatia capitalului social...........................................................................!* 21.2.1 Stabilirea structurii capitalului social..........................................................!* 21.2.2 (apitalul social 0 ajul eneral al creditorilor sociali.................................!* 21.2.3 ,e imul juridic al bunurilor aduse ca aport la capitalul social .................."1 21.3 (apitalul social si valoarea societatii................................................................."2 21.! ,aspunderea limitata.........................................................................................."2 22. Aporturile................................................................................................................."3 22.1 Subscriptia si varsamantul................................................................................."! 22.2 Aporturile in numerar........................................................................................"# 22.3 Aporturile in natura............................................................................................"# 22.! Aporturile in creante.........................................................................................."$ 23. (onstituirea prin subscriptie publica......................................................................."% Page 6

2!. Majorarea capitalului social....................................................................................."% 2!.1 Aspecte enerale................................................................................................"* 2!.2 Subscriptia si varsamantul................................................................................."* 2!.3 Dreptul de preferinta..........................................................................................#& 2!.! 'rima de emisiune..............................................................................................#1 2!." Majorarea capitalului social din surse e/terne 2noi aporturi3............................#2 2!.".1 Majorarea prin aporturi in numerar.............................................................#2 2!.".2 Majorarea prin aporturi in natura................................................................#2 2!.".3 Majorarea prin aporturi in creante..............................................................#3 2!.# Majorarea capitalului social din surse interne....................................................#3 2!.#.1 Majorarea prin incorporarea rezervelor......................................................#3 2!.#.1.1 ,ezervele constituite prin prelevare din profit....................................#3 2!.#.1.2 ,ezervele rezultate din reevaluare.......................................................#! 2!.#.2 Majorarea prin incorporarea beneficiilor................................................#" 2!.#.3 Majorarea prin incorporarea primelor le ate de capital..........................## 2!.#.! Majorarea prin compensarea 2conversia3 creantelor...............................## 2". ,educerea capitalului social....................................................................................#$ 2#. 4uziunea si divizarea societatilor comerciale..........................................................#% 2$. Dizolvarea si lic5idarea societatilor comerciale......................................................#* 2%. ,etra erea si e/cluderea asociatilor........................................................................#* !unctionarea societatilor comerciale.............................................................................$2 2*. (onsideratii introductive..........................................................................................$2 3&. Drepturile conferite de tilurile de participare..........................................................$2 31. )r anele societatii...................................................................................................$3 Page 7

31.1 Adunarea enerala.............................................................................................$! 31.1.1 4elurile adunarii enerale...........................................................................$! 31.1.2 (ompetenta adunarilor enerale.................................................................$" 31.2 (onvocarea adunarilor enerale.........................................................................$# 31.3 -inerea sedintelor, adoptarea 5otararilor si punerea acestora in e/ecutare ......$# 32. Suprave 5erea, administrarea si conducerea societatii............................................$$ 33. (ontrolul estiunii 2administrarii3 societatii............................................................$* 33.1 (enzorii..............................................................................................................$* 33.2 Auditorii.............................................................................................................%& 3!. -ransferul titlurilor de participare............................................................................%2 %bligatiile contractuale...................................................................................................&' 3". Despre contracte, ca izvor al obli atiilor ................................................................%" 3".1 +nc5eierea contractelor intre prezenti.................................................................%" 3".2 +nc5eierea contractelor intre absenti..................................................................%# 3#. 1fectele obli atiilor..................................................................................................%% 3#.1 1fectele obli atiilor rezultand din acte juridice, in eneral...............................%% 3#.2 1fectele obli atiilor rezultand din contractele bilaterale 2sinala matice3..........%* 3$. 'rescriptia e/tinctiva................................................................................................*1 3%. (lauza penala...........................................................................................................*1

....................................................................................................................................*2 Contractele.......................................................................................................................(3 3*. (ontractul de vanzare0cumparare............................................................................*3 3*.1 1lementele de valabilitate ale contractului de vanzare0cumparare....................*3 Page

3*.2 )bli atiile partilor..............................................................................................*" 3*.3 (onsecintele nerespectarii obli atiilor ..............................................................*" !&. (ontractul de imprumut...........................................................................................*# !&.1 ,e uli specifice imprumuturilor avand ca obiect sume de bani........................** !&.2 ,e uli specifice imprumuturilor bancare.........................................................1&& !1. (ontractul de depozit.............................................................................................1&1 !1.1 ,e uli specifice depozitelor avand ca obiect sume de bani.............................1&3 !1.2 ,e uli specifice depozitelor bancare...............................................................1&! !2. (ontractul de leasin .............................................................................................1&" !3. (ontractele de mandat, comision si consi natie....................................................11& !!. 6arantiile contractuale...........................................................................................11& !!.1 6arantia personala 2fidejusiunea3....................................................................111 !!.2 6arantiile reale.................................................................................................113 !!.2.1 6arantiile reale mobiliare.........................................................................113 !!.2.1.1 +poteca mobiliara...............................................................................113 !!.2.1.2 6ajul...................................................................................................11! !!.2.2 +poteca imobiliara.....................................................................................11" !!.2.3 'rivile iile.................................................................................................11# !!.2.! +poteca le ala............................................................................................11$ !!.2." Dreptul de retentie.....................................................................................11$ !". (lauze asi uratorii in contractele comerciale si de comert international..............11% !".1 (lauzele asi uratorii impotriva riscurilor valutare..........................................11% !".1.1 (lauza monovalutara................................................................................11* !".1.2 (lauza multivalutara 2cosul valutar3.........................................................11* Page !

!".2 (lauze asi uratorii impotriva unor riscuri concurentiale.................................11* !".2.1 (lauza ofertei concurente.........................................................................12& !".2.2 (lauza clientului cel mai favorizat...........................................................12& "!.2.3 Dreptul de preemtiune...............................................................................12& "!.3 (lauze asi uratorii impotriva riscului aparitiei unor situatii fortuite...............12&

Page "#

Abrevieri si definitii
A)*R+ . Ar5iva 1lectronica de 6arantii ,eale Mobiliare A#! , Autoritatea pentru Suprave 5ere 4inanciara, constituita prin comasarea (omisiei Nationale a 7alorilor Mobiliare, (omisiei de Suprave 5ere a Asi urarilor si (omisiei de Suprave 5ere a Sistemului de 'ensii 'rivate -.R . Banca Nationala a ,omaniei Codul !iscal . 8e ea nr. "$192&&3 privind (odul fiscal, publicata in M.)f. nr. *2$923.12.2&&3, cu modificarile si completarile ulterioare /* . :otarare de 6uvern 0egea concurentei 0 8e ea nr. 2191**# privind concurenta, republicata in M.)f. nr. $"2 din 1 10&1200', cu modificarile si completarile ulterioare 0egea contabilitatii . 8e ea nr. %291**1 privind contabilitatea, republicata in M.)f. nr. !"!91%.&#.2&&%, cu modificarile si completarile ulterioare 0egea insolventei . 8e ea nr. %"92&&#, publicata in M.)f. nr. 3"*921.&!.2&&#, cu modificarile si completarile ulterioare 0egea registrului comertului . 8e ea nr. 2#91**& privind re istrul comertului, republicata in M.)f. nr. !*9&!.&2.1**%, cu modificarile si completarile ulterioare 0egea institutiilor de credit . ).6. nr. **92&&# privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, publicata in M.)f. nr. 1&2$92$.12.2&&#, aprobata cu modificari si completari prin 8e ea nr. 22$92&&$, publicata in M. )f. nr. !%&91%.&$.2&&$, cu modificarile si sompletarile ulterioare 0egea societatilor comerciale . 8e ea nr. 3191**& privind societatile, republicata in M.)f. nr. 3392*.&1.1**%, cu modificarile si completarile ulterioare 0egea pietei de capital . 8e ea nr. 2*$92&&! privind piata de capital, publicata in M.)f. nr. "$192*.&$.2&&!, cu modificarile si completarile ulterioare +.%f. . Monitorul oficial al ,omaniei, partea + sau + bis .ormele registrului comertului 0 Normele metodolo ice privind modul de tinere a re istrelor comertului, de efectuare a inre istrarilor si de eliberare a informatiilor, aprobate prin )rdinul Ministrului ;ustitie nr. 2"*!92&&%, publicate in M.)f. nr. $&!91#.1&.2&&% Page ""

%* . )rdonanta de 6uvern %2* . )rdonanta de ur enta 2a 6uvernului3 3lanul de conturi general . -otalitatea conturilor contabile ce se ra asesc in bilantul contabil. <ltimul 'lan de conturi eneral este parte a ,e lementarilor contabile simplificate, amortizate cu directivele europene, publicate in M.)f. nr. 2$* bis din 2".&!.2&&2, aprobate prin )rdinul ministrului finantelor nr. 3&#92&&2, publicat in M.)f. nr. 2$*92".&!.2&&2. Actualizat periodic prin ordin 2ultima actualizare a fost facuta )rdinul Ministrului 4inantelor 'ublice nr. 3&""92&&*3 Regulamentul legii contabilitatii . ,e ulamentul de aplicare a 8e ii contabilitatii, aprobat prin :6 nr. $&!91**3, publicata in M.)f. nr. 3&3922.12.1**3 Regulamentul valutar . ,e ulamentul BN, nr. !92&&" privind efectuarea operatiunilor valutare, publicat in M.)f. nr. 2*$9&%.&!.2&&", cu modificarile si completarile ulterioare

Page "2

Consideratii introductive privind dreptul, in general si dreptul comercial, in particular


1. 4efinitia dreptului. .orma juridica

(a definitie enerica, dreptul este un ansamblu de re uli de conduita care consfiintesc anumite drepturi, libertati si obli atii ale oamenilor in relatiile lor reciproce a caror respectare este asi urata, la nevoie, de catre forta publica1. 1/istenta normelor de conduita este contemporana cu e/istenta primelor comunitati de oameni, autoritatea fiind impusa, in functie de evolutia acestor comunitati, de conducatorul9conducatorii familiei, intei ori tribului, dupa caz. )data cu evolutia formelor de or anizare sociala a avut loc si o evolutie a dreptului, de la re lementari rudimentare la re lementari comple/e de tipul codurilor. Acestea la randul lor s0au dezvlotat si consolidat odata cu aparitia statului, ca forma de or anizare suprema a unei colectivitati, astfel ca in prezent notiunile de =stat> si =drept> sunt inseparabile. +n afara re ulilor 2normelor3 de drept, e/ista si ale norme, cum ar fi normele morale sau normele reli ioase. Diferenta dintre cele doua cate orii este in planul sanctiunii? numai cele dintai au avantajul ca, in cazul incalcarii lor, celui vinovat i se aplica o sanctiune de catre forta coercitiva a statului. +n cazul incalcarii unei norme de activitate, alta decat juridica, sanctiunea nu are repercursiuni asupra libertatii ori patrimoniului persoanei vinovate de incalcarea normei. 1/ista desi ur cazul in care prin aceeasi fapta se incalca atat o norma juridica cat si o norma morala, cum ar fi cazul savarsirii unei infractiuni asupra vietii unei persoane, in acest caz vinovatul fiind sanctionat atat in plan juridic 2inc5isoare3 cat si moral si reli ios. Am facut aceasta paralela dintre re ulile de drept si cele morale tocmai pentru ca cele mai importante re uli de drept au la baza principii morale sau reli ioase? sa restitui ceea ce ai imprumutat, sa nu furi, sa nu ucizi etc. De fapt, pana la aparitia statelor laice, incalcarea unei norme e/clusiv reli ioase atra ea sanctiuni din partea statului 2de e/emplu, pedepsele aplicate de +nc5izitie3. +n concluzie, toate normele care se refera numai la activitatea sufleteasca a omului, la activitatea constiintei sale, la intentiile sale sunt norme morale, pe cand acelea care se refera la activitatea materiala realizata in afara propriei persoane, in contact cu celelalte persoane, sunt norme de drept2. Dintre acestea din urma, nu toate intra in sfera dreptului, ci doar acelea care sunt consacrate prin le iferare 2acte normative scrise si publicate3. Acestea din urma norme formeaza dreptul pozitiv, adica dreptul care se aplica, care cuprinde un numar restrans de norme din multitudinea de posibilitati care e/ista la un moment dat. Asadar, in functie de necestitatile pe care le considera prioritare la un anumit moment, un stat transpune aceste necesitati in te/te de le e3. Sumarizand, putem spune ca dreptul reprezinta totalitatea re ulilor de conduita instituite si recunoscute de stat, re uli care e/prima vointa unei natiuni ridicata la ran de le e, a
1 2

+oan (eterc5i, +on (raiovan 0 +ntroducere in teroria enerala a dreptului. 1ditura All, Bucuresti, 1**#, p. " Mircea Djuvara . -eoria enerala a dreptului. 1ditura All, Bucuresti, 1**", p. !2 3 +bidem

Page "3

caror aplicare este realizata de buna0voie si, in ultima instanta, prin forta coercitiva a statului!. Aplicarea dreptului in fiecare caz in parte este atributul puterii judecatoresti, formate din totalitatea instantelor de judecata, care infaptuiesc justitia. Art. 123 din (onstitutie prevede ca justitia se infaptuieste in numele le ii si este unica, impartiala si e ala pentru toti iar judecatorii sunt independenti si se supun numai le ii. Nu e/ista nimic care sa nu fie supus judecatii pentru ca nici o pretentie nu se poate transforma in drept inainte de a fi justificata si, pentru a fi justificata, trebuie judecata". 2. 4iviziunile generale ale dreptului

Dupa ce am prezentat succint ce este dreptul, in continuare vom e/pune diviziunile acestuia, pentru a face o trecere de la notiunea enerala de drept la notiunea particulara de drept civil si drept comercial. 2.1 4reptul public si dreptul privat

'rima si cea mai mare diviziune a dreptului este aceea in drept public si drept privat, fiecare din aceste doua ramuri continand sub0ramuri iar fiecare din aceste sub0ramuri fiind o disciplina de studiu, astfel incat stabilirea apartenentei unei anumite discipline . printre care si dreptul comercial . la o anumita ramura este importanta. 7om enumera in continuare criteriile principale dupa care se face distinctia intre dreptul public si dreptul privat? - 2i3 in dreptul public, in mod obli atoriu una dintre parti este statul@ 2ii3 in dreptul public normele sunt edictate in vederea satisfacerii interesului public, eneral si 2ii3 majoritatea normelor de drept public sunt imperative#@ - 2i3 in dreptul privat, partile sunt persoane fizice sau juridice@ 2ii3 partile unui raport juridic de drept privat se aflla pe pozitii de e alitate juridica iar normele protejeaza interesul individual al acestora 2c5iar daca statul participa la un raport juridic de drept privat, el are aceleasai drepturi ca si oricare alt participant3 si 2iii3 majoritatea normelor de drept privat sunt dispozitive$. Apartin dreptului public urmatoarele? dreptul constitutional, dreptul international public, dreptul penal, dreptul administrativ, dreptul financiar 2fiscal3 s.a. Apartin dreptului privat urmatoarele? dreptul civil, dreptul comercial, dreptul societar, dreptul comertului international, dreptul international privat s.a. Alte discipline, precum dreptul muncii, dreptul familiei sunt reu de incadrat intr0una din cele doua ramuri datorita faptului ca o
! "

+oan Muraru . Drept constitutional si institutii politice. 1ditura Actami, Bucuresti, 1**$, p. 12 +strate Micescu . (urs de drept civil. 1ditura All BecA, Bucuresti, 2&&&, p. 33$ 2e/tras din pledoaria in procesul Burileanu, 2".&#.1*313 # Normele imperative sunt acele norme de la care nu se poate dero a, prin vointa partilor, deci conduita lor este obli atorie conform normei, in caz contrar fiind incidente sanctiuni $ Normele dispozitive sunt acele norme care se aplica pentru ca partile au decis ca ele sa le fie aplicabile

Page "4

serie de norme ale acestei discipline au caracteristicile dreptului public iar altele ale dreptului privat. 2.2 4reptul intern si dreptul international

Asa cum aratam mai sus, aparitia si evolutia dreptului sunt strans le ate de stat, ca forma de or anizare sociala a puterii natiunii 2puterii politice3. 4unctia fundamentala a unui stat este aceea de a e/prima si realiza vointa eneral obli atorie a natiunii 2vointa de stat3. Statul creaza dreptul, pe de0o parte, iar dreptul delimiteaza confi uratia si actiunile statului, pe de alta parte. (um unul din elementele statului este suveranitatea %, fiecare stat isi e/ercita aceasta suveranitate, constand in puterea de actiune a le ilor emise, pe intre teritoriul si numai pe acest teritoriu. Asadar, fiecare stat le ifereaza pe teritoriul sau, totalitatea acestor le i formand, pentru acel stat, dreptul intern. Din necesitatea re lementarii raporturilor dintre state, pe de0o parte, precum si a raporturilor economice transnationale, pe de alta parte, au aparut disciplinele dreptului international, in speta dreptul international public, respectiv dreptul international privat. Ambele discipline au ca obiect de studiu conventiile internationale. Aceste conventii internationale, inclusiv Directivele <niunii 1uropene isi produc efectele pe teritoriul unui stat datorita faptului ca acel stat a aderat la acea conventie sau s0a asociat la o or anizatie supra0statala din proprie vointa. )data adoptate de un stat, conventiile internationale devin parte a dreptului intern, ca si cum ar fi produsul le islativ al statului respectiv si au aceeasi forta juridica precum celelalte re lementari interne. Mai mult, in caz de neconcordante intre conventiile internationale si re lementarile interne, cele din urma primeaza 2art. 2& si 1!"1 din (onstitutie, art. 1 alin. ! (. 4isc. etc3. 3. .otiunea dreptului comecial

Dreptul comercial, ca disciplina de studiu, se ocupa cu comerciantii . persoane fizice sau juridice*, cu piata de capital, cu falimentul, cu concurenta comerciala, precum si cu societatile constituite potrivit 8e ii nr. 3191**&. 'e acestea din urma le vom denumi, pe parcursul acestui curs, Bsocietati comercialeB, desi 8e ea nr. $#92&12 de punere in aplicare a noului (od de 'rocedura (ivila1& a eliminat aceasta sinta ma, unificand re imul societar la nivelul (odului (ivil si stabilind doar un re im dero atoriu pentru societatile re lementate de 8e ea nr. 3191**&. (onsideram astfel ca acest re im dero atoriu este suficient 2macar la nivel teoretic3 pentru a folosi 2in continuare3 sinta ma Bsocietati comercialeB si de a ne referi la 8e ea nr. 3191**& ca la B8e ea societatilor comercialeB. +n ceea ce priveste obli atiile si contractele, in conceptia (odului (ivil acestea nu se mai impart in civile si comerciale, pe principiul unitatii de re lementare. Asadar avem o re lementare unica, ne2mai3e/istand deosebiri intre caracterul civil sau

% *

+oan Muraru . op. cit., p. 12 +n conceptia (odului (ivil, acestia sunt inclusi in notiunea mai lar a de profesionisti, adica cei care e/ploateaza o intreprindere 1& Art. 1% pct. 1

Page "5

comercial al unei obli atii ori al unui contract, indiferent de calitatea de comerciant sau nu a partilor ori a unei sin ure parti11. Asadar, putem defini dreptul comercial ca fiind un mi/ de norme juridice din domeniul societatilor comerciale, pietei de capital, falimentului, concutrentei comerciale s.a., completate cu re lementari din alte ramuri de drept cone/e precum dreptul civil, aplicabile operatiunilor e/ecutate de un comerciant in derularea activitatii sale. 1lemente ale acestei definitii urmeaza a fi prezentate in continuare sub forma institutionala. 'rin institutii ale dreptului se intele e un ansambu de norme juridice avand acelasi obiect de re lementare12. 7om studia asadar? institutia actelor juridice, institutia comerciantilor . persoane fizice si societati comerciale, institutia obli atiilor si institutia contractelor 2cuprinzand si unele clauze ce se ra asesc in eneral in contractele de comert international3 si, cel mai important, institutia sociatatii comerciale. ". 4reptul comercial in cadrul ramurii de drept privat

Asa cum aratam anterior, dreptul comercial face parte din ramura dreptului privat, alaturi de alte sub0ramuri pe care le vom analiza eneric, pe rand. ".1 4reptul comercial si dreptul civil

+n cadrul dreptului privat, dreptul civil este cea mai re lementata sub0ramura. Dreptul civil re lementeaza raporturile juridice dintre persoane fizice si juridice aflate pe pozitii de e alitate juridica 2particulari3. Diferenta este ca dreptul comercial contine si prevederi referitoare in mare parte la activitatea comerciantilor, precum dreptul societatilor comerciale, dreptul concurentei comerciale sau dreptul valorimor mobiliare 2piata de capital3. +n cazul obli atiilor si contractelor, acestea sunt re lementate in mod unitar de (odul (ivil, ne2mai3e/istand, asa cum spuneam anterior, diferente in functie de natura obli atiei 0 civila sau comerciala, sau calitatea partilor . comercianti sau necomercianti. +n ceea ce priveste raportul drept comercial pur 2respectiv dreptul societatilor comerciale, dreptul concurentei comerciale sau dreptul valorilor mobiliare3 . drept civil, acesta este unul de subsidiaritate. Dreptul comercial reprezinta drept special fata de dreptul civil, care ramane dreptul eneral 2dreptul comun3. Adica, atunci cand nu avem o re lementare comerciala a unei operatiuni, aceasta va fi uvernata de re ulile din dreptul civil. +nvers, atunci cand o operatiune este uvernata atat de re uli din dreptul civil, cat si de re uli din dreptul comercial, se vor aplica re ulile comerciale, cu e/cluderea celor civile similare. ) situatie intermediara este aceea cand o operatiune este facuta de catre un comerciant, e/istand re lementari pur comerciale care sa0i fie aplicabile, insa acestea nu sunt e/5austive. +n acest caz re lementarile comerciale se completeaza cu re lementarile
11

Art. "# din fostul (od (omercial stabilea o prezumtie de comercialitate pentru operatiunea unde cel putin una dintre parti era comerciant 12 +ntelesul fiind deci diferit de cel din limbajul comun

Page "6

civile sau, altfel spus, dreptul civil, in calitate de drept comun, =imprumuta> norme ale sale catre dreptul comercial atunci cand acesta nu are norme proprii 2deloc sau suficiente3 pentru o anumita operatiune13. ".2 4reptul comercial si dreptul procesual civil

Dreptul procesual civil cuprinde totalitatea normelor care re lementeaza modul in care se desfasoara activitatea or anelor judiciare si a celorlalti participanti la procesul civil judecata, precum si raporturile juridice ce se nasc in intampinarea si pe parcursul acestuia, pentru infaptuirea justitiei in cauze civile si comerciale 1!. Altfel spus, dreptul procesual civil re lementeaza modul de desfasurare a procesului civil, atat in faza de judecata, cat si in faza de e/ecutare silita. +n (odul (ivil cuprinde, pe lan a dispozitii de drept substantial 2material3, si unele dispozitii de drept procesual. +n ceea ce priveste dreptul comercial, odata cu disparitia elementelor distinctive in materie de obli atii si contracte, re imul juridic al acestor institutii a devenit unic, re lementat de (odul (ivil. Asadar toate procesele de drept privat, inclusiv acelea in care una dintre parti sau ambele sunt comercianti, se judeca toate dupa re ulile (odului de 'rocedura (ivila. Atunci cand e/ista insa dispozitii de drept procesual in le ile comerciale, acestea se aplica in mod dero atoriu, completandu0se cu (odul de 'rocedura (ivila. Aceasta inseamna ca intre le ile comerciale 2speciale3 si (odul de 'rocedura (ivila este aceeasi relatie de subsidiaritate drept special . drept eneral 2comun3. ".3 4reptul comercial si dreptul comertului international

(onform unei definitii, comertul international cuprinde . stricto sensu . totalitatea operatiunilor de import0e/port de marfuri si servicii pe care le desfasoara persoanele fizice9juridice apartinand unui stat cu parteneri straini sau pe piete straine. 'rin includerea, alaturi de operatiunile clasice, a operatiunilor de cooperare economica internationala, notiunea de comert international capata un sens lar 2 lato sensu31". Altfel spus, pe cand dreptul comercial are ca obiect raporturi de drept intern, intre rezidenti, dreptul comertului international re lementeaza raporturile comerciale cu un element de e/traneitate. 'e lan a re lementarile actelor normative cu caracter comercial, raporturile de comert international sunt uvernate si de conventiile internationale la care ,omania este parte. Desi ur ca, facand parte din ramura dreptului privat, unde majoritatea dispozitiilor sunt supletive, c5iar si le ea care uverneaza o operatiune de comert international poate fi subiect de ne ociere intre participantii la operatiune. +n cazul in care partile nu stabilesc care este le ea aplicabila . care poate fi le ea romana sau o le e straina . stabilirea le ii
13

(aracteristica de =drept comun> a dreptului civil se aplica in toate sub0ramurile dreptului privat 2dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul comertului international etc.3 1! +lie Stoenescu, 6ratian 'orumb . Drept procesual civil roman. 1ditura Didactica si 'eda o ica, Bucuresti, 1*##, p. * 1" Dra os Al. Sitaru . Dreptul comertului international. 1ditura Actami, Bucuresti, 1**", vol. +, pp. *01&

Page "7

aplicabile se face de catre instanta de judecata investita in a solutiona un liti iu intre parti, in baza normelor dreptului international privat ale statului sub a carui jurisdictie se afla respectiva instanta.

"."

4reptul comercial si dreptul fiscal

Dreptul fiscal este sub0ramura de drept care re lementeaza raporturile juridice nascute in procesul de stabilire si plata a impozitelor, ta/elor si a contributiilor sociale. 'rincipalul obiect de re lementare al dreptului fiscal il constituie raporturile in le atura cu finantele publice. 4inantele publice sunt formate din totalitatea relatiilor sociale de natura economica ce apar in procesul realizarii si repartizarii, in forma baneasca, a resurselor necesare statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale1#. Avand in vedere obli atiile bu etare ale comerciantilor stabilite prin le i cu caracter fiscal, incidenta acetora asupra comerciantilor este importanta. Din pacate, spre deosebire de dreptul comercial, unde re lementarile cunosc o oarecare stabilitate, in materie fiscala instabilitatea le islativa este mult mai mare1$. Dreptul fiscal face parte din ramura dreptului public, cu caracteristicile sale diferite fata de dreptul privat din a carui familie face parte dreptul afacerilor 2bineinteles insa ca ramane valabila aplicarea cu intaietate a normelor fiscale3 1%. (um insa activitatea comerciala presupune inclusiv o activitate de auto0stabilire sumelor datorate bu etului si plata voluntara a acestor sume, se poate spune ca e/ista interferenta intre dreptul comercial si dreptul fiscal. ".' 4reptul comercial si dreptul penal

(onform unei definitii, dreptul penal reprezinta totalitatea normelor juridice care re lementeaza relatiile sociale de aparare a valorilor sociale impotriva infractiunilor, pe de0o parte, prin incriminarea si sanctionarea faptelor care prezinta un pericol social rav infractional si, pe de alta parte, prin tra erea la raspundere penala a persoanelor care savarsesc asemenea fapte1*. 8e atura dintre dreptul civil si dreptul penal e/ista prin prisma faptului ca multe infractiuni 2furt, distru ere, abuz de incredere3 sunt indreptate impotriva dreptului de proprietate, publica sau privata. Dreptul penal, prin sanctiunile sale, apara relatiile sociale re lementate de dreptul civil, ale carui sanctiuni sin ure nu ar fi suficiente pentru a oferi o protectie completa.

1# 1$

Dan Drosu Sa una . Drept financiar si fiscal. 1ditura )scar 'rint, Bucuresti, 1**$, p. " (odul 4iscal incearca o stabilizare principiala 2art. ! (. 4isc.? =prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin le e, promovata, de re ula, cu # luni inainte de data intrarii in vi oare a acesteia3 1% Art. 1 alin. 3 (. 4isc. prevede ca in materie fiscala, dispozitiile (odului 4iscal prevaleaza asupra oricaror acte nornative, in caz de conflict intre acestea aplicandu0se dispozitiile (odului 4iscal 1* +on )ancea . -ratat de drept penal, partea enerala. 1ditura All, Bucuresti, 1**!, p. #

Page "

Desi normele dreptului comercial, ca si ale celui civil 0 cu care se inrudeste direct 0 au, in marea lor majoritate, caracter supletiv 2dispozitiv3, e/ista si unele dispozitii cu caracter imperativ, atat de natura penala dar si civila 2in special in 8e ea insolventei3. Astfel, pentru a impiedica savarsirea unor infractiuni comerciale, unele le i comerciale prevad si pedepse penale pentru nerespectarea unora din conduitele sale. +n afara dispozitiilor speciale cu caracter penal aflate in cuprinsul unor acte normative comerciale e/ista si dispozitiile cu caracter eneral din cuprinsul (odului 'enal referitoare la infractiuni cu caracter economic. ;udecarea si condamnarea celor care savarsesc infractiuni comerciale sau economice se face dupa re ulile cuprinse in (odul de 'rocedura 'enala. Spre deosebire de civil, le ile comerciale care contin si infractiuni comerciale nu contin si norme de procedura penala.

Page "!

Raportul juridic
'. 4efinitie, caractere, structura

,aportul juridic este o relatie sociala re lementata de norma de drept 2&. Aceasta inseamna ca, din infinitatea de relatii sociale, doar o parte sunt in acelasi timp si raporturi juridice, in speta doar acelea care sunt re lementate de norma de drept. Altfel spus, o relatie sociala poate deveni raport juridic daca =imbraca 5aina juridica> data de norma de drept 21 2civila, comerciala etc3. ='oate deveni> si nu =devine> deoarece, pe lan a conditia e/istentei unei norme de drept care sa re lementeze relatia sociala, este necesara si manifestarea de vointa a partii sau partilor participante la relatia sociala in speta. (aracterele raportului juridic sunt? a3 caracterul social. Aceasta inseamna ca, inainte de a fi raport juridic, relatia re lementata este una sociala, adica de interactiune intre oameni@ b3 caracterul volitional. Aceasta inseamna ca o relatie sociala devine raport juridic pentru ca asa a voit le iuitorul, in calitate de emitent al normei juridice. Asadar, intai apare relatia sociala si, cand aceasta capata un caracter de uz si se eneralizeaza, vine le iutorul si edicteaza norma juridica@ c3 caracterul de e alitate de pozitii a partilor. Aceasta este o caracteristica a raportului juridic de drept privat, constand in nesubordonarea unei parti fata de cealalta. Din punct de vedere structural, raportul juridic contine trei elemente? 2i3 partile 2subiectele3, 2ii3 continutul si 2iii3 obiectul. . 3artile raportului juridic

'artile raportului juridic sunt persoane fizice sau juridice care devin titulari de drepturi si obli atii civile sau comerciale. +n functie de intinderea capacitatii de a inc5eia acte juridice, deosebim intre 2i3 persoane fizice fara capacitate de e/ercitiu 2minorii sub 1! ani si interzisii3, 2ii3 persoane fizice cu capacitate de e/ercitiu restransa 2minorii intre 1! si 1% ani3 si 2iii3 persoanele fizice cu deplina capacitate de e/ercitiu 2majorii3. De asemenea, partile pot fi de cetateni ori rezidenti romani sau cetateni ori rezidenti straini, precum si cu dubla cetatenie ori fara cetatenie 2apatrizi3. +n ceea ce priveste persoanele juridice, ca subiect colectiv de drept, acestea pot fi de stat sau private, de nationalitate romana sau straina22.
2& 21

-raian +onascu si colab. . -ratat de drept civil. 1ditura Academiei ,omane, Bucuresti 1*#$, vol. +, p. 1"" 65eor 5e Beleiu . op. cit., p. #1 22 (ompaniile multinationale sau transnationale au un sediu central si in fiecare tara au infiintata o entitate care, in functie de forma de or anizare, poate fi inclusiv persoana juridica a statului unde functioneaza 2filiala3

Page 2#

$.

Continutul raportului juridic

(ontintul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilor subiective si a obli atiilor civile pe care le au partile23. Dreptul subiectiv este posibilitatea recunoscuta de le e subiectului activ 2persoana fizica sau juridica3 in virtutea careia careia acesta poate, in limitele dreptului, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare . sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva . subiectului pasiv, si sa ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie2!. Drepturile subiective sunt, in funtie de natura continutului lor, patrimoniale si nepatrimoniale. 1ste patrimonial dreptul subiectiv al carui continut poate fi e/primat in bani 2pecuniar3. +nvers, sunt nepatrimoniale acele drepturi care nu pot fi e/primate in bani. Drepturile patrimoniale se clasifica in drepturi reale si drepturi de creanta. Dreptul real este acel drept subiectiv patrimonial in virtutea caruia titularul sau isi poate e/ercita prero ativele asupra unui bun fara concursul altcuiva. Dreptul de creanta este acel drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia subiectul activ 0 denumit creditor 0 poate pretinde de la subiectul pasiv 0 denumit debitor 0 sa isi e/ecute obli atia de care este tinut in mod specific. Drepturile reale principale sunt? 2i3 dreptul de proprietate, 2ii3 dezmembramintele sale, adica uzul, uzufructul, abitatia, servitutea si superficia, precum si dreptul de administrare, de concesiune, de folosinta Drepturile reale accesorii drepturilor reale principale sunt? 2i3 drepturile reale de arantie 2ipoteca si ajul3, precum si 2ii3 privile iile si 2iii3 dreptul de retentie. 1ste principal acel drept subiectiv care are o e/istenta de sine statatoare, soarta sa nedepinzand de un alt drept. +nvers, dreptul accesoriu este acel drept subiectiv a carui soarta depinde de soarta unui drept principal, de care este le at. (orelativ unui dreptului subiectiv de creanta e/ista obli atia. Aceasta din urma este indatorirea subiectului pasiv al raportului juridic de a avea o anumita conduita fata de subiectul activ, care conduita poate fi impusa la nevoie de forta coercitiva a statului. )bi atia poate consta in 2i3 a constitui sau a transmite un drept real 2=a da>3, 2ii3 a e/ecuta o lucrare, a presta un serviciu ori a preda un lucru 2=a face>3 si 2iii3 a nu face ceva ce ar fi facut daca nu s0ar fi obli at la abtinere 2=a nu face>3. 'rincipalele asemanari si deosebiri dintre dreptul real si dreptul de creanta? - dreptul real are cunoscut doar subiectul activ 2titularul dreptului3@ in ceea ce priveste subiectul pasiv, acesta este nedeterminat, format din toti ceilalti in afara subiectului activ@ in cazul drepturilor de creanta, acestea au cunoscut, determinat, atat subiectul activ 2denumit creditor3, cat si subiectul pasiv 2denumit debitor3@ - in cazul drepturilor reale, subiectii pasivi 2nedeterminati3 sunt tinuti doar sa respecte dreptul real al subiectului activ, fara a avea o obli atie determinata 2de e/emplu, in
23 2!

-raian +onascu si colab. . op. cit., p. 1%1 65eor 5e Beleiu . op. cit., p. $2

Page 2"

cazul dreptului de proprietate, obli atia tuturor celorlalti in afara proprietarului este de a nu il tulbura pe proprietar in posesia sa3@ in cazul drepturilor de creanta, subiectul pasiv 2debitorul3 este tinut sa e/ecute o obli atie specifica fata de subiectul activ 2creditorul3, e/ecutare in lipsa careia dreptul acestuia din urma nu se poate realiza 2de e/emplu, imprumutatul dintr0un contract de imprumut trebuie sa ramburseze imprumutul imprumutatorului3. drepturile reale sunt limitate, drepturile de creanta sunt nelimitate2". %biectul raportului juridic

&.

+n acceptiunea lar a 2lato sensu3, obiect al raportului juridic reprezinta conduita partilor, adica actiunea la care este indrituit subiectul activ si cea de careceste tinut subiectul pasiv2#. +n acceptiunea restransa 2stricto sensu3, obiect al unui raport juridic este un bun2$. Acesta din urma mai este denumit, spre a0l deosebi de obiectul lato sensu, obiect derivat al raportului juridic. +n eneral, prin obiect al raportului juridic se intele e un bun. Bunul este definit ca o valoare economice ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale si spirituale a omului si este susceptibila de apropriere2% sub forma dreptului patrimonial. (lasificarea bunurilor? - in functie de natura lor? 2i3 mobile si 2ii3 imobile 2cladiri si terenuri3@ - in functie de modul in care sunt determinate? 2i3 individual determinate 2se individualizeaza prin calitatilor lor intrinseci3 si 2ii3 eneric determinate 2se individualizeaza dupa calitatile lor enerice3@ individualizarea bunurilor de en se face prin cantarire 2cereale, fructe etc.3, masurare 2lic5ide, stofa etc.3, numarare 2bani, valori mobiliare3 etc@ - dupa cum pot fi inlocuite sau nu in e/ecutarea unei obli atii? 2i3 fun ibile si 2ii3 nefun ibile@ in eneral, bunurile eneric determinate sunt fun ibile, adica se pot inlocui cu altele din acelasi en sau specie 2un numar de unitati monetare se poate inlocui cu acelasi numar din aceleasi unitati monetare3@ - dupa cum folosirea lor implica sau nu consumarea ori instrainarea substantei lor? 2i3 consumptibile si 2ii3 neconsumptibile@ in eneral, bunurile eneric determinate sunt consumptibile, adica se consuma prin intrebuintare, iar inapoi se da o cantitate, un numar sau o masura 2catime3 e ala din acelasi bunuri, din acelasi en sau specie 2un numar de unitati monetare luate cu imprumut se c5eltuie, restituindu0se acelasi numar din aceleasi unitati monetare3@

2" 2#

-raian +onascu si colab. . op. cit., p. 1*$ 65eor 5e Beleiu . op. cit., p. %# 2$ 7ezi infra nr. 1!.! 2% De a fi obiect al dreptului de proprietate

Page 22

Izvoarele dreptului
(. .otiunea de izvor de drept

'rin izvoare ale dreptului, stiinta juridica are in vedere, intr0o formulare foarte enerala, formele de e/primare ale normelor juridice in cadrul unui sistem de drept 2*. Notiunea de izvor de drept este le ata asadar de activitatea de creare, de elaborare a dreptului de catre stat, sub forma actelor normative. Astfel, o serie de acte sociale devin izvoare de drept odata cu recunoasterea lor ca le itime prin re lementarea lor cu ajutorul normelor juridice3&. +n sistemul de drept romanesc, sunt izvoare de drept actele normative 2indiferent de emitentul respectivelor acte313, uzantele si principiile enerale ale dreptului. 1mitentii de acte normative sunt? 'arlamentul, care este principala autoritate cu atributiuni de le iferare iar actele normative emise de acesta poarta denumirea de le i, stricto sensu 2lato sensu, prin le i se intele e orice act normativ, indiferent de emitent3. (eilalti emitenti de acte normative sunt? 2i3 6uvernul, care emite 5otarari si, prin dele are le islativa din partea 'arlamentului, ordonante simple si de ur enta@ 2ii3 celelalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate precum ministerele, care emit ordine ale ministrilor, BN,, AS4, (onsiliul (oncurentei etc@ 2iii3 autoritatile administratiei publice locale 2consilii judetene si locale, primarii3. (onform art. 1 alin. 2 si 3 (. (iv., in cazurile neprevazute de le e se aplica uzantele iar in lipsa acestora dispozitiilor le ale privitoare la situatii asemenatoare, iar cand nu e/ista asemenea dispozitii, principiile enerale ale dreptului. Daca, in ceea ce priveste le ile, acestea sunt izvor direct, uzantele sunt izvor indirect fie in cazurile neacoperite de le e 2deci cand nu e/ista o re lementare le ala e/presa si nici una aplicabila unei situatii asemanatoare3, fie in masura in care le ea insasi face trimitere e/presa la ele@ asadar uzantele nu sunt izvoare veritabile, ci au doar rolul de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile de drept privat32. +n afara de izvoarele de drept prevazute la art. 1 (. (iv., mai e/ista doctrina si practica judiciara 2jurisprudenta3. Acestea nu sunt izvor de drept, dar pot fi folosite in constructia unei ar umentatii juridice cu titlu e/emplificativ.

2* 3&

+oan (eterc5i, +on (raiovan . op. cit., p. "1 Mircea Djuvara . op. cit., p. !*& 31 65eor 5e Beleiu . op. cit., p. !$ 32 Stanciu D. (arpenaru . op. cit., p. 1#

Page 23

(.1

Izvoarele dreptului civil

+zvoarele dreptului civil sunt (odul (ivil si le ile civile speciale 2 lato sensu333. Dintre multitudinea de le i speciale enumaram? 8e ea nr. 1%91**1 privind fondul funciar, ).6. nr. 2#92&&& cu privire la asociatii si fundatii, 8e ea nr. 1&92&&1 privind re imul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 1*!"01*%*, 8e ea nr. $91**# a cadastrului si publicitatii imobiliare, 8e ea nr. 21391**% privind proprietatea publica si re imul juridic al acesteia. (.2 Izvoarele proprii ale dreptului comercial

+zvoarele dreptului comercial desemneaza formele specifice de e/primare a normelor dreptului comercial, in speta le ile comerciale3!. 8e ile comerciale sunt acele le i 2stricto sensu3 care re lementeaza aspecte comerciale care nu au fost initial parte a fostului (od (omercial sau care au aparut, ca si institutii, dupa 1**&@ in cele mai multe din cazuri, le ile comerciale 2speciale3 edictate dupa 1**& au abro at titluri intre i din fostul (od (omercial. (ele mai cunoscute si aplicate le i comerciale speciale sunt? 8e ea societatilor comerciale, 8e ea institutiilor de credit, 8e ea pietei de capital, 8e ea re istrului comertului, 8e ea concurentei comerciale, 8e ea insolventei. +n afara le ilor 2stricto sensu3 mai e/ista o serie de alte acte normative precum 5otarari de uvern, ordine ale ministrilor, acte ale conducatorilor celorlalte or ane ale administratiei publice centrale de specialitate 2BN,, AS4, (onsiliul (oncurentei etc.3 sau ale administratiei locale care au rolul de a pune in aplicare le ile in baza carora sunt emise. 10. Raportul dintre izvoarele dreptului civil si cele ale dreptului comercial

+n conceptia noului (od (ivil, care a abro at e/pres (odul (omercial, se adopta principiul monist al dreptului privat sau, mai bine zis, a principalelor institutii de drept privat, prin includerea in respectivul cod a re lementarilor privitoare la persoane fizice si juridice . indiferent de calitatea acestora, comercianti sau nu 0, a obli atiilor si contractelor, fara a mai face distinctie intre natura civila sau comerciala a acestora. ,aman insa pur comerciale re lementarile din le ile comerciale, ca si le i speciale. <nde acestea nu dispun sau dispun partial, se aplica sau se completeaza cu dispozitiile (odului (ivil. Asadar, in comert, le ea civila are un caracter de subsidiaritate fata de le ea comerciala sau, altfel spus, le ea comerciala speciala dero a de la le ea enerala, care este (odul (ivil 2specialia generalibus derogant33".
33

De fapt, ordinea de aplicare este inversa, in baza principiului =le ea speciala dero a de la le ea enerala> 2specialia generalibus derogant3 3! (odul (omercial a fost abro at in mod e/pres prin 8e ea nr. $192&11 de punere in aplicare a (odului (ivil 3" (onform art. 2 alin. 2 (. (iv., prezentul cod este alcatuit dintr0un ansamblu de re uli de conduit care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera sau spiritual dispozitiilor sale

Page 24

11.

