Sunteți pe pagina 1din 20

ÎMBUNATATIREA PERFORMANTELOR INDIVIDUALE LA

PERSOANELE NON-ASERTIVE

ARGUMENT
"Cum sa-ti sporesti bucuria de a trai?
+ Aproape de natura-prin dieta, miscare, odihna.
+ Aproape de oameni-comunica sincer, nu-i judeca, încearca sa-i întelegi.
+ Aproape de tine însuti-cultiva autostima, nu te judeca prea aspru, întelege ca esti unic.
+ Aproape de divinitate-în fiecare exista o scânteie divina descoper-o!
+ Cere ce vrei, dar nu emite pretentii: îndrazneste, acum!
+ Accepta, pentru moment, orice se întâmpla!
+ Emite tot mai multa iubire, chiar daca nu obtii ceea ce vrei.
+ Abordeaza viata cu entuziasm!
+ Gândeste pozitiv, elibereaza-te de prejudecati.
+ Foloseste-ti creierul integral;da credit intuitiei, imaginatiei si puterii creatoare." (Ion Radu-
Tomsa).

Astazi, un numar foarte mare de psihologi se ocupa de punerea la punct a unor strategii
psihologice care sa contribuie la sanatatea mintala a oamenilor, sa îmbunatateasca ceea ce
numim calitatea vietii umane. Lavson (1984) arata ca acesta orientare este ilustrata de un
vechi proverb chinez: "Daca dai unui om un peste, îi asiguri o masa, daca îl înveti sa
pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii", reprezinta esenta
programelor care presupune învatarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii.

Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care îsi exprima cu usurinta punctul de
vedere si interesele, fara anxietate, si fara a le nega pe ale celorlati. Tehnicile de antrenament
în sensul asertivitatii, îsi propun sa ajute un subiect, care se plânge de comunicare, sa-si
exprime si sa-si sustina mai bine punctul sau de vedere.Se pune problema diminuarii
anxietatii sale, fie învatându-l sa-si învinga dificultatile pe care le imputa uneori timiditatii
sale, fie dimpotriva sa-si modereze agresivitate si sa-si modifice comportamentul pentru a se
integra mai bine în normele anturajului sau si sa obtina o buna cooperare cu acesta.

Tehnicile asertive fac în permanenta apel la factori cognitivi, sunt foarte frecvent utilizati în
terapia comportamentala atunci când anxietatea generata de situatii sociale ramâne în registru
nevrozelor.

Interventia cognitiv -comportamentala pentru îmbunatatirea performantei individuale la un


numar de 20 persoane non-asertive a cuprins urmatoarele etape:
+ Etapa 1. Relaxare. Se realizeaza exercitii de relaxare, care au ca obiectiv relaxarea
întregului corp prin însusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson, controlul
respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii. (sedintele 1 - 2 ).
+ Etapa 2. Restructurare cognitiva.Componenta cognitiva implica un anumit mod de gândire
care, de regula îl împiedica pe individ sa fie asertiv. Terapeutul îl va ghida pe pacient sa
reevalueze convingerile disfunctionale de baza si gândurile negative automate si înlocuirea
acestora cu gânduri realiste, pozitive pentru o mai buna performanta la locul de munca
(sedintele 3-6 ).

1
+ Etapa 3. Antrenamentul asertiv. Are drept scop optimizarea relatiilor interpersonale si
îmbunatatirea performantei individuale la persoanele prea pasive.Componenta
comportamentala a asertivitatii include contactul vizual, mimica si pantomimica, postura,
tonul si modulatiile vocii, continutul si momentul administrarii unui mesaj (optimizarea
comunicarii). Persoanele non-asertive prezinta o imagine de sine scazuta. Antrenamentul
asertiv conduce la îmbunatatirea imaginii de sine (autostima). (sedintele 6-12).

La modul concret, în cadrul pregatirii psihologice a personalului din unitate s-a aplicat un
model de antrenament asertiv în patru trepte stucturat astfel:
1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal.
2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta
pentru obtinerea acestora.
3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte.
4. Exersarea raspunsurilor asertive
+ Etapa 4. Rezolvarea de probleme.Pacientii sunt învatati sa constientizeze si sa rezolve
problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea
de a face fata situatiilor dificile de la locul de munca (sedintele 13-14 ).

Cuvinte cheie: psihoterapia asertiva, restructurare cognitiva, optimizarea comunicarii,


autostima , rezolvarea de probleme.

Rolul terapiei cognitiv-comportamentala


"Oamenii sunt perturbati nu de împrejurari, ci de modul în care le interpreteaza" putem
considera aceasta maxima a lui Epictet cheie consilierii si terapiei cognitiv comportamentale.
Terapia cognitiv-comportamentala este o forma de psihoterapie larg raspândita care se
centreaza pe schimbarea gândurilor disfunctionale, a emotiilor si comportamentelor.Aceasta
forma de terapie sustine ca actiunile, comportamentele si emotiile oamenilor sunt determinate
de modul lor de a gândi si de a interpreta evenimentele din jur.
Ceea ce provoaca tulburari în viata oamenilor nu sunt evenimentele în sine, ci modul de a
judeca, evalua si interpreta aceste evenimente. De exemplu, pentru acelasi eveniment/stimul,
oameni diferiti pot avea emotii diferite pentru ca au cognitii diferite (gândesc diferit) despre
un eveniment: daca se aud pasi pe scari si prima persoana se gândeste ca este un hot traieste
emotia de frica, în timp ce a doua persoana daca se gândeste ca este un vecin, nu simte frica,
ci ramâne relaxat.
Terapia cognitiv-comportamentala si-a dovedit eficienta de-a lungul timpului. În unele studii
se considera ca este la fel de eficienta ca si tratamentul medicamentos în tratarea depresiei si
anxietatii si chiar mai mult este mai buna în evitarea esecului terapeutic si în prevenirea
recaderii la sfârsitul tratamentului. În mod obisnuit este tratamentul preferat pentru timiditate,
migrene, atacuri de panica, fobii, stres post-traumatic, tulburari ale comportamentului
alimentar. Poate fi eficienta si în combinatie cu tratament medicamentos.

Psihoterapia asertiva

Termenul de asertivitate a fost introdus în psihoterapia americana în jurul anilor `70 , de câtre
Wolpe si Lazaruc si reprezinta o atitudine si o modalitate de actiune în acele situatii în care
trebuie sa ne exprimam sentimentele, sa ne revendicam drepturile si sa spunem "NU" atunci
când nu suntem dispusi sa facem un anumit lucru. Asertivitate se refera la acel comportament

2
prin care subiectul îsi sustine punctul de vedere personal, cu curaj si fermitate dar fara
agresivitate.

Meggle (1990) considera ca acest tip de terapie se deosebeste de orientarile terapeutice


umaniste doar prin faptul ca se utilizeaza evaluarile si autoevaluarile cuantificate ale
comportamentului pacientului. Demersul terapeutic ar dura pâna la 20 de sedinte si se
adreseaza subiectilor care sufera de timiditate, somerilor în cautare de loc de munca,
oamenilor de afaceri sau oamenilor politici dornici de afirmare.

Comportamentul asertiv are la baza convingerea persoanei ca are dreptul sa ceara ceea ce
doreste, respectându-si propriile drepturi, asa cum ea însasi face în cazul celor din jur;
reprezinta calea de mijloc între doua extreme: agresivitatea si supunerea; implica solicitarea
propriilor drepturi sau refuzul unor sarcini într-o maniera simpla, directa, deschisa, care
urmareste sa nege, sa atace sau sa-i manipuleze pe ceilalti; presupune respect si consideratie
fata de propria persoana si fata de cei din jur.

Comportamentul non-asertiv presupune desconsiderarea propriilor drepturi si supunerea


exagerata fata de dorintele si nevoile celorlalti. Subiectul nu-si exprima sentimentele si
dorintele culpabilizându-se atunci când încearca sa ceara ceva. Daca subiectul va transmite
celorlalti nesiguranta sa în legatura cu dreptul de a cere ceva, acestia din urma vor avea
tendinta sa-i desconsidere solicitarea.

