Dispozitiv de alezat 70

98
pt.3 basaje

120
=

3,2

C-C

0
10

R20
2

40

1x45

28

12,5

1x45
4gauri

15

30

4 lamaje

15

25
(48)

3lamaje

40

28

220

95

B-B

0,5

200

117,5+0.2

272,9

0.30
200

= =
20

4+0.2

R3

17

M6

1.5x45

5,5

M75x1.5 stanga-6H

84

75

+0.009
-0.021

72K7(
R12.5

45

1.5x45

18,5+0.1

laturile
pentru 3
bosaje

G 12 "

45

20
2

1.5x45

180H7( +0.040
0)
174

4
0.6

M12-6H

30
25
1.5x45

4 gauri

0.5

M8-6G
2 gauri

0,8

A
45
0.5

1.5x45

0 0.05 A
0.05 A

123

R20

3.2

0
-0.2

14,5
8
33,5

R11

45

+0.046
0

00 0.03

15H13(

36
32

0.5

M16x1.5-6H

3,2

R3

70H8(

+0.046
0

92

2
48 -0.1

pt.3 bosaje la
120

0.5

(187.5)

90

R1
5

3 gauri

14.5
8,63

+0.270
12.5H13( 0

1.5x45

G 1"

R5

(28)

3 basaje
echid.

30
23
20

1x45

R1 3
,5

3,2

M8-6H
3 goluri echid.

R2
0

3.2

49

34

50

35 36 37 38

39
40

10

11 12 13 14 15 16

17

18

8
19
41

20

21
22
23

42
43
44

24

26

45
46

25

27

28

29

30
31
1

47
48

32
33

Pentru executarea operatiei de alezare trebuie stabilita succesiunea logica de prelucrare prin aschiere pana la operatia respectiva.
Piesa semifabricat intermediara se reprezinta in pozitia de prelucrare.
Toate suprafetele care nu au fost prelucrate pana la operatia pentru care s-a impus dispozitivul de prelucrare nu au adaos de prelucrare pe ele.
Cele care nu au fost prelucrare se vor reprezenta cu asdaos de prelucrare.
Piesa semifabricat se reprezenta cu linia intrerupta iar suprafata care se prelucreaza in operatia pentru care s-a impus dispozitivul se ingroasa sau se
face cu alta culoare.
La succesinea logica se vor indica si fazele pentru fiecare operatie in parte.
De asemenea se vor indica si suprafetele care au fost prelucrate (ex S22, S23....)
Operaia nr.1:
1. strunjire de degroare frontal S22, S23
2. strunjire de degroare cilindric interioar S27, S25, S24
3. degajare interioar S26
Operaia nr.2:
1. strunjire de degroare frontal S10
2. strunjire de degroare cilindric interioar S6, S7
Operaia nr.3:
1. strunjire de semifinisare plan frontal S22, S23
2. strunjire de semifinisare cilindric interioar S27, S25, S24
3. teire 1x45
4. teire 2x45
Operaia nr.4:
1. strunjire de degroare frontal S32
2. strunjire de degroare cilindric interioar S33
Operaia nr.5:
1. strunjire de semifinisare plan frontal S32.
2. strunjire de semifinisare cilindric interioar S33
3. teire 1x45
Operaia nr.6:
1. centruire patru guri S38
2. execuie patru guri S38
3. teire 1x45 S39
.Operaia nr.7:
1. alezat interior la cota de 70x45 mm

Odata ce a fost stabilita succesiunea logica de prelucrare se vor stabili toate conditiile necesare generarii suprafetei sau suprafetelor pentru care s-a
impus dispozitivul.
Se vor lua in considerare toate conditiile (cotele) care pleaca de la suprafata sau suprafetele de generat si se vor centraliza intr-un tabel.
EVIDENIEREA CONDIIILOR

Evidenierea condiiilor
Nr.
crt
.
0
1
2
3
4

Condiiile
1
Respectarea cotei 2 = 900
Respectarea cotei 1 = 00
Respectarea cotei a = 48mm
Respectarea cotei b = 70mm

De unde rezult
2
din desen
din desen
din desen
din desen

X
+0.046

70H8( 0

48

-0.1

C-C

B-B

Z O

48 -0.1

90

90

Dupa stabilirea tuturor conditiilor se va trece la analiza si selectarea acestoarea, deoarece unele dintre ele se pot repeta sau pot fi incompatibile, etc.