Izvoarele interpretative

+n ceea ce priveste izvoarele interpretative, asa cum aratam, uzantele 2care, in materie comerciala, poarta denumirea specifica de uzuri3 se aplica fie in cazurile neacoperite de le e 2cand nu e/ista o re lementare le ala e/presa si nici una aplicabila unei situatii asemanatoare3, fie in masura in care le ea insasi face trimitere e/presa la ele 2art. 1 alin. 2, respectiv alin. 3 (. (iv.3, pentru a completa aceasta dispozitie. De asemenea, art. 12$2 (. (iv. prevede la alin. 1 ca un contract valabil inc5eiat obli a nu numai la ceea ce este e/pres stipulat, dar si la toate urmarile pe care practicile statornice intre parti, uzantele, le ea sau ec5itatea le dau contractului, dupa natura lui. +n continuare, alin. 2 spune ca acele clauze obisnuite intr0un contract se subintele , desi nu sunt stipulate e/pres. Spre deosebire de civil, unde obiceiurile au mai mult un caracter re ional, in relatiile dintre comercianti uzurile au o aplicabilitate mult mai mare 2de e/p. in comertul international 3# sau maritim3. Se considera ca uzantele, pentru a fi recunoscute ca atare, trebuie sa indeplineasca doua conditii cumulative? 2i3 sa fie observate in mod uniform un anumit timp si nu in mod trecator, izolat sau ca simple tolerante si 2ii3 sa fie observate ca o re ula de drept, din convin erea ca nu se poate altfel3$. Spre deosebire de dreptul romanesc, care este de inspiratia romano0 ermanica, in dreptul an lo0sa/on practica judiciara reprezinta izvor de drept. Astfel, invocarea de catre o parte intr0un liti iu a unei 5otarari judecatoresti pronuntate de o alta instanta intr0o speta similara obli a instanta investita cu solutionarea liti iului sa tina cont de 5otararea celeilalte instante ca si cum aceasta din urma 5otarare ar fi o le e. Aceasta in conditiile in care dreptul an lo0sa/on este in mare parte un drept necodificat, adica nu e/ista le i sau e/istenta lor este redusa doar la anumite aspecte moderne 2insolventa, piata de capital etc.33%. +n dreptul romanesc, invocarea unei 5otarari judecatoresti prezinta importanta, mai ales atunci cand s0a format o adevarata practica intr0un anumit domeniu. De asemenea, invocarea unei 5otarari a unei instante superioare poate uneori influenta membrii completului de judecata a instantei investite cu solutionarea liti iului. +n afara de invocarea izolata a unei practici judiciare sau c5iar unei sin ure 5otarari judecatoresti, e/ista interpretarile +naltei (urti de (asatie si ;ustitie care, atunci cand este investita3* sa se pronunte asupra interpretarii unor aspecte care, pana atunci, primisera interpretari diferite din partea instantelor inferioare, isi uneste sectiile pentru a da o 5otarare cu valoare de indrumare pentru instantele inferioare, 5otarare care se publica in monitorul oficial.

3#

'entru aceste uzuri e/ista c5iar standardizari facute de (amera de (omert +nternationala de la 'aris 2denumite Incoterms3 3$ +.N. 4intescu . op. cit., vol. +, p. 2% 3% ,e atul <nit fiind membru al <niunii 1uropene, directivele si re ulamentele comunitare sunt parte a dreptului intern, ca si acte normative 3* 'rocedura poarta denumirea de recurs in interesul le ii si este promovat de procuroul eneral al 'arc5etului de pe lan a +nalta (urte de (asatie si ;ustitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei

Page 25

Actele juridice
12. Actele si faptele juridice. 5erminologie

4aptele juridice au o dubla acceptiune? lato sensu, prin fapte juridice se intele atat faptele juridice . stricto sensu, cat si actele juridice. 12.1 4efinitia actelor juridice

'rin act juridic se intele e o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, a modifica sau stin e un raport juridic !&. Aceasta definitie prezinta notiunea de act juridic in acceptiunea de operatiune juridica 2negotium juris3. ) a doua acceptiune a notiunii de act juridic este aceea de inscris constatator al unei operatiuni juridice 2instrumentum probationis3. 12.2 4efinitia faptelor juridice 6 stricto sensu

Spre deosebire de actul juridic, care este o manifestare de vointa constienta, facuta cu scopul de a produce efecte juridice 2de e/p. inc5eierea unui contract3, faptele juridice . stricto sensu sunt fie acele situatii care nu presupun o manifestare de vointa 2de e/p., evenimentele naturale3, fie ca, desi presupun o astfel de manifestare, nu intrunesc elementele necesare spre a fi acte juridice 2de e/p. delictele civile3 !1, insa sunt producatoare de efecte juridice. 1fectele juridice se produc deoarece c5iar le ea a stabilit acest lucru si nu pentru ca, de e/emplu, autorul faptei le0a dorit. 12.3 Clasificarea actelor juridice

Actele juridice se clasifica in functie de mai multe criterii, dintre care enumeram cateva mai importante!2? a3 dupa numarul partilor? 2i3 unilaterale, 2ii3 bilaterale si 2iii3 multilaterale@ b3 dupa continutul lor? 2i3 patrimoniale si 2ii3 nepatrimoniale@ c3 dupa scopul urmarit la inc5iererea lor? 2i3 cu titlu oneros si 2ii3 cu titlu ratuit@ cele dintai, la randul lor, se impart in 2i3 comutative si 2ii3 aleatorii, iar cele din urma, la randul lor, se impart in 2i3 acte dezinteresate si 2ii3 liberalitati@ d3 dupa modul 2forma3 de inc5eiere? 2i3 consensuale, 2ii3 solemne si 2iii3 reale@ e3 dupa e/istenta sau nu a modalitatilor? 2i3 acte pure si simple si 2ii3 acte afectate de modalitati@ f3 dupa raportul dintre ele? 2i3 principale si 2ii3 accesorii@
!& !1

Stanciu D. (arpenaru . op. cit., p. 11! -udor ,. 'opescu, 'etre Anca . -eoria enerala a obli atiilor. 1ditura Stiintifica, Bucuresti, 1*#%, p. 1* !2 65eor 5e Beleiu . op. cit., p. 11"

Page 26

3 dupa re lementarea si denumirea lor? 2i3 numite si 2ii3 nenumite@ 53 dupa modul de e/ecutare? 2i3 dintr0o data 2uno ictu3 si 2ii3 succesiva. 12.3.1 Actele unilaterale, bilaterale si multilaterale

Actele unilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei unei sin ure parti, adica emana de la autorul lor unic, cum ar fi? oferta de a contracta, promisiunea de recompensa, testamentul. Actele bilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei combinate a doua parti, adica emana de la ambele si reprezinta acordul lor de vointa. Actul bilateral mai este denumit si contract ori conventie !3 sau, atfel spus, contractul este un act bilataral. 1/emple de contracte sunt? vanzarea0cumpararea, mandatul, donatia, imprumutul, depozitul, leasin 0ul. 8a randul lor, in functie de cum dau nastere la obli atii . pentru o sin ura parte sau pentru ambele paarti, contractele la randul lor se clasifica in unilaterale si bilaterale 2sinala matice3. Sunt e/emple de contracte unilaterale? donatia, mandatul neremunerat, depozitul neremunerat, imprumutul iar de contracte bilaterale 2sinala matice3? vanzarea0cumpararea, mandatul remunerat 2comisionul3, depozitul remunerat, leasin 0ul. Actele multilaterale sunt acele acte juridice care sunt rezultatul vointei combinate a trei sau mai multe parti, adica emana de la toate si reprezinta acordul de vointa al acestora. 1/emple de contracte multilaterale sunt contractul de societate civila sau actul constitutiv al unei societati comerciale cu trei sau mai multi asociati. 12.3.2 Acte patrimoniale si acte nepatrimoniale

Sunt patrimoniale acele acte juridice care au un continut evaluabil in bani. 1/emple de acte patrimoniale sunt? vanzarea0cumpararea, donatia, imprumutul, mandatul, locatiunea 2inc5irierea3, leasin 0ul. Sunt nepatrimoniale acele acte juridice care nu au un continut evaluabil in bani. 1/emple de contracte nepatrimoniale sunt casatoria, acordul fostilor soti cu privire la pastrarea dupa divort a numelui din casatorie etc. 12.3.3 Acte cu titlu oneros si cu titlu gratuit

Actele cu titlu oneros sunt acele acte in care, in sc5imbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareste de catre aceasta din urma parte obtinerea unui alt folos patrimonial!!. 1/emple de contracte oneroase sunt? vanzarea0cumpararea, mandatul
!3 !!

-raian +onascu si colab. . op. cit., p. 2!3 65eor 5e Beleiu . op. cit., p. 11#

Page 27

remunerat, imprumutul cu dobanda, depozitul remunerat, locatiunea, leasin 0ul. (ontractele inc5eiate de un comerciant sunt, in principiu, cu titlu oneros!". Din cate oria actelor cu titlu oneros, actele comutative sunt acele acte juridice a caror parti stiu, la momentul inc5eierii, care este intinderea obli atiilor ce le incumba. 1/emple de acte comutative sunt? vanzarea0cumpararea, donatia, locatiunea, mandatul, imprumutul, depozitul, leasin 0ul. Spre deosebire de actele comutative, actele aleatorii sunt acele acte juridice ale caror parti 2sau doar una din ele3 nu cunosc, la momentul inc5eierii, care este intinderea obli atiilor ce le incumba, asumandu0si astfel riscul ca, la terminarea contractului, sa iasa in casti sau in pierdere. 1/emple de acte aleatorii sunt? contractul de renta via era, jocul de noroc, contractul de asi urare, contractul de societate civila sau actul constitutiv al unei societati comerciale!#. Actele cu titlu ratuit sunt actele juridice in care cel ce procura un folos patrimonial celeilalte nu urmareste, la randul sau, sa0si procure de la cel dintai, un astfel de folos in sc5imb. 1/emple de astfel de contracte sunt? donatia, le atul, depozitul neremunerat, mandatul neremunerat, imprumutul fara dobanda. Din cate oria actelor cu titlu ratuit, actele dezinteresate sunt acele acte prin care dispunatorul, desi procura un folos 2avantaj3 patrimonial celeilalte parti, nu isi diminueaza in acest fel patrimoniul. 1/emple de acte dezinteresate sunt? depozitul neremunerat, mandatul neremunerat, imprumutul fara dobanda, comodatul. Spre deosebire de actele dezinteresate, liberalitatile sunt acele acte cu titlu ratuit in care dispunatorul isi vede micsorat patrimoniul ca urmare a procurarii folosului 2avantajului3 patrimonial prin inc5eierea actului. 1/emple de liberalitati sunt donatia si le atul.

12.3."

Acte consensuale, solemne si reale

Sunt consensuale acele acte juridice care se inc5eie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa!$, fara nici o alta formalitate. Marea majoritate a actelor juridice de drept privat este uvernata de principiul consensualismului!%.

!"

Asta nu e/clude insa posibilitatea ca un comerciant sa inc5eie si acte cu titlu ratuit ori de natura pur civila !# Nu trebuie facuta confuzie intre riscul din cadrul unui contract aleatoriu si riscul comercial@ in acest din urma caz, partile stiu intinderea obli atiilor insa, datorita unor situatii care intervin dupa inc5eierea contractului, intinderea obli atiilor nu mai corespunde cu ceea ce reflecta contractul@ asadar, pentru a califica un contract aleatoriu, trebuie ca partile 2sau cel putin una3 sa nu fi cunoscut la momentul inc5eierii contractului . si nu ulterior . intinderea obli atiilor contractuale !$ 'rintr0o simpla =stran ere de mana> !% +n unele cazuri, pentru a putea face dovada actului, ca operatiune juridice 2 negotium juris3, acesta trebuie sa imbrace forma scrisa 2deci manifestarea de vointa sa fie constatata printr0un inscris3@ altfel spus, forma scrisa este ceruta ad probationem

Page 2

Sunt solemne acele acte juridice care, pentru a fi valabil inc5eiate, manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de le e 2de e/emplu forma autentica3. 4orma este deci o conditie de validitate a actului 2ceruta ad validitatem sau ad solemnitatem3 si in lipsa acestei forme, actul este lovit de nulitate absoluta !*. Sunt acte solemne? vanzarea0cumpararea de imobile, actul constitutiv al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica sau care are printre aporturi un teren, donatia, ipoteca si testamentul. Sunt acte reale acele acte juridice care, pentru a fi valabil inc5eiate, trebuie sa fie insotite de remiterea 2predarea materiala3 a bunului ce face obiectul contractului"&. Sunt acte reale? depozitul, imprumutul, donatia sub forma darului manual"1. 12.3.' Actele pure si simple si actele afectate de modalitati

Sunt pure si simple acele acte juridice a caror e/istenta sau e/ecutare nu este afectata de un eveniment viitor@ invers, unele acte pot fi afectate de un astfel de eveniment viitor. Aceste evenimente poarta denumirea de modalitati, in sensul ca modalitatea este un mod al actului, care este influentat de acestea"2. Modalitatile sunt de trei feluri? 2i3 termenul, 2ii3 conditia si 2iii3 sarcina. <nele acte sunt pure si simple ori afectate de modalitati prin c5iar esenta lor si nu prin vointa partilor. -ermenul este un eveniment viitor si si ur ca realizare, pana la care este amanata fie inceperea 2termen suspensiv3, fie incetarea 2termen e/tinctiv3 efectelor nascute in temeiul unui act juridic 2de e/emplu, termenul la care imprumutatul este obli at sa ramburseze imprumutatorului imprumutul3. (onditia este un eveniment viitor si nesi ur ca realizare, de care depinde nasterea 2conditie suspensiva3 ori desfiintarea 2conditie resolutorie3 unui act juridic 2de e/p. vanzarea unui bun sub conditia cumpararii altui bun similar, mai nou3.

12.3.

Acte principale si acte accesorii

Sunt principale acele acte juridice a caror e/istenta este independenta, fara le atura cu soarta altui act juridic. +nvers, sunt accesorii acele acte juridice a caror soarta juridica depinde de soarta altui act, fata de care se afla in raport de accesorialitate 2dependenta3. Sunt acte accesorii? ipoteca, ajul 2 arantia reala mobiliara3, arvuna. 4iind dependente de soarta actului principal, orice afecteaza actul principal va afecta si actul accesoriu 2re ula accesorium sequitur principale3.
!* "&

-raian +onascu si colab. . op. cit., p. 2*3 Dupa cum se observa, termenul =real> are un alt inteles decat in limbajul comun "1 Darul manual nu este un act solemn, desi este o forma de donatie, fiind deci o e/ceptie de la conditia solemnitatii actului, consacrata din motive practice "2 +strate Micescu . op. cit., p. 1&!

Page 2!

12.3.$

Acte numite si nenumite

Sunt numite 2tipice3 acele acte care au o denumire stabilita de le e si o re lementare proprie. +nvers, sunt acte nenumite 2atipice3 actele juridice care nu au o denumire stabilita de le e sau, c5iar daca au, aceasta este doar mentionata fara a fi urmata de o re lementare proprie. Sunt acte numite? vanzarea0cumpararea, locatiunea, donatia, mandatul, comisionul, imprumutul, leasin 0ul, franciza, asi urarea, asocierea in participatiune, societatea etc. Sunt contracte nenumite asa0numitele =contracte de prestari servicii> ori alte contracte care au intrat in practica romaneasca prin imprumut din alte le islatii sau practici internationale? lo5n0ul, factorin 0ul, forfaitin 0ul, cumpararea de ener ie etc."33. +n cazul unui act numit, el va fi uvernat de re ulile special edictate pentru acel contract si, in completare, de re ulile aplicabile actelor juridice, in eneral. +n cazul unui act nenumit, acesta nu va fi uvernat de re ulile unui act numit cu care prezinta similitudini, ci de re ulile aplicabile actelor juridice, in eneral. 12.3.& Acte cu e7ecutare dintr,o data si succesiva

Sunt acte cu e/ecutare dintr0o data 2uno ictu3 acele acte juridice a caror e/ecutare se face printr0o sin ura prestatie din partea debitorului. De e/emplu, in cazul unei vanzari0 cumparari, cumparatorul plateste pretul si vanzatorul preda bunul. +nvers, sunt acte cu e/ecutare succesiva acele acte juridice a caror e/ecutare din partea debitorului presupune o succesiune de prestatii, esalonate in timp. Sunt contracte cu e/ecutare succesiva creditul bancar, locatiunea, leasin 0ul. 12." )lementele de validitate ale actelor juridice

1lementele de validitate ale unui act juridic reprezinta conditiile esentiale ce trebuie sa e/iste pentru ca actul sa fie valabil, adica sa isi produca efectele. Acestea sunt prevazute la art. 11$* (. (iv.l, si anume? 2i3 capacitatea, 2ii3 consimtamantul, 2iii3 obiectul, 2iv3 cauza si, in anumite cazuri prevazute e/pres de le e, 2v3 forma solemna, daca le ea o cere. (apacitatea reprezinta acea conditie de fond care consta in aptitudinea unei persoane de a dobandi drepturi si9sau de a se an aja in obli atii, prin inc5eierea de acte juridice. (apacitatea de a inc5eia acte juridice 2de a contracta3 este parte a capacitatii juridice a persoanei fizice sau juridice. (apacitatea juridica este compusa din capacitatea de folosinta si capacitatea de e/ercitiu. (apacitatea de folosinta a persoanei fizice se dobandeste la nastere si se pierde prin moarte, iar cea de e/ercitiu se dobandeste la majorat. De capacitatea de a contracta beneficiaza orice persoana fizica majora sau care nu a fost pusa sub interdictie "!, precum si orice persoana juridica. Per a contrario, nu au capacitate de a contracta minorii si intezisii. Minorii intre 1! si 1% ani au capacitate de
"3

<nele contracte de comert international au fost adoptate si de le islatia noastra 2leasin 0ul, franciza etc.3

Page 3#

e/ercitiu restransa, ceea ce inseamna ca pot inc5eia doar anumite acte juridice, prevazute limitativ de le e. +n ceea ce priveste persoana juridica, capacitatea juridica se dobandeste fie la momentul inre istrarii sale fie, atunci cand le ea prevede, de la data actului de infintare sau de la data constituirii. (onform art. 2&# alin. 1 (. (iv., persoana juridica poate avea orice drepturi si obli atii civile, in afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit le ii, nu pot apartine decat persoanei fizice. 1/ceptie fac persoanele juridice fara scop lucrativ, care pot avea doar acele drepturi si obli atii civile necesare pentru realizarea scopului stabilit prin le e, actul de infiintare sau statut 2principiul specializarii capacitatii de folosinta3"". (onsimtamantul reprezinta acea conditie de fond care consta in intentia 2vointa3 de a inc5eia un act juridic. 'entru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant"#, sa fie e/primat cu intentia de a produce efecte juridice "$ si sa fie e/teriorizat"%. 7iciile de consimtamant sunt acele situatii care altereaza consimtamantul, facand ca acesta sa nu fie dat in mod valabil. 7iciile de consimtamant sunt eroarea, dolul, violenta si leziunea. 1roarea este falsa reprezentare a realitatii la inc5eierea unui act civil iar dolul este eroarea provocata de altcineva prin mijloace viclene pentru a o determina sa inc5eie un act juridic. 7iolenta este amenintarea reala, fizica sau morala, a unei persoane de a inc5eia un act juridic pe care, in lipsa amenintarii, nu l0ar fi inc5eiat. 8eziunea este disporoportia vadita dintre contraprestatiile nascute in temeiul unui act juridic in care una dintre parti este un minor cu capacitate de e/ercitiu restransa. 8ipsa consimtamantului face ca actul juridic sa fie nul 2lovit de nulitate absoluta3, pe cand vicierea acestuia face ca actul juridic sa fie anulabil. Deoarece persoana juridica este o fictiune a le ii, consimtamantul acesteia se e/prima prin persoanele fizice care compun or anele sale de conducere. (onform art. 2&* (. (iv., persoana juridica isi e/ercita drepturile si isi indeplineste obli atiile prin or anele sale de administrare, de la data constituirii lor. 'ana atunci, aceste atributiuni revin fondatorilor persoanei juridice, in limuta puterilor ce le0au fost conferite, sunt ale persoanei juridice insesi 2art. 21% (. (iv.3.

"!

+nterdictia se instituie asupra persoanelor care nu au deloc discernamant 2persoanele cu anumite boli psi5ice3 "" 8e islatia anterioara 2in speta, art. 3! din Decretul nr. 3191*"! privind persoanele fizice si juridice circumscria capacitatea de folosinta principiului specializarii acesteia pentru toate persoanele juridice. (u toate acestea, dupa 1**& si pana la intrarea in vi oare a noului cod civil, acest principiu a devenit caduc, cel putin pentru societatile comerciale "# Spre deosebire de minori, respectiv interzisi, a caror lipsa de discernamant este permanenta, respectiv amanata pana la majorat, drept pentru care sunt lipsiti de capacitate juridica 2incapabili3, persoanele considerate capabile pot fi in anumite momente in situatia de a nu avea, din diferite motive, discernamant. Asadar, incapacitatea este o stare de drept, iar lipsa consimtamantului e o stare de fapt 265eor 5e Beleiu . op. cit., p. 12*3 "$ (onsimtamantul este e/primat fara intentia de a produce efecte juridice atunci cand este dat in luma, de simpla complezenta etc. "% +n lipsa unei prevederi e/prese a le ii sau vointei partilor, tacerea nu valoreaza consimtamant@ altfel spus, manifestarea de vointa trebuie sa fie e/presa si nu tacita

Page 3"

)biectul actului juridic civil reprezinta acea conditie de fond constand in operatiunea juridica pe care partile vor sa o realizeze 2de e/emplu, vanzarea0cumpararea, locatiunea, imprumutul etc.3. )biectul obli atiei este prestatia la care se an ajeaza debitorul prin actul juridic civil inc5eiat. (and prestatia priveste un bun, acesta este denumit obiect al prestatiei sau =obiect derivat>"*. (onform art. 122", respectiv 122# (. (iv., pentru a fi valabil, atat obiectul contractului cat si obiectul obli atiei trebuie sa fie determinat si licit, sub sanctiunea nulitatii absolute. )biectul este ilicit atunci cand el este pro5ibit de le e sau contravine ordinii publice ori bunelor moravuri. +n cazul obiectului obli atiei, acesta poate fi si determinabil. )biectul derivat 2bunul3 trebuie sa indeplineasca si el urmatoarele conditii? 2i3 sa e/iste 2la momentul contractarii sau in viitor#&3 si sa fie in circuitul civil 2adica sa poata fi vandute si cumparate3#1. +n afara de aceste conditii enerale, anumite acte juridice necesita si indeplinirea unor conditii speciale. (auza actului juridic este acea conditie de fond ce consta in motivul urmarit la inc5eierea unui act juridic. (auza trebuie sa e/iste#2, sa fie reala si sa fie licita si morala. (auza este ilicita cand este contrara le ii sau ordinii publice#3 si este imorala cand este contrara bunelor moravuri. +n afara de cele patru condtitii de fond, atunci cand le ea prevede, actul juridic trebuie sa imbrace o anumita forma 2in eneral, forma autentica3, in lipsa acesteia actul fiind nul absolut. Deoarece re ula dreptului privat este cea a consensualismului, e/ceptiile formalismului trebuie sa fie e/pres prevazute de le e#!. Nu trebuie confundata forma scrisa cu forma solemna. 4orma scrisa este o conditie ceruta uneori doar pentru proba actului 2ad probationem3#" si nu afecteaza valabilitatea acestuia. +n unele cazuri, pentru ca anumite acte sa fie opozabile si tertilor, pe lan a forma scrisa ceruta ad probationem trebuie ca actul sa fie inscris in anumite re istre publice ##. +n lipsa conditiei publicitatii, sanctiunea este inopozabilitatea, adica dreptul tertilor de a i nora efectele actului juridic.

"* #&

65eor 5e Beleiu . op. cit., p. 13* Bunurile viitoare pot face obiectul actului, daca partile cunosc faptul ca bunul nu e/ista in prezent, dar va e/ista in viitor. (odul civil considera ca bunul este considerat ca e/ista 2realizat3 la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei in vederea careia a fost inc5eiat contractul 2art. 1#"% alin. "3 #1 Sunt scoase din circuitul civil bunurile proprietate publica sau dro urile #2 Nu este obli atoriu sa fie e/presa si se prezuma intotdeauna ca e/ista 2art. 123* (. (iv.3 #3 (auza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme le ale imperative 2art. 123$ (. (iv.3 #! 7ezi actele solemne, supra nr. 1!.3.! #" Desi ur ca in practica, datorita avantajelor probatorii ale inscrisurilor, partile inc5eie actul in forma scrisa c5iar daca dovada acestuia se poate face si cu alte mijloace de proba 2precum martori sau prezumtii3 ## De e/emplu, inscrierea ipotecii in cartea funciara ori a ajului in A16,M

Page 32

Comerciantii
13. .otiunea de comerciant

(onform art. 1 alin. 2 din 8e ea re istrului comertului, comerciantii sunt persoanele fizice si intreprinderile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, companiile nationale si societatile nationale, re iile autonome #$, rupurile de interes economic cu caracter comercial, rupurile europene de interes economic cu caracter comercial si or anizatiile cooperatiste#%. +n re lementarea (odului (ivil, notiunea de comerciant este cuprinsa in notiunea mai lar a de profesionisti. (onform art. 3 alin. 2 si 3, sunt considerati profesionisti toti cei care e/ploateaza o intreprindere. 1". Calitatea de comerciant

(alitatea de comerciant se dobandeste si se pierde diferit, dupa cum este vorba de persoane fizice sau societati comerciale. 1".1 Comerciantii 6 persoane fizice sau intreprinderi familiale

(onform art. 3 alin. 3 (. (iv., constituie e/ploarare a unei intreprinderi e/ercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati or anizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, cu sau fara scop lucrativ. Aceasta inseamna ca, teoretic, pentru ca o persoana fizica sa devina comerciant, ar trebui sa e/ecite o activitate de producere, administrare ori instrainare de bunuri sau in prestarea de servicii in mod sistematic, adica repetitiv si cu titlu profesional. (ata vreme insa nu este necesara dovedirea in vreun fel a acestui e/ercitiu, nici macar cu privire la eventuala calificare profesionala a persoanei fizice#*, nu vedem cum e/ercitarea efectiva a activitatii, in mod sistematic, produce vreun efect juridic asupra dobandirii sau pierderii calitatii de comerciant. 'entru a putea derula activitati comerciale, conform art. 3 din )<6 nr. !!92&&% privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoane fizice autorizate, intreprinderile individuale si familiale$&, in temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera
#$

(onform 8e ii nr. 1"91**&, acestea se infiinteaza in ramuri strate ice ale economiei nationale si sunt de interes national sau local. 'arte din aceste re ii sau transformat in societati comerciale 2societati si companii nationale3 si s0au privatizat sau sunt pe cale de a se privatiza 2,om az, Distri az, 1lectrica, 'etrom, -ranselectrica etc.3 #% (onform )<6 nr. *$92&&& privind or anizatiile cooperatiste de credit, publicata in M.)f. nr. 33&91!.&$.2&&& #* 'recum in ve5ea re lementare privind persoanele fizice independente, continuta de 8e ea nr. "&$92&&2 2abro ate prin 8e ea nr. 3&&92&&!, la randul ei abro ata si inlocuita de )6 nr. !!92&&%. $& publicata in Monitorul )ficial nr. 32% din 2" aprilie 2&&%

Page 33

asociere si al dreptului de stabilire, orice persoana fizica, cetatean roman sau cetatean al unui alt stat membru al <niunii 1uropene, poate desfasura activitati economice in toate domeniile, meseriile, ocupatiile sau profesiile pe care le ea nu le interzice in mod e/pres pentru libera initiativa. 'entru a putea incepe activitatea, persoana respectiva trebuie sa se inscrie in ,e istrul (omertului, la rubrica de comercianti destinata persoanelor fizice ori intreprinderi familiale, dupa caz$1. Asadar, sin ura conditie pentru a deveni comerciant persoana fizica sau asociatie familiala este inre istrarea in re istrul comertului. +n ceea ce priveste profesiile liberale, acestea nu sunt re lementate de )6 nr. !!92&&% precum celelalte persoane fizice in eneral, ci de le i speciale. )rice fel de astfel de activitate este supusa autorizarii unui or anism profesional iar titularii unei astfel de profesii nu sunt comercianti, nu se inre istreaza in ,e istrul (omertului. 'ierderea calitatii de comerciant a persoanei fizice se face prin deces sau renuntarea persoanei fizice la activitatea comerciala, insotita de cererea de radiere din ,e istrul (omertului, din acel moment pierderea calitatii de comerciant devenind opozabila tertilor. +n cazul intreprinderii familiale incetarea are loc in cazul decesului sau retra erii a mai mult de jumatate din membri ei. Aceasta inseamna ca, c5iar daca o persoana fizica inceteaza in fapt sa e/ercite acte de e/ploatare a unei intreprinderi, calitatea sa de comerciant nu inceteaza sau, cel putin, incetarea nu produce efecte fata de terti. 1".2 Comerciantii 6 persoane juridice

Dintre persoanele juridice prevazute la (ap. 3 din 8e ea re istrului comertului, cele mai numeroase sunt societatile comerciale. Acestea devin comercianti odata cu inscrierea in ,e istrul (omertuilui, la rubrica destinata societatilor comerciale, dovada calitatii de comerciant a acestora facandu0se cu certificatul de inre istrare$2. Desi au dreptul sa desfasoare unele activitati economice $3, asociatiile si fundatiile$! nu dobandesc calitatea de comerciant, fiind prin definitie persoane juridice fara scop lucrativ 2non0profit3, veniturile obtinute din activitatile economice directe, precum si cele obtinute din participatiile acestora la societati comerciale fiind obtinute in completarea altor venituri precum donatii, sponsorizari, cotizatii ale membrilor, finantari publice etc. 'ierderea calitatii de comerciant a persoanei juridice se face in urma dizolvarii si lic5idarii sale 2voluntare, ca urmare a insolventei, anularii constituirii sau a neintrunirii cerintelor de capital social3, urmata de radierea sa din ,e istrul (omertului, acest din urma moment fiind cel de la care entitatea isi pierde personalitatea juridica.
$1

Art. 12. alin. 1? B,e istrul comertului este alcatuit dintr0un re istru pentru inre istrarea comerciantilor persoane fizice si asociatii familiale, un re istru pentru inre istrarea societatilor cooperative si un altul pentru inre istrarea celorlalti # comercianti persoane juridice. 'entru fiecare an se desc5ide un re istruB $2 7ezi nota de subsol anterioara $3 (onform art. !# alin. 1 lit. d3 din ).6. nr. 2#92&&& privind asociatiile si fundatiile, publicata in M.)f. nr. 3*931.&1.2&&& $! Denumite si =or anizatii non0profit> sau =)N60uri>

Page 34

1'.

Capacitatea de a fi comerciant

(apacitatea de a fi comerciant desemneaza aptitudinea enerala a unei persoane de a putea dobandi calitatea de comerciant, adica de a0i fi permis sa desfasoare acte de comert cu titlu profesional. 1'.1 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei fizice

(apacitatea enerala de a fi comerciant a persoanei fizice se confunda cu capacitatea de a inc5eia acte juridice, inclusiv comerciale, fie cu titlu profesional, fie izolate, sediul materiei fiind (odul (ivil. Asadar o persoana fizica poate deveni comerciant odata cu dobandirea deplinei capacitati de e/ercitiu, respectiv la implinirea varstei de 1% ani$". +n afara de interdictiile enerale care ii opresc doar pe minori si pe interzisi de a fi comercianti 2altfel spus, in afara acestor cate orii de persoane, oricine are vocatia de a fi comerciant3, le ea prevede si o serie de incapacitati speciale 2incompatibilitati, decaderi si interdictii3 ale unor persoane de a detine calitatea de comerciant. +ncompatibilitatea de a fi comerciant se aplica? 2i3 parlamentarilor, functionarilor publici, ma istratilor 2judecatori si procurori3, militarilor s.a. +nterdictia se bazeaza in acest caz pe motivul conflictului de interese intre persoane c5emate sa estioneze averea statului sau sa reprezinte statul in diferite ipostaze, 2ii3 avocatilor, notariilor, e/ecutorilor judecatoresti, medicilor, ar5itectilor s.a. Motivul interdictiei este in acest caz natura profesiei . liberala . care, prin natura sa, nu face obiectul comertului$#. Decaderea din calitatea de comerciant se aplica persoanelor condamnate penal pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica. Decaderea este, in acest caz, o pedeapsa penala complementara. +nterdictia este interzicerea prin le e a desfasurarii de activitati comerciale de catre particulari in anumite domenii strate ice, acest lucru fiind rezervat statului, prin

$"

'entru motive temeinice, instanta 2de tutela3 poate recunoaste minorului care a implinit 1# ani capacitate deplina de e/ercitiu, dupa ascultarea parintilor sau tutorelui, dupa caz, si cu avizul consiliului de familie $# Desi consideram aceasta din urma solutie ca fiind depasita si c5iar neavantajoasa pentru aceste cat orii care, din motive de traditionalism, pierd o serie de avantaje economice 2precum primirea de finantari3 sau fiscale 2precum deducerea c5eltuielilor intr0o masura mai mare3. Asadar ,omania ar putea sa adopte sistemul an lo0sa/on in care acesti profesionisti sunt asociati in societati comerciale 2societati de avocati, de notari publici etc.3

Page 35

intermediul re iilor autonome$$. +n afara de interdictiile le ale mai pot e/ista si interdictii conventionale, stabilite prin conventii particulare$%. 1'.2 Capacitatea de a fi comerciant a persoanei juridice

(apacitatea unei persoane juridice de a fi comerciant este limitata doar de forma de or anizare a respectivei persoane juridice. Astfel, societatile comerciale, re iile autonome, cooperativele de credit se constituie pentru a fi comercianti, pentru a derula operatiuni eneratoare de venituri@ orice fel de operatiuni, cata vreme sunt permise de le e 2art. 2&# alin. 1 (. (iv.3. +n ceea ce priveste alte cate orii de persoane juridice, acestea se constituie pentru alte motive decat derularea de operatiuni comerciale. +ntra in aceasta cate orie asociatiile, fundatiile, sindicatele, partidele politice, autoritatile administratiei publice etc. Desi persoanelor juridice enumerate le este permisa desfasurarea unor activitati economice, scopul constituirii lor ramane insa unul nepatrimonial, ceea ce motiveaza concluzia ine/istentei capacitatii 2aptitudinii enerale3 a acestor persoane de a fi comercianti. +n cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ $*, capacitatea de folosinta este circumscrisa principiului specialitatii. Astfel, conform art. 2&# alin. 3 (. (iv., acestea nu pot avea decat acele drepturi si obli atii civile care corespund scopului ei, stabilit prin le e, actul de infiintare sau statut, sub sanciunea nulitatii absolute, deoarece se incalca nu numai interesul fondatorilor9asociatilor, ci si un interes eneral, obstesc. Notiunea de BscopB trebuie insa privita insa in sens lar , ceea ce inseamna ca nu orice act juridic care depaseste obiectul de activitate al persoanei juridice fara scop lucrativ este sanctionat cu nulitatea absoluta, precum cele 2economice3 izolate 2contractarea unui credit, inc5eierea unui contract de publicitate etc.3, care sunt scoase c5iar de le iuitior din aria de actiune a nulitatii. Apoi, e/ista acte pentru care nu este necesara mentiunea in obiectul de activitate 2de e/emplu, vanarea sau cumpararea izolata a unor bunuri, locatiunea unui spatiu pentru desfasurarea activitatii, ac5izitionarea unor bunuri in leasin , emiterea unei arantii etc.3. 'rincipiul specialitatii capacitatii de folosinta se refera la actele sistematice, e/ercitate repetat, cu titlu profesional 2de e/emplu, desi obiectul de activitate prevede desfasurarea si incurajarea unor activitati sportive, persoana juridica face activitati de turism@ nefacand parte din obiectul de activitate, toate contractele pentru servicii turistice sunt nule de drept3. +n concluzie, in ceea ce priveste persoanele juridice fara scop lucrativ, sanctiunea incalcarii principiului specialitatii capacitatii de folosinta este nulitatea absoluta%&.
$$

+n ceea ce priveste aceste interdictii, tendinta este aceea de a se renunta treptat la ele 2odata cu sc5imbarea mentalitatilor3. Astfel, dupa ce au fost transformate din re ii autonome in societati comerciale, au trecut sau sunt pe cale sa treaca in domeniul privat al particularilor prelucrarea tutunului, producerea de medicamente, e/ploatarea aurului, distributia de az si de ener ie electrica precum si restul monopolurilor de stat sau industriilor =strate ice>, daca nu vor fi lic5idate ca neprofitabile si nevandabile $% Smaranda An 5eni si colab. . op. cit., p. "3 $* Desi acestia nu sunt comercianti, putand derula, anumite activitati economice, mentionarea lor este justificata de faptul ca acestia pot, din acest punct de vedere, sa fie inclusi in notiunea lar a de profesionisti %& Aceasta solutie era consacrata in ve5ea le islatie 2Decretul nr. 3191*"!3 pentru toate persoanele juridice. 7ezi si -raian +onascu si colab. . op. cit., p. 13#, (onstantin Statescu . op. cit., p. 122 si 65eor 5e Beleiu . op. cit., p. 3%3

Page 36

+n cazul societatilor comerciale, solutia data in prezent de 8e ea sociatatilor comerciale si (odul (ivil este diferita. (onform art. 2&# alin. 1 (. (iv., o persoana juridica poate avea orice drepturi sau obli atii, in afara celor care, prin natura lor sau conform le ii, nu pot apartine decat persoanelor fizice. Aceasta inseamna ca actul inc5eiat de o persoana juridica prin depasirea obiectului de activitate nu este nul iar partile nu sunt repuse in situatia anterioara prin restituirea contra0prestatiilor. Solutia rezulta si din faptul ca interdictia de la art. 2&# alin. 2 si 3 (. (iv. se refera e/pres doar persoanele juridice fara scop lucrativ 2mai bine zis, la actele civile ale acestora realizate in mod repetitiv3. +n plus, art. "" alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale prevede ca =in raporturile cu tertii, societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata este an ajata prin actele or anelor sale, c5iar daca acestea depasesc obiectul de activitate, in afara de cazul in care se dovedeste ca tertii cunosteau sau, in imprejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia. 'ublicitatea actului constitutiv nu poate constitui, sin ura, dovada cunoasterii.> Deducem de aici ca depasirea . c5iar repetata . a obiectului de activitate a societatii comerciale nu este de natura sa atra a nici o sanctiune, inclusiv nulitatea de orice fel a actului 2bilateral3 inc5eiat. )piniile unor autori care valideaza teza nulitatii 2absolute3 si in cazul societatilor comerciale se bazau pe dispozitiile art. 3! alin. 2 ale fostului Decret nr. 3191*"! privind persoanele fizice si juridice %1, dispozitii edictate intr0o epoca in care nu e/istau societati comerciale ci doar intreprinderi socialiste de stat, situatie in care se crease nevoia de a respecta o anumita ordine a competentelor acestor intreprinderi, ordine absolut necesara in desfasurarea activitatilor intr0o economie planificata%2, total diferita de economia de piata introdusa in 1**&, caracterizata prin dinamism. +n lumina dispozitiilor art. 2&# alin. 1 (. (iv., care imbratiseaza abordarea pozitiva %3, specialitatea capacitatii de folosinta devine o problema pur conventionala in cazul tuturor persoanelor juridice cu scop lucrativ, lasata la aprecierea detinatorilor capitalului, fiind o simpla formalitate pentru asociatii unei societati comerciale, de e/emplu, sa modifice actul constitutiv prin lar irea sau inlocuirea obiectului sau de activitate. )r, atata timp cat asociatii pot opera o astfel de modificare inainte de inc5eierea, de catre societate, a unui act juridic cu un tert, acestia pot foarte bine face modificarea si ulterior ori aproba in adunarea enerala actul juridic inc5eiat de reprezentatul le al cu depasirea obiectului de activitate 2aceasta avand valoarea unui act confirmativ %!, daca cineva ar sustine, prin absurd 0 eliminata fiind nulitatea absoluta odata abro area Decretului nr. 3191*"! 0 teza nulitatii relative3. +n plus fata de aptitudinea enerala de a fi comercianti, prin le i speciale se prevad anumite limitari ale e/ercitarii anumitor fapte de comert de catre o persoana juridica, c5iar comerciant. 1/emple de astfel de limitari sunt prevazute pentru persoanele juridice care desfasoara activitate bancara, de asi urari, de intermediere de valori mobiliare, de administrare de active etc. care trebuiesc sa fie indeplineasca o serie de conditii continute in le i speciale pentru a putea desfasura in mod le al o astfel de activitate.
%1

(ontantin Statescu . op. cit., p. !22, 65eor 5e Beleiu . op. cit., p. 3%! si 1rnest 8upan, Dan A. 'opescu, Amalia Mar a . op. cit., pp. 113011!3 %2 (onstatin Statescu . op. cit., p. !22 %3 (e nu este interzis in mod e/pres este permis %! 'revazut la art. 12#! (. (iv.

Page 37

1 .