Persoanele insuficient asertive nu se simt în largul lor în situatii sociale obijnuite, nu lupta
pentru drepturile lor, nu pot spune" NU" când li se cere ceva si se simt prost, atunci când
trebuie sa faca observatie unui subaltern.

Tipuri de comportamente non-asertive


1. persoanele înclinate spre tulburari anxioase si fobii se comporta non-asertiv, formându-si o
imagine de sine de persoane amabile în orice situatie, gata sa le faca tuturor pe plac si se tem
sa-si exprime în mod deschis solicitarile pentru a nu strica relatia cu partenerul de care se
simte extrem de dependenti.(9 subiecti )
2. persoanele pasiv-agresive nu-si manifesta în mod deschis agresivitatea, opunând o
rezistenta indirecta la solicitarile celorlalti. O persoana care are sentimente de ostilitate fata
de sef întârzie de la serviciu sau uita sa-si îndeplineasca anumite sarcini. Astfel de persoane
obtin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient si genereaza ostilitate si
resentimente.(7 subiecti )
3. persoanele manipulative care obtin ceea ce vor deoarece îi determina pe ceilalti sa simta
vinovatie sau compasiune fata de ei, pozând în victime sau în martiri. Aceasta metoda
functioneaza numai în situatiile în care persoana vizata nu realizeaza ce se petrece. (4 subiecti
)
Model de antrenament asertiv în patru trepte:
1. Formarea comportamentului asertiv non-verbal.
Persoana asertiva trebuie sa priveasca interlocutorul drept în ochi atunci când i se adreseaza si
trebuie sa se plaseze drept în fata acestuia.
Adoptarea unei posturi care sa exprime deschiderea si tratarea cu calm a interlocutorul.

3
2. Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea
acestora.Se prezijnta subiectului o lista cu drepturi pe care acesta le-a uitat din cauza
educatiei sau a experientelor de viata traite ulterior.Se recomanda sa se citeasca lista
respectiva de mai multe ori.
3. Costientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte.
Este dificil ca o persoana sa devina asertiva, daca nu-si da seama ce simte, ce doreste si ce nu
doreste. Comportamentul asertiv presupune ca subiectul sa spuna deschis ce simte si ce nu
doreste sa se schimbe.
4. Exersarea raspunsurilor asertive
- Descrierea problemei -situatia care îl supara pe subiect
- Declansarea raspunsului asertiv-elaborarea raspunsului asertiv (evaluarea drepturilor
personale, precizarea timpului când va avea loc discutia, prezentarea problemei în termenii
consecintei, acesteia).
- Exprimarea sentimentelor
- Exprimarea solicitarii
- Prezentarea consecintelor cooperarii pacientului
Capacitatea de a spune "NU". Comportamentul asertiv presupune capacitatea individului de a
refuza o solicitare pe care nu doreste sa o îndeplineasca deoarece contravine propriilor lui
dorinte si nevoi.
Bourne (1995) ne sugereaza sa parcurgem urmatoarele etape:1.repetarea solicitarii,
2.prezentarea motivelor refuzului, 3.exprimarea refuzului,4.presupunerea unei alternative
convenabile pentru ambele parti.

Restructurare cognitiva

Desi dezvoltarea comportamentului asertiv reprezinta obiectivul prioritar în vederea


îmbunatatirii performantelor individuale la persoanele non-asertive, restructurarea cognitiva
va fi în atentia terapeutului, aceasta reprezentând o parte integranta a asertivitatii, pentru ca
atât pasivitatea, cât si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat de gândire,
precum si moduri deficitare de comportament.Psihoterapia cognitiva porneste de la ideea ca
gândurile negative distorsionate conduc la tulburari emotionale patologice cum ar depresia
sau anxietatea.

Optimizarea comunicarii

Asertivitatea reprezinta abilitatea subiectului de a-si recunoaste drepturile si de a-si comunica


trebuintele, sentimentele si opiniile fara a încalca drepturile celorlalti
Componenta comportamentala a asertivitatii include:
+ Contactul vizual. O persoana asertiva îsi priveste interlocutorul în ochi. Lipsa contactului
vizual poate transmite mesaje nedorite.
+ Tonul vocii. Mesajul îsi va pierde din semnificatie daca va fi exprimat cu o voce soptita
care va da impresia de nesiguranta sau prea tare, fapt ce ar putea activa comportament
defensiv al interlocutorului si o comunicare ineficienta.
+ Postura. Subiectul trebuie sa stea drept, nici prea rigid nici prea relaxat pentru ca ar putea fi
interpretata ca lipsa de respect.
+ Mimica. Pentru ca mesajul sa aiba caracter asertiv, mimica trebuie sa fie adecvata si
congruenta cu continutul mesajului.
+ Momentul administrarii mesajului. Mesajul îsi pierde din semnificatie daca este administrat
într-un moment nepotrivit.
+ Continutul. Trebuie sa fie precis, descriptiv si direct.

4
Antrenamentul asertiv are menirea de a-l învata pe subiect sa-si exprime deschis si adecvat
gândurile si sentimentele. Se acorda o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi si abilitati
de relationare interpersonala.
Pacientii timizi sunt învatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin
confortabile, fara ca în spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau agresivitate.

Asertivitate- autostima -anxietate

Asertivitatea este o caracteristica a unei persoane care îsi exprima cu usurinta punctul de
vedere si interesele, fara anxietate, fara a le nega pe ale celorlalti. Tehnicile de antrenament în
sensul asertivitatii, uneori numita destul de inpropriu afirmare de sine, îsi propune sa ajute un
subiect, care se plânge de inhibitie pe planul social sau de difilcutati de comunicare, sa-si
exprime si sa-si sustina mai bine punctul de vedere.
Autostima scazuta reprezinta poate cauza cea mai profunda care sta la baza tulburarilor
anxioase. Subiectul anxios a crescut probabil într-un context familial disfunctional,
caracterizat prin diverse tipuri de deprivari, abuzuri, neglijari care au condus la un nivel
scazut al autostimei. Drept rezultat, acesta va dezvolta la vârsta adulta un profund sentiment
de insecuritate, jena si neadecvare care se poate manifesta în plan comportamental sub forma
unor atacuri de panica, teama de a se confrunta cu lumea exterioara (agorafobie), teama de a
nu fi umilit (fobie sociala) sau anxietate generalizata.

Adesea, nivelul scazut al autostimei se coreleaza cu lipsa asertivitatii, cu vorbirea interioara,


cu continutul perfectionist si cu dificultatea de-a exprima propriile sentimente.

Metode de ameliorare a sentimentului de autostima:


- Realizarea unei imagini corporale bune
- Atingerea unor obiective personale concrete
- Contracararea vorbirii interioare cu continut demobilizator
- Comunicarea cu "copilul interior“, instanta psihica creativa si spontana, dar care înglobeaza
si sentimentele de insecuritate, rusine si durere ce s-au format în copilarie.

În stare de relaxare, pacientul va fi ghidat de catre terapeut sa actioneze ca un parinte


puternic, suportiv si adecvat pentru copilul care se afla în interiorul fiintei sale.
Se recomanda persoanelor cu imagine de sine scazuta sa desfasoare activitati care sa le faca
placere, sa amelioreze relatia cu propriul eu si sa contribuie la cresterea sentimentului valorii
personale.

Rezolvarea de probleme

Psihoterapia cognitiv-comportamentala este o terapie de scurta durata, focalizata pe


rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor
simptome neuropsihice sau psihosomatice.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala sustine faptul ca modurile în care se comporta
oamenii sunt determinate atât de situatiile extreme, cât si de felul în care acestia interpreteaza
respectivele situatii.