Selectarea condiiilor

Ci (15)

CDi (4)
CPR (1,2,3,4)

CPRC CPRO (1,2,3)

CD (1,2,3)
CE --Ci ---

unde: Ci numr condiii din tabel;

CDi condiii dimensionale;
CPR condiii de poziie relativ;

CPRC condiii de poziie relativ prin construcie;

CPRO condiii de poziie relativ de orientare;
CD condiii determinante;
CE condiii echivalente;
Ci condiii incompatibile.
Odata ce au fost stabilite conditiile determinante se trece la stabilirea planelor de referinta pentru fiecare conditie determinanta (adica se stabileste
planul care influienteaza fiecare conditie).

Geometrizarea condiiilor

X
70H8(

+0.046
0

48

-0.1

C-C

O
B-B

c3

c2
C

c1

c3

48-0.1

G1

90

c1

Z O

G1

90

C1 ( XOY )

G1

(C1 = 2 = 90 0 )

G 2

(C 21 = 1 = 0 0 ) C ( XOZ )

G 3

(C3 = a = 48)

C3 (YOZ )

Dupa ce au fost stabilite planele de referinta sa trece la selectarea tuturor planelor o singura data, deorece unele dintre ele se pot repeta

X
+0.046

70H8( 0

48

-0.1

C-C

c3

B-B

Sc2=S25
Sc3=S32

c2

c2

c3 =Sc1=S10

c1

c3

90

G1

c1

48-0.1

c1

Sc2=S25
Sc3=S32

G1

90

Selectarea extremelor
C1 (XOY), C2 (XOZ), C3 (YOZ), C4 (XOY).

Deoarece unele plane sunt fictive si nu apartin unei suprafete reale nu putem atasa simboluri de orientare.
De aceea se trece la transpunerea, gasirea unor suprafete reale care sa fie continute in acel plan sau intr-un plan paralel pentru a se putea atasa
simboluri de orientare. Un plan poate sa apartina mai multor suprafete reale

Explicitarea extremelor
C1 (XOY)

SC2
SC3

C2 (XOZ)

SC2
SC3

C3 (YOZ)

SC1

Dupa gasirea acelor suprafete reale se trece la ordonarea acestora dupa anumite criterii.
Cel mai des criteriu folosit este cel al numarului de grade de libertate pe care poate sa-l preia acea suprafata.
Suprafetele se ordoneaza in ordine descrescatoare a numarului de grade de libertate pe care il preiau.

Ordonarea suprafeelor de cotare

Tabelul 5.13 Ordonanarea suprafeelor de cotare
Suprafee de
Criterii de selectare (numr maxim de grade preluate)
cotare SC
0
1
SC1
3 grade de libertate (suprafa plan)
SC2
2 grade de libertate (suprafa cilindric)
SC3
1 grad de libertate (suprafa cilindric)

Ordinea
2
I
II
III

Odata ce a fost stabilita ordinea suprafetelor de cotare se trece la atasarea pe toate suprafetele prelucrate pana in acel moment a elementelor de
orientare specifice fiecarei suprafete. Pe unele suprafete se pot atasa mai multe simboluri de orientare.
Pe fiecare suprafata se ataseaza dor simbolurile specifice supraftei respective (pentru suprafte plane doar simboluri specifice supraftelor plane, pentru
supraftele cilindrice doar simboluri specifice suprafetelor cilindrice, etc.)
Pentru un extrem sau un plan de referinta (o suprafata de cotare) poate sa corespunda mai multe suprafete de orientare
Unei suprafete cilindrice poate sa i se ataseze simboluri care preiau 2 grade sau 4 grade de libertate, unei suprafete plane poate sa i se ataseze
simboluri care preiau 3 grade sau 1 grad de libertate
SiMBOLIZAREA INFORMAIONAL A SUPRAFEELOR DE COTARE
Tabelul 5.14 Simbolizarea informaional
SC SO
Simbolizarea informaional
0
1