%bligatiile profesionale ale comerciantilor

Asa cum aratam mai devreme, calitatea de comerciant impune indeplinirea anumitor obli atii stabilite prin le e in considerarea acestei calitati. +ntrucat sunt aferente calitatii de comerciant, au fost denumite obli atii profesionale ale comerciantilor. 1 .1 3ublicitatea prin Registrul Comertului

(onform art. 1 alin. 1 din 8e ea re istrului comertului, comerciantii au obli atia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in ,e istrul (omertului, iar in cursul e/ercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi re istru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inre istrare este prevazuta de le e. Art. 1 alin. 2 din 8e ea re istrului comertului intele e prin =comercianti> persoanele fizice care e/ercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale si celelalte persoane juridice acolo enumerate. ,e istrul (omertului este un document %" public ce asi ura publicitatea activitatii comerciantilor cu scopul protejarii intereselor acestora dar, mai cu seama, a tertilor cu care acestia intra in contact. 4iind public, oricine poate sa ceara informatii despre actele si faptele inre istrate, fara a fi tinut sa0si justifice interesul. Administrativ, ,e istrul (omertului functioneaza in subordinea Ministerului ;ustitiei si este or anizat sub forma unui )ficiu National al ,e istrului (omertului si a cate unui oficiu judetan, situate in municipiul de resedinta al fiecarui judet si in Municipiul Bucuresti. )ficiile judetene tin evidenta comerciantilor al carui sediu social se afla pe raza teritoriala a judetului respectiv, )ficiul National centralizand datele din fiecare judet%#. Sunt supuse inre istrarii, in afara de inre istrarea 2inmatricularea3, respectiv radierea comerciantului, urmatoarele acte 2denumite =mentiuni>%$3? donatia, locatiunea sau ajul fondului de comert, desc5iderea procedurii insolventei si alte evenimente, inclusiv orice modificare cu privire la actele, faptele si mentiunile deja inre istrate 2modificari in structura si volumul capitalului social, in administrare, sc5imbarea sediului ori a formei juridice, infiintarea de sedii secundare, precum si orice alte modificari ale actului constitutiv3. Neefectuarea mentiunilor in termenul le al atra e raspunderea comerciantului constand in plata unor amenzi civile. +n plus, lipsa inre istrarii unei mentiunii este sanctionata si cu inopozabilitatea fata de tertii de buna0credinta a actului a carui mentiune trebuia inscrisa 2art. " alin. 2 din 8e ea re istrului comertului3.

%" %#

(onform art. 12 din 8e ea re istrului comertului, re istrul se tine in sistem computerzizat ,e ulamentul nr. 2*92&&3 privind or anizarea ,e istrului (omertului, publicat in M.)f. nr. "$*91*.&%.2&&3 %$ Art. 21 din 8e ea re istrului comertului

Page 3

(onform art. # si urm. din 8e ea re istrului comertului, inre istrarea in ,e istrul (omertului a actelor si faptelor juridice obli atorii se dispune de catre judecatorul dela at 2prin inc5eiere3 sau, dupa caz, de catre instanta de judecata 2prin 5otarare definitiva comunicata re istrului3. (u toate acestea, pentru deblocarea activitatii re istrului, inre istrarea se dispune in prezent prin resolutie a directorului )ficiului ,e istrului (omertului%%. (ontrolul le alitatii operatiunilor efectuate la ,e istrul (ometului se face de catre acelasi judecator dele at9director@ cel dintai isi e/ercita functia in baza unei dele atii anuale din partea tribunalului. +n cazul in care mentiunea ce trebuie inscrisa face obiectul unei 5otarari judecatoresti definitive, instantele judecatoresti sunt obli ate sa trimita ,e istrului (omertului copii le alizate dupa respectiva 5otarare 2de e/p. cea de desc5idere a procedurii insolventei3. Mentiunile inre istrate la cererea comerciantilor pot fi radiate la solicitarea oricarei persoane interesate, daca aceste mentiuni sunt vatamatoare pentru acea persoana, care poate fi un tert sau c5iar comerciantul 2art. 2" din 8e ea re istrului comertului3. (ererea de radiere va fi insa respinsa daca petentul are la indemana o actiune judecatoreasca impotriva actului sau faptului vatamator inre istrat, in baza unei dispozitii le ale speciale. 1 .2 5inerea registrelor comerciale

,e istrele comerciale sunt re istre ale comerciantului in care sunt mentionate toate operatiunile privitoare la patrimoniul sau. ,e istrele obli atorii pentru un comerciant sunt? 2i3 re istrul jurnal, 2ii3 re istrul inventar, 2iii3 re istrul cartea mare si 2iv3 re istrul unic de control %*. Acestea se pastreaza timp de 1& ani, cu incepere de la data inc5eierii e/ercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. 1 .3 Alte obligatii ale comerciantilor

+n afara de cele aratate mai sus, comerciantii mai au obli atii precum? - depunerea situatiilor financiare, la termenele stabilite prin le e, catre administratiile financiare si ,e istrul (omertului@ - desfasurarea activitatii in limitele concurentei permise, asa cum este aceasta stabilita prin actele normative in vi oare 28e ea nr. 1191**1 privind concurenta loiala si 8e ea concurentei comerciale, precum si re ulamentele si instructiunile emise de (onsiliul (oncurentei pentru punerea in aplicare a celei din urma3.

%%

(onform )<6 nr. 21#92&&*, aprobata cu modificari prin 8e ea nr. %!92&1&. Situatia va fi re lementata definitive odata cu introducerea re istratorilor autorizati %* Acesta este prevazut in 8e ea nr. 2"292&&3

Page 3!

!ondul de comert
1$. 4efinitie, caracteristici

4ondul de comert este definit, dupa unii autori, ca un ansamblu de bunuri, mobile si imobile, corporale si incorporale pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale in desfasurarea activitatii sale lucrative*&. Aceasta definitie a fost preluata si de 8e ea nr. 1191**1 privind combaterea concurentei neloiale*1, in speta in completarea adusa prin 8e ea nr. 2*%92&&1. 4ondul de comert se creaza asadar prin afectarea, de catre comerciant, a unor bunuri ale sale, comertului pe care aceasta il face*2. 1&. Compunerea fondului de comert

'rin compunerea fondului de comert se intele elementele care il alcatuiesc, si anume? - bunuri imobile 2constructii si cladiri3@ - buniri mobile corporale 2utilaje, ec5ipamente, materii prime, produse finite etc.3@ - bunurile mobile incorporale 2firma, emblema, clientela, vadul comercial, drepturile de proprietate industriala*33. +n continuare, doctrina a aratat ca fiind caracteristici ale fondului de comert urmatoarele? - este un bun in sine, autonom de elementele care il compun, putand face 2teoretic3 obiect al unor acte juridice 2vanzare, locatiune, aport, aj etc.3 in mod distinct de aceste elemente@ - este un bun mobil incorporal, c5iar daca acceptam ca in cuprinsul lui se afla si bunuri imobile ori corporale. Aceasta deoarece principala componenta a fondului de comert o constituie bunurile mobile incorporale 2clientela, vadul comercial, marcile etc.3@ - este o universalitate de fapt, creata prin vointa titularului sau care confera astfel o afectatiune speciala a bunurilor din patrimoniu care il compun*!.
Desi

toata doctrina si practica judecatoreasca recunosc e/istenta fondului de comert, opiniile divesilor autori in ceea ce priveste compunerea acestuia sunt foarte diferite, uneori e/treme*". Sin urul element din compunerea acestui fond cu care doctrina este unanim de acord sunt bunurile mobile, corporale si, inseosebi, incorporale, de natura sa
*& *1

Stanciu D. (arpenaru . op. cit., p. 1&# 'ublicata in M.)f. nr. 2!93&.&1.1**1 *2 +.N. 4intescu . op. cit., vol. +, p. 1#! *3 'lus marcile, inventiile, AnoC05oC0ul, drepturile de autor etc. *! 'entru discutii privind deosebirea dintre teoria universalitatii de fapt si teoria patrimoniului0afectatiune vezi Stanciu D. (arpenaru . op. cit., p. 1&$ *" Stanciu D. (arpenaru . op. cit., p. 1&# e/clude din fondul de comert creantele si datoriile, pe cand +.N. 4intescu . op. cit., vol. +, p. 1#! le include pe cele care au caracter comercial. (orneliu Birsan, 7asile Dobrinoiu si colab. . Societatile comerciale, 1ditura Sansa, 1ditia a ++0a, Bucuresti, 1**", vol. +, p. 1!%, considerand ca reprezinta =majoritatea> doctrinei, e/clud imobilele din fondul de comert, pe cand +.N. 4intescu . op. cit., vol. +, p. 1#3, )ctavian (apatina . (aracteristicile enerale ale societatilor comerciale, Dreptul nr. *01291**&, p. 23 si Stanciu D. (arpenaru . op. cit., p. 1&* le includ

Page 4#

atra a clientela, adica produsele fabricate sau aflate in curs de fabricare, stocurile de marfuri, firma, emblema, vadul comercial, drepturile de proprietate intelectuala si c5iar clientela in sine. +n opinia noastra, fondul de comert este strans le at de persoana comerciantului. +n functie de cum comerciantul este persoana fizica sau societate comerciala, lucrurile credem ca ar trebui privite diferit. +n primul caz este evident ca fondul de comert se constituie prin afectarea unor bunuri, de catre comerciant, derularii comertului sau, ceea ce inseamna ca e/ista bunuri pe care comerciantul ramane sa le foloseasca pentru nevoile sale personale. S0ar putea spune ca, in acest caz, suntem in prezenta unui patrimoniu de afectatiune, re lementat distinct de le e *#, fara insa ca le ea sa puna semnul e alitatii intre acest patrimoniu de afectatiune si fondul de comert@ si nici nu ar putea sa faca asta, atata vreme cat detinatorii unui patrimoniu de afectatiune sunt si alte cate orii de persoane care desfasoara activitati independente precum liber0profesionistii. +n acest caz putem asadar vorbi usor de instrainarea, de catre comerciant, a fondului sau de comert. +n al doilea caz, al unei societati comerciale, toate bunurile acesteia sunt considerate active si, impreuna, au rolul de a produce venituri pentru societate, conform comertului pe care aceasta il e/ercita. Asadar nu e/ista, din punct de vedere juridic si contabil, bunuri care sa fie ale societatii dar care sa fie destinate nevoilor personale ale comerciantului 0 persoana juridica*$. +n aceste conditii, daca o societate comerciala isi instraineaza printr0un act ut singuli fondul de comert 2adica toate activele3, continuand insa sa functioneze 0 actele de dispozitie asupra fondului de comert fiind permise *% 0 ramane la latitudinea asociatilor sa 5otarasca soarta societatii ramase fara fond de comert, tinand cont si de dreptul creditorilor sociali de a e/ercita actiunea pauliana impotriva actului de instrainare a fondului de comert sau de a cere insolventa pentru datoriile eventual neplatite inainte de instrainarea fondului. +n toate cazurile, daca societatea continuta sa functioneze, ulterior instrainarii fondului, va fi obli ata sa isi sc5imbe domeniul comertului cu 1%& de rade**. +n concluzie, credem ca e/ista o confuzie intre comerciantul persoana fizica, unde fondul de comert se creaza prin afectarea pentru comert a unor bunuri care raman ale comerciantului si societatea comerciala unde fondul de comert se constituie initial prin aporturile asociatilor, acestea din urma devenind proprietatea persoanei juridice. De lege ferenda, fondul de comert al unei societati comerciale ar trebui sa cuprinda numai bunurile mobile incorporale ce nu se ra asesc printre active si care, neputand fi cuantificate valoric, se pot valorifica numai impreuna cu vanzarea a 1&&D din titlurile de participare in societate, 1&&D din active sau prin fuziune.

*#

(odul de 'rocedura (ivila permite celor doua cate orii de creditori 0 cei profesionali si cei personali 0 sa urmareasca doar patrimoniu de afectatiune, respectiv patrimoniul personal al debitorului, in functie de natura 0 profesionala, respectiv personala 0 a datoriei *$ 4aptul ca o persoana care detine o anumita calitate in societate 2asociat, administrator sau director3 foloseste un bun al societatii 2si3 pentru nevoi personale nu poate enera iesirea acestuia din patrimoniul social ci doar eventuale sanctiuni fiscale 2nedeductibilitatea c5eltuielilor3 *% Art. 21 8e ea re istrului comertului accepta implicit instrainarea sau ajarea fondului de comert iar art. 23"& alin. 2 (. (iv. permite ipotecarea unei universalitati de bunuri ** (ontinuarea unui comert identic sau asemanator fiind fapta de concurenta neloiala 2vezi si +.N. 4intescu . op. cit., p. #% si urm. si Stanciu D. (arpenaru . op. cit., p. 11%3

Page 4"

#ocietatile comerciale
1(. 4efinitie, caracteristici, forme societare

Din punct de vedere contractual, societatea comerciala este un contract in temeiul caruia doua sau mai multe persoane 0 denumite asociati 0 se intele sa puna in comun anumite valori pentru a desfasura impreuna o activitate profitabila si sa imparta intre ei eventualul profit. Din punct de vedere or anizational, societatea comerciala este o entitate cu personalitate juridica, subiect de drept, constituita in vederea e/ercitarii de fapte de comert. Din punct de vedere institutional, societatea comerciala este un ansamblu 2manunc5i3 de norme juridice care re lementeaza constituirea, functionarea, dizolvarea si lic5idarea unei astfel de entitati. Aceste norme sunt rupate in marea lor majoritate in 8e ea societatilor comerciale, care reprezinta astfel sediul principal al materiei. Desi ur ca e/ista o multitudine de alte le i speciale cu incidenta in domeniul societatilor comericiale precum le ile care re lementeaza anumite societati comerciale, in functie de obiectul lor de activitate 2banci, societati de investitii financiare, societati de asi urare etc.3, care re lementeaza obli atiile fiscale ale societatailor comerciale etc. (onform 8e ii societatilor comerciale, societatile comericiale sunt de cinci feluri? 2i3 societati in nume colectiv, 2ii3 societati in comandita simpla, 2iii3 societati pe actiuni, 2iv3 societati in comandita pe actiuni si 2v3 societati cu raspundere limitata. (lasificarea societatilor comerciale? 1. +n functie de intinderea raspunderii asociatilor? - cu raspundere nelimitata@ - cu raspundere limitata. 2. +n functie de e/istenta sau ine/istenta caracterului intuitu personae1&& al societatii? - societati de persoane@ - societati de capitaluri. 3. +n functie de modalitatea transferului titlurilor 2in cazul societatilor de capitaluri3? 0 societati admise la tranzactionare 2listate3 0 societati de tip inc5is !. +n functie de nationalitatea9cetatenia participantilor la capitalul social? 0 societati cu capital inte ral romanesc@ 0 societati cu capital inte ral strain@ 0 societati cu capital mi/t. ". +n functie de participarea sau nu a statului la capitalul social?
1&&

+n considerarea calitatilor personale ale celorlalti asociati si nu a capitalului acestora adus ca aport

Page 42

0 societati cu capital inte ral sau majoritar de stat@ 0 societati cu capital privat. <ltimele doua clasificari au o relevanta redusa deoarece societatea comerciala este persoana juridica romana si are acelasi re im juridic indiferent de nationalitatea9cetatenia participantilor la capitalul social. Sin ura relevanta ar fi aceea ca, in trecut, societatile comerciale cu capital strain au beneficiat de facilitati fiscale, in baza unor le i speciale privind investitiile straine, in prezent abro ate. 8a fel, in ceea ce priveste societatile cu capital inte ral sau majoritar de stat, aceasta participare nu sc5imba cu nimic re imul juridic al societatii comerciale respective, acest re im juridic fiind unic si aplicabil tuturor societatilor, indiferent de natura etatista sau nu a capitalului. Sin ura relevanta ar fi aceea ca, din nefericire, incalcand re ulile concurentei loiale, societatile cu capital inte ral sau majoritar de stat se bucura de amanari si amnistii fiscale sau de ter iversare a declansarii procedurii insolventei. .%5A8
Dintre cele cinci forme de societati comerciale e/istente, vor face analiza acestui curs doar societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. +n ceea ce priveste celelalte forme societare, acestea fiind rare sau ine/istente in practica, sin urele referiri la ele vor fi incidentale si e/prese. Deoarece 8e ea societatilor comerciale este z arcita in ceea ce preveste re lementarea societatilor cu raspundere limitata, pentru identitate de ratiuni vom analiza imreuna atat societatile pe actiuni, cat si societatile cu raspundere limitata1&1. Atunci cand prevederile aplicabile celor doua forme societare nu coincid1&2, vom analiza separat cele doua forma societare 2de e/emplu, folosind doar termenul =actiuni>, respectiv =parti sociale> ori =adunarea enerala a actionarilor> pentru societatea de actiuni3. Asadar, in lipsa de stipulatie contrara, prin =adunare enerala a asociatilor> se va intele e inclusiv =adunarea enerala a actionarilor> iar prin titluri de participare se va intele e atat =actiuni>, cat si =parti sociale>.

20.

Infiintarea societatilor comerciale

Asa cum rezulta din definitia societatii comerciale, din punct de vedere contractual, societatea se constituie prin inc5eierea, de catre doua sau mai multe persoane 1&3, a unui contract de societate care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond ceruta pentru valabilitatea unui act juridic? consimtamant, capacitate, obiect determinat si cauza. +n afara contractului, partile trebuie sa intocmeasca si un statut al societatii care cuprinde, pe lan a datele de identificare ale asociatilor, si clauze re lementand or anizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii. (ontractul de societate si statutul se inc5eie in eneral sub forma unui sin ur inscris, acesta purtand denumirea de act constitutiv 2art. " alin. ! din 8e ea societatilor comerciale3. +n ceea ce priveste forma actului constitutiv, acesta face parte din cate oria actelor consenuale 2care se inc5eie valabil prin simplu consimtamant al partilor3. (u toate
1&1

'rin e/tensia unei norme edictate pentru societatea pe actiuni si la societatea cu raspundere limitata, deoarece acolo unde e/ista aceleasi ratiuni trebuie aplicata aceeasi solutie 2 ubi eadem ratio ibi eaden solutio3 1&2 +n principiu datorita caracterului intuitu personae al societatii cu raspundere limitata 1&3 1/ceptie face societatea cu raspundere limitata cu asociat unic

Page 43

acestea, actul trebuie sa poarte data certa1&!. +n anumite cazuri, forma autentica a actului constitutiv este obli atorie, anume atunci cand? 2i3 printre bunurile aduse ca aport la capitalul social se afla un imobil@ 2ii3 forma juridica a societatii implica raspunderea nelimitata a unora sau tuturor asociatilor si 2iii3 societatea se constituie prin subscriptie publica 2art. " alin. # din 8e ea societatilor comerciale3. Actul constitutiv va cuprinde 2art. $ si % din 8e ea societatilor comerciale3? - identitatea asociatilor - denumirea societatii1&" - forma juridica a soicietatii - sediul societatii - emblema societatii 2facultativ3 - obiectul de activitate al societatii - durata societatii - capitalul social1&# - clauze privind drepturile si obli atiile asociatilor - clauze privind administrarea societatii - clauze privind controlul estiunii societatii 2prin cenzori sau auditori financiari3 - alte clauze 2privind lic5idarea, privind eventualele sedii secundare etc.3. +dentitatea asociatilor inseamna numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia persoanelor fizice, respectiv denumirea, sediul si nationalitatea si codul unic de inre istrare al persoanelor juridice1&$. Denumirea societatii este numele comercial al societatii comerciale, sub care aceasta isi desfasoara afacerile. Denumirea impreuna cu forma juridica formeaza firma. Denumirea este un atribut de identificare al societatii in raport cu alti comercianti, drept pentru care trebuie sa aiba elemente distinctive. 1mblema este semnul sau numele unei societati, sub care aceasta isi desfasoara afacerile. 1mblema se deosebeste de firma prin aceea ca face distinctie intre societati concurente. ,e istrul (omertului cerceteaza disponibilitatea denumirii si emblemei si, in cazul in care nu e/ista suficiente elemente distinctive, refuza inre istrarea. 4orma juridica 2sau forma societara3 desemneaza apartenenta unei societati comerciale la una dintre cele cinci forme prevazute de le e? societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate in comandita pe actiuni, societate pe actiuni si societate cu raspundere limitata.

1&!

Data actului se certifica de catre un notar, avocat, consilier juridic sau de catre functionarul ,e istrului (omertului insarcinat cu primirea dosarului societatii 1&" Aceasta trebuie sa contina elemente de diferentiere fata de alte denumiri e/istente 1&# Acesta trebuie defalcat pe? 2i3 subscris si varsat, 2ii3 in numarar, in natura sau in creante, 2iii3 in lei sau in valuta si 2iv3 cum este repartizat intre asociati 2sub forma de procent si de numar de parti sociale9actiuni3 1&$ 'ersoanele juridice straine trec un element similar 2numarul de inre istrare intr0un re istru public3, daca e/ista

Page 44

Sediul social este locul in care o societate comerciala isi desfasoara activitatea. Sediul este si el un atribut de identificare al societatii, mentionat in actul constitutiv. Acesta poate fi sc5imbat prin 5otararea adunarii enerale 2e/traordinare, in cazul societatii pe actiuni3. +n afara de sediul social 2denumit si sediu principal3, societatea mai poate avea si unul sau mai multe sedii secundare. Sediul secundar este locul 0 altul decat cel al sediului principal 0 la care functioneaza o filiala, sucursala sau alt dezmembramant al societatii. )biectul de activitate este activitatea pe care societatea isi propune sa o realizeze pe parcursul functionarii sale. )biectul trebuie sa se re aseasca printre activitatile economice e/istente la un moment dat in economie1&% si trebuie autorizat odata cu inmatricularea societatii sau ulterior, daca este modificat. )biectul este compus dintr0un domeniu si o activitate principala, in cadrul acestui domeniu putand intra si alte eventuale activitati secundare. Activitatea secundara completeaza activitatea principala a unei societati comerciale. Durata societatii este perioada de timp pentru care se constituie societatea. Asociatii pot 5otari ca perioada sa fie limitata sau nelimitata. 8imitarea este mentionata in actul constitutiv si, la e/pirarea duratei limitate, societatea se considera dizolvata de drept si intra in lic5idare. -otusi, durata societatii se considera proro ata atunci cand aceasta continua sa e/ecute operatiunile sale iar asociatii continua sa initieze operatiuni ce intra in obiectul sau si sa se comporte ca asociati 1&*. Durata limitata apare atunci cand asociatii si0au propus ca societatea sa atin a un anumit obiect in intervalul de timp respectiv, dupa care motivele pentru functionarea societatii inceteaza. Asociatii pot bineinteles decide dizolvarea anticipata a societatii. +n afara de actul constitutiv si celelalte acte prevazute la art. $3 din Normele re istrului comertului, dosarul de inmatriculare la ,e istrul (omertului al unei societati comerciale mai cuprinde11&? 0 dovada rezervarii firmei si, dupa caz, a emblemei si, daca este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii@ 0 documentul care atesta drepturile de folosinta asupra spatiilor cu destinatie de sediu social si9sau de sedii secundare@ 0 declaratiile pe propria raspundere date de catre fondatori si de catre administratori9membri ai directoratului, precum si cenzori9auditori financiari din care sa rezulte ca indeplinesc conditiile le ale pentru aceste calitati@ 0 cazierul fiscal al asociatilor, actionarilor, administratorilor9membrilor directoratului, reprezentantilor le ali@ 0 declaratia0tip pe propria raspundere privind autorizarea functionarii@ 0 pentru fondatorul persoana juridica 0 actul de inmatriculare, 5otararea or anului statutar privind participarea la constituirea persoanei juridice si mandatul reprezentantului@

1&% 1&*

Acesta trebuie sa fie precis determinat, conform (odului Activitatilor din 1conomia Nationala 2(A1N3 (onform art. 1*31 (. (iv. 2aplicabil societatii comerciale prin analo ie cu societatea simpla3, proro area opereaza pe o durata de un an, continuand din an in an, de la data e/pirarii duratei, daca sunt indeplinite aceleasi conditii 11& Art. #* din Normele re istrului comertului

Page 45

0 copii dupa actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, directorilor, membrilor consiliului de suprave 5ere, membrilor directoratului, cenzorilor, auditorilor persoane fizice@ 0 declaratia in vederea inre istrarii fiscale@ 0 specimenul de semnatura al reprezentantilor le ai. +n plus, pentru anumite societati, in functie de obiectul de activitate, este necesara si autorizatia eliberata de or anul administratiei publice centrale de specialitate pentru functionarea respectivei societati111? - pentru bancile comerciale? autorizatia BN, - pentru societatile de pe piata de capital 2e/ceptand emitentii3? autorizatia AS4 - pentru societatile de asi urare? autorizatia (omisiei AS4. +nmatricularea societatii se dispune prin inc5eiere de catre judecatorul0dele at. +n urma inmatricularii, societatii i se va elibera, odata cu inc5eierea, un certificat de inre istrare, continand numarul de ordine in re istrul comertului si codul unic de inre istrare atribuit de A entia Nationala de Administrare 4iscala. Avand in vedere ca prin inmatriculare a dobandit personalitate juridica 112, societatea este libera sa0si desfasoare activitatea in limitele le ii si ale obiectului sau de activitate. (a si in cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinta reprezinta aptitudinea enerala de a dobandi drepturi si de a0si asuma obli atii. +n ceea ce priveste capacitatea de e/ercitiu, aceasta este aptitudinea acesteia de a dobandi drepturi si de a0si asuma obli atii in mod concret, prin inc5eierea de acte juridice. Daca in cazul persoanei fizice, distinctia dintre capacitatea de folosinta si cea de e/ercitiu este clara? pra ul varstei de 1% ani, in cazul persoanei juridice distinctia nu este la fel de clara, in lipsa unui criteriu de departajare asa de evident precum varsta. 'entru a mentine totusi distinctia, se considera ca persoana juridica dobandeste capacitate de e/ercitiu de la data desemnarii or anelor sale reprezentative. Ar umentul este acela ca, de la aceasta data, persoana juridica poate in mod concret sa aprobe inc5eierea de acte juridice in or anele sale colective de conducere113 si apoi sa inc5eie efectiv respectivele acte juridice prin reprezentantii sai le ali. Astfel, conform art. 2&* (. (iv. alin. 1, persoana juridica isi e/ercita drepturile si isi indeplineste obli atiile prin or anele sale iar, conform art. 21% (. (iv., actele juridice facute de or anele persoanei juridice sunt actele persoanei juridice insasi. (ritica distinctiei ambi ue intre capacitatea de folosinta si cea de e/ercitiu se bazeaza pe faptul ca, potrivit 8e ii re istrului comertului, nu se poate inmatricula o societate comerciala fara desemnarea administratorului9administratorilor, conform compozitiei decise prin actul constitutiv. Asadar, cel putin in cazul unei societati comerciale, distinctia dispare? o societate comerciala dobandeste deplina capacitate juridica de la data inmatricularii, neputandu0si desemna administratorii ulterior acestui moment.

111 112

Art. 2&$ (. (iv. Art. 2&& (. (iv. 113 De e/emplu, in adunarea enerala a membrilor 2asociati, in cazul unei societati comerciale3 sau consiliul de administratie

Page 46

+n ceea ce priveste actele inc5eiate de fondatori inainte de inmatriculare 11!, acestea sunt valabile daca au fost facute in vederea inmatricularii societatii 11", iar ele vor fi preluate de societate dupa inmatriculare, ca un mandat retroactiv 11#. Asadar, inca inainte de constituire, societatea dobandeste o capacitate juridica restransa. 'entru a se constitui in mod valabil, societatea pe actiuni trebuie sa aiba un capital social minim de 2".&&& euro 2ec5ivalentul in lei311$ si un numar minim de doi actionari, le iuitorul nostru preluand aceasta dispizitie din le islatiile care i0au servit drept model. Societatea cu raspundere limitata are un capital social minim de 2&& lei si un numar ma/im de de "& de asociati11%. (erintele privind cuantumul minim de capital social si numar minim de asociati este obli atoriu a fi indeplinite pe tot parcursul e/istentei societatii, cu e/ceptia unor perioade temporare care nu pot depasi durata prevazuta de le e 2art. 1& si 11 din 8e ea societatilor comerciale3. (onsecintele dobandirii de catre societate a statutului de persoana juridica? - e/istenta unui patrimoniu distinct de cel al asociatilor ei11* - obtinerea atributelor de identificare? 2i3 sediu distinct de cel al asociatilor ei 2sediul social312&, 2ii3 firma plus 2eventual3 emblema si 2iii3 nationalitatea - posibilitatea de a dobandi drepturi si de a0si asuma obli atii, intocmai ca persoanele fizice@ - nasterea unui subiect de drept distinct, calitate in care societatea poate sta in instanta, ca reclamanta sau ca parata, prin reprezentantii sai le ali 21. Constituirea capitalului social

'artea esentiala a unei societati comerciale, necesara intele erii mecanismului de formare a acesteia, o reprezinta constituirea capitalului social, ca element definitoriu al societatii, indiferent de forma sa juridica. 21.1 4efinitie. Caracteristici generale. .otiunea de titluri de participare

8e ea societatilor comerciale 2ca si (odul (omercial inaintea ei3 nu defineste notiunea de capital social, desi acesta apare pe parcursul intre ului act normativ. Spre deosebire de actiuni, unde nu e/ista o definitie le ala, in ceea ce priveste capitalul social e/ista
11!

(ontractarea unui spatiu pentru sediu, varsarea capitalului social, an ajarea unui avocat care sa se ocupe de inmatriculare 11" (onform art. 2&" alin. 3 (. (iv., si inainte de inmatricularea persoanei juridice 2societatii3, aceasta are capacitate c5iar de la data actului de infiintare 2actului constitutiv3 sa dobandeasca drepturi si sa isi asume obli atii, insa numai in masura necesara pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil 11# +n completare, art. "3 din 8e ea societatilor comerciale spune ca societatea poate prelua de la fondatori actele facute de acestia din urma@ actele preluate sunt considerate a fi fost ale societatii insasi inca de la data inc5eierii lor 11$ (are se actualizeaza prin 5otarare a 6uvernului 11% ) forma specifica acestei din urma societati este societatea cu asociat unic 11* 7alorile aduse ca aport la capitalul social ies din patrimoniul asociatului si intra in patrimoniul societatii 12& Acesta poate totusi sa coincida cu domiciliul unuia din asociati . presoana fizica

Page 47

definitia data de ,e ulamentul le ii contabilitatii, care la punctul 3#, precizeaza? =(apitalul social este e al cu valoarea nominala a actiunilor EFG, respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar, a rezervelor incorporate si a profitului repartizat pentru majorarea capitalului sau a altor operatiuni care conduc la majorarea acestuia>. +n baza caracteristcilor le ale ale capitalului social, putem spune, la modul eneral, ca acesta reprezinta valoarea nominala totala a actiunilor9partilor sociale emise de o societate comerciala si care se poate modifica pe parcursul e/istentei societatii, in conditiile le ii. Detinerea de titluri de participare emise de o societate comerciala persoanelor confera detinatorului calitatea de asociat. ) persoana 2fizica sau juridica3 poate dobandi aceasta calitatea fie prin dobandirea de titluri de participare direct de la societate, prin subscriptie 2titluri nou emise3, fie ulterior, de la cei care le0au dobandit initial de la societate 2titluri emise in prealabil3, prin cesiune sau succesiune. Asadar, titlurile de participare sunt titluri de valoare care constata o participare la capitalului social al unei societati comericiale si care confera titularului 0 denumit asociat 0 anumite drepturi asupra patrimoniului societatii emitente. +ntinderea drepturilor aferente titlurilor de participare rezulta din le e si din actul constitutiv al societatii emitente 2in masura in care nu incalca prevederi imperative ale le ii3. -itlurile de participare se numesc parti sociale, atunci cand sunt emise de o societate cu raspundere limitata, respectiv actiuni, atunci cand sunt emise de o societate pe actiuni. Ambele pot fi emise atat in forma materiala, cat si dematerializate, in acest din urma caz dovada detinerii facandu0se cu un certificat constatator. Actiunile pot fi nominative sau la purtator, spre deosebire de partile sociale care sunt doar nominative. -itlurile nominative sunt cele care individualizeaza in cuprinsul lor titularul dreptului de proprietate, iar acesta este inscris in re istrul asociatilor, respectiv al actionarilor societatii. -itlurile la purtator sunt cele care nu individualizeaza in cuprinsul lor titularul dreptului de proprietate, simpla detinere facand dovadan aproprierii. (onform 8e ii societatilor comerciale, titlurile de participare la capitalul social al unei societati comerciale au urmatoarele caracteristici? 2i3 reprezinta fractiuni ale capitalului social@ 2ii3 au o valoare e ala@ 2iii3 sunt indivizibile@ 2iv3 acorda drepturi e ale, cand fac parte din aceeasi cate orie 2clasa3@ 2v3 drepturile acordate sunt patrimoniale si nepatrimoniale si 2v3 sunt liber transmisibile, in cazul actiunilor, respectiv restrictionate cu privire la transferabilitate, in cazul partilor sociale121. (apitalul social al unei societati nu se confunda cu patrimoniul societatii. 'atrimoniul include totalitatea drepturilor si obli atiilor entitatii colective, deci activ si pasiv, pe cand capitalul social este doar o parte a pasivului reprezentand datorii ale societatii catre asociatii sai, datorii izvorate din detinerea de catre acestia a titlurilor de participare emise de societate.
121

Aceasta caracteristica fiind cea care face distinctia esentiala intre actiuni si partile sociale emise de societatile de persoane

Page 4

'e lan a distinctia de mai sus, 8e ea societatilor comerciale mai distin e, in cazul societatii pe actiuni, intre capitalul social subscris, capitalul social varsat si capitalul autorizat. Diferenta dintre primele doua rezulta in cazul in care actionariii care su subscris capitalul social 2acesta fiind deci capitalul subscris3 beneficiaza de un termen suspensiv acordat in limitele le ii pentru plata inte rala a actiunilor subscrise. Asadar, capitalul subscris consta in totalitatea aporturilor cu care actionarii se obli a sa contribuie la formarea capitalului social. (apitalul varsat consta in totalitatea platilor realizate efectiv de actionari in urma asumarii obli atiei prin actul subscriptiei@ dupa efectuarea inte rala a acestor plati, capitalul subscris devine e al cu cel varsat. (apitalul autorizat este capitalul social pe care societatea anticipeaza ca il va atin e intr0o anumita perioada de timp. Avantajul e/istentei unui capital autorizat este ca operatiunea de majorare nu mai revine adunarii enerale 2e/traordinare3 a actionarilor ci este pusa in practica de catre un or an inferior al societatii, in baza dele arii de competente din actul constitutiv, dele are permisa de art. 11! din 8e ea societatilor comerciale.

21.2

#emnificatia capitalului social

(apitalul social are atat o semnificatie contabila, cat si una si juridica. Din punct de vedere contabil, capitalul social reprezinta datorii ale societatii catre asociati si este deci indicat in pasivul bilantului contabil. Din punct de vedere juridic, rolul capitalului social este dublu, la randul lui, si anume 2i3 acela de a reflecta structura actionariatului, adica participarea asociatilor la capitalul social sau cota0parte 2procentul3 detinuta de fiecare din acest capital si 2ii3 acela de aj eneral al creditorilor sociali. 21.2.1 #tabilirea structurii capitalului social

Structura capitalului social reprezinta distributia cotelor de participare ale tuturor asociatilor la capitalul social al societatii, cote e/primate in functie de numarul de titluri de participare detinute de fiecare asociat. Structura capitalului social se stabileste initial la constituirea societatii si ea se poate modifica ulterior ca urmare a majorarii capitalului social 2in mod direct sau indirect, prin fuziune3 sau a operatiunilor de cesiune de titluri de participare. 'articiparea se poate e/prima atat ca procent din capitalul social, cat si ca numar de titluri, importanta fiind insa doar cea din urma. Structura capitalului social, respectiv participarea fiecarui asociat la acest capital este esentiala, deoarece in functie de aceasta participare 2cota3 0 in principiu 0 asociatul isi e/ercita drepturile conferite de titlurile detinute. 21.2.2 Capitalul social , gajul general al creditorilor sociali

Page 4!

Acest principiu presupune ca valoarea 2bunurilor si sumelor3 inre istrata in capitalul social . adica valoarea totala a capitalului social subscris . nu poate profita asociatilor in detrimentul creditorilor sociali deoarece, in conceptia 8e ii societatilor comerciale, ca re ula, ordinea de indestulare este inversa, adica intai vin creditorii sociali si apoi asociatii. Aceasta re ula se traduce prin faptul ca societatea trebuie sa mentina in permanenta o valoare capitalului social, evidentiat in actul constitutiv 2si de aici mai departe in bilant3, cel putin e ala cu valoarea a capitalurilor proprii 2activele nete3. Altfel spus activele nete si capitalul social trebuie sa fie relativ e ale iar minimul capitalului social este prevazut in mod imperativ in le e. +n cazul in care pierderile erodeaza capitalurile proprii 2activele nete3 pana cand acestea ajun sa reprezinte mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris 2sau alta valoare mai mica, daca asa este prevazut in actul constitutiv3, art. 1"3H ! din 8e ea societatilor comerciale obli a administratorii, respectiv directoratul sa convoace adunarea enerala e/traordinara pentru a 5otari, intai de toate, reducerea capitalului social pe masura reducerii capitalurilor proprii 2activele nete3 ca urmare a pierderilor. Adunarea enerala 2e/traordinara3 trebuie sa 5otarasca, ca urmare a scaderii activelor nete, adoptarea solutiilor prevazute de le e. +n primul rand, reducerea obli atorie a capitalului social pana la nivelul activelor nete, asa cum arata acestea in urma pierderilor. Daca, in urma reducerii, capitalul social devine mai mic decat limita le ala, acesta trebuie majorat pana atin e cel putin nivelul cerut imperativ de le e, in functie de forma societara122, altfel societatea intrand in dizolvare din cauza neintrunirii cerintei capitalului social minim. Daca, in urma reducerii, capitalul social ramane totusi mai mare sau e al decat minimul le al, societatea poate functiona cu acest capital social ori poate 5otari majorarea lui pana la nivelul e/istent inainte de reducere 2sau mai mare, bineinteles3. Majorarea capitalului poate fi facuta prin orice mijloace le ale, incepand cu incorporarea rezervelor facultative si a altor elemente de capitaluri proprii 2daca e/ista, bineinteles3, si terminand cu noi aporturi, adica o infuzie de capital nou. +n cazul in care adunarea enerala nu ia nici o 5otarare sau nu se intruneste nici dupa a doua convocare, dizolvarea poate fi ceruta pe cale judecatoreasca, de orice persoana interesata123. (oncluzionand, putem spune ca, in temeiul ajului eneral al creditorilor sociali, societatea trebuie sa mentina un nivel al capitalurilor sale proprii 2activele nete3 la un nivel relativ e al cu cel minim stabilit de le e pentru capitalul social. Daca societatea nu poate mentine acest nivel prin profitabilitate, asociatii trebuie sa o finanteze prin noi aporturi, aporturi care majoreaza activele nete. +n acest fel creditorii beneficiaza de o protectie 2 arantie12!3 indirecta constand in eventuala e/istenta a unor active ce pot fi urmarite in conditiile dreptului comun12".
122

'ractic, cel cerut in cazul societatii pe actiuni, 2".&&& euro, societatea cu raspundere limitata avand un capital social minim doar de 2&& lei 123 'ractic, acest lucru nu se va intampla niciodata, persoanele interesate nefiind altele decat creditorii societatii iar acestia vor prefera intotdeauna fie e/ecutarea silita, fie insolventa 12! +on Bacanu . op. cit., p. !& 12" 'ractic, acestea pot avea o valoare de piata redusa sau pot face obiectul unor arantii reale, mobiliare sau imobiliare, deci ajul eneral al creditorilor sociali ofera, asadar, doar o protectie contabila, eficienta doar teoretic, care ramane doar pe 5artie atunci cand incepe protectia juridica

Page 5#

(ele mai importante aplicatii ale ajul eneral al creditorilor sociali, in 8e ea societatilor comerciale, sunt interzicerea distribuirii de dividende 2art. #*3 si plata cu prioritate a creditorilor sociali din sumele obtinute din vanzarea activelor societatii in caz de lic5idare a acesteia 2art. 2"#3. +n acest fel se asi ura afectarea permanenta a capitalul social si a rezervelor le ale12# obiectului de activitate al societatii, ca o arantie indirecta 2= aj>3 a creditorilor. 21.2.3 Regimul juridic al bunurilor aduse ca aport la capitalul social

Din punct de vedere contabil, odata aportul efectuat, valorile reprezentate de aceste aporturi se inre istreaza in pasivul bilantului, in contul de capital social 12$ si reprezinta datorii ale societatii catre asociati iar bunurile, in materialitatea lor, se inre istreaza in activul bilantului 2in conturile aferente, conform naturii bunului3, alaturi de celelalte active ale societatii intrate in patrimoniul societatii pe diferite alte cai 12%. Din punct de vedere juridic, dupa aportare bunul devine proprietatea societatii si aceasta poate dispune de el dupa cum considera de cuviinta, prin vanzare, ajare9ipotecare etc. sau, dupa ce bunul este amortizat complet, poate fi casat12*. Asadar, asa cum societatea c5eltuie sumele de bani aduse cu titlu de aport in numerar si nu le tine blocate intr0un cont bancar doar pentru ca sumele au intrat in societate pe calea contributiei, tot asa si bunurile aportate sunt libere a fi instrainate, nee/istand o interdictie de a dispune de ele in vreun mod. De altfel, o astfel de interdictie ar ec5ivala cu o scoatere din circuitul civil a aporturilor in natura, ceea ce 8e ea societatilor comerciale nu face si ar fi fost aberant sa faca. )data intrate in patrimoniul societatii, pe calea aportului sau pe alte cai le ale, calea pe care bunurile, sumele si creantele au intrat in acest patrimoniu isi pierde importanta, toate urmand a servi indeplinirii obiectului de activitate al societatii. +n consecinta, rolul aportului se reduce la acela ca, in sc5imbul sau, subscriitorul a obtinut titluri de participare nou emise de societate, devenind asociat al societatii 2participand la capitalul social3. +n acest fel, in loc ca societatea sa dobandeasca un bun, de e/emplu, prin cumparare, platind pe el un pret, il dobandeste pe calea aportarii lui la capitalul social, =platindu0l> in titluri de participare. (oncluzia celor prezentate in cadrul acestei sectiuni este aceea ca bunurile 2activele3 din patrimoniul societatii au acelasi re im juridic, indiferent de calea pe care au intrat in patrimoniu. ) alta consecinta a faptului ca in capitalul social se inre istreaza valori si nu bunuri ori sume este aceea ca, daca bunul sau sumele aduse ca aport sunt ulterior instrainate, respectiv c5eltuite, capitalul social al societatii nu se reduce. De asemenea, actul constitutiv nu urmeaza a fi modificat ca urmare a faptului ca bunul nu se mai afla in patrimoniul societatii, deoarece din punct de vedere istoric, bunul a fost candva adus ca si aport, iar valoarea acestuia ramane in capitalul social, la fel cum titlurile de participare emise in sc5imbul acestuia nu se anuleaza ca urmare a instrainarii bunului 2precum in cazul unei reduceri de capital social3.
12# 12$

Acestea fiind considerate o prelun ire a capitalului social (ontul contabil 1&1 12% (umparare, sc5imb, donatie etc. 12* Adica valoarea lui contabila este &, ca urmare a trecerii treptate pe c5eltuieli a valorii de intrare

Page 5"

21.3

Capitalul social si valoarea societatii

7aloarea societatii 2sau valoarea unui titlu de participare, calculata ca raport intre valoarea societatii si numarul de titluri aflate in circulatie3 reprezinta suma de bani pe care cineva este dispus sa o plateasca la un moment dat pentru un pac5et de titluri, nou emise sau emise in prealabil, ce sunt de vanzare, prin comparatie cu alte titluri similare. Definitia de mai sus este evident valabila pentru valoarea sau pretul de piata. Atunci cand nu e/ista cel putin o cerere si o oferta de buna0credinta care sa interactioneze, inseamna ca nu e/ista piata iar orice estimare asupra valorii este subiectiva. +n afara de valoarea de piata e/ista si valoarea contabila a societatii, adica valoarea activelor sale nete 2valoarea capitalurilor proprii3. +nsa aceasta din urma valoare nu influenteaza decat eventual valoarea de piata. +n ceea ce priveste insa valoarea capitalului social, aceasta nu are absolut nici o le atura cu valorea de piata a societatii sau, altfel spus, valoarea nominala a unui titlu de participare nu are nici o le atura cu valoarea lui de piata. +n cazul valorilor mobiliare, valoarea 2pretul3 de piata a unei actiuni este afisata permanent de catre piata respectiva. (at priveste titlurile de participare care nu se califica ca si valori mobiliare 2adica actiunile societatilor de tip inc5is si partile sociale3, valoarea de piata se stabilste pe baza unei ne ocieri in care fiecare parte isi ar umenteaza evaluarea pe diferite procedee de calcul. (ele mai intalnite doua procedee sunt 2i3 metoda flu/ului de numerar actualizat in prezent 2Discounted Cash-Flow3, ceea ce reprezinta aptitudinea societatii de a produce numerar 13&, 2ii3 metoda activului net ajustat 2Adjusted Net Asset alue3, adica valoarea activelor nete ajustate in functie de situatia reala 2active fi/e mai putin folositoare, potentiale datorii viitoare etc3 sau 2iii3 o combinatie intre cele doua. 21." Raspunderea limitata

(a orice subiect de drept, societatea, ca persoana juridica distincta de asociatii ei, raspunde cu intre patrimoniul 2activul3 sau, indiferent de calea prin care bunurile, sumele si creantele au intrat in patrimoniu 2aport, cumparare, sc5imb etc.3. Diferenta dintre raspunderea limitata si cea nelimitata este aceea ca, in primul caz, asociatii nu raspund deloc cu propriul patrimoniu, cu bunurile proprii, pe cand, in al doilea caz, o fac. Asociatii cu raspundere nelimitata raspund personal 2in subsidiar3 pentru datoriile societatii, pe cand cei cu raspundere limitata nu raspund131. Altfel spus, pierderile asociatilor cu raspundere limitata sunt limtate la valorile investite in titlurile de participare 2actiuni9parti sociale3, respectiv aporturile initiale si9sau sumele platite pentru
13&

) decizie investitionala bazata pe evaluarea societatii dupa aceasta metoda reflecta riscul flu/ului de numerar viitor. +n esenta, un tert va investi 2indiferent de forma pe care o imbraca investitia3 intr0o societate atunci cand suma intrarilor de numerar viitoare aferente investitiei este mai mare decat valoarea respectivei investitii. 1valuarea se face luand in calcul previziunile flu/ului net de numerar viitor discontat pana in prezent 131 +n cazul necompletarii aporturilor la care s0au obli at prin subscrierea actiunilor, raspunderea este fata de societate

Page 52

dobandirea respectivelor titluri. Avand in vedere ca dobandirea de titluri de participare intr0o societate comerciala este o investitie in sine, ceea asociatii cu raspundere limitata pot pierde la modul concret este, cel mult, aceasta investitie, pierdere ce se reflecta in final asupra valoarii titlurilor de participare pe care le detin in respectiva societate comerciala, reprezentand materializarea investitiei. 'entru a intele e mai bine functia capitalului social, vom analiza in continuare, mai in detaliu, aporturile. 22. Aporturile

) prima acceptiune a notiunii de aport este aceea de obli atie nascuta din subscrierea de titluri de participare 2actiuni9parti sociale3, constand in aducerea unei valori in societate, in sc5imbul titlurilor subscrise, adica obiectul raportului juridic al subscriptiei. ) a doua acceptiune este aceea de valoare patrimoniala in materialitatea sa 2bunul, suma etc.3, adica obiectul derivat al aceluiasi raport juridic.