5
De obicei pacientii care solicita ajutorul persoanelor de specialitate (psiholog, consilier sau
psihoterapeut) sunt luati în evidenta nu pentru problema în sine, ci pentru simptome, cum ar
fi: depresia, anxietatea, insomnia, durerile de cap, pierderea apetitului, sau probleme în sfera
comportamentala cum ar fi de pilda o tentativa de suicid.Simptomele respective sunt
secundare situatiei stresante, remiterea ei depinzând de rezolvarea situatiei problematice.
Psihoterapiei cognitiv-comportamentala în rezolvarea de probleme este indicata persoanelor
care se descurca bine în viata ,dar care dintr-un motiv sau altul situatia stresanta a depasit
posibilitatile lor de adaptative actuale.

Interventia terapeutica la un pacient non-asertiv.


1. IDENTIFICAREA
NUMELE SI PRENUMELE: Vasile Costel
VÂRSTA: 41ani
SEX: masculin
OCUPATIA: maistru
STUDII: scoala de maistri
STATUT MARITAL: casatorit
RELIGIA: ortodoxa

2. MOTIVUL SOLICITARII CONSILIERII PSIHOLOGICE


Subiectul este un barbat în vârsta de 41 de ani, casatorit de aproximativ 10 ani, are doi copii
si prezenta stari depresive si anxioase, sursa acestora fiind munca. Se simte incompetent si
neproductiv în raport cu ceilalti simtind nevoia unei schimbari la nivel profesional. Problema
lui consta în faptul ca se simte nedreptatit la serviciu, munca lui nefiind apreciat la justa
valoare. Îsi doreste o imagine de sine pozitiva din punct de vedere a competentei si eficientei,
sa ajunga la timp la locul de munca, sa-si atinga obiectivele profesionale, sa fie înteles acasa
si sa primeasca mai multa afectiune.

3. ANTECEDENTE
- antecedente personale patologice
1. PSIHIATRICE: a fost internat la neuropsihiatrie în 24 noiembrie 2003 cu diagnosticul:
tulburari anxioase si depresive, fiind adus de sotie pentru ca simtea dureri în zona abdominala
si a capului plus agitatie psihomotorie.
Pacientul cerea insistent un consult la nivelul capului deoarece acuza dureri ca niste ace în
zona creierului, lucru care îl împiedica sa-si desfasoare munca în bune conditii.
2. MEDICALE: probleme digestive.
- antecedente heredo-colaterale: Matusa paterna: -care are probleme psihice "face rau" de
profesie învatatoare.

4. ISTORICUL PROBLEMEI
Starile depresive si anxioase apar în urma unor evenimente negative ale existentei subiectului
si a unor situatii stresante de mare severitate la locul de munca. În perioada octombrie
-decembrie 2003 în viata subiectului apar trei decese care îl vor afecta profund :decesul
mamei în octombrie, decesul unui prieten apropiat în noiembrie si a unei rude din partea
sotiei în aceeas luna. La acestea se mai adauga si alte situatii stresante de viata :probleme de
eficienta la locul de munca, probleme financiare si de comunicare în cadrul familiei plus
mutarea într-un mediu nou în care subiectul se simte inferior (aprilie 2003).Cu aproximativ 3

6
zile înaintea debutului tulburarilor, subiectul a fost anuntat ca va avea un control pe linie
profesionala si au început presiuni asupra sa în ceea ce priveste finalizarea lucrarilor.

5. ISTORICUL PERSONAL SI FAMILIAL


RELATII FAMILIALE
Parintii sunt decedati, mama în octombrie 2003 iar tatal în iunie1968, când pacientul avea
vârsta de aproape 5 ani.Tatal a decedat pe 6 iunie iar subiectul a împlinit pe 18 iunie vârsta de
5 ani.Copil dori mai mult de tata, nascut al 6-lea dintre cei 7 frati cu o dezvoltare
psihomotorie normala, sustine ca a avut o copilarie plina de greutati si neajunsuri mai ales
dupa moartea tatalui.Mama este descrisa ca fiind rece din punct de vedere afectiv,
egocentrica, incapabila de apropiere afectiva autentica sau de empatie.
Creste în casa parintilor pana la vârsta de 14 ani când pleaca la liceu în oras (Galati) unde sta
pana la varsta de 18 ani. Dupa liceu se angajeaza ca muncitor necalificat aproximativ 6 luni,
apoi îsi satisface stagiul militar si sustine examenul la Scoala de Maistri. Parcurge scoala de
Maistri si se angajeaza în Intreprinderea Steagul Rosu în Brasov unde sta cu chirie timp de 4
ani.Îsi cunoaste viitoarea sotie (de profesie tehnician agricol) datorita cunoscutilor si se
casatoreste cu ea la vârsta de 29 de ani.Dupa nasterea primului copil (baiat), subiectul se
muta cu toata familia la socrul sau în provincie la o distanta de 40 de km de locul de munca.
Sotia nu mai lucreaza avand grija atât de copil cât si de tatal sau bolnav iar la un interval de 3
ani apare si al doilea copil (fata).În prezent baiatul este în clasa a I-a iar fetita este la
gradinita.
Sotia este o persoana rece din punct de vedere afectiv, dominatoare, egocentrica cu
potentialitate isterioida în momente de cotrarietate sau constrângere.
RUTA SCOLARA - În scoala primara si generala subiectul prezinta rezultate scolare medii.
Sustine examenul de admitere la Liceul în Galati si apoi îsi continua studiile la scoala de
Maistri .
RELATII,PRIETENI - Nu mentioneaza prezenta unor prieteni apropiati, singura persoana cu
care mai comunica si cu care se întalnea zilnic a decedat în noiembrie 2003 fiind profund
afectat de pierderea acestuia.În prezent nu primeste vizite la domiciliu decât ale rudelor de
care nu este prea încântat.

6. EXAMEN PSIHIC GENERAL


Conform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima întâlnire, rezulta:
Tinuta - îngrijita, mimica si gestica retinuta cu o usoara agitatie motorie la nivelul mâinilor
având tendinta de a ordona tot ce este în fata sa. Limbajul trupului exprima închidere (corpul
este aplecat, contactul vizual lipseste).

Tulburari de dispozitie: deprimat, încordat, anxios, îngrijorat, trist, plictisit, vinovat,


nemultumit, timid.
Probleme cognitive:gândirea: ideile sunt legate logic de obiectul vorbirii; continutul gândirii:
idei de referinta legate de performanta profesionala; memorie: poate evoca evenimente
îndepartate si recente cu usurinta; calcul mental: poate face câteva operatii mentale simple;
fondul de cunostinte: cunostinte cu caracter general, inserat în realitatea înconjuratoare;
gândirea abstracta: are o buna capacitate de a trece de la un concept la altul.

7
Activitatea si grijile materiale: "muncesc prea mult, primesc prea putina apreciere la locul de
munca, nu sunt satisfacut de conditiile de munca, am probleme cu colegii si sefii, am
dificultati financiare, nu ajung la timp la locul de munca si plec foarte târziu."

Probleme sociale: "ma simt prost fata de colegi si fata de sefi ,nu am curajul de a-mi apara
drepturile, accept solicitari pe care nu le doresc sa le accept si ramân plin de resentimente
(spune "da" atunci când nu ar fi dorit sa o faca), ma simt stânjenit în prezenta altor persoane,
am prea putine întâlniri".

Vorbire: vocabular uzual; tonalitate scazuta a vocii; o lentoare în vorbire; articulare normala a
cuvintelor.
Probleme somatice: dureri de cap, tulburari de somn, oboseala, atacuri anxioase, tulburari
digestive.
Sentimente legate de propria persoana: lipsa încrederii în sine, incapacitatea de a conduce
subalternii la locul de munca, timid (neasertiv), se simte neînteles, nu are curajul de a-si apara
drepturile, retinut, îi lipseste ambitia, nu este în stare sa faca nimic nici la serviciu nici acasa.