SC1 SO1

(1)

SO2

(2)

SO3

(3)

SC2 SO4
(4)
SO5
SO6

(5)

8
(7)

(8)

(10)
SC3 SO7

(6)

(15)
(12)

(9)

(11)
(15)
(13)

SO8
(14)

(15)

(2)

(3)

(8)
(7)
(9)

(1)

(5)

(12) (13)

(4)
(6)

(14)
(15)

(12) (13)

(10)
(11)

Dupa stabilirea elemntelor de orientare atasate fiecarei suprafte prelucrate anterior operatiei pentru care se proiectaeaza dispozitivul se trece la
combinarea elemntelor de orientare pentru stavbilirea tuturor posibilitatilor de orientare in vederea prelucrarii.
Trebuie tinut cont la combinare elementelor de orientare ca aceste elemnetele sa nu preia acelesi grade de libertate, sa nu apara supraorientarea sau
suborientarea.

COMBINAREA SIMBOLURILOR
Combinarea simbolurilor a fost prezentat n tabelul ce urmeaz.
Extremul I

Extremul II
(5)

Nr.
SOTP

(1)

(2)

(3)

(4)

(6)

(7)

(8)

Extremul III
(9)

(10)

(11)

(12)

Nr. SOTP

(14)

(15)

14

15

(13)

(15)

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

1
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

4
X

10

11

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

12
X
X
X
X
X
X
X
X

13

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

15
1+4+12
1+5+12
1+6+12
1+7+12
1+8+12
1+9+12
1+10+12
1+11+12
1+4+13
1+5+13
1+6+13
1+7+13
1+8+13
1+9+13
1+10+13
1+11+13
1+4+14
1+5+14
1+6+14
1+7+14
1+8+14
1+9+14
1+10+14
1+11+14
1+4+15

26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60

X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

1+5+15
1+6+15
1+7+15
1+8+15
1+9+15
1+10+15
1+11+15
2+4+12
2+5+12
2+6+12
2+7+12
2+8+12
2+9+12
2+10+12
2+11+12
2+4+13
2+5+13
2+6+13
2+7+13
2+8+13
2+9+13
2+10+13
2+11+13
2+4+14
2+5+14
2+6+14
2+7+14
2+8+14
2+9+14
2+10+14
2+11+14
2+4+15
2+5+15
2+6+15
2+7+15

61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95

X
X
X
X

X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X
X

2+8+15
2+9+15
2+10+15
2+11+15
3+4+12
3+5+12
3+6+12
3+7+12
3+8+12
3+9+12
3+10+12
3+11+12
3+4+13
3+5+13
3+6+13
3+7+13
3+8+13
3+9+13
3+10+13
3+11+13
3+4+14
3+5+14
3+6+14
3+7+14
3+8+14
3+9+14
3+10+14
3+11+14
3+4+15
3+5+15
3+6+15
3+7+15
3+8+15
3+9+15
3+10+15

96

3+11+15

Calculul erorilor admisibile se face pentru fiecare conditie (cota necesara obtinerii suprafetei sau suprafetelor) determinanta.
De obicei eroarea admisibila se calculeaza ca fiind 1/3 din toleranta cotei respective.
Daca cota nu este tolerata pe desen se ia valoarea tolerantei din standardul de cote libere (adica cotele netolerate pe desen nu pot avea ce toleranta dorim noi)

Derminarea erorilor de orientare admisibile

C1 : 2 = 900
Oa (90 0 ) = k T = 0,3 60 ' = 18'
1

C2 : 1 = 00
Oa (00 ) = k T 2 = 0,3 40' = 12'

C3 : a = 480,2mm
Oa (84) = k Ta = 0,3 0,4 = 0,12

mm