Page 53

22.1

#ubscriptia si varsamantul

Subscriptia actiunilor9partilor sociale este o operatiune juridica pe care o calificam ca fiind un act juridic bilateral 2contract1323, sinala matic, consensual, cu titlu oneros si translativ de proprietate, ale carui parti sunt subscriitorul 2devenit, in urma subscriptiei, asociat3 si societatea emitenta si al carui obiect il constituie titluri de participare nou emise de societate. (onform dreptului comun, prin subscrierea titlurilor, proprietatea se transfera de drept de la societate la asociat, iar predarea lor se face doar in cazul in care acestea sunt emise in forma materiala, in caz contrar eliberandu0i0se asociatului un certificat constatator. Subscriptia este un act juridic independent de actul constitutiv al societatii, iar titlurile de participare rezulta din actul de subscriptie. 1/ecutarea obli atiei partii devenite asociat ca urmare a subscriptiei mai poarta, pe lan a denumirea de plata din dreptul comun, si denumirea specifica de varsamant 2art. 1&& din 8e ea societatilor comerciale3. 'lata trebuie facuta simultan sau ulterior subscriptiei, in functie de forma societara, prevederile actului constitutiv al societatii sau dispozitii le ale133 2prin dispozitii speciale acest lucru poate fi interzis13!3, in caz contrar fiind aplicabile sanctiunile le ale13". 7arsamantul este sin ura obli atie care incumba subscriitorului, la societatea pe actiuni, in cazul societatii cu raspundere limitata asociatul avand si alte obli atii derivand din caracterul intuituu personae al societatii13#. Dupa subscriere dar inainte de efectuarea inte rala a varsamantului, asociatul este considerat un debitor al societatii 2art. 1%*% (. (iv.3. +n cazul societatilor de persoane, varsamantul trebuie sa fie inte ral la momentul subscriptiei 2art. *I din 8e ea societatilor comerciale3. 8a societatea pe actiuni varsamantul poate fi partial 2plata partiala a valorii nominale a actiunilor3 la data subscriptiei si restul platibil ulterior. Subscriptia este asadar o forma particulara de vanzare0cumparare iar subscriptia partiala este o forma particulara de vanzare0cumparare in rate. (onform 8e ii societatilor comerciale, subscriptia este de doua feluri? 2i3 simultanta sau concomitenta si 2ii3 continuata, succesiva sau publica 13$, aceste doua modalitati de formare 2subscriere3 a capitalului social fiind considerate in acelasi timp modalitati de constituire a societatii pe actiuni. +n cazul societatii cu raspundere limitata, constituirea nu poate fi decat simultana.

132

Desi in eneral acest contract nu este materializat intr0un inscris distinct, in unele cazuri totusi, cum ar fi acela in care un investitor institutionalizat intentioneaza sa efectueze investitia prin participare la capitalul social, un astfel de contract de subscriptie apare in practica in forma scrisa, sub denumirea de contract9acord de subscripitie, de investitie, de finantare etc. 133 +n cazul aporturilor in numerar, termenul ma/im le al este de 1 an iar pentru aporturile in natura de 2 ani de la data inmatricularii 13! +n ceea ce priveste varsamantul partial, acesta este interzis societatilor pe actiuni constituite ca si banci comerciale si societati de servicii de investitii financiare, conform 8e ii institutiilor de credit, respectiv 8e ii pietei de capital. +n aceste cazuri, varsamantul este deci obli atoriu simultan cu subscriptia si inte ral 13" 8e ea societatilor comerciale prevede la art. % lit. d3 ca actionarii nu sunt obli ati sa verse, la momentul subscriptiei, intre capitalul social, actul constitutiv urmand sa prevada cuantumul varsamintelor 2capitalului social varsat3 13# ,espectiv obli atia de loialitate 13$ 8e ea societatilor comerciale foloseste termenul de subscriptie publica

Page 54

(onstituirea simultanta este acea forma de constituire in care fondatorii societatii dispun de sumele necesare constituirii capitalului social, inte ral sau in procentul minim stabilit de le e, precum si de numarul minim le al de cinci asociati. (onstituirea se numeste simultana sau concomitenta deoarece formarea capitalului social are loc in acelasi timp cu inc5eierea actului constitutiv al societatii. +n cazul in care prima din cele doua conditii pentru constituirea simultana nu este indeplinita, respectiv cand capitalul social initial propus depaseste posibilitatile fondatorilor, acestia din urma apeleaza la varianta subscriptiei publice. Acceptand titlurile de participare, subscriitorul devine proprietarul acestora, fiind obli at la randul sau sa isi e/ecute obli atia corelativa constand in plata lor, adica varsamantul 2corespunzator notiunii de =liberare> din dreptul comun3. 7arsamantul partial este permis, asa cum spuneam anterior, doar la societatile pe actiuni si reprezinta o facilitate acordata subscriitorilor, tinand cont de faptul ca, in eneral, societatile pe actiuni ve5iculeaza capitaluri 0 inclusiv proprii 0 mai mari decat societatile de persoane, unde nu se justifica amanarea platii. Defalcarea in timp a varsamantului in cazul societatii pe actiuni 2atunci cand nu este interzisa prin dispozitii ori le i speciale3 se face conform prevederilor actului constitutiv al societatii sau 5otararii adunarii enerale a actionarilor. 8a momentul subscriptiei trebuie sa fie efectuat minimul de varsamant cerut de 8e ea societatilor comerciale, in speta 3&D13%. Motivul impunerii unui procent minim de varsamant 2ori c5iar a unei plati inte rale, in cazul societatilor pe actiuni ce functioneaza intr0un anumit domeniu de activitate3 este acela de a asi ura societatii capitaluri proprii o minima baza economica. +n urma subscriptiei, subscriitorul dobandeste calitatea de asociat pentru titlurile de participare subscrise. Atat actiunile, cat si partile sociale pot fi emise, respectiv subscrise la valoarea lor nominala sau cu prima de emisiune 13*, insa niciodata sub valoarea nominala 2art. *2 alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale3. 7aloarea nominala este cea stabilita prin actul constitutiv si nu se poate modifica decat prin amendarea acestuia, dar in toate cazurile, aceasta nu poate fi mai mica decat valoarea minima le ala de &,1 lei, pentru o actiune, respectiv 1& lei, pentru o parte sociala. Neplata actiunilor subscrise in termenul le al, statutar sau cel prevazut in 5otararea adunarii enerale a actionarilor duce la aplicarea unor sanctiuni subscriitorului0actionar, conform 8e ii societatilor comerciale. 'rima sanctiune este cea aratata la art. 1&&, constand in aceea a suspendarii dreptului de vot pentru actiunile respective. +nainte de a trece la alte sanctiuni le ale, societatea trebuie sa solicite actionarilor care nu au efectuat la termen varsamintele datorate sa0si indeplineasca aceasta obli atie, printr0o somatie colectiva, publicata de doua ori intr0un interval de 1" zile in monitorul oficial si intr0un ziar de lar a raspandire. Daca nici in urma acestei somatii actionarii nu isi e/ecuta obli atia, societatea poate opta intre urmatoarele? 2i3 urmarirea acestora pentru varsamintele restante, ceea ce ec5ivaleaza cu e/ecutarea silita din dreptul comun, inclusiv cu posibilitatea acordarii de daune si 2ii3 anularea actiunilor.

13% 13*

Art. * alin. 2 din 8e ea societatilor comerciale 7ezi infra nr. 2!.!

Page 55

22.2

Aporturile in numerar

'rin c5iar actul constitutiv al societatii, asociatii evidentiaza aporturile lor initiale, intre care aporturile in numerar trebuie sa se re aseasca in mod obli atoriu 2art. 1# alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale3. Aportul in numerar reprezinta suma de bani pe care subscriitorul se obli a sa o plateasca societatii in sc5imbul titlurilor de participare subscrise. Aporturile in numerar pot fi in lei sau in valuta 1!&. (onform art. 3 alin. 1 din ,e ulamentul valutar, platile intre rezidenti pe teritoriul ,omaniei, in comertul cu bunuri si servicii, se fac in lei. (um subscriptia este o operatiune cu titluri financiare si nu cu bunuri si servicii, partile pot dero a 2alin. 23 de la re ula platii in lei. +n concluzie, rezidentii pot plati in valuta. De asemenea, conform art. ! alin. 1, nerezidentii pot plati fie in valuta fie in lei. 8a societatea pe actiuni, in caz de varsamant partial, diferenta ramasa de plata fata de minimul le al de 3&D trebuie virata intr0un termen de un an 2art. * din 8e ea societatilor comerciale3. Dovada platii actiunilor9partilor sociale se face prin ordinul irevocabil de plata adresat bancii subscriitorului1!1 2prin care se confirma trimiterea banilor31!2. 22.3 Aporturile in natura

Aporturile in natura constau in dreptul de proprietate 1!3 asupra unui bun transmis in sc5imbul titlurilor de participare emise de societate. 'entru acest lucru, cel care aporteaza trebuie sa fie titularul e/clusiv al dreptului1!!. Dreptul de proprietate asupra bunului adus ca aport se transmite de la subscriitor la societate la momentul subscriptiei. 'entru ca transferul sa fie insa opozabil si tertilor, trebuie facuta publicitatea prin monitorul oficial a actului constitutiv9aditional care constata operatiunea. +n plus, atunci cand aportul consta intr0un bun imobil, sunt necesare si indeplinirea formalitatilor de inscriere in cartea funciara. Aceasta deoarece scopul publicarii actului constitutiv este acela de a aduce la cunostinta tertilor constituirea societatii si nu de a instiinta stramutarea unei proprietati imobiliare adusa ca aport in
1!& 1!1

Art. 3! alin. 3 din Normele re istrului comertului +n speta, e/emplarul de culoare verde, eliberat de banca ordonatorului dupa efectuarea operatiunii de transfer bancar. 1/emplarul de culoare verde nu se elibereaza ordonatorului decat daca ordinul de plata a fost acceptat de banca iar revocarea ordinului inainte de plecarea banilor nu se admite decat cu restituirea catre banca a e/emplarului de culoare verde 1!2 'entru mai multa si uranta, in practica se solicita uneor o confirmare a primirii banilor in contul bancar al sociatatii 2e/tras de cont3, cu specificarea operatiunii in baza careia s0a facut plata 2care este preluata tot din ordinul de plata sau din alte documente justificative prezentate de subscriitor bancii ordonatorului 1!3 Art. 3# alin. 2 din 8e ea societatilor comerciale, trebuie facuta dovada proprietatii. 1 drept ca art. 1*3$ alin. 2 (. (iv. permite si aportarea unui drept de folosinta, insa le ea speciala dero a de la cea enerala 1!! De e/emplu, nu este valabil aportul unor bunuri aflate in patrimoniul unei alte societati adus de catre asociatii respectivei societati la capitalul social al unei noi societati

Page 56

societate. Din punct de vedere fiscal, aportul in bunuri la capitalul social este purtator de -7A. Aporturile in natura sunt susceptibile de contributie partiala. Minimul cerut de le e este acelasi, indiferent de felul aporturilor, respectiv 3&D la data subscrierii iar restul intr0un termen de doi ani. (onform art. 3% alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale si art. $3 alin. 1 lit. c din Normele re istrului comertului, anterior aportarii, contributiile in natura trebuiesc evaluate fie de catre asociati, fie de catre un e/pert autorizat 1!". Dovada evaluarii, respectiv raportul de e/pertiza se depun la re istrul comertului, impreuna cu celelalte acte prevazute in norme. ,olul evaluarii este acela de a preveni auto0supraevaluari ale bunurilor aduse ca aport in vederea subscrierii unui numar mai mare de titluri, fapt ce i0ar prejudicia atat pe ceilalti actionari, cat si pe tertii care se vor increde in valoarea aportului inscrisa in actul aditional sau in bilantul contabil1!#. Aportul poate consta atat in bunuri corporale, cat si in bunuri incorporale precum fondul de comert sau drepturi de proprietate intelectuala 2brevete, licente, AnoC05oC, marci, drepturi de autor etc.3. 22." Aporturile in creante

Acest tip de aporturi, considerand aportul in acceptiunea sa de obli atie, nu este decat o aplicatie particulara a cesiunii de creanta din dreptul comun 2art. 1"## si urm. (. (iv.3. +n speta, subscriitorul 2cedentul3 transmite societatii 2cesionarul3 creanta lui asupra unui tert1!$ 2debitorul cedat3, in sc5imbul titlurilor de participare primite in urma subscriptiei. +n ceea ce priveste plata efectiva a titlurilor, aceasta se face atunci cand societatea, in noua sa calitate de creditor al tertului cedat, dobandita in urma cesiunii, isi valorifica creanta in inte ralitatea ei 2art. %! alin. 1 raportat la art. 1# alin. 3 din 8e ea societatilor comerciale3. +n caz contrar, alin. 2 al art. %! din 8e ea societatilor comerciale prevede ca sanctiuni specifice raspunderea asociatului 2cedentului3 pentru suma datorata de catre debitorul cedat, plus dobanda le ala din ziua scadentei creantei, plus eventuale daune 2intocmai ca la nerealizarea aporturilor in numerar3. 8e ea societatilor comerciale asimileaza aporturile in creante celor in natura, desi acestea se aseamana mai de raba cu aporturile in numerar. +n cazul in care aportul este partial, creanta trebuie acoperita in procentul cerut de le e la momentul subscriptiei iar restul in termenul stabilit pentru aporturile in natura 22 ani3.
1!" 1!#

'entru societatile pe actiuni si societatile cu raspundere limitata cu asociat unic 'entru un tert dili ent care intentioneaza sa finanteze societatea, sub orice forma 2participare la capitalul social, imprumut, leasin etc.3, valoarea capitalului social nu are nici o relevanta, valoarea societatii fiind stabilita dupa cu totul alte metode, bilantul contabil fiind doar o eventuala etapa a procesului de investi are 2due diligence3 1!$ Altul decat societatea. +n cazul in care c5iar societatea este debitor, atunci ne aflam in prezenta unei conversii a creantei

Page 57

Aporturile in creante sunt permise doar la societatile pe actiuni constituite prin subscriptie simultana si numai la infiintarea societatii. 23. Constituirea prin subscriptie publica

Subscriptia publica este acea modalitate de constituire a unei societati pe actiuni, pe piata primara, prin care initiatorii societatii 2fondatorii3 apeleaza pe cale de publicitate la capitalul investitorilor in vederea completarii capitalului social al societatii pana la valoarea avuta in vedere de fondatori. Subscriptia si varsamantul reprezinta acceptarea de catre subscriitori a unei oferte publice facute de fondatori, in numele societatii ce se vrea a se constitui, oferta ce imbraca forma unui prospect de emisiune care este un rezumat al actului constitutiv. +n speta, acesta cuprinde toate datele respectivului act, mai putin cele referitoare la administratori si auditori financiari. Aceasta deoarece, spre deosebire de constituirea simultana, cand desemnarea acestor or ane se face de la bun inceput, in cazul subscriptiei publice desemnarea lor are loc ulterior, dupa inc5iderea etapei reprezentand subscriptia, ceea ce este firesc, avand in vedere ca rezultatul subscrierii depinde de subscrierea sumelor necesare constituirii capitalului social. 'rospectul de emisiune, semnat de fondatori, se depune la re istrul comertului spre a fi verificat de judecatorul dele at care, dupa constatarea indeplinirii conditiilor de valabilitate dispune publicarea sa. +n ceea ce priveste nivelul varsamintelor subscriitorilor, art. 21 din 8e ea societatilor comerciale prevede ca societatea nu se poate constitui decat daca fiecare acceptant 2subscriitor3 a varsat in numerar cel putin jumatate 1!% din valoarea actiunilor subscrise la (.1.(. sau la o banca comerciala1!*. Diferenta trebuie varsata in termen de 12 luni de la inmatricularea societatii la re istrul comertului. +n ceea ce priveste aporturile in natura, art. 21 alin. 2 din 8e ea societatilor comerciale prevede ca acestea trebuie acoperite inte ral la data subscriptiei. (onform art. 2& din 8e ea societatilor comerciale, in termen de cel mult 1" zile de la data inc5iderii subscriptiei, fondatorii trebuie sa convoace adunarea constitutiva, printr0o instiintare publicata in monitorul oficial si in doua ziare de lar a raspandire, cu 1" zile inainte de data fi/ata pentru adunare. +nstiintarea trebuie sa cuprinda locul si data adunari, precum si problemele ce vor face obiectul discutiilor. Data tinerii adunarii nu poate depasi doua luni de la data inc5iderii subscrierii. 2". +ajorarea capitalului social

1!%

Spre deosebire de constituirea simultana, unde nivelul capitalului varsat, per ansamblu, trebuie sa fie de 3&D din cel subscris 1!* Din 31.&1.2&&& 2data autorizarii de catre BN,3, (.1.(.0ul a devenit de asemenea banca comerciala cu capital de stat 2Ministerul 4inantelor 'ublice fiind actionar unic3, ale carei depozite atrase sunt insa arantate de stat

Page 5

Majorarea capitalului social este, alaturi de reducerea sa, un aspect al functionarii societatii comerciale si intervine in situatiile analizate in continuare. Aceasta este o 5otarare ce cade in competenta adunarii enerale a asociatilor 2adunarea e/traordinara, in cazul societatii pe actiuni3. +n mod e/ceptional, majorarea poate fi dispusa si de administratia societatii, daca acest lucru a fost prevazut in actul constitutiv1"&. 2".1 Aspecte generale

(onform 8e ii societatilor comerciale, majorarea capitalului social se poate face din doua surse, si anume? 2i3 din surse e/terne si 2ii3 din surse interne. (lasificarea este insa perfectibila, avand in vedere ca unele surse clasificate ca interne ar putea fi incadrate, datorita caracteristicilor proprii, si ca surse e/terne. +nainte de a trece la analiza detaliata a celor doua tipuri de surse, trebuie facuta precizarea ca, indiferent de sursa aleasa, majorarea se poate face in doua variante? 2i3 prin emisiunea de noi titluri de participare si 2ii3 prin marirea valorii nominale a titlurilor de participare e/istente 2art. 21& alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale3@ in cazul sociatatii pe actiuni, prima si cea mai uzitata varianta este emisiunea de noi actiuni. Aceasta reprezinta in acelasi timp si modalitatea cea mai potrivita si avantajoasa. 2".2 #ubscriptia si varsamantul

)data luata 5otararea de majorare si oferire a actiunilor spre subscriere, subscriptia de titluri pe participare duce la formarea contractului de subscriptie si, deci, duce la dobandirea calitatii de asociat. +n plus fata de cele aratate in cadrul sectiunii privind constituirea capitalului social 2supra nr. 31.13, facem precizarea ca aceasta calitate se dobandeste independent de indeplinirea formalitatilor de validitate a actului aditional 1"1 si inre istrare a mentiunii la re istrul comertului. Aceasta deoarece rolul re istrului comertului se limiteaza la a verifica e/istenta unui set de documente si nu de a cerceta pe fond valoarea juridica a unei operatiuni 1"2 precum majorarea capitalului social, sin ura competenta sa faca acest lucru fiind instanta de judecata sesizata printr0o cerere de anulare a 5otararii adunarii enerale a actionarilor care a 5otarart majorarea. +n plus fata de cele aratat in cadrul sectiunii nr. 21.1, adau am ca, in urma 5otararii adunarii enerale a actionarilor de majorare a capitalului social, daca aceasta nu presupune marirea valorii nominale a actiunilor, societatea va emite noi actiuni cu aceleasi caracteristici cu cele deja e/istente 2cu e/ceptia cazului cand se emit actiuni de alta cate orie1"33 si care vor fi oferite spre subscriptie conform le ii, actului constitutiv si 5otararii adunarii enerale a actionarilor privind majorarea. (ei care au calitatea de actionar la data de referinta, adica data la care cei care sunt inre istrati in evidentele re istrului asociatilor9actionarilor la o anumita data, sunt cei indreptatiti sa subscrie. +n
1"&

'ra ul pana la care se poate majora capitalul social se numeste capital social autorizat. )peratiunea nu poate sa intervina mai tarziu de " ani de la data inmatricularii societatii 1"1 +n speta, data sa certa 1"2 Din oficiu sau in baza unei cereri de radiere formulate in temeiul art. 2" din 8e ea re istrului comertului 1"3 +n speta, preferentiale

Page 5!

acest fel, asociatii isi e/ercita unul din drepturile derivand din actiuni 2art. 123 alin. 3 din 8e ea societatilor comerciale3, respectiv dreptul de a subscrie noile titluri in cadrul termenului de e/ercitiu al dreptului de preferinta. Dupa data de referinta, orice transfer de actiuni9parti sociale nu mai este opozabil societatii, cel indreptatit sa subscrie fiind cedentul. Data de referinta se stabileste de catre consiliul de administratie, insa ea nu se poate duce mai mult de #& de zile inainte de data inceperii perioadei de subscriptie1"!. +n cazul in care majorarea se face prin marirea valorii nominale in sc5imbul a noi aporturi, aceste aporturi trebuie sa fie proportionale cu participarea la capitalul social al asociatilor. Acesta este motivul pentru care 5otatarea de majorare trebuie luata de adunarea enerala a asociatilor cu unanimitatea capitalului social 2art. 21& alin. ! din 8e ea societatilor comerciale3. Desi capitalizata in valuta, in conformitate cu 8e ea contabilitatii, societatea nu poate sa faca inre istrari contabile altfel decat in lei, la cursul de sc5imb valuta9leu comunicat de BN, in ziua efectuarii inre istrarii. 1videntele in valuta se fac doar in vederea calcularii si inscrierii eventualei diferente dintre valoarea aporturilor in valuta de la data subscriptiei si valoarea lor de la data varsamantului, intr0un contul contabil de rezerve. 2".3 4reptul de preferinta

Dreptul de preferinta reprezinta acel drept patrimonial al asociatilor de a subscrie cu prioritate titluri de participare nou emise in cadrul unei majorari de capital, proportional cu participarea la capitalul social de la data emisiunii. ,olul dreptului de preferinta este a da posibilitatea asociatilor e/istenti sa evite diluarea lor prin neparticiparea la majorare. 1/ercitarea dreptului de preferinta se face in cadrul termenului 5otarat de adunarea enerala a asociatilor, care termen nu poate fi insa mai mic de o luna de la data publicarii, in monitorul oficial, a 5otararii adunarii. Dupa e/pirarea acestui termen, titlurile ramase nesubscrise pot fi oferite altora sau anulate, dupa cum a decis adunarea 1"". Nerespectarea dreptului de preferinta se sanctioneaza cu anularea 5otararii de majorare 2art. 21# din 8e ea societatilor comerciale3. Diluarea reprezinta reducerea cotei de participare la capitalul social a unui asociat ca urmare a nesubscrierii 2in cadrul termenului de e/ercitare a dreptului de preferinta3 titlurilor de participare emise cu ocazia majorarii capitalului social. 'rin nesubscriere, asociatul ramane cu acelasi numar de titluri care, raportate la un capital social mai mare decat cel e/istent anterior majorarii, reprezinta o cota mai mica. 6radul diluarii difera dupa cum neparticiparea la subscriere este totala sau partiala. Avand in vedere ca drepturile societare se e/ercita proportional cu cota de capital social si nu cu numarul de titluri de participare detinute, diluarea are ca efect reducerea intinderii drepturilor asociatului in raport cu drepturile sale anterioare majorarii.
1"!

8ipsa datei de referinta face ca 5otararea adunarii enerale sa fie anulabila 2(. Ap. -im s. com. dec. civ. nr. 23&A91$.11.2&&%3 1"" +n cazul societatii cu raspundere limitata, 5otararea de a oferi partile sociale unor terti trebuie luata obli atoriu cu votul a trei patrimi din capitalul social

Page 6#

Dreptul de preferinta al asociatilor poate fi ridicat prin 5otararea adunarii enerale 2e/traordinare3, cu un cvorum de trei patrimi si o majoritate simpla. ,aportul privind motivele trebuiesc prezentate adunarii printr0un raport al 1"# administratorilor9directoratului 3. 2"." 3rima de emisiune

'rima de emisiune reprezinta diferenta in plus dintre valoarea nominala si valoarea la care sunt subscrise titlurile de participare emise cu ocazia majorarii capitalului social al unei societati comerciale1"$, indiferent de forma juridica 2pct. 3# din ,e ulamentul le ii contabilitatii3. ,olul primei de emisiune este acela de a compensa eventuala diferenta pozitiva de valoare a societatii inre istrata intre momentul majorarii si o alta capitalizare anterioara. Daca titlurile de participare ar fi subscrise 2in cazul in care la majorare participa doar o parte din asociati si9sau un tert3 la valoarea lor nominala, asociatii neparticipanti ar pierde deoarece ceilalti ar subscrie mai multe titluri de participare in sc5imbul aportului adus. Adau and insa la valoarea nominala prima de emisiune, valoarea de emisiune a titlurilor creste si cei care subscriu primesc titluri mai putine, erodand 2diluand3 in acest fel mai putin cota de participare a asociatilor neparticipanti. Altfel spus, in lipsa primei de emisiune, subscriitorii anteriori ar fi dezavantajati fata de subscriitorii actuali, atunci cand valoarea societatii intre cele doua subscriptii a crescut din oricare cauze1"%. 'entru a calcula prima de emisiune, intai se stabileste valoarea societatii, dupa care se calculeaza valoara unui titlu de participare, ca raport intre valoarea societatii la numarul de titluri de participare aflate in circulatie, dupa care se calculeaza prima de emisiune, ca diferenta intre valoarea unui titlu astfel stabilita si valoarea lui nominala. 'rima de emisiune se inscrie in contul contabil de prime de emisiune si de aport@ aceasta prima profita societatii si deci, indirect, tuturor asociatilor sai si nu doar asociatului care a platit0 o, ceea ce e/plica inca odata interesul asociatilor nesubscriitori de a stabili un pret de emisiune cat mai mare pentru titlurile de participare, respectiv o prima de emisiune pe masura. 'rima de emisiune trebuie platita inte ral la momentul subscriptiei 2art. 22& alin. 3 din 8e ea societatilor comerciale3. +n situatia in care subscriu toti asociatii e/istenti, in limita dreptului de preferinta al fiecaruia si la acelasi pret, valoarea societatii nu mai prezinta nici o importanta din punct de vedere al structurii actionariatului rezultata in urma subscriptiei, deoarece participarea asociatilor, e/primata sub forma procentuala 2cota0parte3, ramane aceeasi in urma subscriptiei. +n acest caz, deoarece valoarea de emisiune a titlurilor de participare este lipsita de importanta, titlurile ar putea fi emise si fara prima de emisiune.

1"# 1"$

De e/emplu, o datorie a carei stin ere prin conversie in actiuni este mai profitabila decat plata ei 'ractic, prima de emisiune apare doar la majorare, insa nimic nu impiedica partile sa stabileasca o astfel de prima si la constituire 1"% 1 alizarea drepturilor asociatilor noi cu cele ale asociatilor vec5i

Page 6"

2".'

+ajorarea capitalului social din surse e7terne 9noi aporturi:

'rin surse e/terne intele em, in prezenta sectiune, noi aporturi ale asociatilor e/istenti sau ale unor terti1"*. 4inantarea prin majorarea capitalului social este alternativa finantarii prin credit a unei societati1#&. De asemenea, e/ista si situatia majorarii capitalului social ca urmare a fuziunii. 2".'.1 +ajorarea prin aporturi in numerar

+n plus fata de cele spuse de spre aporturile in numerar la constituirea societatii 2supra nr. 31.23, adau am ca 5otararea adunarii enerale a asociatilor de majorare va trebui sa stabileasca in acest caz, in principal, numarul de actiuni9parti sociale emise, valoarea de emisiune si termenul de e/ercitare a dreptului de preferinta. 7aloarea de emisiune a actiunilor9partilor sociale poate fi e ala cu valoarea nominala sau mai mare 2cu prima de emisiune3, o valoare mai mica fiind interzisa de le e in mod e/pres 2art. *2 alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale3. Stabilind o prima de emisiune, sumele pe care societatea le are de primit ca urmare a subscrieri actiunilor9partilor sociale se vor inre istra diferit in contabilitatea societatii si anume 2i3 valoarea nominala, calculata pentru toate actiunile9partile sociale subscrise, se va inre istra in contul de capital social iar 2ii3 prima de emisiune se va inre istra in contul de prime de emisiune si de aport. 2".'.2 +ajorarea prin aporturi in natura

+n plus fata de cele spuse despre aporturile in natura la constituirea capitalului social 2supra nr. 31.33, mai precizam ca stabilirea unei prime de emisiune este perfect posibila si la aporturile in natura. Desi 8e ea societatilor comerciale nu precizeaza, din punct de vedere contabil, in cazul aportului in numerar, acestea se numesc =prime de emisiune>, iar in cazul aportului in natura, se numesc prime de aport, intre ele nee/istand nici o diferenta1#1. Deoarece ceea ce se aduce aport este valoare lui si nu bunul insusi, valoare care, spre deosebire de bunul in materialitatea sa, este divizibila, aceasta se re aseste in doua conturi contabile diferite, cel de capital social si cel de prime de emisiune. De altfel, 8e ea contabilitatii nu distin e, in ceea ce priveste primele in functie de felul aporturilor.

1"*

Majorarea prin noi aporturi este considerata o sursa de finantare e/terioara, noi fonduri sau bunuri intrand in patrimoniul societatii, marind activele si revi orand forta sa economica 1#& S0a mai spus ca finantarea prin majorare de capital este mai ieftina fata de cea prin credit, opinie pe care nu o impartasim. 4ara a intra in detalii, mentionam doar ca, atata vreme cat riscurile asociatilor de recuperare a investitiei realizate sub forma de participare la capitalul social sunt mai mari decat cele ale creditorilor sociali, cei dintai fiind ultimii care realizeaza recuperarea, e normal ca si costurile finantarii prin participare la capitalul social sa fie mai mari decat cele ale finantarii prin credit 1#1 Desi 8e ea societatilor comerciale foloseste doar termenul de =prime de emisiune> 2art. 22& alin. 33, pentru identitate de ratiuni si, prin prisma 8e ii contabilitatii, primele de aport au acelasi re im juridic ca si primele de emisiune 'entru a folosi limbajul 8e ii societatilor comerciale, prin prime de emisiune vom intele e si primele de aport

Page 62

2".'.3

+ajorarea prin aporturi in creante

Acest tip de aporturi este interzis in mod e/pres in cazul majorarii capitalului social, conform art. 21" alin. 2 din 8e ea societatilor comerciale. Nu intele em motivul interdictiei, in conditiile in care acestea sunt permise la constituirea societatii 2mai putin atunci cazul cand are loc prin subscriptie publica3. De altfel, ratiunile pentru a fi admis acest tip de aport sunt cu atat mai mari la majorarea capitalului decat la constituirea lui, atata timp cat societatea are la constituire mai mare nevoie de numerar 2si9sau bunuri in natura3 decat de creante1#2. (onsideram asadar ca majorarea de capital ar trebuie sa poata fi efectuata si prin aporturi in creante, atata timp cat societatea poate, la fel de bine, sa dobandeasca liber astfel de creante prin cumparare, in conditiile art. 1"## si urm. (. (iv. 2". +ajorarea capitalului social din surse interne

8e ea societatilor comerciale prevede posibilitatea majorarii capitalului social si din alte surse decat noi aporturi, si anume? 2i3 beneficiile, 2ii3 primele de emisiune, rezervele, cu e/ceptia celor le ale si a celor rezultate din reevaluarea patrimoniului 1#3 si 2iii3 creantele asupra societatii@ toate acestea le0am denumit, in mod colectiv, surse interne1#!. 2". .1 +ajorarea prin incorporarea rezervelor

,ezervele la care ne referim in prezenta sectiune sunt cele constituite prin prelevarea unei cote din profitul unui e/ercitiu financiar si cele rezultate din reevaluare activelor. 8e ea societatilor comerciale prevede in mod eneric la art. 21& alin. 2 posibilitatea majorarii capitalului social cu rezervele societatii. +nterzicand majorarea capitalului cu rezervele le ale si a celor rezultate din reevaluarea patrimoniului, ramane ca societatea sa poata sa incorporeze doar rezervele constituite pe seama profitului.

2". .1.1 Rezervele constituite prin prelevare din profit

1#2

1ste drept ca, in faza de constituire, aporturile in creante, acolo unde sunt admise, trebuie insotite obli atoriu de aporturi in numerar si, facultativ, de aporturi in natura 1#3 +nterdictia majorarii capitalului social cu rezervele rezultate din reevaluarea patrimoniului a fost introdusa in 8e ea societatilor comerciale 2art. 21& alin. 33 prin 8e ea nr. 1#192&&3, -itlul ++. 1#! (onsiderate si surse de autofinantare, fara a fi insa veritabile finantari, precum sursele e/terne. -ocmai datorita ine/istentei finantarii, credem ca sinta ma =surse de autofinantare> nu este cea mai potrivita, cel putin pentru prime societatii si creantele asupra acesteia 2in ceea ce priveste beneficiile, odata ce acestea nu au fost distribuite sub forma de dividende, deja suntem in prezenta unei autofinantari sub forma profitului reportat, atata timp cat acesta este reinvestit3. Aceasta deoarece, desi prin autofinantare se intele e finantarea investitiilor 2dobandirea de active fi/e3, autofinantarea se opreste in acest punct. Mai departe, majorarea capitalului social din sursele aratate nu mai reprezinta o autofinantare, motivele pentru care este facuta fiind o reor anizare interna a bilantului

Page 63

'e parcursul unui e/ercitiu financiar, societatea preleveaza anumite sume din profitul anual, sume care se inre istreaza in bilantul contabil aferent respectivului e/ercitiu sub forma rezervelor. Aceste rezerve sunt de doua feluri? le ale 2obli atorii3 si statutare 2facultative3. ,ezervele le ale sunt acele rezerve care trebuiesc prelevate in mod obli atoriu si in cuantumul prevazut de le e 2orice clauza contrara fiind nula3. (onform art. 1%3 din 8e ea societatilor comerciale, societatea preia cel putin "D din profit pentru formarea fondului de rezerva pana cand acesta ajun e sa reprezinte minimum a cincea parte din capitalul social. +n afara rezervelor le ale, asociatii mai pot 5otari prelevarea din profit a unui procent suplimentar pentru constituirea de rezerve facultative. ,ezervele le ale se evidentiaza contabil distinct de cele facultative 2in conturi diferite dar avand aceeasi natura3. Scopul constituirii rezervelor le ale si facultative este acela de a mari capitalurile proprii in vederea compensarii pierderilor pe care societatea le0ar putea suferi in anii urmatori constituirii acestor rezerve. ,ezervele facultative constituie prin prelevare din profit pot fi folosite atat la majorarea capitalului social, cat si la reconstituirea acestuia in cazul in care capitalurile proprii 2activele nete3 se diminueaza corespunzator pierderilor1#". Atat in situatia completarii, cat si al majorarii, operatiunea presupune o =trecere> a valorilor din contul contabil de rezerve in contul contabil de capital social, deci o operatiune scriptica1##. +n cazul majorarii capitalului social prin emisiune de noi titluri, acestea se repartizeaza cu titlu ratuit tuturor asociatilor, proportional cu participarea acestora la capitalul social al societatii de la data operatiunii de majorare. 2". .1.2 Rezervele rezultate din reevaluare +ndependent de rezervele constituite prin prelevare din profit, alte rezerve pot fi constituite si prin inre istrarea de diferente favorabile rezultate din reevaluarea patrimoniului social. 'rin diferente favorabile se intele e, conform punctului 3$ din ,e ulamentul le ii contabilitatii, diferenta dintre valoarea actuala 2mai mare3 si valoarea inre istrata in contabilitate a elementelor de activ 2mai mica3 supuse reevaluarii in conditiile le ii. Aceasta inseamna ca un bun 2activ3 al societatii intrat in patrimoniul acesteia, indiferent de modalitatea dobandirii, poate sa creasca in timp ca valoare, din diferite motive1#$. Societatea poate sa procedeze la reevaluarea patrimoniului 2activelor3, respectiv diferenta in plus dintre cele doua valori? valoarea la care a fost inre istrat la momentul dobandirii 2valoarea de intrare3 si valoarea actuala. (onform punctului 21 din ,e ulamentul le ii contabilitatii, reevaluarea se face doar in cazul in care e/ista re lementari le ale speciale in acest sens1#%. Desi pot fi incluse in rezerve, diferentele
1#"

4olosirea lor in acest scop nu este obli atorie, asociatii putand, teoretic, sa reface nivelul initial al capitalurilor proprii prin noi aporturi 1## Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului de rezerve insotita de o creditare a contului de capital social, ambele fiind conturi de pasiv 1#$ +nflatia fiind primul motiv 2desi aceasta nu este o crestere reala, ca efect al cererii si ofertei3 1#% Anterior modificarii 8e ii societatilor comerciale prin 8e ea nr. 1#192&&3, majorarea cu rezervele rezultate din reevaluare era optionala pentru societate. (onsideram ca ar trebui sa se revina la aceasta, atata timp cat majorarea ramane optionala si nu obli atorie

Page 64

pozitive rezultate din reevaluarea patrimoniului nu pot fi folosite pentru majorarea capitalului social 2art. 21& alin. 3 din 8e ea societatilor comerciale 3. +n urma reevaluarii, valoarea activului supus acestei proceduri creste. 'entru a mentine ec5ilibrul intre active si pasive 2care trebuie sa fie e ale3, diferenta rezultata in plus se inscrie in pasiv, mai e/act in partea de capitaluri proprii a bilantului, deoarece aceasta crestere profita asociatilor. De e/emplu, reevaluarea unei cladiri 2cont de activ 212 . constructii3 ce duce la cresterea valorii acesteia de la 1&&.&&& la 12&.&&& lei inseamna debitarea contului respectiv cu 2&.&&& lei. +n continuare, se crediteaza contul 1&" 2cont de pasiv . rezerve din reevaluare3 cu aceeasi diferenta de 2&.&&& lei. ,olul reevaluarii periodice 2nu si al majorarii capitalului social cu diferentele rezultate, majorare care, in prezent, nu este permisa 1#*3 este acela de a actualiza valorile activelor din patrimoniu, pentru o cat mai corecta si reala reflectare a capitalurilor proprii ale societatii. +n conditiile in care stabilirea valorii societatii pe baze economice si nu contabile nu este inca aplicata cu valoare de principiu1$&, sin ura o linda a societatii ramane bilantul, care trebuie deci sa se prezinte cat mai bine pentru ca societatea sa poata avea acces la credite.