Valori si probleme religioase: crede în DUMNEZEU


Probleme comportamentale: "nu ma pot linistii în anumite momente", are tendinta de a
ordona tot ce este în fata sa.

Subiectul se simte depasit, nefacând fata la solicitarile zilnice ale locului de munca este usor
confuz si prezinta reactii la stres sever si tulburari de adaptare datorita unor situatii stresante
de mare severitate (probleme la locul de munca, decese în familie, mutarea domiciliu într-un
nou mediu).Situatia stresanta este ilustrata prin: depersonalizare si derealizare; manifestari
neurovegetative (probleme digestive, dureri puternice la cap, palpitatii, tahicardie); stari
depresive si anxioase, confuzie, dezorientare si evitarea situatiei care îi provoaca starea de
stres (nu poate sa ajunga la serviciu).

7. DEMERSURI TERAPEUTICE:
Obiectivele terapiei:
- Obiectivele principale: reducerea starilor anxioase si depresive pentru a putea sa ajunga la
serviciu; clientul trebuie condus spre o întelegere profunda a propriilor sale atitudini si stari
emotionale si la autoacceptarea acestora; învatarea comportamentului asertiv; îmbunatatirea
performantelor individuale
- Obiectivele secundare: cresterea gradului de autocontrol,organizarea eficienta a
timpului,dezvoltarea abilitatilor sociale, cresterea stimei de sine, cresterea încrederii în sine,
dezvoltarea unui stil de gândire eficient

Interventia psihoterapeutica:
Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate:
- Tehnici asertive: metoda ascultarii active, metoda discului stricat, metoda demorsarii;
- Tehnica metaforelor;
- Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;
- Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;

8
- Tehnica transformarii unui eveniment negativ într-un avantaj;
- Tehnica descoperirii dirijate;
- Tehnici de ameliorarea autostimei ;
- Tehnici de relaxare;
- Tehnica sarcinilor pentru acasa.

Contractul terapeutic
- Se va semna înainte de începerea sedintelor de terapie
- "Subsemnatul V.C. ma oblig sa respect urmatoarele: sa iau parte la toate sedintele de terapie,
sa realizez toate sarcinile pentru acasa, sa particip la sedintele de psihoterapie cât se poate de
eficient, sa respect confidentialitatea.

Structura sedintelor:

Sedinta I (organizarea eficienta a timpului)


+ Am stabilit un climat psihologic în cadrul caruia subiectul s-a simtit acceptat, înteles si
valorizat ca persoana.
+ S-a realizat o relatie empatica si calda cu pacientul.
+ Subiectul a fost ascultat cu mare atentie si cu o atitudine de acceptare a ceea ce a avut de
comunicat în cadrul terapiei.
+ Am stabilit împreuna cu subiectul despre ce vom discuta în timpul sedintei de psihoterapie.
(Terapeutul-"Vom încerca împreuna sa stabilim ce va deranjeaza în prezent si care este cauza
nemultumirilor dv.Sunteti de acord?").
Subiectul a fost de acord sa vorbeasca despre nemultumirile sale.
Clientul-"Chiar îmi doresc sa gasesc un raspuns la problemele mele."
+ Clientul si terapetul vor încerca sa ordoneze problemele si sa stabileasca de comun acord de
ce se vor ocupa pe parcursul terapiei.
Se va acorda o mai mare importanta evenimentelor actuale decât cele trecute:
- sa-si atinga obiectivele profesionale;
- sa aiba o imagine de sine pozitiva din punct de vedere al competentei si eficientei;
- sa poata sa ajunga la timp la locul de munca;
- sa fie înteles în familie, primind mai multa afectiune.
Terapeut-"Care este problema cu care te confrunti si care te nemultumeste cel mai mult în
prezent?"
Client- " Nu pot sa ma concentrez ca sa-mi termin la timp lucrarile, din acest motiv stau peste
program ma obosesc, nu pot sa ma odihnesc bine noapte si a doua zi nu pot sa ajung la timp
la locul de munca "
I s-a cerut clientului sa descrie o zi obisnuita din viata lui.
Client- " Ma trezesc la ora 3 dimineata si ma dau jos din pat la ora 7. Plec din casa pe la 7.30
(ora la care ar trebui sa încep programul de lucru) si ajung la servici la 8.30-09.00.Când ajung
la servici ma apuc de lucru dar nu ma pot concentra si renunt.Ma simt obosit si fara vlaga. Nu
stiu cum trece timpul si se termina programul. Încerc de mai multe ori sa ma apuc de lucru
dar nu pot. Adorm târziu si ma trezesc foarte devreme. În restul zilei ma plimb prin casa
pentru ca nu-mi place sa ies, ma uit la tv. si cam atât. "
I-am prezentat clientului diverse metode de organizare a timpului.Am identificat împreuna
perioadele zilei când se poate sa lucreze mai bine si perioadele în care se odihneste.I-am
propus un model de organizare zilnica a ativitatii :

ora
activitatea

9
Gradul de realizare

(1-10)
Gradul de satisfacþie

(1-10)

În final i-am aplicat o tehnica de relaxare musculara.


Efecte imediate:"Nu mai m-am simtit de mult asa de odihnit"
+ Tema pentru acasa:monitorizarea activitatii zilnice;practicarea relaxarii si consemnarea
gradului de realizare si efectele acesteia.

Sedinta II (organizarea materialului de lucru)


+ Se va face o scurta recapitulare a ceea ce s-a discutat în cursul primei sedinte.
+ Se va verifica tema pentru acasa. S-a observat ca excluzând anumiti "timpi morti" clientul a
respectat programul pe care l-am impus.

Am observat ca cele mai scazute note au fost date la activitatea care viza lucrul la locul de
munca.
Terapeut-" As vrea sa discutam despre dificultatile pe care le întâmpinati când începeti sa
lucrati."
Client- " Nu stiu cum fac dar ma apuc de documentele la care ma pricep cel mai bine.Când
trebuie sa trec la documentele pe care nu prea stiu sa le fac ma apuca o stare ne neliniste, de
nervi si renunt."
Am discutat despre starea de agitatie pe care o simte când se apuca de lucru.L-am învatat
exercitii de respiratie completa pentru reducerea acestei stari.Respiratia completa se
realizeaza prin coborârea diafragmului concomitent cu împingerea abdomenului spre înainte,
departarea coastelor si ridicarea umerilor.
Apoi am indus relaxarea si am formulat urmatorul scenariu.

"vreau sa-ti imaginezi ca te afli în fata unui fiset…e un fiset plin de dosare aranjate în fata,
dar în spate la întuneric sunt hârtii în dezordine, unele sunt mototolite…aranjeaza dosare în
ordine….în functie de documente….sau cum vrei tu…gaseste ordinea pe care o vrei tu …
unele dosare sunt mai groase altele mai subtiri….deschidele si vezi cum le poti folosi pentru
documentele pe care le ai de facut…..pe cele groase poate vrei sa le recitesti …pe cele subtiri
sa le completezi cu noi pagini….e sertarul tau si tu sti cel mai bine cum sa-l aranjezi……..".

Tema pentru acasa: sa continuie monitorizarea activitatii; sa continuie relaxarea.


Sedinta III -V (restructurarea cognitiva)
+ S-au verificat temele pentru acasa.Clientul a început sa-si organizeze din ce în ce mai bine
timpul si materialul de învatat.
+ În sedintele 3,4,5, s-a mers pe restructurare cognitiva
+ Se va explica clientului modul în care apar gândurile disfunctionale, cum se formeaza si
cum îi perturba acestea comportamentul.

10
+ Modelul de combatere a gândurilor negative a fost explicat si apoi s-a trecut la
implementarea lui în practica.
- Identificarea evenimentului perturbator:Client- " Nu pot sa termin la timp lucrarile pe care
le am de predat sefului la terminarea zilei de lucru"
- Notarea starilor afective negative pe care le traieste clientul
Client-" descurajat 90%, trist 85%, ranit 90%, anxios 95%,deprimat95% "
- Descoperiti care sunt gândurile negative asociate cu starile afective disfunctionale.

Terapeut-" Trebuie sa va adresati întrebari de genul:"Ce îmi spun în gând, în situatia în care
ma supar?"
Client- " nu sunt bun de nimic ", "nimeni nu ma apreciaza", "nu am prieteni" , " sunt
incompetent", "voi fi concediat si nu voi mai gasi un alt serviciu" , " toti colegii vor râde de
mine daca vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile"
- Identificarea distorsionarilor cognitive :Prevederea viitorului: "voi fi concediat si nu voi mai
gasi un alt serviciu"Citirea gândurilor: " toti colegii vor râde de mine daca vor vedea ca nu
am terminat la timp lucrarile"
Judecata afectiva:"Ma simt foarte incompetent. Asta înseamna ca îmi voi pierde serviciu?"
Suprageneralizari :" nu sunt bun de nimic "

Desconsiderarea pozitivului: " sunt incompetent"


- Contraargumentarea acestora:Client- "Nimeni nu ma apreciaza".
Terapeut- "Oare chiar nimeni nu te apreciaza ?"Client-" Toti colegii vor râde de mine daca
vor vedea ca nu am terminat la timp lucrarile" Terapeut-" Ce înseamna toti? Cât este de
posibil sa afle toti ce s-a petrecut? si daca ei afla, oare vor râde de tine sau poate te vor ajuta?
Ai încercat sa le ceri ajutorul atunci când ai nevoie?"Client- "Nu, cu toate ca am nevoie "
- Înlocuirea gândurilor negative cu unele rationale

Gânduri automate
Distorsionãrile cognitive
Gânduri raþionale

Nu sunt bun de nimic


Desconsiderarea pozitivului,generalizãri
Sunt o persoanã valoroasã, ºtiu sã fac bine multe lucruri

Nimeni nu mã apreciazã
Desconsiderarea pozitivului,generalizãri
Pot numi câteva persoane care mã apreciazã

Voi fi concediat ºi nu voi mai gãsi un alt serviciu


Prevederea viitorului
Nimeni nu a fost concediat pentru astfel de fleacuri

S-au analizat si alte gânduri negative pâna ce am fost sigura ca pacientul a înteles bine
mecanismul de contracarare.

11
În alta sedinta care a vizat tot restructurarea cognitiva i s-a prezentat clientului si alte metode
care vizau acelasi obiectiv.Cautarea si verificarea dovezilor (Client- " Nu pot face
nimic",Terapeut-"Chiar nimic?"),Definirea termenilor (Client- "Sunt
incompetent.",Terapeut-"Ce înseamna pentru tine incompetent ?"), Metoda unui caz similar
(Terapeut-"Ce i-ai putea spune unei persoane care este în situatia în care te afli tu
acum?"Client- " Sa aiba rabdare, sa lucreze organizat, sa se relaxeze, sa fie curajos."Analiza
costurilor si beneficiilor
În timpul acestor sedinte de restructurare cognitiva clientul si-a însusit foarte bine
deprinderile de gândire functionala
Tema pentru acasa:monitorizarea gândurilor negative si înlocuirea lor cu gânduri rationale
;monitorizarea activitatii ;practicarea relaxarii

Sedinta VI-X (ANTRENAMENTUL ASERTIV)


+ Clientul s-a prezentat la a seasea sedinta foarte multumit ca au functionat exercitiile de
relaxare pe care le-a învatat în ultimele sedinte.

Sedinta VI
+ Dezvoltarea comportamentului asertiv.
+ Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.
+ În cadru acestor sedinte subiectului i s-a cerut sa retraiasca de mai multe ori unele situatii în
care s-a simtit incompetent si sa învete sa reactioneze adecvat la ele, printr-o nemultumire
moderata si nu prin anxietate. Tehnica folosita "joc de rol".
+ Restructurarea cognitiva va continua sa fie în atentia terapeutului, pentru ca reprezinta parte
integranta a asertivitatii. Pasivitatea si agresivitatea reprezinta rezultatul unui stil distorsionat
de gândire si a modurilor deficitare de comportament. Terapeutul îl va ghida pe client sa
reevalueze convingerile disfunctionale de baza si gândurile negative automate.
Client-"Daca voi spune ceea ce simt cu adevarat, colegii nu ma vor iubi si acest lucru ar fi
insuportabil."
Terapeut-"Ai încercat sa vorbesti cu ei si sa spui ce simti ? "
Client-"Parerile mele nu sunt atât de importante încât sa vorbesc despre ele."
Terapeut-"Chiar toate parerile tale sunt neimportante ?"
Terapeut-"Ce întelegi prin pareri neimportante ?"
Astfel de gânduri blocheaza comunicarea sincera si deschisa cu ceilalti.
+ Înaite de a se expune bazele antrenamentului asertiv se va realiza un exercitiu de relaxare.

- Exercitiu de relaxare
"Asezati-va confortabil pe scaun si concentrati-va asupra respiratiei.Înspirati si expirati
linistit, calm, prelungit usor expiratia.Cu fiecare expiratie, corpul se relaxeaza tot mai mult,
din ce în ce mai mult, tot mai mult.Acum imaginati-va ca relaxarea va inunda ca o lumina
aurie care cuprinde tot corpul.Odata cu fiecare respiratie va relaxati tot mai mult si lumina
aurie, placuta va cuprinde tot corpul, revarsându-se din crestetul capului pâna la
picioare.Întreg corpul se relaxeaza tot mai mult, din ce în ce mai mult, fiind scaldat în lumina
aurie placuta, calda odihnitoare.Va simtiti tot mai linistit, tot mai relaxat, cuprinsi de o stare
de calm, încredere si pace interioara.
- Se va identifica stilului obisnuit de comunicare
I-am cerut sa-mi descrie o situatie care l-a deranjat l-a locul de munca.
Client-"Într-o zi am lucrat foarte mult la un document într-un domeniu pe care nu-l stapânesc
foarte bine, si am prezentat ce am facut sefului care nu a fost foarte multumit.Am acceptat sa-
mi faca observatii, cu toate ca nu le meritam si îmi fac si rau (stare de neliniste,

12
tensiune).Greselile erau ale colegului care a completat documentul facut de mine dar nu am
putut sa nu accept observatiile pentru ca altfel îl suparam si pe sef si pe coleg."

Identificarea stilului obisnuit de comunicare dupa modelul urmator.

Situaþia

Unde, cu cine, ce fãceai?


Rãspunsul comportamental

Cum ai reacþionat?
Stilul de comunicare

Pasiv,agresiv,asertiv

Mã aflam împreunã cu ºeful în faþa unui document fãcut de mine.


Am acceptat sã-mi facã observaþii deºi îmi fac rãu.
Pasiv

- Explicarea conceptului de asertivitate


+ Terapeutul va explica pacientului conceptul de asertivitate.
Vor fi definite alternativele comportamentului asertiv: agresivitate si pasivitate punându-se
accent mai mult pe cel din urma.
Terapeut- "Asi dorii daca sunteti de acord sa va explic ce înseamna asertivitatea"
Client-"Da, chiar a-si vrea sa-mi explicati"
Terapeut- "Am sa va exemplific cele trei tipuri de comportament prin intermediul unor
exemple.Tocmai ati fost examinat de un medic care este foarte grabit si nu va explica prea
bine ceea ce va intereseaza."
Comportament agresiv : Pacientul va raspunde :"Niciodata nu mai vin la cabinetul
dumneavoastra.Am fost foarte prost tratat.Ati merita sa nu mai puteti practica profesia de
medic.O sa ne mai întalnim noi."
Comportament nonasertiv : Pacientul fie nu va spune nimic si va pleca nelamurit din cabinet,
fie se va exprima într-o maniera indirecta si nu va fi luat în seama "Domnule doctor as vrea sa
stiu…..,dar nu e nimic…,lasati."
Comportament asertiv" Domnule doctor as dorii sa stiu ce diagnostic am si câte ceva despre
medicamentul care mi l-ati prescris.V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati acorda cateva
minute pentru a ma lamurii în aceasta problema.Multumusc mult."