2". .2

+ajorarea prin incorporarea beneficiilor

Beneficiul 2profitul3 reprezinta rezultatul pozitiv obtinut de o societate comerciala la sfarsitul unui e/ercitiu financiar, ca diferenta intre venituri si c5eltuieli. +nainte de plata impozitului le al, profitul este brut, iar dupa este net. <lterior prelevarii cotelor pentru constituirea si mentinerea rezervelor, adunarea enerala a asociatilor poate 5otari direct majorarea capitalului cu e/cedentul respectiv, in locul distribuirii acestuia catre asociati sub forma de dividende. Asadar, beneficiul inre istrat in bilantul contabil, fie aferent ultimului e/ercitiu financiar1$1, fie reportat de pe anii anteriori1$2 si evidentiat in conturile contabile aferente, va fi =trecut> in contul de capital social al societatii printr0o operatiune scriptica1$3. Deci, in locul dividendelor, asociatii primesc noi actiuni emise de societate, procedeu cunoscut si sub denumirea de plata a dividendelor sub forma de actiuni. +n urma majorarii cu beneficiile, fie direct, fie ulterior =trecerii> acestora prin rezerve, participarea asociatilor la capitalul social ramane nemodificata. Din punct de vedere fiscal, operatiunea este impozabila, fiind asimilata cu distribuirea de dividende. 8e ea societatilor comerciale mentioneaza majorarea prin incorporarea beneficiilor la art. 21& alin. 2.

1#* 1$&

(onform art. 21& alin. 3 teza finala din 8e ea societatilor comerciale (el putin de catre bancile comerciale, ca principali finantatori 1$1 +nscris in contul contabil de profit si pierdere 21213 1$2 +nscris in contul contabil rezultat reportat 211$3 1$3 Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului 2conturilor3 de plecare insotita de o creditare a contului de capital social, ambele fiind conturi de pasiv

Page 65

2". .3

+ajorarea prin incorporarea primelor legate de capital

'rimele le ate de capital sunt de mai multe tipuri, respectiv primele de emisiune, primele de aport, primele de fuziune si primele de divizare 1$! iar toate reprezinta diferenta 2in plus3 dintre valoarea nominala a actiunilor emise si pretul la care acestea au fost subscrise1$" 2ori primite de asociati in urma fuziunii sau divizarii3. 8a momentul emisiunii 2ori primirii3 titlurilor de participare, valoarea lor nominala se va inre istra in contul contabil de capital social iar primele le ate de capital aferente se vor inre istra distinct de acesta, si anume in contul contabil de prime alocat in functie de tipul 2izvorul3 primei. Desi 8e ea societatilor comerciale nu precizeaza e/pres, pentru identitate de ratiuni, dispozitiile referitoare la primele de emisiune sunt aplicabile si celorlalte tipuri de prime. Aceasta deoarece fuziunea si divizarea au ca efect majorarea, respectiv constituirea capitalului social, care majorare, respectiv constituire poate contine si o prima. 8e ea societatilor comerciale mentioneaza majorarea prin incorporarea beneficiilor la art. 21& alin. 2. (onform Normelor re istrului comertului, in vederea inre istrarii mentiunii de majorare prin incorporarea primelor le ate de capital, societatea trebuie sa depuna la re istrul comertului situatiile financiare si balanta insotitoare 2art. 13%31$#. Majorarea capitalului social cu valoarea primelor are loc prin =trecerea> acestora din contul contabil aferent 2in functie de tipul primei3 in contul contabil de capital social, printr0o operatiune scriptica1$$. +n urma operatiunii se emit noi actiuni, acestea fiind repartizate cu titlu ratuit tuturor asociatilor, proportional cu participarea acestora la capitalul social al societatii de la data operatiunii de majorare.

2". ."

+ajorarea prin compensarea 9conversia: creantelor

(ompensarea de creante este o cale de majorare a capitalului social prin care societatea 5otaraste ca, in loc de a0si plati o datorie catre un creditor al sau, indiferent de izvorul respectivei datorii 2act sau fapt juridic3, sa ofere acestuia in compensare actiuni9parti sociale nou emise. (ompensarea de creante apare in practica, precum si in unele acte normative1$%, sub denumirea de conversie. 8e ea societatilor comerciale mentioneaza majorarea prin incorporarea beneficiilor la art. 21& alin. 2.
1$!

'rimele de fuziune si de divizare 2prevazute la art. 2!1 lit. f din 8e ea societatilor comerciale3 reprezinta ec5ivalentul primei de emisiune in cazul majorarii, respectiv constituirii capitalului social ca urmare a fuziunii ori divizarii 1$" Desi 8e ea societatilor comerciale mentioneaza primele le ate de capital la art. 21& care re lementeaza majorarea de capital si la art. 2!1 lit. f care re lementeaza fuziunea si divizarea, nimic nu impiedica e/istenta primei de emisiune si la constituirea capitalului social 2in plus, capitalul social al persoanelor juridice noi rezultate in urma divizarii unei societati comerciale se constituie ca urmare a respectivei divizari, iar art. 2!1 lit. f mentioneaza posibilitatea constituirii capitalului cu prima de divizare3 1$# Depunerea situatiilor financiare este obli atorie pentru toate formele de majorare de capital prin reor anizarea bilantului, cu e/ceptia conversiei creantelor 1$$ Din punct de vedere contabil are loc o debitare a contului 2conturilor3 de plecare insotita de o creditare a contului de capital social, in acest caz ambele fiind conturi de pasiv

Page 66

Din punctul de vedere al ambelor parti, adica al societatii si al creditorului, compensarea de creante nu este decat o aplicare a compensatiei din dreptul comun, respectiv stin erea unor datorii reciproce e/istand simultan, datorii ce au ca izvor acte sau fapte juridice pre0 e/istente 2inclusiv obli atiuni3. (are sunt asadar cele doua datoriiJ 'e de0o parte, este datoria societatii fata de creditor, cu conditia ca aceasta sa fie certa si e/i ibila 28e ea societatilor comerciale nu mai pune conditia lic5iditatii creantei, adica un cuantum precis determinat1$*3. 'e de cealalta parte, subscrierea de noi titluri de participare de catre creditor da nastere la o datorie a acestuia din urma fata de societate, constand in plata titlurilor subscrise. Ne aflam deci in prezenta a doua datorii certe 2nefiind contestate3, e/i ibile1%& 2prima, conform actului sau faptului din care a izvorat, iar a doua, de la data subscriptiei3 si c5iar si lic5ide 2avand un cuantum precis determinat3, care se stin astfel reciproc, fiind intrunite conditiile compensatiei. Majorarea prin conversia creantelor in actiuni o consideram o modalitate 5ibrida din punct de vedere al surselor, e/terne si interne? astfel, pe de0o parte, operatiunea presupune o crestere a capitalurilor proprii 2intocmai ca si majorarea prin noi aporturi 1%13 si o reducere a datoriilor iar pe de cealalta parte, operatiunea nu presupune o finantare a societatii, ci doar o rearanjare a elementelor de pasiv. Astfel, la fel ca in cazul incorporarii de elemente de capitaluri proprii 2profit, prime si rezerve3, operatiunea are loc tot scriptic, contabil, prin =trecerea> contravalorii actiunilor, la valoarea de emisiune, din contul contabil de pasiv 2datorii catre terti 1%23 in care au fost inre istrate initial, in contul de capital social si, eventual de prime le ate de capital, daca subscriptia, ca latura a compensarii, a fost facuta cu prima. 2'. Reducerea capitalului social

,educerea capitalului social este modalitatea in care asociatii isi reduc particparea fie procentual, fie numeric. 'rocentual, reducerea de capital social desemneaza operatiunea de reducere a capitalului social in care unui asociat i se anuleaza titlurile de participare, astfel incat, dupa aceasta anulare, ajun e fie sa detina un procent de capital social mai mic 2raportat la capitalul social total3, fie isi pierde c5iar calitatea de asociat, in cazul anularii tuturor titlurilor sale. Numeric, reducerea de capital social desemneaza operatiunea in care tuturor asociatilor fie 2i3 li se anuleaza un numar de titluri de participare la capitalul social, proportional cu aceasta participare, fie 2ii3 se reduce valoarea nominala a tuturor titlurilor de participare, astfel ca, in ambele situatii, in urma
1$%

)<6 nr. 1&91**$ privind diminuarea blocajului financiar, publicata in M.)f. nr. $1922.&!.1**$, aprobata si modificata prin le ea nr. 1"91**$, publicata in M.)f. nr. 1$292%.&#.1**$ si in prezent abro ata prin 8e ea nr. !#*92&&2 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei financiare, publicata in M.)f. nr. "2*91*.&$.2&&2 1$* Desi aceasta conditie este implicita 1%& 'rin ajun ere la termen 2art. 1&12 alin. 2 (. (iv.3, prin renuntarea la termen de catre cel sau cei in favoarea caruia cur e termenul sau prin decaderea din termen 2art. 1!1% (. (iv.3 1%1 Actiunile nou emise se emit asadar catre subscriitor9subscriitori 2cand sunt mai multi3, adica fostul9fostii creditori 1%2 +n functie de izvorul datoriei, conturile au denumiri si numere diferite in cadrul 'lanului de conturi eneral 2e/p. =imprumuturi si datorii asimilate> . conturile din rupa 1# sau =furnizori> . cont !&13

Page 67

operatiunii, desi capitalul social se reduce ca valoare, participarea asociatilor la capitalul social ramane aceeasi ca inainte de reducere. (and reducerea se face prin anularea titlurilor, aceasta presupune o rascumparare a propriilor titluri de catre societatea emitenta1%3. Motivele reducerii capitalului social sunt urmatoarele, conform art. 2&$ din 8e ea societatilor comerciale? 2i3 scutirea de varsaminte a actionarilor 2asociatii trebuind sa plateasca inte ral partile sociale subscrise3, 2ii3 restituirea catre asociati a unei cote0parti din aporturile sociale1%!, 2iii3 pierderi, daca acestea scad sa reduca valoarea activelor nete 2cand ajun sub valoarea inre istrata a capitalului social, reducerea este obli atorie, urmata de completare sau lic5idare, in cazul cand reducerea duce capitalul social sub minimul le al3, 2iv3 retra erea unui asociat, in cazurile prevazute de le e si 2v3 e/cluderea unui asociat 2doar in societatea cu raspundere limitata3, in cazurile prevazute de le e1%". ,educerea capitalului social, indiferent de motive, se dispune numai de catre adunarea enerala a asociatilor, cu e/ceptia unor cazuri de retra ere sau e/cludere. Deoarece, prin reducerea capitalului social este afectat ajul eneral al creditorilor sociali, acestia se pot opune operatiunii. Dreptul de a face opozitie in instanta se poate e/ercita in termen de doua luni de la publicarea, in monitorul oficial, a 5otatarii adunarii enerale a asociatilor privind reducerea. 'ana la e/pirarea acestui termen, efectele reducerii capitalului sunt suspendate. 2 . !uziunea si divizarea societatilor comerciale

4uziunea si divizarea sunt cele doua forme de reor anizare voluntara a unei societati comerciale. Acestea sunt re lementate de art. 23% si urm. din 8e ea societatilor comerciale 4uziunea este operatiunea prin care doua sau mai multe societati comerciale se reunesc intr0una sin ura. ,eunirea se face 2i3 prin absorbirea unei9unor societati de catre o alta societate sau 2ii3 prin contopirea a doua sau mai multe societati pentru a alcatui o societate noua. Divizarea se face prin impartirea intre ului patrimoniu al unei societati, care isi inceteaza e/istenta, intre doua sau mai multe societati e/istente sau care i0au astfel fiinta. Divizarea poate avea loc 2i3 prin impartirea patrimoniului societatii divizate intre doua sau mai multe societati e/istente sau 2ii3 prin impartirea patrimoniului societatii divizate intre doua sau mai multe societati care i0au astfel fiinta.

1%3

-eoretic, procedura de rascumparare a propriilor titluri este re menentata doar pentru societatea pe actiuni 2art. 1&3I si urm. din 8e ea societatilor comerciale3 1%! 'revedere neaplicabila in societatile de capitaluri 1%" 7ezi infra nr. 2%

Page 6

'arti ale unei operatiuni de fuziune9divizare pot fi societati de forme diferite si de tipuri diferite, forma societatii9societatilor rezultate in urma operatiunii fiind la latitudinea societatilor implicate1%# +n toate cazurile, vointa societatilor cu privire la operatiune este vointa asociatilor fiecareia dintre acestea, luata in cadrul formal al adunarii enerale. 1fectele fuziunii9divizarii sunt urmatoarele? - dizolvarea, fara lic5idare, a societatii care isi inceteaza e/istenta si transmiterea universala sau cu titlu universal a patrimoniului sau catre societatea sau societatile beneficiare 2e/istente sau care iau fiinta3@ - in sc5imbul titlurilor de participare pe care le aveau la societatile care isi inceteaza e/istenta 2se divolva3 primesc titluri in societatea care beneficiaza de pe urma transmiterii patrimoniului 2sau a unei parti din acesta3 societatii dizolvate@ - societatea care preia patrimoniul 2sau parte din acesta3 a unei societati dizolvate preia si drepturi si obli atii 2sau parte din acestea3 ce au apartinut societatii dizolvate. 2$. 4izolvarea si lic;idarea societatilor comerciale

Dizolvarea si lic5idarea societatii comerciale este operatiunea in urma careia o societate comerciala isi inceteaza e/istenta, ca persoana juridica, din diverse motive, le ate sau nu de vointa asociatilor. (and este urmare a vointei asociatilor, dizolvarea si lic5idarea se numeste voluntara. (and aceasta se produce ca urmare a cererii creditorilor 2sau c5iar a debitorului insusi3 se numeste insolventa1%$ 2faliment, lic5idare judiciara3. 'rocedura dizolvarii 2inclusiv fuziune9divizare3 si lic5idarii voluntare este re lementata de 8e ea societatilor comerciale@ procedura falimentului este re lementata de 8e ea insolventei. Dizolvarea si lic5idarea sunt cele doua faze succesive ale incetarii e/istentei societatii. 'rima faza, dizolvarea, cuprinde operatii care declanseaza si pre atesc aceasta incetare. 8ic5idarea cuprinde operatiile de vanzare a tuturor activelor societatii si sumele obtinute se impart asociatilor, dupa ce in prealabil au fost platiti toti creditorii sociali@ societatea comerciala isi pastreaza personalitatea juridica pana la ultimul act de lic5idare. 8ic5idarea societatii se face de catre persoane specializate, membre ale unui corp profesional, denumiti practicieni in lic5idare 2lic5idatori3. Acestia raspund, pentru operatiunile de lic5idare, intocmai ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. Dizolvarea voluntara este re lementata de art. 22$ si urm. din 8e ea societatilor comerciale. 2&. Retragerea si e7cluderea asociatilor

+n cazul societatii cu raspundere limitata, asociatul se poate retra e 2art. 22# din 8e ea societatilor comerciale3? 2i3 in situatiile prevazute de actul constitutiv, 2ii3 cu acordul
1%#

+n cazul in care difera tipul societatii, respectiv partile sunt o societate pe actiuni listata si una de tip inc5is, societatea rezultata in urma fuziunii, respectiv societatile rezultate in urma divizarii, pot societati listate, daca indeplinesc criteriile pentru a fi considerate astfel de societati 1%$ ,eprezinta imposibilitatea comerciantului de a0si plati datoriile scadente cu sumele de bani disponibile

Page 6!

tuturor celorlalti asociati sau 2iii3 pentru motive temeinice1%%, in baza unei 5otarari judecatoresti. Asadar, daca primele doua cazuri de retra ere se fac amiabil, cea de0a treia presupune cenzurarea de catre instanta a motivelor de retra ere. 1/cluderea asociatului din societatea cu raspundere limitata intervine in urmatoarele cazuri 2art. 222 din 8e ea societatilor comerciale 1%*3? 2i3 atunci cand asociatul nu aduce aportul la care s0a obli at1*& si 2ii3 atunci cand asociatul0administrator savarseste, cu intentie, acte care cauzeaza societatii prejudicii, in beneficiul sau sau al altora. (onform art. 13! din 8e ea societatilor comerciale, in cazul societatii pe actiuni, actionarul se poate retra e doar in cazul in care acesta nu este de acord cu 5otararea adunarii enerale de? 2i3 sc5imbare a obiectului principal de activitate, 2ii3 mutarea sediului societatii in strainatate, 2iii3 sc5imbare a formei societatii sau 2iv3 fuziunea ori divizarea societatii1*1. +n toate situatiile, actiunile actionarului retras sunt dobandite c5iar de catre societate, acestea avand re imul prevazut de art. 1&3I si urm. din 8e ea societatilor comerciale3. ,etra erea actionarului dintr0o societate pe actiuni este o e/ceptie de la re ula ca acesta poate sa renunte la calitatea de actionar prin cesiunea actiunilor. 8a societatile admise la tranzactionare pe o piata or anizata, 8e ea pietei de capital mai prevede o procedura speciala de retra ere, cand e/ista un actionar detinand aproape intre capitalul social si actionari cu detineri intre "D si 1&D din capitalul social@ in acest caz, actionarii minoritari au atat dreptul, dar pot fi si obli ati sa0si vanda toate actiunile actionarului majoritar, la un pret ec5itabil1*2. Desi art. 2&# defineste acest caz de Bretra ereB, suntem de fapt in fata unei situatii de cumparare sau vanzare fortata. +n societatea pe actiuni, actionarul nu poate fi e/clus pentru nici un motiv, insa efectele anularii actiunilor pentru neplata produce aceleasi efecte ca si in cazul e/cluderii asociatului din societatea cu raspundere limitata. +n toate cazurile, societatea isi reduce capitalul social proportional cu partile sociale, respectiv actiunile anulate ce au apartinut asociatului retras sau e/clus, respectiv actionarului retras ori caruia i s0a aplicat sanctiunea anularii. Acesta din urma are dreptul la o suma de bani reprezentand contravaloarea partilor sociale, respectiv actiunilor anulate1*3, calculata fie prin acordul partilor, in societatea de persoane, fie prin e/perti/a, in cea de capitaluri.
1%%

'recum neintele eri rave intre asociati, care fac imposibila sau in reuneaza semnificativ functionarea societatii 1%* Acest articol contine si alte cazuri de e/cludere, aplicabile insa societatilor cu raspundere nelimitata 1*& Avand in vedere ca plata partilor sociale trebuie facuta inte ral la momentul subscriptiei, situatia in speta se refera la aporturile in natura nepredate societatii 1*1 Acest din urma motiv este circumstantiat in 8e ea pietei de capital 2art. 2!23, in sensul ca actionarii se pot retra e daca nu sunt de acord cu 5otararile adunarii enerale cu privire la fuziuni si divizari, daca acestea implica alocarea de actiuni ce nu sunt admise la tranzactionare pe o piata re lementata 1*2 Desi aceasta procedura de retra ere duce la pierderea calitatii de actionar in cele doua situatii, actiunile actionarului respectiv nu sunt dobandite c5iar de catre societate, precum in situatiile re lementate de 8e ea societatilor comerciale 1*3 'roportional cu partea de varsamant efectuata, in cazul anularii actiunilor pentru neplata

Page 7#

Page 7"

!unctionarea societatilor comerciale


2(. Consideratii introductive

'rin functionarea societatii intele em 5otararile pe care societatea le ia, la nivelul or anelor interne de decizie, cu privire la actele pe care urmeaza sa le inc5eie, in calitate de subiect de drept distinct de asociatii sai, precum si raporturile dintre asociati, ori intre acestia, pe de0o parte, si societate, pe de alta parte1*!. Daca, in ceea ce priveste capitalul social, aporturile, subscriptia si varsamantul etc. re ulile aplicabile celor doua forme societare sunt, cu mici e/ceptii1*", aceleasi, in cazul functionarii societatii sunt destul de diferite la cele doua forme societare studiate? societatea pe actiuni si societatea cu raspundere limitata. 30. 4repturile conferite de tilurile de participare

-itlurile de participare confera detinatorului 2asociatului3 atat drepturi patrimoniale, cat si nepatrimoniale. Drepturile patrimoniale incorporate de titluri, conform 8e ii societatilor comerciale, sunt? dreptul la dividende, dreptul la partea ramasa dupa lic5idarea activelor societatii si dreptul de preferinta. 'e lan a acestea, alte drepturi pot rezulta din actul constitutiv sau intele erea partilor1*#. Drepturile neptrimoniale incorporate de actiuni, conform aceleiasi 8e i a societatilor comerciale, sunt? dreptul de a participa la sedintele adunarii enerale a asociatilor, dreptul de a convoca, in anumite conditii, adunarea enerala a asociatilor, dreptul de vot si dreptul la informare si cel de control1*$. Dividendul reprezinta creanta asociatului asupra societatii in care detine titluri de participare, e/primata ca si cota0parte din profitul respectivei societati. 'rofitul distribuit poate fi aferent e/ercitiului financiar inc5eiat sau reportat de la e/ercitii financiare anterioare 2ramase nedistribuite ori nerepartizate pentru alte destinatii3. Distribuirea se decide de catre adunarea enerala 2ordinara, in cazul societatii pe actiuni3 si se face in proportional cu participarea asociatilor la capitalul social, daca actul constitutiv nu prevede alte cote 2art. "$ alin. 2 din 8e ea societatilor comerciale3. +n toate cazurile, este nula clauza prin care un asociat primeste dividende in lipsa profitului sau isi asuma toate dividendele, aceasta clauza fiind denumita =clauza leonina>1*%. 'artea ramasa in urma lic5idarii reprezinta creanta asociatului asupra societatii dizolvate in temeiul caruia acesta poate participa la distribuirea sumelor obtinute in urma lic5idarii
1*!

+n ceea ce priveste modificarile capitalului social intervenite pe parcursul e/istentei societatii, acestea au fost tratate anterior 2vezi supra nr. 33, respectiv 3!3 1*" 'recum cele aplicabile societatilor pe actiuni public detinute 1*# (um ar fi dreptul de preferinta la cesiunea de actiuni sau dreptul de a participa la o vanzare de actiuni 1*$ Dreptul de a fi ales in or anele de conducere ale societatii nu il consideram a fi un drept derivand din titluri, atata vreme cat orice persoana, fizica sau c5iar juridica, poate fi aleasa intr0un astfel de or an 2in cazul societatilor listate, e/istenta si a unor membri independenti este c5iar obli atorie3 1*% De la partea leului, din fabula cu impartirea prazii intre animale

Page 72

activul social, dupa plata creditorilor sociali. 'artea ramasa in urma lic5idarii se distribuie asociatilor proportional cu participarea acestora la capitalul social, daca actul constitutiv nu prevede alte cote. 1ste nula stipulatia ca un asociat va beneficia de intre ul activ ramas, respectiv ca altul nu va beneficia de nimic, aceasta fiind considerata tot o clauza leonina. Dreptul de vot este dreptul nepatrimonial in temeiul caruia un asociat isi e/prima pozitia =pentru> sau =impotriva> unei probleme supuse dezbaterii, in cadrul unei sedinte a adunarii enerale a asociatilor1**. ,ezultatul votului este majoritar =pentru> sau majoritar =impotriva> problemei supuse votului si poate fi e/primat personal sau prin reprezentare 2mandat3. Dreptul la informare si dreptul de control sunt drepturi ale asociatului 2in principiu, actionarului minoritar, acolo unde e/ista un actionar majoritar 2&&3 de a fi informat asupra activitatii societatii, inclusiv asupra 5otararilor ce o privesc, asupra administrarii acesteia si a rezultatelor economice obtinute. Dreptul la informare si control poate fi e/ercitat in cadrul adunarii enerale, dar si individual. 31. %rganele societatii

4iind persoana juridica, unul din elementele definitorii ale personalitatii juridice a unei societati este e/istenta or anelor sale decizionale. Aceasta deoarece, spre deosebire de persoana fizica, persoana juridica este o fictiune a le ii si, neavand o e/istenta materiala, rolul vointei societare este inlocuita de vointa persoanelor fizice ce alcatuiesc or anele sale. )r anele societatii sunt de patru feluri? - or anul deliberativ, reprezentat de adunarea enerala a asociatilor@ - or anul de suprave 5ere, reprezentat de membrii consiliului de administratie ai societatii pe actiuni de dimensiuni mari or anizata in sistem unitar, respectiv de membrii consiliului de suprave 5ere, in cazul societatii pe actiuni or anizata in sistem dualist@ - or anul e/ecutiv 2mana erial3, reprezentat de directorii societatii, in cazul societatii pe actiuni de dimensiuni mari or anizata in sistem unitar, respectiv de directorat, in cazul societatii pe actiuni or anizata in sistem dualist@ - or anul de control, reprezentat de cenzorii, respectiv auditorii societatii, dupa caz. +n cazul societatii de mici dimensiuni, inclusiv societatea pe actiuni, or anul de suprave 5ere si or anul e/ecutiv sunt comasate sub forma or anului de conducere si administratie format din administratori 2fie intr0un consiliu, cand sunt mai multi, fie un administrator unic3.
1** 2&&

(u e/ceptia cazurilor de conflict de interese, abtinerile ec5ivaleaza cu votul =impotriva> 'rin consacrarea le islativa a acestui drept s0a urmarit restran erea posibilitatii actionarului majoritar sa abuzeze de pozitia sa in societate, in detrimentul actionarilor minoritari 2vezi 7ictor -anasescu in )ctavian (apatina,7ictor -anasescu, coordonatori . op. cit., vol. +., p. 1$!3

Page 73

31.1

Adunarea generala

Adunarea enerala este or anul format din totalitatea persoanelor . fizice sau juridice . care au calitatea de asociat intr0o societate comerciala. +n functie de forma juridica a societatii, adunarea enerala poarta denumiri specifice@ in speta, in cazul societatii pe actiuni, aceasta se numeste adunare enerala a actionarilor 2actionarii fiind asociatii societatii pe actiuni3. +n cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, asociatul respectiv indeplineste rolul adunarii enerale a asociatilor. .%5A8
+n acest curs, prin =adunare enerala a asociatilor> vom intele e atat adunarea enerala a asociatilor unei societati cu raspundere limitata, dar si adunarea enerala a actionarilor unei societati pe actiuni, daca in conte/t nu se prevede altfel in mod e/pres.

Adunarea enerala a asociatilor este forul deliberativ al unei societati comerciale si reprezinta vointa sa suprema. 'este aceasta vointa nu poate sa treaca nici unul din celelalte or ane ale societatii, acestea din urma subordonandu0se toate adunarii enerale sau raportandu0i acesteia. 31.1.1 !elurile adunarii generale

+n functie de atributiile ce cad in competenta adunarii enerale, aceasta este de doua feluri? 2i3 ordinara si 2ii3 e/traordinara. .%5A8
Aceasta deosebire este specifica numai societatii pe actiuni@ de aceea, cand vom folosi termenii =adunare enerala ordinara> sau =adunare enerala e/traordinara>, ne vom referi e/clusiv la adunarea enerala a actionarilor.

+ntre cele doua feluri de adunari nu e/ista subordonare sau, altfel spus, nu se poate spune ca 5otararile ce cad in competenta uneia sunt mai importante decat cele care cad in competenta celeilalte. Diferenta dintre ele este data de faptul ca, asa cum su ereaza si denumirile diferite ce le poarta, adunarea enerala ordinara delibereaza asupra problemelor repetitive si care apar in viata societatii cel putin o data pe an, spre deosebire de adunarea enerala e/traordinara care delibereaza asupra unor probleme care apar in mod deosebit, daca apar. Adunarea enerala e/traordinara nu poate lua 5otarari ce tin de adunarea ordinara sau invers, orice dero are statutara de la aceasta re ula constand in transferul de atributii de la o adunare la cealalta 2pentru a beneficia de conditiile diferite de cvorum si majoritate cu care se adopta 5otararile in cadrul celor doua feluri de adunari3 fiind nula2&1.

2&1

notiunile de cvorum si majoritate sunt definite in cadrul sectiunii nr. 31.3

Page 74

31.1.2

Competenta adunarilor generale

Sunt de competenta adunarii enerale ordinare a actionarilor, conform art. 111 alin. 2 din 8e ea societatilor comerciale, urmatoarele 5otarari? - discutarea, aprobarea, modificarea situatiilor financiare sau oricarui raport financiar0 contabil pre atit la cererea adunarii enerale sau a oricarui creditor, dupa luarea Kn considerare a rapoartele administratorilor si cenzorilor9auditorilor financiari @ - autorizarea distribuirii de dividende catre actionari @ - evaluarea activitatii membrilor or anului administrativ2&2@ - alea erea membrilor or anului de suprave 5ere si a celui de control, precum si revocarea acestora, oricLnd considera oportun@ - aprobarea remuneratiei si arantiei membrilor or anului administrativ si a cenzorilor@ - stabilirea bu etului de venituri si c5eltuieli si a pro ramului de activitate 2planului de afaceri3 pentru e/ercitiul financiar urmator@ ajarea, inc5iderea sau desfiintarea uneia sau mai multora dintre unitatile societatii2&3. Sunt de competenta adunarii enerale e/traordinare a actionarilor, conform art. 113 din 8e ea societatilor comerciale, urmatoarele 5otarari? - majorarea sau reducerea capitalului social@ - modificarea obiectului de activitate al societatii@ - modificarea formei juridice a societatii@ - mutarea sediului social al societatii@ - fuziunea sau divizarea societatii@ - infiitarea sau desfiintarea de sedii secundare fara personalitate juridica 2sucursale, puncte de lucru, a entii etc.3@ - dizolvarea si lic5idarea societatii @ - emiterea de obli atiuni@ - conversia actiunilor dintr0o cate orie in alta2&!@ - conversia unei cate orii de obli atiuni in alte cate orie sau in actiuni@ - orice modificare a actului constitutiv@ - orice alta 5otarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii enerale e/traordinare2&". +n cazul societatii cu raspundere limitata, le ea nu face diferenta intre adunare ordinara sau e/traordinara, art. 1*! din 8e ea societatilor comerciale enumerand atributiuni care, in cazul societatii pe actiuni, se re asesc fie in competenta adunarii ordinare, fie in competenta adunarii e/traordinare. Astfel, sunt de competenta adunarii enerale a asociatilor urmatoarele 5otarari?
2&2

(onsiliul de administratie sau consiliul de suprave 5ere, in functie de or anizarea societatii in sistem unitar sau dualist 2&3 'rin unitate consideram ca se intele e un sediu secundar cu personalitate juridica 2filiala3 2&! (ele doua cate orii de actiuni prevazute de 8e ea societatilor comerciale sunt actiunile ordinare si preferentiale. Acestea din urma dau dreptul titularului la un drept preferat la distribuirea de dividende 2inaintea oricarei alte repartizari a profitului3, in sc5imb nu dau drept de vot 2&" 'revazuta de le e 2precum reintre irea capitalului social sau inc5eierea de acte de dispozitie avand ca obiect active ale societatii care depasesc jumatate din valoarea contabila a activelor acesteia3 sau in actul constitutiv 2de e/emplu, introducerea cererii de aplicare a procedurii insolventei3

Page 75

aprobarea situatiilor financiare anuale si stabilirea repartizarii profitului net@ desemnarea administratorilor si cenzorilor9auditorilor financiari, revocarea lor si descarcarea acestora de estiune@ urmarirea administratorilor si9sau cenzorilor9auditorilor financiari pentru daunele pricinuite societatii@ modificarea actului constitutiv@ orice alta 5otarare pentru care 8e ea societatilor comerciale cere aprobarea 5otararii adunarii enerale, ordinare sau e/traordinare, a actionarilor, cu e/ceptia celor care sunt proprii doar societatilor pe actiuni 2in principiu, cele care sunt incompatibile cu caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata2&#3. Convocarea adunarilor generale

31.2

Sedintele adunarilor enerale ale asociatilor se convoaca ori de cate ori este nevoie, cu e/ceptia adunarii enerale ordinare anuale 2atat a actionarilor cat si si a asociatilor3 care, in mod obli atoriu, trebuie sa aiba loc in cel mult cinci luni de la inc5eierea e/ercitiu financiar. Motivele obli atorii ale convocarii adunarii ordinare sunt? 2i3 discutarea situatiilor financiare pentru a fi depuse apoi la unitatile ANA4 2&$@ 2ii3 alea erea membrilor or anului de suprave 5ere si a celui de control, neputand functiona fara acestia@ 2iii3 repartizarea eventualului profit rezultat la sfarsitul unui e/ercitiului financiar 2&% s.a. Asadar, dupa cum se observa, interesul adoptarii 5otararilor ce tin de competenta adunarii enerale ordinare depaseste nivelul de interes al societatii si asociatilor, implicand or anul fiscal sau toti tertii care, de e/emplu, vor sa stie situatia patrimoniala a societatii. +n cazul adunarii enerale e/traordinare, c5iar daca 5otararea este importanta, poate c5iar vitala pentru societate, aceasta nu depaseste nivelul de interes al societatii si al asociatilor acesteia. (onvocarea sedintei adunarii enerale se face pentru ambele forme societare de catre administratori sau directorat, cu respectarea termenelor si formalitatilor de publicare9instiintare prevazute de le e. 1a poate fi ceruta si de asociatii care detin, separat sau impreuna, cel putin "D din capitalul social 2art. 11* din 8e ea societatilor comerciale3. De asemenea, asociatii care detin acelasi procent minim pot solicita introducerea unor puncte suplimentare pe ordinea de zi a unei adunari deja convocate 2art. 11$I din 8e ea societatilor comerciale3. 31.3 5inerea sedintelor, adoptarea ;otararilor si punerea acestora in e7ecutare

Sedinta adunarii enerale se tine in locul prevazut in convocator 2&*, la sedinta putand participa asociatii care detin aceasta calitate la data de referinta. Aceasta din urma este o
2&# 2&$

'recum cele le ate de obli atiuni si de cate oriile 2clasele3 de titluri de participare (are, la randul lor, le trimit mai departe, in forma electronica, ,e istrului (omertului 2&% ,epartizarea sub forma distrubuirii de dividende trebuie sa fie e/presa, altfel profitul reportandu0se 2&* (and actul constitutiv permite, altfel acestea se tin la sediul societatii 2art. 11& alin. 2 din 8e ea societatilor comerciale3

Page 76

data calendaristica stabilita de catre administratori9directorat si mentionata in convocator. 'entru a se putea lua in mod valabil, 5otararile adunarii enerale trebuie sa indeplineasca cerintele de cvorum si majoritate cerute de le e. 'rin cvorum se intele e prezenta unor asociati reprezentand un anumit procent de capital social21&, raportat la intre capitalul social, prezenta fara de care adunarea nu se poate intruni si nu poate delibera in mod valabil. 'rin majoritate se intele e jumatate plus unu din voturile e/primate in adunarea enerala a asociatilor, voturi raportate fie la covrum, adica la partea de capital reprezentat de asociatii prezenti 2majoritate relativa sau simpla3, fie la intre capitalul social 2majoritate absoluta3. +n cazul in care anumite 5otarari trebuie luate cu majoritate absoluta, mentionarea unui cvorum este inutila. Societatea comerciala ia decizii in cadrul adunarii enerale pe principiul majoritatii, minoritatea fiind obli ata sa respecte 5otararile luate de majoritate cu respectarea le ii. +n cazul in care o 5otarare este nele ala sau nestatutara 2nu si inoportuna3, asociatii minoritari care au votat impotriva sau nu au fost prezenti pot cere instantei de judecata anularea ei. 'entru a fi opozabile tertilor, 5otararile adunarii enerale se publica in monitorul oficial, in termen de 1" zile de la adoptare 2art. 131 alin. ! din 8e ea societatilor comerciale3. De la data publicarii incepe sa cur a si termenul in care 5otararile nele ale sau nestatutare ale adunarii pot fi atacate in instanta de catre asociatii care au votat contra sau care au fost absenti 2art. 132 alin. 2 din 8e ea societatilor comerciale3. +n cazul in care instanta anuleaza 5otararea, aceasta inceteaza sa0si mai produca efecte retroactiv, ca si cum nu ar fi e/istat niciodata 2daca acest lucru este posibil fara a vatama drepturi obtinute in mod le itim in aceasta perioada3. )data cu cererea de anulare, asociatii petenti pot cere instantei si suspendarea 5otararii, pana la pronuntarea unei decizii cu privire la cererea de anulare. 32. #upraveg;erea, administrarea si conducerea societatii

Administrarea si conducerea societatii inseamna stabilirea politicii enerale, economice si functionale a societatii, in limita le ii si a 5otararilor or anelor societare superioare. Suprave 5erea inseamna ale erea, verificarea si revocarea conducerii e/ecutive a societatii 2atunci cand aceasta este separata de suprave 5ere3 si raportarea catre or anul superior decizional 2adunarea enerala3 a rezultatelor acestui proces. ) societate pe actiuni de mari dimensiuni, unde suprave 5erea este separata de conducerea 2e/ecutiva3 a societatii adopta fie sistemul de or anizare unitar, fie cel dualist. +n cadrul sistemului unitar membrii or anului de suprave 5ere formeaza un consiliu de administratie iar in cadrul celui dualist un consiliu de suprave 5ere. Ambele, la fel ca si adunarea enerala, tin sedinte in urma unor convocari si iau decizii in conditii de cvorum si majoritate, decizii care pot fi, bineinteles, cenzurate de adunarea enerala 2nu si de instanta de judecata, direct3.
21&

Sau de drepturi de vot

Page 77

Daca adunarea enerala decide in problemele importante ale societatii, conform le ii si actului constitutiv, in privinta celorlalte probleme importante, dar care nu sunt de competenta adunarii enerale, decide consiliul de administratie, respectiv consiliul de suprave 5ere sau directoratul, in functie de sistemul de or anizare adoptat. Membrii or anului de suprave 5ere sau de administrare si conducere sunt desemnati de catre adunarea enerala pentru o perioada determinata. 'oate avea aceasta calitate orice persoana, daca nu este decazuta din dreptul de a detine o astfel de functie 211. 1le sunt, in eneral, impuse de detinatorii majoritatii capitalului social si reprezinta interesele acestora din urma in societate, cu conditia ca acestea sa nu fie contrare c5iar interesului societatii insasi. ,e ulile care le uverneaza activitatea sunt cele de la mandat, putand fi deci revocati oricand212. Durata mandatului nu poate fi mai mare de ! ani insa sunt reeli ibili. +n plus, ei nu pot detine concomitent mai mult de " mandate213. )peratiunile determinate denumite eneric conducere a societatii sunt cele care se produc zi cu zi, in cazul societatilor care depasesc stadiul de antreprenoriat, acestea fiind in sarcina directorilor. (and sunt mai multi, acestia formeaza impreuna mana ementul sau conducerea 2e/ecutiva3 a societatii. (onducerea societatii este e/ercitata prin dele are de competenta din partea administratorilor catre directori, in sistemul unitar21! iar de catre directorat ope legis, in cel dualist21". Mana erii sunt profesionisti in domeniul lor si dau socoteala in mod direct membrilor or anului de suprave 5ere. +n sistemul unitar, mana erii poarta denumirea le ala de directori si pot fi numiti si din randul administratorilor@ in acest caz administratorul in cauza poarta denumirea le ala de administrator e/ecutiv 21#. Mana erii mai sunt denumiti si directori, directori e/ecutivi sau conducatori 2in functie de marimea societatii sau domeniul de activitate3@ in sistemul dualist mana erii sunt denumiti membri ai directoratului. ,e ulile care uverneaza atat activitatea directorilor, la societatile pe actiuni or anizate in sistemul unitar, cat si a membrilor directoratului, in sistemul dualist, sunt cele ale contractului de mandat21$. De aceea ei pot fi revocati oricand21% de catre consiliul de administratie, respectiv cel de suprave 5ere21*. Atributiile mana erilor, intre ei, precum si intre ei, pe de0o parte, si fata de administratori, respectiv membrii consiliului de suprave 5ere, pe de cealalta parte, difera atat la nivel le al cat si practic de la o forma societara la cealalta. Astfel, in cazul societatii de dimensiuni mici22& 2in eneral cu raspundere limitata3, mana erii sunt, de cele mai multe
211

+n speta, persoanele care au fost condamnate pentru infractiuni economice sau care, din motivele prevazute de le e, au cazier fiscal 212 +n cazul revocarii intempestive ei sunt indreptatiti la daune0interese 213 1/ceptie facand cel care detine cel putin un sfert din actiunile societatii unde isi e/ercita mandatul 21! Art. 1!3 alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale 21" Art. 1"3I alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale 21# Art. 13%I alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale 21$ ,emuneratia obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata, din punct de vedere fiscal, veniturilor din salarii 21% +n cazul revocarii intempestive ei sunt indreptatiti la daune0interese 21* Daca au fost insa numiti direct de catre adunarea enerala a actionarilor, numai acest or an societar ii poate revoca 22& +ntreprindere mica sau mijlocie, micro0intreprindere

Page 7

ori, c5iar administratorii societatii si, in acelasi timp, si fondatori ori asociati . deci fac atat acte de conducere 2mana ement3, cat si acte de administrare a societatii, fara ca le ea sa prevada o incompatibilitate intre calitatea de director 2e/ecutiv3 si cea de administrator. De altfel, la nivelul unei societati mici, actele de administrare si actele de conducere 2mana ement3 se intrepatrund pana la confuziune. Dimpotriva, in cazul societatii de mari dimensiuni, calitatea de mana er este, in principiu, diferita de cea de administrator. +n cadrul formei societare a societatii pe actiuni, principala diferenta dintre membrii consiliului de administratie, respectiv cei ai consiliului de suprave 5ere, pe de0o parte si mana eri, pe de cealalta parte este aceea ca cei dintai stabilesc directiile principale de activitate si de dezvoltare a societatii, dele and atributiile e/ecutive catre cei din urma si suprave 5indu0i pe acestia 221, cei dintai reprezentand astfel doar veri a de le atura intre actionari si mana ement. +n marile societati de capitaluri, asociatii 2actionarii3 depind de membrii consiliului de administratie, respectiv de suprave 5ere care, fiind mai aproape de miezul problemei, pot veni cu solutii. 4acand o paralela cu re ulile constitutionale, adunarea enerala a asociatilor ar fi electoratul, consiliul de administratie sau de suprave 5ere ar fi parlamentul, iar mana ementul ar fi uvernul. Asa cum nu electoratul este cel care sanctioneaza in mod direct uvernul, ci parlamentul, pe calea motiunii de cenzura, asa nici actionarii nu intervin in mod direct in mana ementul societatii, lasand acest lucru pe seama membrilor consiliului. De aceea, o sarcina reprezentand mai mult decat o simpla rutina pentru membri consiliului este aceea de a monitoriza activitatii mana ementului nu numai in raport cu performantele financiare ale societatii, dar si cu modul in care societatea serveste intereselor clientilor, isi motiveaza an ajatii sau casti a sprijinul autoritatilor publice222. 33. Controlul gestiunii 9administrarii: societatii

(ontrolul activitatii societatii este e/ercitat de cenzori sau auditori, al caror rol este de a informa adunarea enerala, statul si creditorii asupra acestei activitati. 'e cand auditorii sunt, in mod obli atoriu, profesionisti, membri ai unui corp profesional, cenzorii pot fi si persoane desemnate din randul asociatilor. 33.1 Cenzorii

+n societatea pe actiuni, e/istenta comisiei de cenzori formata din cel putin trei persoane avand calitatea de membru 2si inca unul avand calitatea de supleant2233 este obli atiorie. +n toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. +n societatile cu raspundere limitata, numirea cenzorilor este obli atorie atunci cand numarul asociatilor trece de 1".
221

(onform art. 1!2 din 8e ea societatilor comerciale, acestia stabilesc si sistemul contabil si de control financiar si aproba planificarea financiara 222 +bidem 223 ,olul supleantului este acela de a inlocui un membru plin daca acesta nu isi poate e/ercita mandatul, din diverse motive

Page 7!