- Formarea comportamentului asertiv non-verbal


+ Se va explica clientului componenta comportamentala a asertivitatii care include contactul
vizual, tonul vocii, postura, mimica, momentul administrarii unui mesaj.
Se va trece apoi la realizarea unor exercitii de joc e rol care au drept scop formarea
comportamentului asertiv non-verbal.
Terapeut-"Trebuie sa va duceti la seful dumneavoastra ca sa discutati în legatura cu o lucrare
pe care a-ti facut-o si vreti sa-i schimbati parerea în legatura cu aceasta.Intrati pe usa si va
asezati undeva în încapere, îl priviti pe sef, si vorbiti ce aveti de spus. "

13
Dupa încheierea scenei i-am adresat feedback-uri pozitive de genul"Ati stabilit un bun
contact vizual, si o postura adecvata.A fost foarte bine dar data viitoare încearcati sa vorbiti
un pic mai tare si mai hotarat si sa va asezati chiar în fata interlocutorului. "

- Recunoasterea propriilor drepturi si efectuarea unor exercitii de lupta pentru obtinerea


acestora
+ I-am prezentat clientului "lista drepturilor personale" elaborata de Bourne si l-am rugat s-o
citeasca cu voce tare.
+ Clientul a constatat ca a uitat foarte multe din drepturile sale, si a fost foarte interesat de
lista.
+ La sfârsitul sedintei clientul a fost foarte încântat de informatiile pe care le-a primit si a
promis ca va încerca sa le puna în practica.
+ Tema pentru acasa:Monitorizarea gândurilor negative si înlocuirea lor cu gânduri
rationale.Practicarea relaxari.L-am sfatuit sa exerseze comportamentul asertiv non-verbal si
sa citeasca lista cu drepturi si sa le noteze pe acelea care le crede mai impotrtante pentru el.

Sedinta VII (Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv)


+ Se perfectioneaza tehnica antrenamentul asertiv .
+ Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.
+ Recunoasterea situatiilor care solicita un comportament asertiv de catre client si sa învete sa
se comporte adecvat în respectivele situatii.

Terapeut-"În ultima sedinta am discutat despre asertivitate si în final v-am cerut sa mai
exersati comportamentul asertiv non-verbal si sa notati drepturile pe care le credeti mai
importante. Ati reusit?"
Client-"Da, sunt multumit 95% de mine. Am avut putine dificultati în a-mi exprima dorintele
fata de interlocutor.Toate drepturile sunt importante din lista pe care ati prezentat-o în ultima
sedinta. "
+ Clientul va fi îndrumat sa recunoasca situatiile care solicita un comportament asertiv si sa
se comporte ca atare.S-au realizat urmatoarele exercitii de comportament:

Metoda discului stricat. Subiectul trebuie sa-si afirme punctul de vedere reprezentându-l de
mai multe ori cu hotarâre, clar si bine comunicat.
Ex. "Esti într-un restaurant si comanzi o pizza vegetariana, dar îti este adusa una cu carne pe
care nu ai comandat-o si care nu-ti place deloc.Chelnerul te obliga s-o platesti ."Terapeutul va
juca rol de chelner si pacientul de client.
Client-"Am comandat o pizza vegetariana si îmi cereti si bani în plus.Nu vreau sa platesc în
plus acesti bani."
Terapeut-"Ati primit o pizza cu carne în loc de una vegetariana."
Client-"Da si nu vreau sa manânc pizza cu carne si nu vreau sa platesc."
Terapeut-"Faptul ca a fost pusa carne nu înseamna ca ati comandat alt produs.Nu avem
preturi speciale pentru dumneavoastra. "
Client-"De la biroul de reclamatii mi s-a spus ca sunt mai multe feluri de pizza. Nu vreau sa
platesc în plus. "
Terapeut-"Am sa va aduc una asa cum doriti îmi cer scuze.Va mutumesc."

14
Metoda demorsarii. Terapeut-"seful vine la servici foarte supart iar tu ai de semnat niste
documente si trebuie sa intri în biroul lui.Cum vei proceda în situatia în care el tipa si are un
comportament agresiv."
seful-"Documentul asta este foarte prost facut. "
Client-"Nu este cel mai bun document pe care l-am facut dar ce nu va place la el?"
seful-"Nu este scris cu tipul de litere care trebuie si continutul este prost. "
Client-"Îmi pare rau daca vam suparat dar este pentru prima data când fac astfel de
documente.Poate vreti sa ma ajutati si sa-mi aratati unde am gresit. "
seful-"Sigur ca o te ajut.Scuza-ma dar am avut o zi tare proasta. "

Sedinta VIII (Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte)


- Constientizarea propriilor sentimente, dorinte si trebuinte
+ Se continua antrenamentul asertiv început în ultimele sedinte.
+ Se va face o scurta recapitulare a sedintei anterioare si se va discuta tema pentru acasa.
+ Antrenamentul asertiv fiind o metoda de reducere a anxietatii si a depresiei, voi încerca sa
furnizez clientului câteva exemple cu diversi subiecti care au devenit deprimati si anxiosi
pentru ca nu au avut curajul sa-si exprime starile afective si sa lupte pentru drepturile lor.
Terapeut-"În momentul în care te apuci de lucru ce simti?"
Client-"Ma simt obosit, fara vlaga încordat ca nu voi putea termina la timp ce am de facut."
Terapeut-"Astazi vom discuta mai mult despre anxietatea, îngrijorarea si supraîncordarea
dvs.Pe masura ce ve-ti învata sa va controlati anxietatea (teama), ve-ti fi capabil sa treceti mai
usor peste problemele cu care va confruntati."
+ Vor fi exemplicate câteva cazuri în care diverse persoane au devenit depresive sau anxioase
pentru ca nu au avut curajul sa -si comunice sentimentele si gândurile.
+ Vor fi folosite si alte tehnici de antrenamant asertiv

Utilizarea unor mesaje adevarate legate de propria persoana.(utilizarea pronumelui personal


"EU"). Clientul a învatat sa foloseasca pronumele personal "eu" si sa-si comunice
sentimentele .Client-"Eu ma simt foarte necajit ca nu am terminat la timp lucrarea, dar am si
eu dreptul sa fiu ajutat, pentru ca ,eu fac treaba la doua persoane."
Metoda ascultarii active. Client-"Consider ca lucrez foarte mult si ar trebui sa fiu
recompensat sau macar laudat."Terapeut-"Se pare ca acest serviciu nu ti-a adus prea multe
beneficii. "Client-" Asa este, ma simt nedreptatit si ma întreb ce caut eu oare aici.
"Terapeut-"Te consideri atât de nedreptatit încât vrei sa pleci ?"
Client-"Nu stiu daca voi merge atât de departe dar as vrea sa stiti ce simt. "
+ La sfârsitul sedintei i se va recomanda pacientului o tema pentru acasa"Te rog sa notezi cu
grija gândurile si sentimentele care se petrec atunci cand începi sa lucrezi"

Sedinta IX( exersarea raspunsurilor asertive)


- Exersarea raspunsurilor asertive
+ Descrierea problemei
+ Declansarea raspunsului asertiv
Terapeut-"Puteti sa-mi descrieti va rog situatia care va supara cel mai tare?"
Client-"Da, am sa va descriu o situatie care ma suparat forte tare.Am un coleg în birou care
ma întrerupe din treaba mereu pentru ca nu stie sa faca anumite lucruri.Din cauza lui nu pot
sa ma concentrez la ce am de facut eu, si astfel nu îmi voi termina la timp lucrarile, atunci
seful va fi iar nemutumit."
Terapeut-"Vom evalua împreuna situatia descrisa si vom copleta împreuna urmatorul plan."
+ Evaluarea drepturilor personale