(enzorii sunt alesi de adunarea enerala pentru un mandat de 3 ani ce poate fi reinnoit 2art. 1"* din 8e ea societatilor comerciale3. (enzorii pot fi persoane fizice sau juridice, asociati sau nu@ cenzorul e/pert contabil nu poate fi asociat. 8e ea prevede anumite incompatibilitati pentru cenzori. Nu pot fi asadar cenzori persoanele care au o anumita relatie cu administratorii, si anume? 2i3 cele aflate in relatii de casatorie, rudenie sau afinitate pana la radul +7 inclusiv, 2ii3 cele care primesc orice fel de remuneratie de la societate 2alta decat pentru activitatea de cenzorat3, de la administratori sau de la terti aflati in relatii contractuale sau de concurenta cu societatea, 2iii3 persoanele carora le este interzisa functia de administrator, membru al consiliului de suprave 5ere ori al directoratului si 2iv3 persoanele cu atributii de inspectie fiscala sau control operativ din Ministerul 4inantelor 'ublice. -emeiul incompatibilitatii este fie cel al conflictului de interese, fie cel al moralitatii. (onform art. 1#3 din 8e ea societatilor comerciale, controlul cenzorilor consta in suprave 5erea estiuni societatii, verificarea le alitatii si acuratetii situatiilor financiare, verificarea tinerii re ulate a re istrelor si a corectitudinii evaluarii elementelor patrimoniale, evaluare prezentata in situatiile financiare. 7erificarea sitiatiilor financiare se face de catre cenzori lucrand impreuna si rezultatul face obiectul unui raport ce le insoteste, pentru a fi astfel supuse votului adunarii enerale a asociatilor. +ndividual, cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor sau adunarii enerale22! nere ulile sesizate cu privire la conducerea si administrarea societatii. +n acest scop, cenzorii9auditorii pot solicita de la administratori si mana eri informatii cu privire la orice fel de operatiuni. De asemenea, cenzorii pot fi si sesizati de catre orice asociat9actionar, verificarea fiind obli atorie daca actionarul 2sau actionarii, actionand impreuna3 detine cel putin "D din capitalul social. 33.2 Auditorii

(onform art. 1#& alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale, situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obli atiei le ale de auditare, precum si cele care adopta sistemul dualist trebuie auditate de catre auditori financiari. Art. 2"% din 8e ea pieMei de capital prevede ca situatiile financiar0contabile ale oricarei entitati supuse autorizarii, suprave 5erii si controlului AS4 trebuie sa fie verificate si certificate de auditorii financiari. +n plus, toate aceste societati sunt obli ate sa isi or anizeze si audit intern 2auditorii financiari fiind denumiti in acest caz, prin contrast cu cei interni, auditori e/terni3. Auditorul este persoana fizica sau juridica ce dobandeste aceasta calitate in conditiile le ii si re lementarilor emise de or anizatia profesionala colectiva care coordoneaza, autorizeaza si suprave 5eaza in numele statului22" activitatea de audit. Aceasta

22! 22"

Nu si actionarilor, individual )r aizatia ne2mai3fiind subordonata Ministerului 4inantelor 'ublice

Page #

or anizatie este (amera Auditorilor 4inanciari din ,omania, persoana juridica de utilitate publica fara scop lucrativ. Activitatea de audit, in special cel financiar 2e/tern3, este diferita atat de cea de cenzor, cat si de cea de contabil. 4ata de cenzori, care pot sau nu sa fie persoane specializate, auditorii sunt in mod obli atoriu specialisti, membri ai respectivei or anizatii profesionale. 4ata de contabili, auditorii au un mandat in a carui e/ercitare se bucura de independenta fata de societate. De asemenea, ei sunt independenti si fata de orice autoritate a statului, fiind supusi numai principiului obiectivitatii si inte ritatii profesionale. +ndependenta auditorilor presupune interdictia acestora de a se afla in raporturi de munca sau civile cu societatile auditate sau de a avea alte interese materiale directe sau indirecte cu acestea din urma, cu e/ceptia onorariilor cuvenite pentru activitatea prestata in calitate de auditor. Activitatea de audit este re lementata de )<6 nr. *&92&&%, aprobata prin 8e ea nr. 2$%92&&%22#, cu modificarile si completarile ulterioare. Auditul financiar reprezintN activitatea de e/aminare, Kn vederea e/primNrii de cNtre auditorii financiari, a unei opinii asupra situaMiilor financiare anuale sau anuale consolidate, Kn conformitate cu standardele internationale de audit 2I!A322$. (ate oriile de entitati care sunt obli ate sa contracteze activitatea de audit, in vederea auditarii situatiilor lor financiare in conformitate cu standardele de audit, se stabilesc de catre Ministerul 4inantelor 'ublice in acord cu 'ro ramul de implementare a re lementarilor contabile armonizate cu Directiva a +70a $%9##& a (omunitatii 1conomice 1uropene si cu Standardele de ,aportare 4inanciara 2+4,S22%3. Acestea din urma fac obiectul )rdinul Ministrului 4inantelor nr. 3&""92&&*, cu modificarile si competarile ulterioare, act normativ care obli a a entii economici sa0si intocmeasca situatiile financiare in conformitate cu standardele internationale de audit, atunci cand depasesc limitele a doua din urmatoarele trei criterii 2i3 total active? 3.#"&.&&& 1<,, 2ii3 cifra de afaceri neta? $.3&&.&&& 1<, si 2iii3 numar mediu anual de salariati? "&, precum si urmatoarele entitati? societatile comerciale administrate in sistem dualist, societatile listate si persoanele juridice de interes public22* si alte entitati desemnate de le e. +n afara a entilor economici obli ati sa raporteze financiar conform actului normativ mai sus mentionat, nimic nu0i interzice oricarui alt a ent economic, indiferent de forma de or anizare, de a0si audita e/tern situatiile financiare. +n toate aceste cazuri, auditul se face de catre firme specializate, multinationale sau auto5tone, la activitatea respectiva
22# 22$

'rin care s0a transpus Directiva 2&&#9!39(1, ce reprezinta le islatia comunitara in materie Sunt elaborate 2si reevaluate periodic3 de (onsiliul pentru Standarde +nternationale de Audit si Asi urare 2IAA!"3 din cadrul 4ederatiei +nternationale a (ontabililor 2IFAC3 22% (unoscute si sub numele de Standarde +nternationale de (ontabilitate 2+AS3, sunt dezvoltate de catre board-ul (omitetului +nternational pentru Standarde de (ontabilitate. ,oulul acestora este acela de a uniformiza modul de intocmire si verificare a situatiilor financiare, in conte/tul lobalizarii. +4,4 au fost adoptate pana in prezent de Australia, (anada, <niunea 1uropeana, +ndia, ;aponia, Muntene ru, 'aAistan, ,usia, Sin apore, Africa de Sud, -aiCan si -urcia 22* +n speta, institutiile de credit si institutiile financiare nebancare, societatile de asi urare0reasi urare, societatile de pensii, societatile de investitii financiare, societatile de administrare de active si or anismele de plasament colectiv

Page "

participand o intrea a ec5ipa care sa culea a date, sa analizeze si sa interpreteze aceste date. Spre deosebire de auditul financiar 2e/tern3, auditul intern in domeniul financiar este o activitate de e/aminare obiectiva a ansamblului activitatii societatii in scopul furnizarii, catre mana ement sau supreve 5etori, a unei evaluari asupra unor riscuri. (a si cenzorii, ei au pot cere informatii cu privire la operatiunile societatii si pot intocmi rapoarte. Acestea sunt utile nu numai mana ementului, suprave 5etorilor sau adunarii enerale, ci si auditorilor e/terni. Auditul intern este realizat de persoane care detin calitatea de auditor financiar insa acestea lucreaza pentru societate. 3". 5ransferul titlurilor de participare

-ransferul titlurilor de participare reprezinta transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora, indiferent de tip, in modalitatile stabilite de le e, in functie de forma sau tipul societatii emitente. +n toate cazurile, atunci cand transmiterea se face prin acte inter vivos, actul are caracter contractual. Dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare nominative se transmite prin declaratie a cedentului si cesionarului in re istrul asociatilor, respectiv actionarilor emitentului si prin mentiunea facuta pe fiecare titlu 2in cazul in care acestea sunt emise in forma materiala3. Desi ur ca, fiind supletive, aceste re uli pot fi inlocuite sau dublate 2la ambele forme societare3 de un contract de cesiune 23& inc5eiat in forma scrisa care cuprinde toate elementele de valabilitate a unui contract, inclusiv pretul 2in cazul cesiunii cu titlu oneros3, ca parte a obiectului contractului. 4iind insa un element confidential in multe cazuri, acesta ramane necunoscut atat societatii emitente, cat si celorlalti terti, cea dintai luand la cunostinta despre transfer fie prin notificarea cesiunii 2in cazul in care actul constitutiv permite3, fie prin intermediul declaratiei din re istrul asociatilor9actionarilor, iar cei din urma prin eventuala mentiune facuta la re istrul comertului. Normele re istrului comertului prevad insa, in cazul transferului partilor de interes si partilor sociale, ca, pe lan a 5otatarea adunarii enerale a asociatilor, trebuie depusa si cesiunea in ori inal231. +n cazul societatilor pe actiuni, mentiunea in re istrul comertului privind modificarea actionariatului unei societati pe actiuni nu este obli atorie, dar daca totusi se solicita, aceasta se inscrie in re istrul comertului in baza e/trasului din re istrul actionarilor, certificat de un reprezentant al or anului de administratie al societatii232. 8ipsa informarii formale a societatatii, respectiv a re istrului comertului, are aceleasi efecte ca in dreptul comun, respectiv inopozabilitatea fata de societate, respectiv fata de alti terti a transferului, altfel transferul fiind perfect valabil intre parti de la data acordului de vointa, conform dreptului comun. 4ormalitatile de inscriere a cesiunii sunt edictate in
23&

(onform art. *% alin. 1 din 8e ea societatilor comerciale, prin actul constitutiv partile pot prevedea si alte modalitati de transmitere a proprietatii asupra actiunilor in afara declaratiei facuta in re istrul actionarilor 231 Art. 131 alin. 1 232 Art. 13! alin. 3 din Normele re istrului comertului

Page 2

vederea stabilirii proprietatii fata de societate si terti, ramanand ca proprietatea sa se stabileasca conform dreptului comun. +n caz de cesiune catre doi cesionari succesivi ai aceluiasi cedent, se va considera proprietar le itim fata de societate acela care va face primul cesiunea opozabila societatii, conform prevederilor le ii sau ale actului constitutiv, in cazul in care partile au prevazut, de e/emplu, posibilitatea notificarii cesiunii. Daca efectele inopozabilitatii fata de terti sunt ne lijabile din punct de vedere al dreptului societar si c5iar inutile pe piata de capital, efectele inopozabilitatii fata de societate sunt severe, ec5ivaland cu ine/istenta, pentru societate, a transferului. Acesta deoarece societatea recunoaste drept asociat doar persoana inscrisa in re istrul asociatilor9actionarilor, ca fiind sin ura indreptatita, din punct de vedere al societatii, sa e/ercite drepturile derivand din calitatea de asociat9actionar233. +n cazul actiunilor dematerializate, cerinta mentiunii facute pe spatele actiunii este fara obiect, ramanand insa valabile toate celelalte conditii e/puse mai sus. (at priveste certificatul de actionar 2pentru societatile de tip inc5is3, respectiv e/trasul de cont 2pentru cele listate3 al cedentului, transmiterea lui nu produce nici un fel de efect, acesta pierzandu0si valabilitatea dupa instrainare, cesionarului urmand sa ii fie emis 2din oficiu sau la cererea acestuia, conform actului constitutiv 23!3 un nou document continand mentiunile prevazute de le e, inclusiv datele de identificare ale acestuia din urma. +n ceea ce priveste actiunile la purtator, transmiterea dreptului de proprietate se face prin simpla traditiune, ca in cazul tuturor titlurilor emise la purtator. +n acest caz, societatea va recunoaste drept actionar pe cel care se afla in posesia fizica a actiunilor, ceea ce inseamna ca, pentru e/ercitarea drepturilor conferite de astfel de actiuni, titularul va trebui sa le depuna la societate pentru a dovedi calitatea de a e/ercita aceste drepturi. Deci traditiunea actiunilor este in primul rand o conditie de opozabilitate fata de societate si terti, ec5ivalenta cu inscrierea transferului asupra actiunilor nominative in re istrul actionarilor, proprietatea asupra lor putandu0se transfera insa si prin inc5eierea unui act de cesiune. -ransferul dreptului de proprietate asupra actiunilor calificate ca si valori mobiliare se face conform 8e ii pietei de capital si a re lementarilor AS4 date in aplicarea acesteia, urmatoarele fiind principalele caracteristici ale operatiunilor 2denumite tranzactii3? 2i3 partile nu se intalnesc si, de cele mai multe ori, nici nu se cunosc@ 2ii3 tranzactiile se realizeaza obli atoriu prin intermediari autorizati, societati de servicii de investitii financiare@ 2iii3 pretul se stabileste conform re ulilor pietei iar 2iv3 valorile mobiliare se afla depozitate si evidentiate la depozitarul central al pietei re lementate pe care se face tranzactia. -otalitatea transferurilor actiunilor23" de la detinatorii lor initiali reprezinta piata secundara de capital. Din toate aceste transferuri, cele avand ca obiect valorile mobiliare reprezinta piata secundara or anizata, piata care este re lementata si suprave 5eata de
233

(onform dreptului comun in ceea ce priveste cesiunea de creanta, lipsa informarii tertului cedat asupra cesiunii, are ca efect inopozabilitatea, fata de acesta din urma, a respectivei cesiuni 23! +n cazul societatilor listate, e/trasul este eliberat de depozitarul actiunilor 2care indeplineste si functia de re istru3, la cerere 23" Si obli atiunilor

Page 3

AS4. Spre deosebire de piata primara, care presupune o finantare a societatii emitente deoarece banii proveniti din vanzarea titlurilor de participare reprezinta aporturi de capital social care intra in societate, piata secundara este cadrul institutional prin care detinatorii titlurilor respective isi valorifica ceea ce pentru ei a reprezentat, la moment dat 2momentul subscriptiei sau dobandirii ulterioare3, o investitie. +n cazul societatilor cu raspundere limitata, art. 2&2 din 8e ea societatilor comerciale prevede cesiunea partilor sociale fara restrictii doar intre asociati. -ransmiterea catre terti este permisa numai daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social. Aceasta aprobare rezida din caracterul intuitu persoanae al societatii cu raspundere limitata. +n cazul societatii pe actiuni de tip inc5is, nu e/ista restrictii le ale privind libera circulatie a actiunilor insa ele pot fi stabilite pe cale conventionala 2de e/emplu, prin actul constitutiv3. Astfel de clauze sunt incompatibile cu statutul unei societati listate ale carei actiuni, fiind calificate ca si valori mobiliare, sunt liber transferabile 2art. 21" din 8e ea pietei de capital3.

Page 4

%bligatiile contractuale
3'. 4espre contracte, ca izvor al obligatiilor

(ontractul, in sensul de operatiune juridica 2negotium juris3, este uvernat de principiul consensualismului 2art. 11$% (. (iv.3. Sunt consensuale acele contracte care se inc5eie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa23#, fara nici o alta formalitate23$. 1/ceptia de la principiul consensualismului este formalismul. Sunt formale 2solemne3 acele contracte care, pentru a fi valabil inc5eiate, manifestarea de vointa trebuie sa imbrace o anumita forma prevazuta de le e. 4orma este deci o conditie de validitate a actului 2ad validitatem sau ad solemnitatem3 si in lipsa acesteia, contractul este lovit de nulitate absoluta. ) specie a contractelor formale 2solemne3 sunt contractele autentice 23%,? donatia, ipoteca, actele care necesita inscrierea in cartea funciara 2toate acestea fiind contracte civile323*. +n materia dreptului comercial intra sub incidenta formalismului 2!&? 2i3 efectele de comert 2cambia, biletul la ordin si cecul3, 2ii3 Carantul, 2iii3 titlurile de credit emise in forma materiala, contractul de transport si actul constitutiv al unei societati comerciale constituite prin subscriptie publica sau care constata aportul unor imobile. ) cate orie intermediara intre contractele consensuale si cele solemne sunt contractele reale, adica acele contracte care, pentru a fi valabil inc5eiate, trebuie sa fie insotite de remiterea 2predarea materiala3 a bunului ce face obiectul contractului2!1. Sunt contracte reale? depozitul, imprumutul, donatia sub forma darului manual2!2. 3'.1 Inc;eierea contractelor intre prezenti

Acordul de vointa este usor de constatat cand partile sunt prezente la inc5eierea operatiunii si semneaza ambele pe inscrisul constatator al operatiunii respective, inc5eiat in urma ne ocierilor dintre parti. (onform art. 11%2 (. (iv., este suficient ca partile sa se puna de acord asupra elementelor esentiale ale contractului, c5iar daca lasa unele elemente secundare spre a fi convenite ulterior ori incredinteaza determinarea acestora unor alte persoane2!3.

23# 23$

'rintr0o simpla =stran ere de mana> +n unele cazuri, pentru a putea face dovada actului, ca operatiune juridice 2 negotium juris3, acesta trebuie sa imbrace forma scrisa 2deci manifestarea de vointa sa fie constatata printr0un inscris3@ altfel spus, forma scrisa este ceruta ad probationem 23% Autentificarea unui act se face de catre un notar public 23* ) alta forma de act autentic fiind 5otararea judecatoreasca 2!& 4ormalismul nu este ec5ivalent cu forma autentica, ci forma autentica este o specie a actului solemn 2!1 Dupa cum se observa, termenul =real> are un alt inteles decat in limbajul comun 2!2 Darul manual nu este un act solemn, desi este o forma de donatie, fiind deci o e/ceptie de la conditia solemnitatii actului, consacrata din motive practice 2!3 +n cazul in care nu se intele sau tertul nu ia o decizie, va 5otari instanta de judecata, dupa imprejurari 2alin. 3 al respectivului articol3

Page 5

3'.2

Inc;eierea contractelor intre absenti

Atat in raporturile civile, cat si in cele comerciale, sediul materiei se afla in cuprinsul articolelor 11%2 si urm. (.(iv., dispozitii aplicabile tuturor contractelor, atat comerciale cat si civle. 'entru nasterea unui contract intre absenti, sunt necesare doua manifestari de vointa care intervin succesiv? 2i3 oferta si 2ii3 acceptarea ofertei. (onsiderate separat, aceste declaratii de vointa au o valoare juridica autonoma si, in acelasi timp, tranzitorie, caci viata lor ia sfarsit in momentul in care, prin reunirea lor, se realizeaza acordul de vointa ce da nastere contractului care le absoarbe. Avand in vedere e/zistenta lor separata, c5iar si temporara, acestea trebuiesc analizate separat. )ferta de a contracta este o propunere a unei persoane adresata altei persoane 2sau publicului2!!3 de a inc5eia un contract. 'entru a fi valabila . adica pentru a produce efecte juridice . oferta trebuie sa indeplineasca in mod cumulativ urmatoarele conditii? 2i3 sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a se an aja juridic 2oferta data in luma, din simpla curtoazie nu este o oferta serioasa sau cu rea0 credinta3@ 2ii3 sa fie ferma 2neindoielnica3@ 2iii3 sa fie neec5ivoca@ 2iv3 sa contina suficiente elemente pentru formarea contractului 2simpla ei acceptare sa dea nastere contractului3. Acceptarea reprezinta manifestarea de vointa a destinatarului ofertei 2sau perosnelor din public, daca a fost adresata publicului3 de a inc5eia contractul in conditiile ofertei. 8a fel ca in cazul ofertei, si acceptarea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de valabilitate? 2i3 sa fie o manifestare de vointa reala, serioasa, constienta, neviciata si cu intentia de a se an aja juridic@ 2ii3 sa concorde cu oferta 2daca acceptarea depaseste, conditioneaza ori limiteaza cupriinsul ofertei, sc5imba forma ceruta sau survine dupa e/pirarea ei, acceptarea nu este valabila@ in sc5imb raspunsul destinatarului poate devini o contra0 oferta2!"3@ 2iii3 sa fie neindoielnica@ 2iv3 daca oferta a fost adresata unei anumite persoane 2si nu publicului3, numai aceasta o poate accepta@ 2v3 acceptarea sa intervina inainte ca oferta sa fi devenit caduca sau sa fi fost revocata. (onform principiului potrivit caruia tacerea nu valoreaza consimtamant, acceptarea trebuie sa fie e/presa. 1/ceptia acceptarii tacite este valabila atunci cand? - le ea da valoarea juridica tacerii 2e/p. acceptarea tacita a succesiunii, conform art. 11&% (. (iv., confirmarea unui act anulabil, conform art. 12#2 (. (iv., renuntarea la compensatie, conform art. 1#1$ alin. 3 (. (iv., remiterea de datorie, conform art. 1#3& (. (iv., prelun irea contractului de societate, conform art. 1*31 (. (iv. etc.3@ - partile sa fi convenit inainte ca tacerea are valoare de acceptare 2c5iar si in acest caz e/ista limitari, precum acceptarea clauzelor standard neuzuale, conform art. 12&3 (. (iv., care trebuie sa fie e/presa in toate cazurile3.

2!! 2!"

'recum in cazul subscriptiei publice -rebuind sa indeplineasca toate conditiile unei oferte@ in acest caz, rolurile dintre ofertant si acceptant se inverseaza

Page 6

)ferta devine caduca atunci cand e/pira termenul pentru care ea a fost adresata sau daca destinatarul o refuza. Daca un astfel de termen nu e/ista, atunci acesta se apreciaza dupa imprejurari@ in toate cazurile, oferta nu poate fi perpetua. Acceptarea intervenita dupa ce oferta a devenit caduca nu duce la inc5eierea contractului decat daca ofertantul consimte e/pres acest lucru. )ferta poate fi revocata inainte ca destinatarul sa trimita catre ofertant acceptarea. 8a fel si in cazul acceptarii ofertei 2art. 11** (. (iv.3. Dupa aceasta data, revocarea da dreptul destinatarului sa ceara despa ubiri pentru repararea eventualului prejudiciu cauzat prin revocarea intempestiva. Natura juridica a ofertei si a acceptarii este aceea de acte unilaterale, adica vointe independente. Dupa intalnirea ofertei cu acceptarea se realizeaza acordul de vointa care duce la formarea contractului, contract care este un act bilateral, adica rodul a doua vointe. (onform art. 11%#, contractul se considera inc5eiat la momentul si in locul in care acceptarea ajun e la ofertant 2sistemul receptiei3, c5iar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive neinputabile. De asemenea, contractul se considera inc5eiat in momentul in care destinatarul ofertei savarseste un act sau fapt concludent, fara a0l instiinta pe ofertant, daca, in temeiul ofertei, al practicilor stabilite intre parti, al uzantelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarea se poate face in acest mod. +nteresul juridic al momentului inc5eierii contractului este urmatorul? - la acel moment se stabileste capacitatea partilor de a contracta@ - la acel moment se stabileste daca partile erau sau nu in insolventa@ - in functie de acel moment se stabileste e/istenta eventualelor vicii de consimtamant@ - la acel moment se transmit proprietatea si riscul imposibilitatii fortuite de e/ecutare@ - in functie de acel moment se stabileste care este le ea aplicabila, in caz de conflict temporal de le i etc. 8ocul inc5eierii contractului are importanta in domeniul comertului international, cand partile se afla in state diferite. +n acest caz trebuie determinata le ea aplicabila, adica le ea dupa care se va judecat liti iul. (onform art. 2#3% (. (iv., in lipsa ale erii locului, se aplica le ea statului cu care actul juridic prezinta le aturile cele mai stranse, iar daca aceasta le e nu poate fi identificata, se aplica le ea locului unde actul juridic a fost inc5eiat. +n dreptul intern locul inc5eierii contractului este important in ceea ce priveste e/ecutarea obli atiei. De e/emplu, daca partile nu prevad astfel, aceasta trebuie e/ecutata la locul inc5eierii contractului.

Page 7

3 .

)fectele obligatiilor

1fectele obli atiilor se clasifica in 2i3 efectele obli atiilor rezultand din actele juridice, in eneral 2unilaterale, bilaterale ori multilaterale3 si 2ii3 efectele contractelor sinala matice 2bilaterale32!#. 3 .1 )fectele obligatiilor rezultand din acte juridice, in general

'rincipiile efectelor obli atiilor sunt re ulile de drept care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte. (ele trei principii aplicabile obli atiilor rezultate din actele juridice, in eneral, sunt? 2i3 principiul fortei obli atorii, 2ii3 principiul irevocabilitatii si 2iii3 principiul relativitatii. 'rincipiul fortei obli atorii a actului juridic 2pacta sunt servanda3 se bazeaza pe dispozitia art. 12$& alin. 1 (. (iv., potrivit careia contractul valabil inc5eiat are putere de le e intre partile contractante. Asadar, principiul fortei obli atorii este acea re ula potrivit careia actul juridic le al inc5eiat se impune autorilor 2partilor3 sau autorului intocmai ca le ea. Aceasta inseamna ca e/ecutarea obli atiilor izvorate dintr0un act juridic este obli atorie si nu facultativa sau, altfel spus, actul juridic bilateral 2contractul3 este le ea partilor2!$. 4undamentul principiului fortei obli atorii a actului juridic consta in? 2i3 necesitatea asi urarii stabilitatii si si urantei raporturilor juridice enerate prin inc5eierea de acte juridice si 2ii3 imperativul moral al respectarii cuvantului dat. 'rincipiul irevocabilitatii actului juridic se bazeaza pe dispozitia art. 12$& alin. 2 (. (iv., potrivit careia conventiile nu pot fi revocate prin vointa uneia din parti, ci doar prin acordul comun al partilor sau cand le ea prevede. Asadar, principiul irevocabilitatii este acea re ula potrivit careia actul bilateral 2contractul3 nu poate fi desfiintat prin vointa unei sin ure parti, ci doar prin vointa comuna a ambelor parti care l0au inc5eiat. Dupa cum se observa, principiul irevocabilitatii este o consecinta si, in acelasi timp, o arantie a aplicarii principiului fortei obli atorii. 'rincipiul relativitatii actului juridic se bazeaza pe dispozitia art. 12%& (. (iv., potrivit careia contractul produce efecte numai intre parti, daca prin le e nu se dispune altfel. Asadar, principiul relativitatii este acea re ula potrivit careia un act juridic produce efecte numai fata de autorii 2partile3 sau autorul lui, el neputand nici sa profite si nici sa dauneze altor persoane 2terti3, straini de act.

2!#

(ontractele sinala matice sunt acele contracte in care obli atiiile incumba ambelor parti, fiind interdependente 2!$ +mpreviziunea prevazuta la art. 12$1 alin. 2 (. (iv. Ar fi o situatie cand le ea prevede posibilitatea adaptarii contractului sau incetarea acestuia pentru cauze aparute ulterior inc5eierii acestuia, care cauze fac ca una dintre obli atii sa devina mult mai oneroasa

Page

3 .2

)fectele obligatiilor rezultand din contractele bilaterale 9sinalagmatice:

1fectele contractelor sinala matice sunt acele efecte specifice, rezultand din interdependenta si reciprocitatea prestatiilor ce revin partilor in contractele sinala matice, unde fiecare parte are concomitent, fata de cealalta parte, atat calitatea de debitor, cat si calitatea de creditor. 1fectele specifice obli atiilor rezultand din contractele sinala matice sunt? 2i3 e/ceptia de nee/ecutare a contractului, 2ii3 desfiintarea contractului si 2iii3 suportarea riscului contractului. 'rimele doua reprezinta actiunile pe care le are la indemana o parte impotriva celeilalte parti, respectiv sanctiunile pe care cealalta parte le suporta in cazul neindeplinirii culpabile a obli atiilor din contract. (el de0al treilea stabileste ce se intampla in cazul in care o parte nu poate, in lipsa oricarui fel de culpa, sa0si indeplineasca obli atia. Asadar, primele doua cazuri presupun culpa debitorului, iar cel de0al treilea presupune aparitia unei imposibilitati fortuite de e/ecutare din partea debitorului. 1/ceptia de nee/ecutare este acel mijloc de aparare pe care o parte il poate folosi impotriva celeilalte atunci cand aceasta din urma ii cere sa isi e/ecute obli atia, desi ea la randul ei nu si0a e/ecutat0o. 1/ceptia de nee/ecutare este deci o consecinta a simultaneitatii e/ecutarii obli atiilor. +n practica insa, simultaneitatea perfecta nu este posibila nici la piata a ro0alimentara, cu atat mai putin in raporturile juridice intre comercianti sau alti profesionisti. +n conditiile in care, conform re ulilor impuse de BN,, e/ecutarea unor obli atii comericale avand ca obiect sume care depasesc un anumit cuantum2!% este obli atoriu a se face prin transfer bancar, simultaneitatea ramane a fi dezbatuta doar pentru tranzactiile de sub pra ul respectiv. +n aceste conditii partile renunta 2de obicei prin c5iar contractul inc5eiat3 la simultaneitate, stabilind o succesiune a e/ecutarii obli atiilor, prin acordarea de termene. <n alt e/emplu este clauza solve et repete 2plateste si cere apoi ceea ce ti se cuvine3, adica cel care trebuie sa isi e/ecute primul obli atia este cumparatorul, platind pretul, urmand ca apoi sa ceara vanzatorului predarea bunului2!*. Desfiintarea este de doua feluri? 2i3 rezolutiune, in cazul contractelor cu e/ecutare dintr0o data 2uno ictu# si 2ii3 reziliere, in cazul contractelor cu e/ecutare succesiva. Desfiintarea contractului consta in incetarea efectelor acestuia si repunerea partilor in situatia e/istenta anterior inc5eierii lui. +n cazul rezolutiunii, efectele desfiintarii coboara in trecut, pana la momentul inc5eierii contractului. +n cazul rezilierii, efectele desfiintarii se produc doar pentru viitor, incepand cu momentul desfiintarii contractului. ,ezolutiunea9rezilierea se pronunta de instanta, la cererea partii care si0a e/ecutat obli atia impotriva celei care nu si0a e/ecutat0o, dupa punerea acesteia in intarziere 2art. 1""& si urm. (. (iv3. )data cu pronuntarea rezolutiunii, partile trebuie sa0si restituie contra0prestatiile 2de e/p., vanzatorul restituie pretul primit iar cumparatorul restituie bunul cumparat3. +n cazul rezilierii, partile nu isi pot in mod natural restitui prestatile, insa acestea vor inceta pe
2!% 2!*

"&.&&& euro Aceasta clauza considerandu0se ca si nescrisa

Page !

viitor 2de e/p., in cazul inc5irierii, nu se poate restitui nici folosinta bunului inc5iriat si nici c5iria platita pentru aceasta folosinta, insa dupa desfiintare folosinta inceteaza si c5iria nu se mai plateste3. +n plus, partea care cere desfiintarea poate solicita si despa ubiri celeilalte partii din culpa careia se produce desfiintarea. +n afara de rezolutiunea9rezilierea pronuntata de instanta 2le ala3, e/ista si rezolutiunea conventionala. Aceasta consta intr0o clauza denumita =pact comisoriu> prin care partile stabilesc conditiile in care una dintr ele poate considera contractul desfiintat 2rezolvit3 in cazul in care cealalta nu isi e/ecuta in mod culpabil obli atia sau obli atiile fata de cea dintai, cu sau fara punerea in intarziere a debitorului aflat in culpa. +n primul caz, partea in culpa este de drept in intarziere. Mai departe, creditorul notifica debitorului aflat in culpa rezolutiunea ori rezilierea contractului2"&, dupa punerea lui in intarziere sau fara, daca intarzierea opereaza de drept, conform pactului comisoriu al partilor. +n acest caz instanta investita de partea care nu considera ca sunt intrunite motive pentru desfiintare poate sa constate ine/istenta acestor motive si sa considere contractul ca fiind in vi oare in continuare. Alternativa recur erii la rezolutiune9reziliere a partii care si0a e/ecutat obli atia este de a cere instantei e/ecutarea silita a celeilalte parti, culpabile. +nstanta investita cu o cerere de e/ecutare silita pronunta o 5otarare2"1 pe care apoi reclamantul 2creditorul3 o pune in e/ecutare, daca paratul 2debitorul3 persista in nee/ecutarea obli atiei. 1/ecutarea se face conform re ulilor stabilite de (odul de 'rocedura (ivila sau de re ulile speciale. ,e ulile stabilite de (odul de 'rocedura (ivila sunt? e/ecutarea imobiliara si e/ecutarea mobiliara, aceasta din urma cu varietatile ei? e/ecutarea asupra mobilelor corporale si e/ecutarea asupra creantelor si sumelor de bani@ e/ecutarea se face prin intermediul unui e/ecutor judecatoresc. Acesta vinde la licitatie bunurile mobile sau imobile ale debitorului dupa punerea sec5estrului asupra lor sau popreste sumele pe care debitorul le are de incasat de la terti 2inclusiv banci3. +n cazul popririi bancare, aceasta consta in blocarea contului bancar al debitorului, de la momentul infiintarii popririi acesta nemaputand sa faca nici un fel de operatiune de retra ere sau transfer a banilor, urmand ca acestia sa fie platiti de banca direct creditorului, in baza titlului e/ecutoriu al acestuia din urma. +n toate cazurile insa, creditorul nu isi poate insusi bunul debitorului care face obiectul arantiei, ca si modalitate de e/ecutare silita 2art. 2!33 (. (iv.3. +n afara de nee/ecutarea culpabila a obli atiei, poate e/ista si situatia imposibilitatii fortuite de e/ecutare, adica o parte nu este in masura sa0si e/ecute obli atia datorita unui eveniment independent de vointa acesteia 2respectiv un caz fortuit sau unul de forta majora3. +n aceasta situatie, se pune problema care dintre parti suporta riscul imposibilitatii fortuite de e/ecutare. ,e ula enerala in materia contractelor sinala matice, indiferent de obiectul acestora, este aceea ca riscul este suportat de debitorul obli atiei imposibil de e/ecutat, pus in intarziere 2 res perit debitori3. Aceasta inseamna ca debitorul obli atiei imposibil de e/ecutat nu va putea pretinde celeilalte parti sa0si e/ecute la randul sau obli atia corelativa, dar nici aceasta din urma parte nu va
2"&

(onform art. 1""2 alin. 3 (. (iv., declaratia de rezolutiune ori reziliere se inscrie in cartea funciara ori, dupa caz, in alte re istre publice 2"1 (are dupa ce ramane definitiva, se investeste cu formula e/ecutorie, devinind astfel titlu e/ecutoriu

Page !#

putea pretinde despa ubiri pentru nee/ecutare de la debitorul obli atiei imposibil de e/ecutat 2de e/emplu, in cazul pieirii fortuite a bunului ce face obiectul unei inc5irieri, proprietarul nu va mai putea cere in continuare c5iria, dar nici c5iriasul nu va putea pretinde despa ubiri pentru neindeplinirea obli atiei de a i se pune la dispozitie folosinta bunului3. (reditorul poate suporta si el riscul, daca acesta refuza plata oferita in mod corespunzator, dupa punerea in intarziere. (az fortuit inseamna o imprejurare de fapt imprevizibila pentru debitor si de neinlaturat de catre acesta, care impiedica in mod obiectiv si fara culpa din partea lui e/ecutarea obli atiei sale contractuale. 4orta majora inseamna o imprejurare de fapt imprevizibila si de neinlaturat pentru oricine, care impiedica in mod obiectiv si fara culpa din partea debitorului e/ecutarea obli atiei sale contractuale. Atat cazul fortuit, cat si forta majora sunt cauze care il e/onereaza de raspundere pe debitorul contractual. 3$. 3rescriptia e7tinctiva

'rescriptia e/tinctiva reprezinta acel mijloc de stin ere a dreptului la actiune, prin nee/ercitarea acelui drept in termenul stabilit de le e 2"2@ ea face ca titularul unui drept subiectiv sa0si piarda ocrotirea dreptului respectiv pe calea actiunii in justitie si, odata cu aceasta, posibilitatea de a obtine e/ecutarea silita a obli atiei corelative lui. (u toate acestea, nu dreptul subiectiv dispare, ci doar apararea acestuia pe calea actiunii in justitie. Deci creditorul poate in continuare obtine de la debitor indeplinirea obli atiei, insa doar de buna0voie, nemaiputand sa il constran a la e/ecutare. 'rescriptibilitatea este specifica, in principiu, doar drepturilor patrimoniale, iar sediul materiei se afla in -itlul + al (artii a 7+0a (. (iv2"3. 3&. Clauza penala

(lauza penala, re lementata la art. 1"3% si urm. (. (iv., este o modalitate prin care partile unui contract pre0determina cuantumul despa ubirilor pe care o parte le datoreaza celeilalte in caz de neindeplinire culpabila sau indeplinire defectuoasa culpabila a obli atiilor contractuale, astfel incat partea care cere despa ubiri nu va mai fi nevoita sa dovedeasca e/istenta si intinderea prejudiciului suportat, ci doar faptul nee/ecutarii sau e/ecutarii defectuase a obli atiei2"!. Aplicarea clauzei penale este optionala pentru creditor, acesta putand cere e/ecutarea in natura a obli atiei, debitorul neputandu0se libera oferind suma stabilita ca si despa ubire prin clauza penala. +n orice caz, clauza penala nu poate fi cumulata cu e/ecutarea in
2"2 2"3

-ermenul eneral stabilit de le e este de 3 ani@ in afara de termenul eneral e/ista si termene speciale Anterior noului (od (ivil, sediul materiei era Decretul nr. 1#$91*"%, republicat in B.)f. nr. 1191".&#.1*#1 2"! +n ceea ce priveste culpa, aceasta se prezuma in cazul raspunderii contractuale, fiind sarcina debitorului sa rastoarne aceasta prezumtie prin invocarea si dovedirea unui fapt e/onerator 2caz fortuit, forta majora etc.3

Page !"

natura decat in cazul in care cea dintai acopera prejudiciul incercat prin e/ecutarea cu intarziere a obli atiei. )data stabilita de parti, clauza penala nu mai poate fi modificata de instanta decat daca? 2i3 obli atia principala a fost e/ecutata in parte fata de creditor iar 2ii3 cuantumul ei este vadit e/cesiv fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la inc5eierea contractului 2insa trebuie sa ramana superioara obli atiei principale3.

Page !2

Contractele
3(. Contractul de vanzare,cumparare

(onform art. 1#"& (. (iv., vanzarea este un contract prin care o parte . denumita vanzator . transmite sau se obli a sa transmita celeilalate parti . denumita cumparator . proprietatea unui bun, in sc5imbul unui pret pe care cel din urma se obli a sa il plateasca. (aracterele jurdice ale contractului sunt? - este un contract sinala matic 2bilateral3, adica obli atiile incumba ambelor parti si fiecare este cauza celeilalte@ - este un contract cu titlu oneros, adica ambele parti intentioneaza sa0si procure un avantaj patrimonial? vanzatorul . banii si cumparatorul . bunul@ - este un contract comutativ, adica partile stiu, la momentul inc5eierii contractului, intinderea obli atiilor@ - este un contract consensual, in principiu simplul acord de voina fiind suficient pentru nasterea valabila a contractului@ e/ceptia formalismului se aplica doar in cazurile e/pres prevazute de le e2"". 3(.1 )lementele de valabilitate ale contractului de vanzare,cumparare

1lementele de valabilitate ale contractului de vanzare0cumparare sunt? 2i3 elementele de valabilitate ale actelor juridice, in eneral si 2ii3 elementele de valabilitate aplicabile contractelor de vanzare0. +n ceea ce priveste capacitatea, ca element de valabilitate a unui contract, in eneral, facem cateva precizari? - fiind act de dispozitie 2in principiu3, capacitatea necesara inc5eierii unui contract de vanzare0cumparare de catre o persoana fizica este capacitatea deplina de e/ercitiu@ - printre incapacitatile 2interdictiile3 speciale se numara interdictia functionarilor publici de a cumpara bunuri ale statului care se vand prin acestia 2motivul fiind cel al conflictului de interese3, interdictia batranilor ocrotiti prin tutela 2din cauza varstei inaintate sau a bolii3 de a inc5eia anumite acte de dispozitie fara acordul autoritatii tutelare, interdictia cumpararii de drepturi liti ioase de catre avocati, ma istrati etc. +n ceea ce priveste obiectul obli atiei contractului de vanzare0cumparare, in eneral, desi te/tul art. 1#"& (. (iv. vorbeste de transferul proprietatii asupra unui bun, poate fi obiect al unei vanzari0cumparari si un dezmembramant al dreptului de proprietate, precum uzul sau uzufructul. +n ceea ce priveste bunul vandut, acesta poate fi mobil sau imobil,

2""

De e/emplu, forma autentica a vanzarii0cumpararii de imobile, conform 8e ii $91**# privind cadastrul si publicitatea imobiliara

Page !3

corporal sau incorporal2"#, precum si o universalitate de bunuri 2universalitate de fapt 2"$, precum fondul de comert2"%3. (onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bunul vandut sunt? - sa e/iste 2la momentul inc5eierii contractului sau in viitor2"*3@ - sa fie in circuitul civil, adica sa nu fi fost indisponibilizat prin le e, conventie sau prin testament@ - sa fie determinat sau determinabil@ - sa fie, in principiu, proprietatea vanzatorului2#&. (onditiile pe care trebuie sa le indeplineasca pretul? - sa fie stabilit in bani 2in orice moneda3@ atunci cand se da in loc un alt bun si nu bani, contractul nu este o vanzare0cumparare ci un sc5imb@ - sa fie, in principiu, determinat sau determinabil@ - sa nu fie derizoriu 2a nu se confunda cu vilitatea, adica valoarea mai mica decat cea reala3. (onform art. 1##2, pretul poate fi stabilit si de catre un tert desemnat prin acordul partilor. Daca acest lucru nu se intampla in # luni, se va face pe cale de e/pertiza judiciara. +n continuare, art. 1##! (. (iv. prevede ca pretul este suficient determinat daca poate fi stabilit potrivit imprejurarilor. (and contractul are ca obiect bunuri al caror pret este stabilit pe piete or anizate2#1 este presupusa a se fi inc5eiat la pretul mediu aplicat in ziua inc5eierii contractului pe piata cea mai apropiata de locul inc5eierii contractului2#2. )data inc5eiat contractul de vanzare0cumparare, daca prin le e sau conventia partilor nu se stabileste altfel, proprietatea se transmite de drept de la vanzator. (ateva e/emple de contracte in care transferul nu are loc automat la data inc5eierii contractului? - contractul este afectat de un termen suspensiv sau o conditie suspensiva, ulterioare inc5eierii contractului 2de e/emplu, plata pretului3@ - vanzarea0cumpararea are ca obiect bunuri de en 2determinate eneric2#33@ in acest caz, proprietatea se transfera la momentul determinarii2#!@ - vanzarea are ca obiect bunuri viitoare.
2"# 2"$

De e/emplu, o creanta Nu si de drept, patrimoniul unei persoane 2in intre ul lui3 neputand fi obiect al unor acte de dispozitie 2"% 7ezi supra nr. 1$ 2"* Bunurile viitoare pot face obiectul actului, daca partile cunosc faptul ca bunul nu e/ista in prezent, dar va e/ista in viitor. (odul civil considera ca bunul este considerat ca e/ista 2realizat3 la data la care devine apt de a fi folosit potrivit destinatiei in vederea careia a fost inc5eiat contractul 2art. 1#"% alin. "3 2#& Sunt valabile, de e/emplu, contractele in care vanzatorul vinde ceva ce nu este al lui, atunci cand cumparatorul cunoaste acest lucru iar vanzatorul se obli a sa dobandeasca la randul sau proprietatea asupra lucrului vandut spre a0l preda cumparatorului 2#1 Bursa de marfuri sau bursa de valori 2#2 +n cazul pietei de capital, tranzactiile de valori mobiliare 2transferurile facute sub pra ul peste care trebuie promovata o oferta publica3 se fac numai la pretul pietei, in principiu, partile neputand stabili de comun acord pretul tranzactiei 2#3 De e/emplu, fructe, cereale, combustibil etc. 2#! 'rin cantarire, masurare, numarare

Page !4

3(.2

%bligatiile partilor

)bli atiile partilor sunt obli atiile ce incumba vanzatorului, respectiv cumparatorului, prin inc5eierea unui contract de vanzare0cumparare. )bli atiile vanzatorului sunt? - sa predea bunul vandut@ - sa il aranteze pe cumparator impotriva evictiunii. 1victiunea consta in pierderea totala sau partiala a dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra lucrului vandut ca urmare a actiunii unui tert caruia i se recunoaste un drept de proprietate sau alt drept real asupra aceluiasi lucru. Astfel, in caz de evictiune, vanzatorul este obli at sa restituie cumparatorului pretul primit@ - sa il aranteze pe cumparator impotriva viciilor ascunse ale lucrului vandut. 7iciile sunt acele deficiente care afecteaza utlilitatea lucrului, facand0o sa scada. 7iciile sunt ascunse atunci cand cumpararul, desi dili ent, nu a putut 2printr0un specialist3 sa le observe la momentul cumpararii 2in unele cazuri, viciile sunt ascunse cu viclenie3. +n caz de e/istenta a viciilor, vanzatorul raspunde fata de cumparator fie prin restituirea unei parti a pretului, fie a intre ului pret, in functie de ravitatea viciilor descoperite. - sa ii aranteze cumparatorului buna functionare a bunului vandut, daca a fost prevazuta in contract sau rezulta din le e. Aceasta presupune service0ul acordat cumparatorului, in cadrul termenului de arantie sau, daca bunul nu mai poate fi reparat, inlocuirea acestuia. +n cadrul acestei forme de raspundere se incadreaza si pentru incalcarea normelor de calitate a produselor vandute consumatorilor. +n acest caz, raspunderile comerciantului pot si, pe lan a civile, si contraventionale sau c5iar penale. +n scopul stabilirii si sanctionarii contraventiilor, a fost creat A entia Nationala pentru 'rotectia (onsumatorului si oficiile judetene ale acesteia. +n cazul in care transmiterea dreptului de proprietate nu opereaza automat de la vanzator la cumparator 2aceasta fiind re ula3, vanzatorul are in plus si obli atia de a efectua toate demersurile pentru ca acest transfer sa se produca. )bli atiile cumparatorului sunt? - sa plateasca pretul, inclusiv dobanda asupra acestuia, daca este datorata 2plata facandu0se dupa scadenta32#"@ - sa ia in primire lucrul cumparat, pe c5eltuiala sa, daca partile nu au convenit altfel@ - sa suporte c5eltuielile vanzarii, daca partile nu au convenit altfel. 3(.3 Consecintele nerespectarii obligatiilor

(onsecintele nerespectarii obli atiilor reprezinta actiunile 2mijloacele3 pe care le are la indemana o parte impotriva celeilalte parti, respectiv sanctiunile pe care aceasta din urma parte le suporta in cazul neindeplinirii culpabile a obli atiilor contractuale. Avand in vedere ca vanzarea0cumpararea este un contract sinala matic, cu e/ecutare dintr0o data
2#"

+n cazul in care pretul se plateste prin ordin de plata, pretul se considera primit la momentul la care suma de bani a creditat contul bancar al vanzatorului

Page !5

2uno ictu3, mijloacele aflate la indemana partilor sunt 2i3 ridicarea e/ceptiei de nee/ecutare si 2ii3 desfiintarea contractului. +n plus, partea care si0a e/ecutat obli atiile poate cere e/ecutarea silita a contractului2##. +n ceea ce priveste suportarea riscului imposibilitatii fortuite de e/ecutare, vanzarea0 cumpararea, in calitate de contract translativ de proprietate, comporta anumite particularitati fata de re ula enerala, in materia contractelor sinala matice conform careia riscul este suportat de catre debitorul obli atiei imposibil de e/ecutat 2res perit debitori3. Astfel, in cazul pieirii 2disparitiei39deteriorarii fortuite 2#$ a bunului dupa ce acesta a fost vandut, insa inainte de a fi fost predat, re ula este aceea ca riscul este suportat, conform art. ""% (. (iv., de acela care are calitatea de proprietar la data producerii evenimentului care a dus la pieirea bunului 2 res perit domino3. Asadar, daca vanzatorul nu si0a rezervat prin contract proprietatea 2art. 1$"" (. (iv.3 sau aceasta nu s0a transferat din alte motive contractuale2#% sau le ale, in cazul pieirii fortuite a bunului inainte de predare, riscul acestei pieiri il suporta cumparatorul, in calitate de nou proprietar al bunului. Aceasta inseamna ca el va fi tinut in continuare de obli atia platii pretului, desi nu mai poate primi bunul. Dispozitiile privitoare la sarcina suportarii riscului fiind supletive, partile pot dero a de la ele fie inversand raspunderea, fie atenuand0o. Sarcina suportarii riscului se transfera la vanzator insa, daca acesta a fost pus in intarziere de catre cumparator 2art. 1"2" (.(iv.32#*. +n cazul in care obiect al vanzarii il formeaza bunuri de en 2bani, marfuri etc.3, avand in vedere ca transmiterea dreptului de proprietate asupra acestora se face la momentul individualizarii lor 2prin cantarire, masurare, numarare etc.3 si deoarece acestea nu pier ca en ori specie 2genera non pereunt3, in cazul pieirii fortuite a bunurilor ce faceau obiectul unei vanzari, vanzatorul va fi tinut in continuare sa predea alte bunuri de acelasi en sau specie, in aceeasi cantitate, volum, numar etc. Asadar, re ula res perit debitori se aplica doar contractelor de vanzare0cumparare ce au ca obiect bunuri individual determinate. "0. Contractul de imprumut

(ontractul de imprumut 2propriu0zis32$& este contractul prin care o parte . denumita imprumutator . transmite unei alte persoane denumite imprumutat . proprietatea asupra unei catimi de bunuri de en in vederea consumarii lor, cu obli atia pentru acesta din urma de a restitui la scadenta o catime e ala de bunuri de acelasi en si calitate. +mprumutul este re lementat la art. 21"% si urm. (. (iv. (aracterle juridice ale imprumutului sunt?

2## 2#$

7ezi supra nr. 3#.2 +ncendiu, cutremur etc. 2#% <n termen, o conditie 2#* 'unerea in intarziere se face printr0o notificare trimisa prin e/ecutorul judecatoresc sau prin oricare mijloc care asi ura dovada comunicarii 2art. 1"22 (. (iv.3 2$& Numit si de consumatie, pentru a0l deosebi de imprumutul de folosinta 2comodatul3

Page !6

este un contract real, adica nu poate e/ista in lipsa traditiunii 2remiterii3 materiale a bunurilor imprumutate. Asadar, c5iar semnat, un contract de imprumut neurmat de remitere nu poate fi considerat decat un ante0contract de imprumut@ poate fi atat cu titlu ratuit, cat si cu titlu oneros@ are ca obiect numai lucruri de en, fun iblie si consumptibile 2bani, valori mobiliare, marfuri standardizate etc.3.

4iind act de dispozitie, partile . persoane fizice trebuie sa aiba deplina capacitate de e/ercitiu. +n ceea ce priveste persoanele juridice, oricine poate atat lua cu imprumut, cat si da cu imprumut. (u referire la sumele de bani, posibilitatea acordarii de imprumuturi fara a fi necesara vreo autorizatie din partea vreunui or an administrativ 2$1 a fost consacrata normativ intai in mod e/pres, prin ultimul articol al titlului 7+ din 8e ea nr. 1#192&&3, privind arantiile reale mobiliar, titlu abro at in prezent de noul (od (ivil 2si inlocuit de acesta din urma32$2. +n prezent, prin consacrarea principiului =ce nu este interzis este permis>$%&, interdictiile ramana a fi prevazute doar in mod e/pres. +n speta, interdictia e/presa se afla in 8e ea institutiilor de credit 2$!, interdictia referindu0se doar la acordarea de imprumuturi din depozite atrase. +nscrisul constatator al imprumutului este suficient sa fie semnat de imprumutat, datorita caracterului unilateral al contractului. (u toate acestea, pentru a putea fi considerat un ante0contract2$", adica sa contina obli atia imprumutatorului de a pune la dispozitia imprumutatului imprumutul, inscrisul trebuie semnat si de imprumutator. )bli atiile imprumutatului sunt? - obli atia de restituire@ - obli atia de plata a dobanzii, in cazul contractelor comerciale sau civile cu titlu oneros. +n considerarea caracterului unilateral al contractului de imprumut, obli atia imprumutatorului este doar aceea de a raspunde pentru pa ubele cauzate de eventualele viciile ascunse ale bunurilor fun ibile imprumutate 2$#. +n ceea ce priveste contractul de imprumut inc5eiat dar neurmat de predarea materiala a bunurilor ce fac obiectul imprumutului, putand fi calificat ca si ante0contract, consideram ca imprumutatorului ii

2$1 2$2

+n speta, BN, 1ste vorba de art. 1&& care, desi nu avea nici o le atura cu arantiile, preciza e/pres ca orice persoana, daca nu primeste depozite, poate vinde pe credit sau poate acorda imprumuturi, fara a fi aplicabile prevederile le islatiei bancare 2$3 7ezi supra nr. 1".2 2$! Art. " alin. 1? Se interzice oricNrei persoane fizice, juridice sau entitNMi fNrN personalitate juridicN, ce nu este instituMie de credit, sN se an ajeze Kntr0o activitate de atra ere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public ori Kntr0o activitate de atra ere Oi9sau estionare de sume de bani provenite din contribuMiile membrilor unor rupuri de persoane constituite Kn vederea acumulNrii de fonduri colective Oi acordNrii de credite9Kmprumuturi din fondurile astfel acumulate pentru ac5iziMionarea de bunuri Oi9sau servicii de cNtre membrii acestora 2$" (are este un contract bilateral, deci cu obli atii de ambele parti 2$# Avand in vedere caracterul unilateral al contractului de imprumut, imprumutatorul nu are alta obli atie

Page !7

revine obli atia de a pune imprumutul la dispozitia imprumutatului, precum si a imprumutatului de a primi imprumutul2$$. )bli atia de restituire este de esenta contractului de imprumut, fiind intotdeauna subinteleasa c5iar daca nu este prevazuta e/pres. ,estituirea se face la scadenta@ daca nu s0a stabilit un termen de restituire, instanta de judecata este in drept ca, la cererea imprumutatorului, sa stabileasca un astfel de termen, in functie de imprejurarile concrete ale cauzei. Daca s0a convenit ca restituirea se va face cand imprumutatul va avea resursele necesare, termenul stabilit de instanta imprumutatului care are sau va avea aceste mijloace nu va putea depasi trei luni 2art. 21#2 (. (iv.3 2$%. +n nici un caz nu ar putea sa considere creanta ca nee/i ibila si sa respin a pe acest motiv actiunea, o asemenea solutie ducand la consecinta de neacceptat ca imprumutatorul sa nu poata obtine restituirea imprumutului decat atunci cand va voi imprumutatul. Dreptul de a cere restituirea imprumutului se prescrie in termenul eneral de trei ani de la data scadentei. +n cazul in care imprumutul nu are fi/ata o scadenta, termenul de prescriptie incepe sa cur a de la data la care instanta fi/eaza intai scadenta si nu de la data remiterii bunurilor ce fac obiectul imprumutului. +n cazul unor imprumuturi succesive intre aceleasi parti, pentru fiecare imprumut va incepe sa cur a un termen distinct. Astfel, in cazul unui imprumut acordat in transe de bani, termenul de prescriptie cur e separat pentru fiecare transa, de la data fiecarui varsamant. 4iind un contract unilateral, nu sunt aplicabile efectele contractelor sinala matice, adica e/ceptia de nee/ecutare a contractului si desfiintarea contractului2$*. Daca, in ceea ce priveste imposibilitatea ridicarii e/ceptiei de nee/ecutare, lucrurile sunt evidente, in ceea ce priveste restituirea imprumutului la scadenta, imprumutatorul poate obtine acest lucru pe calea e/ecutarii silite, impreuna cu dobanzile aferente pana la momentul restituirii. +mprumutatul devenind c5iar proprietarul bunurilor imprumutate, riscul pieirii fortuite a acestora este, teoretic, in sacina sa 2art. 21#& (. (iv.3. 'ractic insa, pieirea este imposibila deoarece obiectul imprumutului il formeaza bunuri de en, fun ibile 2intersc5imbabile3, care nu dispar niciodata 2genera non pereunt3, deci imprumutatul le poate procura de oriunde spre a le restitui imprumutatorului. +n afara de plata 2rambursare3, obli atia de restituire a imprumutului se stin e si prin compensatie, remitere de datorie, dare in plata, revocare conventionala etc. Aceasta
2$$

+n caz contrar, o parte poate cere rezolutiunea ante0contractului daca partea cealalta nu isi indeplineste obli atiile din ante0contract, precum si daune 2de e/emplu, imprumutatul care, desi indeplineste toate conditiile pentru a primi un imprumut in bani, imprumutatorul refuza sa0i puna la dispozitie capitalul, cauzandu0i astfel un prejudiciu3@ invers, daca imprumutatul nu mai vrea sa primeasca imprumutul, imprumutatorul poate si el solicita desfiintarea, precum si daune 2de e/emplu, costurile analizarii cererii de imprumut3 2$% Aceeasi este situatia in cazul in care contractul spune ca imprumutatul va restitui atunci cand va putea sau cand va avea de unde 2$* Asadar consideram fara efecte prevederea art. 2& din 8e ea nr. 1*&91*** conform careia, in caz de neindeplinire a obli atiei de restituire, contractul este reziliat, rezolutiunea neputand interveni, in cazul contractelor unilaterale, decat in baza acordului comun al partilor, conform art. 12$& alin. 2 (. (iv. 2mutuus consensus' mutuus dissensus3, care a inlocuit art. *#* alin. 2 din vec5iul (od (ivil

Page !

obli atie nu se stin e prin moartea imprumutatului . persoana fizica sau reor anizarea imprumutatului . persoana juridica, datoriile fiind preluate de eventualii succesori. "0.1 Reguli specifice imprumuturilor avand ca obiect sume de bani

Dupa cum aratam mai sus, imprumutul de cosumatie 2propriu0zis3 are ca obiect orice fel de lucruri de en, fun ibile si consumptibile iar banii sunt cel mai clar e/emplu de astfel de bunuri, acestia facand cel mai des obiect al unui imprumut. +mprumutul, inclusiv bancar, este o varietate a creditului, alaturi de creditul comercial. ,estituirea imprumuturilor acordate intr0o anumita moneda trebuie facute in aceeasi moneda, indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede 2art. 21#! (. (iv.3. Se considera insa ca re ula nominalismului monetar, cum a fost denumita aceasta prevedere, nu se aplica in cazul in care devalorizarea monederi de referinta a avut loc dupa scadenta, dupa acest moment diferenta de valoare putand fi obtinuta de catre imprumutator cu titlu de despa ubiri. Dovada restituirii se face, potrivit dreptului comun, prin c5itanta liberatorie eliberata de imprumutator imprumutatului 2art. 1"&& alin. 1 (. (iv.3. ,emiterea voluntara a titlului, facuta de imprumutator catre imprumutat, creaza o prezumtie de liberare 2art. 1"&3 (. (iv.3. +n sistemul transferurilor bancare, dovada platii se face prin ordinul de plata avand ca obiect suma de bani imprumutata, vizat de banca 2art. 1"&! (. (iv.3. +n cazul imprumuturilor in bani, acestea se prezuma a fi cu caracter oneros, in speta cu dobanda. Dobanda poate fi 2i3 curenta si 2ii3 penalizatoare. Dobanda curenta este cea care se acumuleaza asupra sumelor nee/i ibile datorate de debitor creditorului cu titlu de pret al capitalului cu care a fost creditat, avand natura unui drept de creanta accesoriu 2%&. De aceea, dobanda curenta se mai numeste si remuneratorie. Dobanda penalizatoare este cea care se acumuleaza la sumele e/i ibile datorate de debitor creditorului, avand natura unei despa ubiri pentru neplata la scadenta a capitalului si a eventualelor dobanzi curente 2daca se procedeaza la capitalizarea lor2%13. Natura juridica a penalitatilor este aceea de clauza penala2%2. Asadar dobanda curenta nu este o despa ubire ci un pret al serviciului constand in punerea de catre imprumtator a imprumutului 2capitalul 2%33 la dispozitia imprumutatului si numai dobanda penalizatoare este o despa ubire. Dobanda poate fi le ala sau contractuala. Dobanda le ala, atat civila cat si comerciala, este re lementata de )6 nr. 1392&112%!. Dobanda contractuala trebuie sa fie e/pres prevazuta in contract, inclusiv in ceea ce priveste cuantumul ei, neputandu0se prezuma, in
2%&

+n acest fel, conform re uli =accesoriul urmeaza principalul> 2 accesorium sequitur principale3, orice e/ceptie care poate fi ridicata de debitor in le atura cu capitalul 2precum prescriptia e/tinctiva3 afecteaza si dobanda 2%1 (apitalizarea sau unirea dobanzilor cu capitalul astfel incat sa rezulte un nou capital, mai mare, purtator de dobanzi, se numeste anatocism 2%2 7ezi supra nr. 3% 2%3 +n practica, capitalul este denumit uneori =principal> 2en l. principal3 2%! Aplicabila la fel ca in cazul imprumutului, dobanda le ala fiind aplicabila tuturor obli atiilor banesti, indiferent de izvorul lor

Page !!

caz contrar aplicandu0se automat dobanda le ala. Dobanda poate fi e/primata atat cantitativ, cat si procentual 2in acest din urma caz fiind in prezenta unei rate la care dobanda se acumuleaza3. ,ata dobanzii poate fi fi/a sau variabila 2le ata sau nu de un element e/terior2%"3. Dobanda se poate plati fie odata cu capitalul fie separat, pe parcursul contractului. +n cazul in care imprumutul este cu dobanda, pe lan a faptul ca imprumutatorul nu poate cere restituirea imprumutului inainte de scadenta, nici imprumutatul nu poate face restitui inainte de aceeasi scadenta. Motivul acestei din urma interdictii este acela ca, facand o plata anticipata fara acordul sau, imprumutatorul ar fi privat de dobanda pe care ar fi trebuit sa o incaseze cu titlu de pret al serviciului de a pune capitalul la dispozitia imprumutatului. Aceasta deoarece termenul nu este stabilit doar in favoarea imprumutatului, ci si in favoarea imprumutatorului, adica in favoarea ambelor parti 2art. 21#1 (. (iv.3 si deci numai ambele parti pot renunta la el. Asadar, daca face o plata anticipata, imprumutatul poate fi obli at sa plateasca si diferenta de dobanda, cu titlu de despa ubiri 2in practica partile prestabilind prin contract cuantumul despa ubirilor32%#. Alternativa imprumutului comercial in cadrul creditarii este creditul comercial 2%$. Acesta reprezinta amanarea conventionala a e/ecutarii obli atiei de plata a pretului unui contract de contract de vanzare pe credit sau de prestari de servicii. ) forma de credit comercial este creditul de consum 2consumer finance, en l.32%%, adica finantarea persoanelor fizice 2in eneral3 de a0si cumpara in rate bunuri de lar consum cu plata acestora in rate, cu dobanda. "0.2 Reguli specifice imprumuturilor bancare

'rincipalul instrument de finantare prin imprumut este creditul bancar 2%*. Acesta constituie o varietate a imprumutului comercial avand ca obiect sume de bani si are ca si caractaristica faptul ca imprumutatorul este o banca comerciala. ) banca comerciala este o societate comerciala care are ca principala activitate atra erea de depozite si acordarea de credite, principala sursa de venit fiind diferenta de dobanda dintre depozitele atrase si creditele acordate. Activitatea de creditare in sistem bancar face obiectul 8e ii institutiilor de credit, fiind interzisa orice forma de creditare din depozite atrase de catre o entitate non0bancara. <na din menirile 8e ii institutiilor de credit este, pe lan a protejarea depunatorilor, si protejarea creditului bancar. +n acest sens, actul normativ mentionat, impreuna cu altele adiacente, aduc dero ari dreptului comun, precum?

2%" 2%#

De e/emplu, dobanda 8+B),, 1<,+B),, 4+B), etc. +n cazul imprumuturilor 2creditelor3 facute de un profesionist catre un consumator, re ulile sunt altele 2vezi infra nr. !&.23 2%$ Asadar, creditul reprezinta enul pro/im iar creditul comercial, respectiv imprumutul reprezinta diferenta specifica 2%% 8easin 0ul fiind o forma de consumer finance 2en l.3 2%* Aceasta este traditia in 1uropa. +n S<A, cu e/ceptia companiilor mici, finantarea corporatista se face prin emisiuni de valori mobiliare

Page "##

acordarea calitatii de titlu e/ecutoriu contractului de credit bancar pentru a facilita e/ecutarea silita a imprumutatilor2*&@ infiintarea functiei de e/ecutor bancar, in aceleasi scopuri@ obli atia bancilor de a solicita arantii aferente creditelor acordate etc.

Daca dobanda, in contractele comerciantilor, este uneori omisa a se specifica in cuprinsul contractului 2aplicandu0se astfel dobanda le ala3, in contractele de imprumut bancar dobanda este intotdeauna aratata in contract. Dobanda se plateste esalonat separat de capital sau impreuna cu parti din acesta. +n primul caz, perioada pe care se plateste numai dobanda se numeste perioada de ratie. +n cel de0al doilea caz, ratele de plata contin atat o componenta de capital cat si una de dobanda, partile ane/and la contractul de imprumut un scadentar reprezentand raficul rambursarilor. +n eneral, dobanda se acumuleaza la capitalul ramas de restituit2*1. +n cazul creditului acordat de o societate de profil 2inclusiv banca3, rambursarea anticipata este re lementata de art. ## si urm. din )<6 "&92&1& privind contractele de credit pentru consumatori2*2. Astfel, despa ubirea creditorului poarta numele de comision de rambursare anticipata si acesta nu poate depasi 1D, respectiv &,"D din suma ramasa de plata, daca termenul care s0ar fi scurs este mai mare, respectiv mai mic de un an. 4orme ale creditului bancar sunt imprumutul revolving 2en l.32*3, corporate 2en l.32*!, retail 2en l.32*", mortgage 2en l.32*# etc. "1. Contractul de depozit

Depozitul este un contract prin care o persoana . denumita deponent . remite un bun mobil spre pastrare unei alte persoane . denumite depozitar . cu obli atia pentru acesta din urma de a0l pastra pentru o perioada de timp si de a0l restitui in natura 2art. 21&3 (. (iv.3. (aracterele juridice ale depozitului sunt? - este un contract real, adica nu poate e/ista in lipsa traditiunii 2remiterii3 materiale a bunurilor depozitate 2art. 21&3 (. (iv.3. Asadar, c5iar semnat, un contract de depozit neurmat de remitere nu poate fi considerat decat un ante0contract de depozit@ - in principiu, unilateral@ - poate fi cu titlu ratuit sau cu titlu oneros@
2*& 2*1

<nii autori considerand aceasta dero are de la dreptul comun ca fiind discriminatorie Dar e/ista si posibilitatea ca partilor de a stabili ca dobanda se acumuleaza la capitalul initial, care este

fi/
2*2 2*3

'ublicat in M.)f. 3%*911.&#.2&1& ) facilitare de creditare care este reinnoita si, prin urmare, poate fi folosita in mod repetat. Mai este denumita si open-end credit. <n e/emplu de astfel de imprumut este cartea de credit 2*! Acordat societatilor comerciale 2*" Acordat persoanelor fizice 2*# (reditul ipotecar, adica imprumutul arantat c5iar cu bunul imobil cumparat din imprumut

Page "#"

poate avea ca obiect atat bunuri individual determinate, cat si eneric determinate, respectiv fun iblie si consumptibile 2bani, valori mobiliare, marfuri standardizate etc.3.

4iind act de dispozitie, partile 0 persoane fizice trebuie sa aiba deplina capacitate de e/ercitiu a acestora. )bli atiile depozitarului sunt? - sa pastreze bunul primit in depozit@ - sa restituie bunul primit in depozit@ - sa restituie fructele bunului primit in depozit 2in cazul banilor, fructele sunt civile, in speta dobanzi3. )bli atia unica a deponentului este aceea sa plateasca depozitarului pretul 2remuneratia3 convenita pentru serviciul de a depozita bunurile, atunci cand contractul a fost inc5eiat cu titlu oneros@ in acest caz, contractul are caracter bilateral, ambele parti avand deci obli atii una fata de cealalta. +n plus fata de aceasta obli atie initiala, pe parcursul e/ecutarii contractului, in sarcina deponentului se poate naste obli atia de a0l despa ubi pe depozitar in cazul in care acesta sufera un prejudiciu datorita viciilor bunului depozitat 2atunci cand depozitul are ca obiect, de e/emplu, bunuri perisabile3. )bli atia depozitarului de a pastra bunurile date in depozit incumba acestuia atunci cand obiectul depozitului il formeaza bunuri individual determinate. Atunci cand depozitul are ca obiect bunuri determinate eneric, de en si consumptibile 2precum sume de bani3, depozitarul dobandeste c5iar dreptul de proprietate asupra acestor bunuri, urmand sa restituie deponentului o catime e ala de bunuri de acelasi en si calitate 2in cazul banilor, aceeasi suma de bani3. +n acest caz se aplica in completare re ulile de la imprumutul de consumatie 2art. 21&" (. (iv.3. (ontractul de depozit remunerat sau profesionist ori care permite depozitarului folosinta bunului il obli a pe acesta sa pastreze bunurile primite in depozit cu dili enta si prudenta, raspunderea acestuia fiind an ajata pentru culpa levis in abstracto 2cea mai usoara culpa, independent de cum depozitarul are rija de propriile bunuri3. ,iscul pieirii fortuite a bunurilor ce formeaza obiect al contractului este suportat de depozitar, in cazul in care bunurile respective sunt de en, fun ibile si consumptibile 2bani, valori mobiliare, marfuri standardizate3, deoarece acesta dobandeste c5iar proprietatea asupra acestora 2art. 21#& (. (iv., preluat de la imprumut3. +n plus, bunurile de en nu pier 2genera non pereunt3, ceea ce face ca depozitarul sa trebuiasca a restitui deponentului bunuri identice. +n cazul in care bunul este individual determinat, riscul este suportat de deponent, in calitate de proprietar al bunului 2res perit domino3, cu e/ceptia cazului in care depozitarul a fost pus in intarziere de catre deponent pentru a restitui bunurile 2art. 1#3! (. (iv32*$. Dispozitiile privitoare la sarcina suportarii riscului fiind supletive, partile pot dero a de la ele.

2*$

'unerea in intarziere este necesara aici, nefiind in nici unul din cazurile enumerate la art. 1"23 alin. 2 (. (iv., cand debitorul este de drept in intarziere

Page "#2

)bli atia de restituire este de esenta contractului de depozit, fiind intotdeauna subinteleasa c5iar daca nu este prevazuta e/pres. ,estituirea se face, in principiu, la simpla cerere a deponentului2*%. (u toate acestea, in cazul in care contractul are caracter oneros 2remunerat3, termenul depozitului este stabilit in favoarea ambelor parti iar daca restituirea anticipata il prejudiciaza pe depozitar, acesta are dreptul la despa ubiri din partea deponentului. Situatia este aceeasi si in cazul in care depozitarul se poate folosi de bunurile depozitate 2in cazul bunurilor de en precum banii, dobandind c5iar dreptul de proprietate asupra lor, folosinta lor este implicita3. Dreptul de a cere restituirea depozitul se prescrie in termenul eneral de trei ani de la data scadentei. +n cazul in care depozitul nu are fi/ata o scadenta, termenul de prescriptie incepe sa cur a de la data la care instanta fi/eaza intai scadenta 2transforma un termen incert intr0unul cert3 si nu de la data la care bunirile au fost date in depozit 2**. +n cazul unor depozite succesive intre aceleasi parti, pentru fiecare depozit va incepe sa cur a un termen distinct. ) varietate a depozitului comercial o reprezinta acel depozit in temeiul caruia depozitarul emite deponentului un titlu reprezentativ 2certificat3 al bunurilor 2altele decat sume de bani3 ce fac obiectul depozitului. 'articularitatea acestor depozite este ca titlurile emise sunt liber transferabile9ipotecabile, iar transmiterea lor ec5ivaleaza cu transmiterea c5iar a dreptului de proprietate9constituirea ipotecii mobiliare pentru bunurile asupra carora poarta. +n afara de restituirea depozitului, obli atia depozitarului se stin e si prin compensatie 3&&, remitere de datorie, dare in plata etc. )bli atia nu se stin e prin moartea depozitarului . persoana fizica sau reor anizarea depozitarului . persoana juridica, datoriile fiind preluate de eventualii succesori. "1.1 Reguli specifice depozitelor avand ca obiect sume de bani

Dupa cum aratam mai sus, depozitul poate avea ca obiect, pe lan a bunuri individual determinate, si bunuri determinate prin en, fun ibile si consumptibile iar banii sunt cel mai intalnit e/emplu de astfel de bunuri. Depozitele in bani sunt interzise a fi atrase de la public, daca depozitarul nu este o institutie de credit autorizata de BN,3&1.

2*%

(ontractele de depozit bancar au o rubrica speciala pentru desemnarea, de catre deponent, a eventualilor mandatari 2imputerniciti3 sa ceara restituirea 2** (onsideram ca situatia este similara imprumutului fara termen de rambursare 3&& Astfel, daca banca are o creanta fata de deponent 2din acordarea unui credit3 si aceasta este certa, lic5ida si e/i ibila, intervine compensatia le ala intre depozit si credit. +n practica, creditele acordate de banci sunt conditionate de constituirea de depozite 2conturi curente3 de catre debitori la banca creditoare, deponentii constituind in favoarea bancilor inclusiv un aj pentru a evita concursul cu alti creditori c5iro rafari ai debitorului0deponent asupra sumelor reprezentand depozite, lucru insa inutil pentru ca banca are oricum un drept de retentie iar compensatia opereaza oricum de drept, banca nefiind deci supusa sa suporte concursul altor creditori 3&1 Art. " alin. 1 din 8e ea institutiilor de credit

Page "#3

(onform re ulii nominalismului monetar consacrate de art. 21#! (. (iv. 3&2, restituirea sumelor depuse intr0o anumita moneda trebuie facuta in aceeasi moneda in care au fost depuse, indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monede. Banii fiind bunuri de en, fun ibile si consumptibile, dobandind proprietatea asupra lor, se subintele e ca depozitarul foloseste de ei atunci cand el este cel care plateste o remuneratie deponentului in sc5imbul constituirii depozitului. +n acest caz, deponentul nu are nici o obli atie fata de depozitar, contractul avand caracter unilateral perfect 2adica e/ista doar obli atia depozitarului de a plati dobanda3. (ontractele de depozit prevad in eneral, in acest caz, cuantumul despa ubiriilor pe care depozitarul le retine din suma ce trebuie restituita deponentului, in caz ca acesta din urma cere restituirea anticipata3&3. Dobanda poate fi le ala sau contractuala. Dobanda le ala este re lementata de )6 nr. 1392&113&!. 7aloarea dobanzii contractuale trebuie sa fie e/pres prevazuta in contract, in caz contrar aplicandu0se dobanda le ala. Dobanda poate fi e/primata atat cantitativ, cat si procentual 2in acest din urma caz fiind denumita rata a dobanzii3. ,ata dobanzii poate fi fi/a sau variabila. Dobanda se poate plati fie odata cu capitalul depozitului, fie separat, pe durata contractului. "1.2 Reguli specifice depozitelor bancare

Depozitul reprezinta principalul instrument de finantare al activitatii bancilor comerciale si rezervat, cu cateva e/ceptii3&", e/clusiv acestora3&#. Aplicabilitatea practica a depozitelor de bani se re aseste in depozitul bancar, avand ca si caractaristica faptul ca depozitarul este o banca comerciala. ) banca comerciala este o societate comerciala care are ca principala activitate atra erea de depozite si acordarea de credite, principala sursa de venit fiind diferenta de dobanda dintre depozitele atrase si creditele acordate. 'entru a asi ura o protectie a deponentilor, bancile comerciale sunt obli ate sa particpe la constituirea 4ondului de 6arantare a Depozitelor in Sistemul Bancar 3&$, sumele constituite in acest fond fiind folosite la despa ubirea deponentilor 3&% in cazul incapacitatii de plata a bancii depozitare. +n afara de aceasta protectie directa, o protectie indirecta o reprezinta obli atia bancilor de a mentine un anumit activ net raportat la total active, de a constitui depozite 2rezerve3 obli atiorii la BN,, de a nu depasi cotele de participare la capitalul
3&2 3&3

'rin interpretarea ei e/tensiva, fiind prevazuta in capitolul destinat imprumutului ,etinerea sumelor se face, in eneral, din dobanda datorata 3&! Aplicabila tuturor obli atiilor banesti, indiferent de izvorul lor 2vanzare0cumparare, imprumut etc.3 3&" Alte institutii de credit re lementate de 8e ea institutiilor de credit, art. 3, precum cooperativele de credit sau bancile de locuinte, care pot atra e depozite de la proprii membri 3&# +n afara de depozite, bancile mai primesc finantare din partea actionarilor, cu titlu de aport in numerar la capitalul social, precum si imprumuturi din partea altor institutii financiare. Alte venituri ale bancilor provin din operatiuni precum participari la capitalul social al altor societati, comisioane, consultanta etc. 2vezi art. 1% din 8e ea institutiilor de credit3 3&$ +nfiintarea si functionarea acestuia face obiectul )6 nr. 3*91**#, republicata in M.)f. nr. 1!192&&2, cu modificarile si completarile ulterioare 3&% Doar a persoanelor fizice si a +MM0urilor, plafonul despa ubirilor fiind in prezent de 1&&.&&& 1<,, conform re lementarilor europene

Page "#4

social al altor societati comerciale 2pentru diminuarea riscului de portofoliu3. 'este toate acestea e/ista si protectia asi urata prin politica de suprave 5ere a BN,. ) varietate a depozitului bancar este contul curent bancar 3&*. (ontul curent bancar este un depozit care, in plus fata de depozitul bancar obisnuit, permite deponentului sa ordone bancii plati 2viramente3 pe care aceasta sa le efectueze, in sc5imbul unui comision, in limita depozitului 2disponibilului3, catre terti, in contul curent al acestora din urma desc5is la aceeasi banca sau la o terta banca. De asemenea, titularul contului 2deponentul3 poate sa tra a o cambie ori un bilet la ordin asupra bancii, precum si sa emita un cec in limita acesluiasi disponibil, pentru a efectua o plata catre un tert. +nvers, contul curent al titularului este alimentat fie prin noi depuneri, fie prin plati 2viramente3 facute de terti prin ordin de plata. ) alta caracteristica a contului curent bancar este aceea ca acesta este un depozit la vedere, adica nu are scadenta, ceea ce face ca depozitul sa poata fi restituit deponentului la cererea acestuia, fara vreo retinere din suma cu titlu de despa ubiri. Din aceste considerente, dobanda la contul curent este mai mica decat cea acordata de banca pentru depozitele la termen. )bli atia bancii de a restitui deponentului sumele este suspendata, respectiv inceteaza in cazul in care asupra depozitarului se instituie o poprire asi uratorie, respectiv e/ecutorie. 'oprirea asi uratorie este o indisponibilizare temporara a conturilor9depozitelor, dispusa de instanta investita cu o solutionarea unui liti iu avand ca obiect plata unei sume de bani de catre deponent unui tert. +n al doilea caz poprirea e/ecutorie se instituie cand cererea reclamantului este admisa. Daca, la data admiterii cererii, se instituise deja poprirea asi uratorie, aceasta din urma se transforma in poprire e/ecutorie iar banca, in calitate de tert poprit, este obli ata sa plateasca suma de bani reprezentand datorata clientului 2sau parte din aceasta3 si dobanzile acumulate numai reclamantului . creditor al clientului0 deponent . in conformitate cu 5otararea instantei de judecata. "2. Contractul de leasing

8easin 0ul reprezinta o metoda de finantare pe termen mediu si lun si, prin aceasta, un factor de promovare a vanzarilor 2in special a e/porturilor3. 1ste o te5nica de finantare 2creditare3 pentru ca permite folosirea unor bunuri de catre o persoana care nu dispune de banii necesari pentru cumpararea lor cu plata inte rala si atunci plateste mai multe rate de leasin 2redevente3 catre o institutie finantatoare care, la randul ei, plateste vanzatorului pretul inte ral al bunurilor respective. Spre deosebire de creditul bancar, care finanteaza doar un un procent din investitia comerciantului, leasin 0ul finanteaza inte ral aceasta investitie. ,eprezinta o modalitate de promovare a vanzarilor deoarece, la numarul celor care isi ac5izitionarea unor bunuri cu plata inte rala se adau a cei care le ac5izitioneaza prin finantarea in sistem leasin . 1ste modalitate de promovare a e/porturilor deoarece multe din bunurile ce fac obiect al contractelor de leasin sunt ec5ipamente, utilaje, masini pentru care e/ista producatori consacrati la nivel mondial. +n plus, le ea romana
3&*

A nu se confunda cu contractul de contractul de cont curent dintre un creditor si un debitor care isi stin in acest mod mai multe obli atii simultan, re lementat la 21$1 si urm. (. (iv., acesta din urma fiind o aplicatie a compensatiei

Page "#5

2ca si alte le islatii3 stabieste o serie de facilitati fiscale pentru bunurile importate si platite in sistem leasin 31&. 8easin 0ul este re lementat de )6 nr. "191**$311 care defineste contractul la art. 1 ca pe o operatiune comerciala in care o parte, denumita locator9finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar9utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasin , urmand ca, la sfarsitul perioadei de leasin , locatorul9finantatorul se obli a sa respecte dreptul de optiune al locatarului9utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelun i contractul de leasin fara a sc5imba natura leasin ului ori de a inceta raporturile contractuale. 8ocatarul9utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului si inainte de sfarsitul perioadei de leasin , dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile convin astfel si daca ac5ita toate obli atiile asumate prin contract. )peratiunea incepe cu un contract de vanzare0cumparare asupra unui bun, inc5eiat intre furnizor 0 in calitate de vanzator 0 si finantator 0 in calitate de cumparator, la cererea utilizatorului, urmat de un contract de locatiune a aceluiasi bun, inc5eiat intre finantator 0 in calitate de locator 0 si utilizator 0 in calitate de locatar. +n cazul in care furnizorul este una si aceeasi persoana cu finantatorul, operatiunea numai este de leasin , ci de credit comercial. Desi te5nic sunt doua contracte, practic operatiunea este tripartita prin prisma faptului ca utilizatorul este cel care ale e bunul si furnizorul acestuia, finantatorul neputand interveni in aceasta etapa decat prin prisma acceptarii sau respin erii cererii utilizatorului de finantare a operatiunii. Astfel, potrivit art. * lit. a din )6 nr. "191**$, prima obli atie a finantatorului este sa respecte dreptul utilizatorului de a ale e furnizorul. A treia componenta a leasin 0ului este dreptul 2optiunea3 utilizatorului de a cumpara bunul ce pana atunci a facut obiectul locatiunii. 'ana la momentul e/ercitarii acestei optiuni, bunul ramane proprietatea locatorului0finantator, ceea ce constituie o arantie pentru acesta din urma312, iar utilizatiorul nu poate instraina ori reva de sarcini bunul, nefiind proprietar al acestuia. +n ceea ce priveste capacitatea partilor, nu e/ista evident nici o interdictie in ceea ce il priveste pe utulizator. +n ceea ce il priveste pe finantator, atunci cand acesta este rezident, trebuie sa fie constituit ca si societate comerciala pe actiuni cu un capital social minim de 2&&.&&& 1<, 2art. 1* alin. 23313 si sa aiba evident leasin 0ul ca si obiect de activitate. Activitatea de leasin nu este o activitate care sa cada in sarcina de suprave 5ere si re lementare a vreunei autoritati publice31!.
31&

+n speta, aplicarea ta/ei vamale si a ta/ei pe valoarea adau ata la valoarea reziduala si nu la valoarea de intrare 311 ,epublicata in M.)f. nr. *912.&1.2&&&, cu modificarile si completarile ulterioare 312 +n cazul creditului bancar, dreptul de proprietate asupra bunului finantat prin credit este proprietatea clientului, arantia bancii fiind asi urata printr0un drept de aj sau ipoteca asupra respectivului bun 313 1c5ivalentul in lei 31! Nu suntem de acord cu propunerea unor autori ca societatile de leasin ar trebui sa aiba capitalul social e al cu cel al bancilor comerciale si sa fie supuse unei suprave 5eri si re lementari speciale deoarece, spre deosebire de banci, societatile de leasin nu atra depozite de la populatie si deci nu se justifica un re im mult diferit de cel al celorlalti comercianti, in eneral, deoarece fiecare face ce vrea cu banii proprii. De aceea sin ura obli atie a societatilor de leasin , ca si societati de credit, este raportarea si consultarea informatiilor de risc de neplata 2art. 2% din )<6 nr. "191**$3