15
Terapeut-"Care sunt drepturile tale ? Poti folosi si lista drepturilor personale care am
prezentat-o în sedintele anterioare."
Client-" Am dreptul sa refuz solicitarile carora nu pot face fata; am dreptul sa-mi exprim
sentimentele, pozitive sau negative; am dreptul sa-mi schimb opiniile; am dreptul sa comit
greseli si sa nu fiu totdeauna perfect; am dreptul sa spun" NU" la tot ce mi se pare ca nu sunt
pregatit sa fac, este periculos sau îmi încalca sistemele de norme sau valori; am dreptul sa
spun" NU sTIU"; am dreptul sa nu prezint scuze si sa nu-mi motivez comportamentul."
+ Precizarea timpului când va avea loc discutia
Terapeut-"Poti preciza te rog când vei discuta cu, colegul?"
Client-"Dimineata, când colegul vine la serviciu îi voi cere sa discutam problema respectiva."
+ Prezentarea problemei în termenii consecintelor acesteia
Client-"ti-am explicat de mai multe ori ca am nevoie de liniste, dar tu ai continuat sa ma
deranjezi, punându-mi tot felul de întrebari. Comportamentul tau îmi tulbura concentrarea si
din acest motiv, nu pot sa-mi duc la îndeplinire programul de munca. "
+ Exprimarea sentimentelor
Client-"Ma simt frustrat atunci când sunt deranjat. Ma superi ori de câte ori nu-mi respecti
dreptul de a muncii. "
+ Exprimarea solicitarii
Client-"Atunci când observi ca am de lucru, as dori sa nu fiu întrerupt decât în situatii de
urgenta.Mi-ar placea ca tu sa-mi respecti dreptul de a beneficia de liniste în timp ce am de
lucru. "
+ Prezentarea consecintelor cooperarii pacientului
Client-"Daca tu îmi respecti nevoia de liniste în timp ce lucrezi, atunci voi fi o companie mai
placuta pentru tine. "

Sedinta X ( ameliorarea autostimei )


+ Desfasurarea unor actiuni care sa le faca placere, sa amelioreze relatia cu propriu eu si sa
contribuie la cresterea sentimentului valorii personale.
Starea de bine fizic si imaginea corporala
Respectarea unui program ordonat care sa cuprinda exercitii fizice si o alimentatie
rationala.Terapeut-"Faceti o plimbare, mergeti la o sala de masaj, mancati numai ce va place
si este sanatos."
Exprimarea starilor emotinale. Terapeut-"Exprimati-va deschis starile emotinale. De ex.
puteti sa-i spuneti colegului când va intrerupe din lucru :"Ma simt frustrat atunci când sunt
intrerupt de la lucru."
Vorbirea interioara si afirmatiile care exprima autostima
+ Opriti fluxul gândurilor negative prin metode de distragere a atentiei
Terapeut-"Atunci când va cuprinde teama si starea de neliniste faceti o plimbare prin curtea
unitatii, sau practicati respiratia abdominala ."
+ Adresati întrebari cu caracter provocativ gândurilor negative.
+ Contracarati dialogul interior cu continut nagativ prin intermadiul unor afimatii pozitive
:"Ma accept asa cum sunt.", "Merit respectul celor din jur.", "Nu este nevoie sa fiu perfect
pentru a merita laude din partea celor din jur."

Cultivarea sentimentului autoimplinirii


Terapeut-"Care sunt cele mai importante lucruri pe care le doriti de la viata?"
Client-"Cred ca familia, sanatatea, aspectele financiare si serviciu."
Terapeut-"Ce faci concret ca aceste obiective sa se realizeze?"

16
Client-"În familie ca totul sa fie bine trebuie ca sotia sa munceasca si atunci se va rezolva si
aspectul financiar.Pentru sanatate ma duc la doctor iar pentru serviciu nu stiu ce sa spun."
Se constata ca în calea realizarii obiectivelor legate de performantele profesionale subiectul a
întâmpinat diferite obstacole cum ar fi : teama de esec, de respingere si dezaprobare, de
schimbare.
I-am propus sa discutam la sfârsitul sedintei de o lista a realizarilor personle pentru al
determina sa se concentreze mai mult asupra succeselor si mai putin asupra esecurilor.
Tema pentru acasa : Notati realizarile pe care le-ati avut pâna în prezent în urmatoarele
domenii de activitate : scoala, serviciu, familie, sport, conducere, recompense si premii,
evolutie personala, alte aspecte

Sedinta XI ( rezolvarea de probleme)


+ Clientul va învata tehnica rezolvarii problemelor
+ Se vor aprofunda abilitatile de restructurarea cognitiva
+ Dezvoltarea deprinderilor pentru rezolvarea problemelor personale

În prima parte a sedintei s-a discutat tema de acasa.Clientul a observat ca a avut si realizari
dea lungul timpului cum ar fi: a intrat la scoala de ofiteri, un lucru foarte greu la timpul când
a sustinut examenul, are doi copii frumosi si sanatosi, o sotie care are grija de ei si ceea ce
trebuie în casa, la servici au fost perioade în care erea apreciat si recompensat, etc.

Subiectului i s-a cerut sa discute mai multe situatii de viata si i s-a demostrat în ce masura
modul sau defectos de a gândi îl conduce la concluzii eronate.De exemplu daca un coleg se
arata plictisit de ceea ce spune el, aceasta nu înseamna ca el nu va fii niciodata competent în
ceea ce face. În urma discutiilor subiectul a realizat faptul ca sunt colegi care îl apreciaza
profesional, ca au fost domenii în care el a fost competent si ca este util în postul pe care îl
ocupa.

I-am prezentat modalitati de rezolvare a problemelor si implementarea lor în realitate.


Identificarea problemei: "Sunt o persoana retrasa care accepta tot ce i se cere si nu am puterea
de a spune "nu ".

Stabilirea scopurilor: "Sa fiu mai curajos, mai hotarât si sa spun "nu " când vreau"
Generarea de solutii alternative :
1. Sa ma înscriu la un curs de informatica.
2. Sa ma înscriu la un club de sport.
3. Sa-mi caut prietenii vechi si sa ies cu ei în oras.
4. Sa încerc sa ies în timpul liber cu colegii de la serviciu.

Evaluarea solutiilor alternative :

Argumente ,,pro’’
Argumente ,,contra’’

1.Voi acumula informaþi ºi voi mai cere ajutorul altora

17
Nu am chef sã mai învãþ seara.

Serviciul mã solicitã ºi aºa prea mult

2.Sunt mulþi oameni care practicã sport. Mã face sã mã simt relaxat ºi deosebit pentru cã am
condiþie fizicã bunã.
Cei care frecventeazã asfel de medii sunt de regulã, competitivi.

3.Ar fi interesant dacã aº reuºi .Aº avea nevoie de mai multã iniþiativã.
Este puþin probabil ca prietenii mei sã fie liberi. Ei au probabil vieþile lor.

4.Dacã reuºesc sã vorbesc cu ei în afara orelor de serviciu îmi va fi mai uºor sã-i refuz sau sã
le spun ,,nu’’ când vreau.
Sã nu mã accepte în grupul lor pentru cã sunt mai tineri.

Adoptarea deciziei : 2 si 4
Verificarea : clientul este convins ca solutiile alese sunt cele mai bune.
Pregatirea implementarii solutiei : Client-"Saptamâna aceasta am sa ma duc sa vorbesc cu
antrenorul de atletism de la clubul Steaua si voi încerca sa ies în oras la o bere cu colegii de la
serviciu."
Clientul a înteles mecanismul care sta la baza rezolvarii de probleme.Pentru sedinta a 12 i s-a
dat drept sarcina, pe lânga cele cunoscute, rezolvarea conform modelului predat a cât mai
multor probleme.
Tema pentru acasa :Identificati si rezolvati mai multe probleme dupa mecanismul
învatat.Practicarea relaxari.