Page "#6

Bunul ce face obiectul contractului de leasin poate consta, asa cum aratam anterior, in ec5ipamente, utilaje sau diverse masini, dar si in bunuri de lar consum 31" ori imobile. 'e parcursul perioadei de leasin , utilizatorul plateste finantatorului o rata de leasin . (aracterele juridice ale contractului de leasin sunt? - este un contract bilateral 2sinala matic3, obli atiile revenind ambelor parti@ - este un contract cu titlu oneros@ - este un contract cu e/ecutare succesiva 2presupune prestatii succesive atat din partea finantatorului . asi urarea folosintei bunului, cat si din partea utilizatorului . plata ratelor de leasin 3@ - este un contract intuitu personae, bunul fiind ac5izitionat de finantator conform ale erii utilizatorului, a carui selectie se face dupa o analiza individuala a cererii de finantare a acestuia@ - este un contract consensual. +n calitatea lor de factor de multiplicare a banilor, societatile de leasin se 2re3finanteaza la randul lor prin credite bancare, intr0o proportie mult mai mare decat societatile cu profil ne0financiar31#. Bancile finantatoare impun insa co0finantarea leasin 0ului in proportie de cel putin 1"D din capitalurile proprii ale societatii de leasin . 8easin 0ul este de doua feluri? 2i3 financiar si 2ii3 operational 2functional3. 8easin 0ul financiar presupune acoperirea tuturor costurilor finantatorului privind cumpararea bunului 2valoarea de intrare9de piata3 plus o marja de casti pe o perioada care, de re ula, este mai mica decat perioada reala de folosinta a bunului 2durata normala3, astfel incat, la sfarsitul perioadei de leasin , utilizatorul sa fie interesat sa isi e/ercite optiunea de cumparare a bunului. 7aloarea bunului dupa ac5itarea inte rala a ratelor de leasin de0a lun ul perioadei de leasin , reprezinta valoarea reziduala a acestuia, pe care utilizatorul trebuie sa o plateasca in sc5imbul dobandirii dreptului de proprietate. Aceasta din urma valoare este stabilita de parti prin contract, in functie de valoarea amortizata a bunului la sfarsitul perioadei de leasin . Spre deosebire de leasin 0ul financiar, leasin 0ul operational presupune ca finantatorul recupereaza doar o parte din costurile de ac5izitie ale bunului, utilizatorul nefiind interesat sa isi e/ercite optiunea de cumparare. 8easin 0ul financiar este acea forma a leasin 0ului in care, de obicei, locatarul9utilizatorul intentioneaza sa dobandeasca bunul prin e/ercitarea optiunii, astfel invat contractul este tratat, din multe puncte de vedere, ca o operatiune de finantare 2credit3. Astfel, riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra locatarului9utilizatorului. ,iscul insa este obli atoriu a fi acoperit de catre locator9finantator printr0o polita de asi urare, costurile fiind in sarcina locatarului9utilizator 2art. !3@ 8easin 0ul operational este o simpla operatiune de inc5iriere, in care locatarul9utilizatorul nu intentioneaza teoretic sa isi e/ercite optiunea de cumparare la sfarsitul perioadei de leasin .
31" 31#

(ome appliances 2en l.3, in acest caz operatiunea fiind denumita consumer finance 2en l.3 6radul de indatorare ajun and la % sau c5iar *

Page "#7

+n cazul leasin 0ului financiar, rata de leasin are aceeasi natura ca si rata de rambursare a unui imprumut, adica are o componenta de capital si una de dobanda. (omponenta de capital reprezinta cota0parte din valoarea la care a fost ac5izitionat bunul dat in leasin 2valoarea de intrare3 iar dobanda este cea stabilita de parti. +n cazul leasin 0ului operational, rata de leasin este de fapt c5iria platita de locatarul9utilizator pe perioada utilizarii bunului, asa cum a fost aceasta convenita de parti. 8a ambele modalitati de leasin , bunurile reprezentand mijloace fi/e ce fac obiectul acestora reprezinta investitii amortizabile. +n cazul leasin 0ului financiar, amortizarea o face utlilizatorul31$ iar in cazul leasin 0ului operational amortizarea ramane in sarcina finantatorului, ca proprietar al bunului31%. +n plus, la ambele modalitati de leasin , atunci cand obiectul lor il constituie bunuri imobile, inc5eierea contractului va fi inscrisa in cartea funciara sub titlu de sarcini ale imobilului 2art. 213. +n afara de obli atiile mai sus mentionate, locatarul9finantatorul mai are urmatoarele obli atii contractuale 2art. *3? - sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, indiferent de natura leasin 0ului 2financiar sau operational3@ - sa ii aranteze utilizatorului linistita posesie. Aceasta inseamna ca finantatorul raspunde pentru evictiune intocmai ca orice vanzator dintr0un contract de vanzare0 cumparare si, la fel ca si cumparatorul dintr0o vanzare0cumparare, utilizatorul are la indemana actiunile posesorii impotriva tertilor 2art. 12 lit. b3. 4inantatorul nu raspunde insa de vicii ascunse, avand in vedere ca utilizatorul a fost acela care a ales atat bunul, cat si furnizorul acestuia. 'entru acestea, ca si pentru orice defectiuni ale bunului, utilizatorul are o actiune directa impotriva furnizorului 2art. 12 lit. a3@ +n afara obli atiilor mai sus mentionate in sarcina locatarului9utilizator, acesta mai are fata de finantator urmatoarele obli atii contractuale 2art. 1&3? 0 sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul si in conditiile de livrare a reate cu furnizorul@ 0 sa e/ploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asi ure instruirea personalului desemnat sa il e/ploateze@ 0 sa nu reveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasin decat cu acordul finantatorului31*@
31$

+arasi, in considerarea probabilitatii ridicate ca utilizatorul sa devina proprietar asupra bunului, le iuitorul anticipand astfel calitatea utilizatorului de viitor proprietar al bunului. De aceea, ar fi fost nedrept ca amortizarea sa o faca finantatorul, in calitate de proprietar actual al bunului, avand in vedere ca c5eltuielile cu amortizarea sunt deductibile fiscal. +n concluzie, re lementarea actuala cu privire la amortizarea bunului ce face obiectul unui contract de leasin financiar este corecta 31% De asemenea, nu suntem de acord cu propunerea unor autori ca libertatea de amortizare a bunurilor sa fie in radita printr0un act normativ deoarece amortizarea contabila este diferita de amortizarea fiscala, aceasta din urma fiind sin ura care intereseaza statul, ca si colector de ta/e si impozite 2re lementarea amortizarii fiscale face obiectul (odului 4iscal3. +n rest, proprietarul 2sau, in cazul leasin 0ului financiar, utilizatorul3 este liber sa isi amortizeze contabil bunul dupa cum crede de cuviinta 31* Acest lucru nu este oricum posibil pentru ca revarea de sarcini este un drept de dispozitie pe care locatarul9utilizator nu il dobandeste

Page "#

0 sa ac5ite toate sumele datorate conform contractului de leasin 0 rate de leasin , asi urari, impozite, ta/e 0, in cuantumul si la termenele mentionate in contract@ 0 sa suporte c5eltuielile de intretinere, precum si orice alte c5eltuieli aferente bunului sau din contractul de leasin @ 0 sa permita locatorului9finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de e/ploatare a bunului care face obiectul contractului de leasin @ 0 sa il informeze pe locator9finantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate venita din partea unui tert@ 0 sa nu aduca modificari bunului si sa nu sc5imbe locul declarat in contract fara acordul locatorului9finantatorului@ 0 sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasin 2daca nu isi e/ercita optiunea de cumparare3. +n cazul in care locatarul9utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat in contractul de leasin sau daca se afla in stare de insolventa, locatorul9finantatPr are dreptul de a rezilia contractul de leasin , cu plata de despa ubiri 2art. 1! alin. 13. (onsideram ca stabilirea cuantumului despa ubirilor trebuie sa tina cont de? - diferenta in minus dintre pretul la care finantatorul restituie, la randul lui, bunul catre furnizor 2daca poate sa faca acest lucru3 si valoarea totala a contractului de leasin reziliat, discontata in prezent@ - diferenta in minus dintre suma pe care o obtine din e/ploatarea bunului 2in leasin , inc5iriere etc.3 si valoarea totala a contractului de leasin reziliat, ambele discontate in prezent cu aceeasi rata de discont. 4inantatorul nu raspunde daca bunul care face obiectul contractului de leasin nu este livrat de catre furnizor utilizatorului 2art. 1! alin. 23, insa utilizatorul are o actiune directa32& impotriva furnizorului in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta te5nica, service0ul necesar in perioada de arantie si post arantie, locatorul9finantatorul fiind e/onerat de orice raspundere. +n cazul in care utilizatorul nu plateste rata de leasin timp de doua luni consecutive, finantatorul poate rezilia contractul, utilizatorul urmand sa restituie bunul si sa plateasca, cu titlu de despa ubiri, restul ratelor de leasin pana la sfarsitul contractului 2art. 1"3. 'artile pot stabili, prin contract, clauze de reziliere diferite. 4inantatorul nu restituie utilizatorului ratele de leasin incasate deoarece leasin 0ul, in faza lui de locatiune, este un contract cu prestatii succesive321. Sanctiunile pe care le ea le prevede impotriva utilizatorului sunt motivate de faptul ca bunul este ac5izitionat de finantator la solicitarea utilizatorului si finantatorului ii este foarte dificil sa mai aseasca un alt utilizator pentru respectivul bun, adica sa obtina vreun venit de pe urma acestua sau, c5iar daca il obtine, acesta este de re ula inferior celui care l0ar fi obtinut de la utilizator. +n vederea inlesnirii recuperarii sumelor ce ii sunt datorate de utilizator, finantatorul se poate prevala de caracterul de titlu e/ecutoriu al contractului de leasin 2art. %3.
32& 321

Desi nu este parte a contractului inc5eiat intre locatorul9finantator si furnizor -ocmai de aceea le ea vorbeste de reziliere si nu de rezolutiune

Page "#!

) varietate a leasin 0ului este contractul de lease0bacA. Acesta reprezinta operatiunea prin care proprietarul, aflat in nevoie ur enta de bani, isi vinde un bun unei societati de leasin care apoi ii ofera folosinta aceluiasi bun sub forma de leasin . Scopul acestui contract este transformarea activelor fi/e in lic5iditati. 'entru a fi oportun insa, lic5iditatile obtinute trebuiesc sa fie investite la o rata interna de rentabilitate mai buna decat costurile financiare ale leasin ului. "3. Contractele de mandat, comision si consignatie

(onform art. 2&&* (.(iv., contractul de mandat este contractul in temeiul caruia o parte 2mandatar3, se obli a sa inc5eie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti 2mandant3. Mandatul poate fi cu sau fara reprezentare. Mandatul cu reprezentare este mandatul in temeiul caruia mandatarul inc5eie actul atat pe socoteala mandantului, cat si in numele acestuia, adica aduce la cunostinta tertului co0contractant faptul ca lucreaza in numele si pe socoteala mandantului si nu in nume propriu. +nvers, mandatul fara reprezentare este mandatul in temeiul caruia mandatarul inc5eie actul pe socoteala mandantului, dar in nume propriu, adica nu aduce la cunostinta tertului co0contractant ca lucreaza de fapt pe socoteala mandantului. (ontractul de comision este un contract de mandat, in eneral fara reprezentare, prin care mandatarul este platit cu un comision din valoarea actului inc5eiat cu tertul co0 contractant, act constand intr0o vanzare0cumparare sau o prestare de servicii 'artile contractului de comision poarta denumiri specifice? mandantul se numeste comitent iar mandatarul, comisionar, acesta din urma fiind un profesionist 2art. 2&!3 (. (iv.3. (onsi natia este o specie a contractului de comision care are ca obiect vanzarea de catre comisionar 2consi natar3 a unor bunuri mobile in nume propriu dar pe seama comitentului 2consi nant3, intr0un spatiu adecvat. 8a fel ca si in cazul comisionarului, consi natarul actioneaza cu titlu profesional. Dispozitiile din (odul (ivil cu privire la mandat se completeaza cu cele de la comision si mandat, daca nu se contrazic cu re ulile proprii. "". *arantiile contractuale

6arantiile sunt acele masuri de care se bucura creditorul impotriva riscului nee/ecutarii, de catre debitor, a unei obli atii contractuale. )rice creditor beneficiaza de dreptul de aj eneral asupra patrimoniului debitorului sau, instituit prin art. 232! (. (iv. (onform acestui articol, =cel care este obli at personal raspunde cu toate bunurile mobile si imobile, prezente si viitoare. 1le servesc drept arantie comuna a creditorilor sai>. Asadar, in caz de nee/ecutare a obli atiilor sale, Page ""#

creditorul . denumit in acest caz c5iro rafar . se poate indrepta cu o cerere de e/ecutare silita impotriva oricarui bun e/istent in patrimoniul debitorului sau la data cand are loc e/ecutarea. +n plus, creditorul c5iro rafar are 2i3 o actiune impotriva actelor inc5eiate de debitor in frauda drepturilor sale 2actiunea pauliana sau revocatorie3 prin care acesta poate obtine in instanta revocarea acestor acte si 2ii3 o actiune prin care e/ercita drepturile debitorului sau asupra debitorilor acestuia din urma, atunci cand debitorul dintai este inactiv 2actiunea oblica sau subro atorie3. (u toate acestea, dreptul de aj eneral nu este o arantie propriu0zisa deoarece creditorul c5iro rafar vine in concurs cu toti ceilalti creditori c5iro rafari ai debitorului sau, astfel incat este foarte posibil ca bunurile din patrimoniul debitorului sa nu ajun a pentru plata tuturor creditorilor. De aceea, pentru a evita concursul celorlalti creditori c5iro rafari, creditorul poate constitui alte arantii care sa0i confere o pozitie privile iata fata de alti creditori. 6arantiile care confera calitatea de creditor privile iat sunt deci acele instrumente juridice care, independent de dreptul de aj eneral si suplimentar fata de acest drept, confera creditorului arantat si alte prero ative, constand in eneral, fie intr0o intaietate fata de ceilalti creditori 2reprezentand atribute ale acestuia, denumite =drept de urmarire> si =drept de preferinta>3, fie in posibilitatea ca, in caz de nee/ecutare din partea debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana, care s0a an ajat sa e/ecute ea obli atia debitorului. 6arantiile se clasifica, dupa cum urmeaza? a3 arantii personale, care constau in an ajamentul pe care o persoana . alta persoana decat debitorul principal . si0l asuma fata de creditor, de a e/ecuta obli atia, in cazul in care debitorul principal nu o face. Aceasta arantie poarta numele de fidejusiune@ sediul materiei este, in principal, art. 22%& si urm. (. (iv.@ b3 arantii reale, care constau in afectarea speciala a unui bun, mobil sau imobil, corporal sau incorporal, pentru arantarea obli atiei, prin constituirea unui drept real accesoriu, de arantie, cu privire la acest bun. 6arantiile reale sunt ajul si ipoteca mobiliara, respectiv ipoteca imobiliara@ sediul materiei este art. 2!%& (. (iv. 2pentru aj3, art. 23%$ (. (iv. 2pentru ipoteca mobiliara3, respectiv art. 23!3 si urm. (. (iv. 2pentru ipoteca imobiliara3@ c3 o forma intermediara ce combina cele doua forme de arantie de mai sus, denumita cautiune reala si care consta in constituirea unei arantii reale de catre un fidejusor asupra unui bun al sau, mobil sau imobil 2art. 23## (. (iv.3@ d3 alte forme atipice de arantii reale, respectiv privile iile 2mobiliare si imobiliare3, ipoteca le ala si dreptul de retentie 2mobiliar3@ sediul materiei este art. 2333 si urm. (. (iv. 2pentru privile ii3, precum si alte le i speciale 2(odul de 'rocedura 4iscala, 8e ea insolventei etc.3@ dreptul de retentie este re lementat la art. 2!*" si urm. (. (iv. "".1 *arantia personala 9fidejusiunea:

Page """

4idejusiunea este acel contract de arantie, accesoriu contractului principal, prin care o persoana denumita fidejusor sau arant322 se an ajeaza sa e/ecute obli atia debitorului din contractul principal, la cererea creditorului. 4idejusiunea este re lementata de art. 22%& si urm. (. (iv. (aracterele juridice ale contractului de fidejusiune sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal 2aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia, in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stin ere3@ - este un contract unilateral, adica da nastere la o sin ura obli atie . cea a fidejusorului de a e/ecuta obli atia debitorului sau@ - este un contract consensual 2nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de forma3@ - este un contract cu titlu ratuit 2fidejusorul nu obtine de la creditorul fata de care aranteaza nici o contraprestatie3233. 1fectele contractului de fidejusiune sunt acelea ca, la scadenta, creditorul poate sa se indrepte impotriva fidejusorului, fata de care este insa un creditor c5iro rafar. +n obli atiile civile, fidejusorul poate ridica creditorului urmatoarele e/ceptii, daca nu a renuntat la ele in mod e/pres? - e/ceptia beneficiului de discutiune, prin care fidejusorul poate intarzia si conditiona actiunea impotriva sa de e/ecutarea silita a debitorului, in masura in care creditorul nu se indestuleaza de la acesta din urma@ - e/ceptia beneficiului de diviziune, prin care fidejusorul poate cere creditorului sa0si imparta actiunea intre toti fidejusorii aceluiasi debitor obli at fata de acelasi creditor, atunci cand e/ista mai multi astfel de fidejusori. +n cazul in care fidejusorul plateste creditorului, el are o actiune imoptriva debitorului sau in masura platii facute, subro andu0se in acest fel in drepturile creditorului 2subro atie personala le ala3. De asemena, fidejusorul care a platit mai mult decat partea lui se poate indrepta impotriva celorlalti fidejusori pentru partea acestora, insa actiunea este divizibila. Aplicatii 2varietati3 ale fidejusiunii sunt? scrisoarea de arantie bancara si scrisoarea de arantie societara 2corporatista3, care au ca element distinctiv faptul ca sunt emise la cererea debitorului de catre o banca, respectiv de catre o societate comerciala. +n primul caz, debitorul ce urmeaza a fi arantat plateste un comision in sc5imbul emiterii scrisorii. +n cel de0al doilea caz, scrisoarea poate fi data si cu titlu ratuit. Desi este o forma a fidejusiunii, scrisoarea de arantie a dobandit re lementare proprie, sub denumirea de arantie autonoma 2art. 2321 si 2322 (. (iv.3. Scrisoarea de arantie creeaza deci o obli atie autonoma, independenta de obli atia principala arantata. Aceasta ar insemna ca banca nu poate ridica creditorului e/ceptiile pe care si debitorul le
322

6arantul este denumit in mod resit in practica = irant>, acesta din urma fiind de fapt transmitatorul 2prin ir3 a unei cambii sau bilet la ordin 323 +nsa poate sa obtina o remuneratie din partea debitorului arantat, in baza unui contract separat cu acesta din urma

Page ""2

poate ridica, conform raportului juridic principal, fiind obli ata sa plateasca valoarea scrisorii la simpla cerere a creditorului. "".2 *arantiile reale

6arantiile reale sunt arantiile constituite asupra unor bunuri apartinand debitorului. Acestea sunt de doua feluri? 2i3 mobiliare 2 ajul si ipoteca mobiliara3 si 2ii3 imobiliare 2ipoteca imobiliara3. +n cazul in care debitorul nu isi e/ecuta obli atia, creditorul poate sa il e/ecute silit pe acesta, urmarind orice bun aflat in patrimoniul acestuia 2in temeiul dreptului de aj eneral3. Avand insa un drept real asupra unuia sau mai multe bunuri determinate sau determinabile, creditorul arantat se va indrepta cu e/ecutarea evident intai impotriva acestui9acestor bunuri. Din pretul obtinut in urma vanzarii, in urma e/ecutarii silite, a bunului ce face obiectul arantiei mobiliare sau imobiliare, creditorul ajist9ipotecar este platit cu prioritate, inaintea creditorilor c5iro rafari. Acesta drept se numeste de preferinta pentru ca creditorul este preferat, privile iat in raport cu ceilalti creditori. +n cazul in care, dupa vanzarea bunului ajat9ipotecat, creditorul nu se indestuleaza decat partial, pentru restul neacoperit de creanta acesta este c5iro rafar si vine in concurs cu toti ceilalti creditori c5iro rafari care au un drept de aj eneral asupra restului de bunuri ale debitorului, daca acestea nu sunt afectate de alte arantii reale constituite in favoarea altor creditori privile iati. "".2.1 *arantiile reale mobiliare

6arantiile reale mobiliare sunt ipoteca mobiliara si ajul. 'rincipala deosebire dintre cele doua forme consta in aceea ca ipoteca mobiliara poarta asupra unor bunuri incorporale precum creante, titluri nominative, valori mobiliare sau drepturi de proprietate intelectuala, precum si asupra unor bunuri ca resursele minerale, efectivele de animale, padurile ce urmeaza a fi taiate, ec5ipamentele si utilajele, in timp ce ajul poarta numai asupra unor bunuri corporale sau titluri de valoare materializate. Nimic nu impiedica partile ca acestea sa foloseasca ipoteca mobiliara inclusiv pentru bunurile corporale. "".2.1.1 Ipoteca mobiliara +poteca mobiliara este un contract prin care debitorul aranteaza e/ecutarea obli atiei asumate fata de creditor prin instituirea unei arantii asupra unuia sau mai multe bunuri mobile incorporale in principiu, aflate in patrimoniul sau la data constituirii ipotecii. +poteca mobiliara este re lementata de art. 23%$ (. (iv. si urm., completandu0se cu dispozitiile enerale in materie de ipoteca de la art. 23!3 si urm. (. (iv. (aracterele juridice ale ipotecii mobiliare sunt?

Page ""3

este un contract accesoriu fata de contractul principal 2aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia, in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stin ere3@ este un contract formal 2forma scrisa sau autentica fiind ceruta ad validitatem, prin art. 23%%3@ este un contract unilateral, adica da nastere la o sin ura obli atie . a debitorului de a conserva bunul ipotecat. (onform art. 23*#, creditorul ipoetcar are dreptul de a inspecta bunul ipotecat sau c5iar poate cere e/i ibilitatea creantei, in cazul in care constata intretinerea necorespunzatoare a bunului sau e/istenta altui pericol care ar duce la diminuarea valorii arantiei sale@ are ca obiect unul, mai multe bunuri mobile, inclusiv o universalitate de bunuri mobile 2de e/emplu, creante332!@ este o sarcina ce reveaza bunul afectat.

+poteca mobiliara este supusa principiului dublei specializari. Asadar, conform art. 23$2 (. (iv., ipoteca nu este valabila decat daca suma pentru care este constituita se poate determina in mod rezonabil prin contractul de ipoteca iar contractul sa faca o desciere suficient de precisa a bunului ipotecat, nu doar sa arate in favoarea cui se constituie si care este cauza obli atiei arantate. 'entru a fi opozabila tertilor, ipoetca mobiliara trebuie facut publica. 'ublicitatea se efectueaza, in principal, prin inscrierea in A16,M. +poteca mobiliara se poate constitui pe ran uri. Aceasta inseamna ca, daca mai multi creditori ipotecari au un drept inscris asupra aceluiasi bun, distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului mobil ipotecat se face in ordinea ran ului fiecaruia. 6arantia primeste ran in momentul inscrierii sale in A16,M32" 2sau alte forme de publicitate3. +n afara dreptului de preferinta, creditorul ipotecar se bucura de prero ativa conferita de dreptul de urmarire. Acesta reprezinta dreptul creditorului de a urmari silit bunul ipotecat indiferent de sc5imbarile de proprietar survenite dupa constituirea ipotecii mobiliare 2art. 23#& (. (iv.3. 'entru a fi insa opozabil tertului cumparator de buna0credinta 2 arantia fiind denumit in acest conte/t =sarcina>32#3, ipoteca trebuie sa fi fost inscris in A16,M. Alte forme de publicitate ale ipotecii mobiliare sunt re istrul actionarilor, pentru actiunile societatilor comerciale pe actiuni 2in ceea ce priveste societatile listate, ipoteca se inscrie potrivit re ulilor pietei pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare respective 2in speta, la depozitarul actiunilor3. 'entru bunurile corporale 2inclusiv actiunile la purtator3, deposedarea este si ea o forma de publicitate 2art. 2!%2 (. (iv.3. "".2.1.2 *ajul

32! 32"

Aceasta din urma situatie este permisa numai in cazul unei intreprinderi 2art. 23#% (. (iv.3 +nscrierea arata ziua, ora, minutul si secunda inre istrarii 32# Deoarece reveaza bunul mobil, in reunand circulatia juridica a acestuia

Page ""4

6ajul este un contract prin care debitorul aranteaza e/ecutarea obli atiei asumate fata de creditor prin instituirea unei arantii asupra unuia sau mai multe bunuri mobile corporale sau titluri ne ociabile emise in forma materializata, aflate in patrimoniul sau la data constituirii ajului32$. 6ajul este de doua forme? cu sau fara deposedare. 6ajul cu deposedare 2amanetul3 implica remiterea materiala catre creditor a bunului afectat ajului, pe cand in cazul celui fara deposedare bunul ramane in posesia debitorului. +n materie comerciala, re ula este cea a nedeposedarii, bunurile reprezentand active ale debitorului, necesare indeplinirii obiectului de activitate al debitorului comerciant. +n cazul titlurilor, deposedarea se face prin remiterea acestora creditorului spre pastrare. (aracterele juridice ale ajului sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal 2aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia, in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stin ere3@ - este un contract consensual 2nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie de forma3, in cazul ajului fara deposedare, respectiv real, in cazul ajului cu deposedare@ - este un contract unilateral, adica da nastere la o sin ura obli atie . cea a partii in posesia careia se afla bunul ajat, de a0l conserva@ - are ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile corporale@ - este o sarcina ce reveaza bunul afectat. 'entru a fi opozabil tertilor, ajul trebuie facut public. 'ublicitatea se efectueaza prin inscrierea ajului in A16,M. Daca insa acesta este cu deposedare, publicitatea nu este neaparat necesara decat prin prisma unui concurs al altor creditori 2art. 2!23 (. (iv.3. +n cazul titlurilor, publicitatea se face prin remiterea sau andosarea acestora. 6ajul se poate constitui pe ran uri. Aceasta inseamna ca, daca mai multi creditori ajisti au un drept de aj asupra aceluiasi bun, distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului mobil ajat se face in ordinea ran ului fiecaruia. 6ajul primeste ran in momentul inscrierii sale in A16,M32%. (a si in cazul ipotecii mobiliare, creditorul ajist se bucura de prero ativa conferita de dreptul de urmarire si cel de preferinta. "".2.2 Ipoteca imobiliara

+poteca imobiliara este un contract prin care debitorul aranteaza e/ecutarea obli atiei asumate fata de creditor prin instituirea unei arantii asupra unuia sau mai multe bunuri imobile aflate in patrimoniul sau la adata constituirii arantiei 32*. Spre diferenta de arantia mobiliara, ipoteca imobiliara nu poate fi, in mod natural, decat fara deposedare.
32$ 32%

(el care constituie ajul trebuie sa fie proprietarul bunului ajat +nscrierea arata ziua, ora, minutul si secunda inre istrarii 32* Deci cel care constituie ipoteca trebuie sa fie proprietarul bunului ipotecat

Page ""5

(aracterele juridice ale ipotecii imobiliare sunt? - este un contract accesoriu fata de contractul principal 2aceasta inseamna ca urmeaza soarta acestuia, in ceea ce priveste cauzele de valabilitate si stin ere3@ - este un contract solemn 2trebuie sa indeplineasca ad validitatem conditia formei autentice3@ - este un contract unilateral, adica da nastere la o sin ura obli atie . cea a proprietarului de a conserva bunul ipotecat@ - are ca obiect unul sau mai multe bunuri imobile 2terenuri si cladiri3 sau o universalitate de bunuri33&@ - este divizibila 2adica se poate ipoteca doar o cota0parte din imobil3@ - este supusa principiului dublei specializari? 2i3 suma pentru care este constituita sa se poate determina in mod rezonabil prin contractul de ipoteca iar 2ii3 contractul trebuie contina o descriere suficient de precisa a bunului ipotecat. - trebuie sa arate in favoarea cui se constituie, precum si cauza obli atiei arantate@ - este o sarcina ce reveaza bunul afectat. 'entru a fi opozabila tertilor, ipoteca trebuie facuta publica331. 'ublicitatea se efectueaza prin inscrierea ipotecii in cartea funciara332. 'ublicitatea nu tine de caracterul solemn al contractului de ipoteca, ci numai de asi urarea opozabilitatii si ran ului de preferinta. +poteca se poate constitui pe ran uri de preferinta. Aceasta inseamna ca, daca mai multi creditori ipotecari au un drept de ipoteca asupra aceluiasi bun, distribuirea pretului obtinut din vanzarea silita a bunului imobil ipotecat de face in ordinea ran ului acestora. +poteca primeste ran din ziua inscrierii sale in cartea funciara. +n afara dreptului de preferinta, creditorul ipotecar se bucura de prero ativa conferita de dreptul de urmarire. Acesta reprezinta dreptul creditorului de a urmari silit bunul ipotecat indiferent de sc5imbarile de proprietar survenite dupa constituirea ipotecatii, drepturile reale constituite sau inscrise ulterior nefiindu0i opozabile 2art. 23#& (. (iv.3. 'entru a fi insa opozabila tertului cumparator de buna0credinta, ipoteca 2denumita in acest conte/t =sarcina>3333 trebuie sa fi fost inscrisa in cartea funciara. "".2.3 3rivilegiile

'rivile iul este un drept izvorat dintr0o prevedere e/presa a le ii, care confera unui creditor, in temeiul calitatii creantei sale, arantia satisfacerii acesteia cu prioritate fata de creantele altor creditori ai aceluiasi debitor. 'rivile iile sunt re lementate la art. 2333 si urm. (. (iv.
33& 331

Aceasta din urma situatie este permisa numai in cazul unei intreprinderi 2art. 23#% (. (iv.3 +n cazul constructiilor viitoare publicitatea se face prin notare 332 (artile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati se tin impreuna cu situatiile cadastrale si, impreuna, alcatuiesc re istrele de cadastru si publicitate imobiliara ale respectivului teritoriu. -inerea acestor re istre revine )ficiilor teritoriale de cadastru si publicitate imobiliara din subordinea A entiei Nationale de (adastru si 'ublicitate +mobiliara 333 Deoarece reveaza imobilul, in reunand circulatia juridica a acestuia

Page ""6

'rivile iile sunt drepturi reale instituite numai prin efectul le ii asupra unor bunuri mobile sau imobile in vederea arantarii creantelor unor creditori considerati de le e ca privile iati. 4ara a intra in detalii, mentionam urmatoarele e/emple de privile ii? - privile iul statului pentru creantele bu etare de a fi platit cu prioritate fata de alti creditori c5iro rafari, in cazul insolventei 2art. 123 pct. ! din 8e ea insolventei3@ - privile iul bancilor creditoare, atunci cand nu au constituite arantii reale, de a fi platite cu prioritate fata de alti creditori c5iro rafari 2cu e/ceptia statului3 in caz de faliment al debitorului 2art. 123 pct. 3 din 8e ea insolventei3@ - privile iul vanzatorului asupra pretului bunului mobil vandut si neincasat 2art. 233* alin. 1 (. (iv.3 'entru a fi opozabil celorlalti creditori si tertilor, in eneral, privile iul se inscrie, in principiu, in re istrele de publicitate mobiliara, daca le ea nu prevede ca acest lucru nu este necesar. "".2." Ipoteca legala

+poteca le ala este un drept izvorat dintr0o prevedere e/presa a le ii, care confera unui creditor, in temeiul calitatii creantei sale, arantia satisfacerii acesteia cu prioritate fata de creantele altor creditori ai aceluiasi debitor. +poteca le ala este re lementata la art. 23%# (. (iv. (a si privile iile, ipotecile le ale sunt drepturi reale instituite numai prin le e doar asupra unor bunuri imobile in vederea arantarii creantelor unor creditori considerati de le e ca privile iati. (odul (ivil enumera urmatoarele situatii de ipoteca le ala? - vanzatorul pentru pretul bunului imobil vandut, in vederea arantarii pretului neplatit@ - promitentul ac5izitor pentru nee/ecutarea promisiunii de a contracta cu privire la un bun imobil, in vederea arantarii rambursarii avansului platit promitentului vanzator@ - imprumutatorul pentru suma imprumutata in vederea cumpararii unui imobil, in vederea arantarii rambursarii acestei sume, s.a. 'entru a fi opozabil celorlalti creditori si tertilor, in eneral, ipoteca le ala se inscrie in cartea funciara, inclusiv din oficiu. "".2.' 4reptul de retentie

Dreptul de retentie este un drept real de arantie imperfect, in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa il restituie, are dreptul sa0l retina 2sa refuze deci restituirea3 pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care Page ""7

le0a c5eltuit cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea acelui bun. Dreptul de retentie este re lementat al art. 2!*" si urm. (. (iv. Natura juridica a dreptului de retentie? - este un drept real deoarece este opozabil fata de orice tert 2inclusiv fata de un creditor privile iat33!3, cu conditia ca bunul asupra caruia poarta sa fie in posesia celui ce invoca dreptul de retentie@ - este opozabil oricui fara a fi necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate - este un drept de arantie imperfect deoarece nu confera prero ativa urmaririi@ astfel, odata pierduta posesia in mod voluntar, noul posesor nu mai poate fi urmarit@ - este indivizibil 2adica se e/tinde asupra intre ului bun, pana la plata inte rala a datoriei3 s.a. Aplicatii ale dreptului de retentie sunt? - sotii intre ei, la incetarea re imului separatiei de bunuri, asura bunurilor celuilalt sot, pana la acoperirea datoriilor unuia fata de celalalt 2art. 3#" (. (iv.3@ - administratorul unor bunuri, asupra acestora, pana la plata datoriei fata de el - depozitarul, asupra lucrului depozitat, pana la plata c5eltuielile cu depozitarea sau a prejudiciului creat de viciile lucrului depozitat 2art. 1#1* (. (iv.3@ - locatarul, pentru lucrul luat cu c5irie, pana la plata c5eltuielilor pentru lucrurile adau ate si autonome efectuate cu acordul locatorului asupra bunului inc5iriat 2art. 1%23 (. (iv.3. "'. Clauze asiguratorii in contractele comerciale si de comert international

(ontractele interne inc5eiate in eneral intre comercianti, dar nu numai dar, mai ales, cele internationale inc5eiate pe termen lun sunt supuse de multe ori unor riscuri care pot produce un dezec5ilibru intre prestatiile la care una sau ambele parti se obli a, facand ca obli atia . desi e/ecutata . sa nu intruneasca, in termeni reali, nevoile creditorului avute in vedere la momentul inc5eierii contractului. ,iscurile sunt evenimente independente de culpa debitorului si sunt urmare a unor evenimente e/terne in afara controlului partilor. +n functie de natura lor, aceste riscuri se impart in 2i3 riscuri valutare, 2ii3 riscuri concurentiale si 2iii3 riscul aparitiei unor situatii fortuite 2forta majora sau caz fortuit3 33". "'.1 Clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare

(onform art. 21#! (. (iv., Brestituirea imprumuturilor acordate intr0o anumita moneda trebuie facute in aceeasi moneda, indiferent de cresterea sau descresterea valorii monedei respective fata de alte monedeB, principiul nominalismului monetar, devenind aplicabil oricaror obli atii avand ca obiect sume de bani 2depozit, leasin , credit comercial etc.3.
33! 33"

+nclusiv ipotecar si ajist 7ezi supra nr. !".2

Page ""

'entru a evita efectele devalorizarii monetare, partile pot dero a de la acest principiu prin introducerea in contract a unor clauze care sa inlature riscul devalorizarii 2denumit risc monetar sau valutar3. "'.1.1 Clauza monovalutara

Aceasta clauza presupune le area contractului de doua monede? una de cont si una de plata. Moneda de cont, considerata mai stabila, este cea in care se e/prima pretul, adica se masoara prestatia pecuniara, constituind in acelasi timp etalon pentru calcularea cantitatii de moneda in care se face plata efectiv 33#. +n practica comerciantilor romani, contractele se inc5eie in dolari S<A sau euro, cu plata in lei la cursul zilei din data platii. Aceasta clauza este determinata atat de nevoia mentinerii valorii creantei, cat si de obli ativitatea, pe teritoriul ,omaniei a efectuarii a platilor in lei intre rezidentii care fac comert cu bunuri si servicii 2art. 3 alin. 1 din ,e ulamentul valutar3. (um BN, interzice doar platile in valuta, nu si stabilirea pretului intr0o astfel de valuta, partile sunt libere sa stabileasca in contractele lor 2indiferent de obiectul acestora? vanzare0cumparare, imprumut, leasin etc.3 o moneda de cont in orice valuta. "'.1.2 Clauza multivalutara 9cosul valutar:

Diferenta dintre clauza multivalutara si cea monovalutara este ca partile nu stabilesc o sin ura moneda de cont, ci mai multe. Astfel, moneda de cont se calculeaza ca medie 2aritmetica sau ponderata3 intre monedele care formeaza un asa0zis =cos valutar>. 'artile pot introduce in acest cos doua sau mai multe monede alese de ele, sau pot apela la o unitate de cont institutionalizata, adica un cos valutar calculat de o institutie financiara internationala 2precum DS-33$, calculat de 4ondul Monerar +nternational3. "'.2 Clauze asiguratorii impotriva unor riscuri concurentiale

Aceste clauze intervin atunci cand o parte solicita celeilalte parti drepturi speciale contractuale, care sa o puna intr0o pozitie e ala sau privile iata fata de alti contractanti ai partii care accepta sa acorde astfel de drepturi. Aceaste clauze au drept scop fie 2i3 fructificarea unei oportunitati contractuale superioare celei e/istente, astfel incat beneficiarul sa nu fie pus intr0o situatie economica inferioara unui concurent de0al sau care ar beneficia de oportunitatea aparuta fie, 2ii3 la nivel macroeconomic, adaptarea contractului inc5eiat la o eventuala noua situatie aparuta pe o anumita piata fie 2iii3 protejarea unor interese le itime ale unei parti avand in vedere o anumita calitate a partii respective.

33# 33$

Dra os Al. Sitaru . op. cit., vol ++, p. %3 1uro nu este rezultatul unui cos valutar, precum 1(< inaintea ei, ci un cos de performante comune economice ale statelor membre ale <niunii Monetare a <niunii 1uropene

Page ""!

"'.2.1

Clauza ofertei concurente

'rin aceasta clauza, o parte 2beneficiar3 dobandeste dreptul ca, in cazul in care, pe parcursul e/ecutarii unui contract cu prestatii succesive, un tert ii face o oferta valabila 33% de a inc5eia un contract avand acelasi obiect, dar in conditii mai avantajoase pentru beneficiar, cealalta parte 2promitent3 se obli a sa adapteze contractul conform ofertei tertului, sub sanctiunea desfiintarii contractului, in cazul in care cealalta parte refuza sa accepte o astfel de adaptare. "'.2.2 Clauza clientului cel mai favorizat

+n temeiul unei astfel de clauze, o parte contractuala 2promitentul3 se obli a ca, in cazul in care pe parcursul e/ecutarii contractului pe termen lun , inc5eie un alt contract avand acelasi obiect ca si primul, insa in conditii mai avantajoase pentru cel de0al doilea contractant decat cele ale contractantului din primul contract, sa adapteze clauzele acestui prim contract astfel incat si primul contractant 2beneficiar3 sa se bucure de aceleasi avantaje oferite de promitent celui de0al doilea contractant prin al doilea contract33*. '".2.3 4reptul de preemtiune

+n eneral, dreptul de preemptiune 2clauza primului refuz3 este o conventie prin care una dintre parti 2proprietarul unui lucru3 se an ajeaza fata de o alta persoana 2beneficiar3, care accepta aceasta promisiune, sa o prefere in conditii e ale, daca se va 5otari sa vanda 3!&. +n afara conventiei, dreptul de preemptiune poate izvori si din le e. +n concret, in cazul in care proprietarul unui bun primeste o oferta de cumparare pentru bunul sau, el este obli at sa faca prima oferta beneficiarului pactului de preferinta, care are dreptul de a0l cumpara in aceleasi conditii 2pret, termen de plata etc.3 ca cel al indicat de ofertant 2art. 1$32 (. (iv.3. '".3 Clauze asiguratorii impotriva riscului aparitiei unor situatii fortuite

+n afara de cazul fortuit si cazul de forta majora, care e/onereaza partea care nu isi e/ecuta obli atia de raspunderea contractuala in cazul aparitiei unei astfel de situatii, e/ista si cazul in care contra0prestatia, desi ar putea in continuare sa fie e/ecutata de catre debitor, aceasta a devenit, ca urmare a unei situatii independente de culpa sa, e/cesiv de
33% 33*

'entru conditiile de valabilitate a unei oferte, vezi supra nr. !!.2 ) aplicatie in dreptul international public a acestei clauze este clauza natiunii cea mai favorizata. +n temeiul unei astfel de clauze, statele0parti semnatare ale conventiei isi acorda reciproc acelasi avantaje si privile ii 2investitionale, fiscale etc.3 pe care le0au acordat sau le vor acorda in viitor unui stat tert 2vezi Mircea (ostin . op. cit., vol. +, p. 2&13 3!& )ctavian (apatina in Brindusa Stefanescu, )ctavian (apatina, coordonatori . op. cit., p. 2*2 si Dan (5irica . op. cit., pa . 2!

Page "2#

oneroasa fata de cum era inainte de aparitia respectivei situatii, facand vadit injusta obli area debitorului la e/ecutarea ei. 'entru a stabili ce se intampla in astfel de situatii, partile introduc in contract asa0numita =clauza de impreviziune> 2hardship3. +n lipsa insa a unor prevederi contractuale, art. 12$1 alin. 2 (. (iv. care re lementeaza impreviziunea prevede ca, in cazul aparitiei unei astfel de situatii, instanta sesizata de partea a carei obli atii devine e/a erat de oneroasa poate sa dispuna? 2i3 adaptarea contractului, pentru a distribui ec5itabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din sc5imbarea imprejurarilor avute in vedere la data contractarii sau 2ii3 incetarea contractului, la momentul si in conditiile considerate corecte. Dispozitiile le ale in materie de impreviziune nu sunt aplicabile, conform alin. 3 al articolului mentionat, decat daca? 2i3 sc5imbarea a intervenit dupa inc5eierea contractului@ 2ii3 sc5imbarea imprejurarilor, precum si intinderea contraprestatiei nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor, in mod rezonabil, la momentul inc5eierii contractului@ 2iii3 debitorul nu si0a asumat riscul sc5imbarii imprejurarilor si nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si0ar fi asumat acest risc si 2iv3 debitorul a incercat, intr0 un termen rezonabil si cu buna0credinta, ne ocierea adaptarii rezonabile si ec5itabile a contractului.

Page "2"