Sedinta XII( rezolvarea de probleme)


+ Am reluat tema rezolvarii de probleme.
+ Am verificat temele pentru acasa.
+ Am verificat punerea în practica a solutiilor la problemele discutate la ultima
sedinta.Subiectul a reusit sa discute cu colegii si sa iasa la o bere împreuna, a discutat si la
club si se va duce saptamânal sa alerge pentru o buna conditie fizica.
Alte probleme rezolvate: îmbunatatirea relatiilor sociale, activitatea profesionala, relatiile cu
seful si cu sotia.
Clientul a capatat încredere în el. Nici o sarcina nu i se mai pare greu de rezolvat. Are curaj în
îndeplinirea multor activitati de care îi era frica.
I-am prezentat modelul celor "4 A ai succesului " din programarea neurolingvistica:Afirmatia
pozitiva-decide ce vrei sa obtii si reformuleaza rezultatul în termeni pozitivi.Argumentarea
mentala -mareste forta mentala a rezultatului propus.Imagineaza-ti mai luminos, mai colorat,
adauga sunete si senzatii pentru al face mai atractiv pentru tine.Asocire si repetare -identifica-
te cu aceea imagine a succesului si traieste-o cu intensitate, chiar înainte de a fi propus.
Asociaza-te si intra în starea specifica succesului.Actiune -porneste si actioneaza în lumea
reala pentru atingerea scopului propus.Fa primul pas catre telul tau.Apoi pe urmatorul……si
cea mai lunga calatorie începe cu primul pas…….
Tema pentru acasa : Practicarea tehnicilor prezentate în cadrul sedintei.

Sedinta XIII
+ Am accentuat resursele adaptative ale clientului

18
+ Am mers pe valorificarea personala , pe realizariile pe care le-a obtinut dea lungul vietii.
În finalul sedintei în timpul relaxarii am introdus urmatorul scenariu: am utilizat " metafora
calugarului"."A trait , în vremuri demult apuse, un calugar care se simtea foarte deprimat si
trist.Era o iarna grea si el privea pe fereastra mâhnit gradina cu pomii goliti de coroana
podoabei lor, odinioara atât de bogate.I se parea ca sunt si ei tristi, poate chiar lipsiti de viata,
dar intuitia îi spuse ca sunt totusi vii. Deodata îsi dadu seama ca odata cu venirea primaverii
pe ramurile lor vor creste noi frunze si vor fi mai puternici, decât anterior.Chiar daca pe din
afara par lipsiti de viata , în interiorul lor la radacina , sunt cât se poate de vii. Radacinile lor,
sursa însasi a existentei lor , continua sa traiasca, iar atunci când ploile de primavara si razele
soarelui de vara timpurie le vor hrani din belsug, pomii vor înmuguri din nou.Pe tot parcursul
iernii, ei au crescut de fapt si mai puternici, utilizând resursele lor tâmaduitoare primite de la
natura pentru a-si dezvolta potentialul în capacitati superioare celor posedate anterior".
Tema pentru acasa: Identificarea problemelor cu care s-a confruntat în decursul vietii si cum
le-a depasit.Practicarea relaxarii

Sedinta XIV
+ Am verificat tema pentru acasa
+ Am trecut în revista tot ce am facut împreuna pana acum.
Clientul a identificat modificarile majore în felul lui de a fi si de a relationa cu celelalte
persoane. Am discutat si despre dificultatile care ar putea aparea (riscul recaderilor în cazul
unui esec) si cum ar putea sa faca fata .Am stabilit sa întrerupem relatia terapeutica dar l-am
asigut ca în cazul în care are nevoie poate sa se prezinte la cabinet.
Situatia actuala
În urma sedintelor de psihoterapie si pe baza informatiilor din fisa psihologica si fisa
medicala privind internarile acestuia, s-a constatat ca exista posibilitatea de a avea anumite
tulburari ale functiilor psihice, o anumita încordare psihica care se traduce, pe de o parte,
printr-o nevoie acuta de afectiune si apreciere.
Subiectul nu mai prezinta acuze privind starea de sanatate, frecventa sentimentelor pozitive
au mai crescut iar tulburarile de adaptare, iritabilitate, sentimentele de culpabilizare si durere
fizica sau mai diminuat. Teama de a ajunge la locul de munca nu mai este constanta,
devenind periodica si a mai scazut în intensitate.
Nu mai sunt afectate capacitatiile de a-si îndeplinii sarcinile decât periodic iar productivitatea
nu mai este foarte scazuta.
Nu manifesta comportamente dezintegrative, distructive si disfunctionale pentru siguranta si
stabilitatea unui grup si poate îndeplini în conditii acceptabile sarcinile primite.

Concluzii

Psihoterapia asertiva a fost folosita nu numai ca metoda de desensibilizare, ci si ca formare a


abilitatilor de a face fata diverselor situatii de viata. S-a dovedit eficienta în cazul persoanelor
cu dificultati în stabilirea unor contacte interpersonale din cauza anxietatii accentuate, fiind
indicata si în cazul persoanelor care îi lasa pe ceilalti sa-i manipuleze sau sa profite de pe
urma lor în mod constant.
Antrenamentul asertiv aplicat a avut menirea de a-i învata pe subiecti sa-si exprime deschis si
adecvat gândurile si sentimentele. S-a acordat o atentie deosebita dezvoltarii unor deprinderi
si abilitati de relationare interpersonala.
Pacientii timizi au fost învatati sa adreseze altor persoane remarci directe si mai putin
confortabile, fara ca în spatele lor sa se afle sentimente de ostilitate sau
agresivitate.Performanta individuala a fost îmbunatatita la persoanele carora le-a fost aplicat
antrenamentul asertiv, lucru constatat si de sefii directi ai acestora.

19
Bibliografie

1. DAFINOIU ION - "Psihoterapie integrativa ", Ed. Polirom, Iasi, 2001.


2. DAFINOIU ION - "Personalitate .Metode de abordare clinica. Observatia si interviul ", Ed.
Polirom, Iasi, 2002.
3. DAFINOIU ION - "Hipnoza clinica " Ed. Polirom, Iasi, 2003.
4. IONESCU GEORGE - "Tratat de psihologie medicala si psihoterapie", Bucuresti, 1999.
5. HOLDEVICI IRINA - "Sugestiologie si psihoterapie sugestiva",Ed. Victor, Bucuresti,
1995.
6. HOLDEVICI IRINA - "Elemente de psihoterapie"-editia a III-a, revazuta si adaugita, Ed.
ALL, Bucuresti, 1998.
7. HOLDEVICI IRINA - "Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de
psihoterapie", Ed. Orizonturi, Bucuresti, 2000.
8. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapia tulburarilor anxioase", Ed.Ceres, Bucuresti, 2000.
9. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapii scurte", Ed.Ceres, Bucuresti, 2000.
10. HOLDEVICI IRINA - "Hipnoza clinica", Ed.Ceres , Bucuresti, 2000.
11. HOLDEVICI IRINA - "Gândirea pozitiva-ghid practic de psihoterapie rational emotiva si
cognitiv- comportamentala", Ed.Dual Tech , Bucuresti, 2000.
12. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapia anxietatii", Ed.Dual Tech, Bucuresti, 2002.
13. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapii de scurta durata", Ed.Dual Tech , Bucuresti, 2004.
14. HOLDEVICI IRINA - "Psihoterapie cognitiv-comportamentala-Managementul stresului
pentru un stil de viata optim", Ed. stiintelor Medicale, Bucuresti, 2005.
15. HUBER WINFRID - "Psihoterapiile -terapia potrivita fiecarui pacient", Ed. stiintifica si
tehnica, Bucuresti, 1997.
16. ODETTE GARLASU-DUMITRU - "Tehnici psihoterapeutice", Ed Victor, Bucuresti,
2003.

20