Sunteți pe pagina 1din 14

FIZIC FIZIC

ef lucr. Ioana Firstru


www.unitbv.ro/it/fizica
firastrau@unitbv.ro
Universitatea Transilvania din Braov Braov, 6 octombrie 2008
Introducere
Structur curs: 14 cursuri (100 min)
14/7 sedinte de laborator
Calcul not : 75% examen
25% nota la laborator
Prezena Prezena la la laborator laborator este este OBLIGATORIE!!! OBLIGATORIE!!!
Bibliografie:
N. CRETU-Fizic general, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureti ,2003
M . Florescu, S. Adam, N. Dihoiu, -Fizic general , Ed. Universitatii
Transilvania din Brasov, 2007
J. D. JACKSON- Clasical Electrodynamics (Third Edition), J. Wiley & Sons,
New York, 1998
K.N. MUHIN-Fizic nuclear experimental, Ed. Tehnic, Bucureti, 1981
I. INTA, S. DUMITRU-Complemente de fizic, Vol.I, Ed. Tehnic, Bucureti,
1987
1. Introducere: Cuprins
1. Introducere
1.1 Mrimi fizice
1.2 Sistemul International (SI) de mrimi si unitti
1.3 Formule dimensionale
2. Elemente de mecanic clasic
2.1 Repere n mecanica clasic
2.2 Cinematica punctului material
2.3 Dinamica punctului material
2.4 Energia mecanic 2.4 Energia mecanic
3. Oscilaii mecanice
3.1 Oscilaii liniare libere
3.2 Oscilaii liniare amortizate
3.3 Oscilaii forate
4. Unde elastice
4.1 Ecuatia generala a undelor elastice
4.2 Mrimi energetice specifice undelor elastice
5. Elemente de termodinamic
5.1 Procese termodinamice
1. Introducere: Cuprins
5.2 Ecuaii de stare
5.3 Gazul real. Parametri critici
5.4 Temperatura i entropia absolut
5.5 Lucrul mecanic i cldura n termodinamic
5.6 Postulatele i principiile termodinamicii
6. Elemente de electromagnetism
6.1 Cmpul electromagnetic
6.2 Ecuaiile fundamentale ale electromagnetismului
6.3 Regimurile cmpului electromagnetic 6.3 Regimurile cmpului electromagnetic
7. Unde electromagnetice. Optic
7.1 Ecuaia undelor electromagnetice
7.2 Lumina, und electromagnetic
7.3 Optic
8. Elemente de fizica atomului
8.1 Aplicarea ecuatiei lui Schrdinger la studiul atomului
8.2 Momente cinetice si magnetice ale electronului n atom
9. Elemente de nuclear
9.1 Caracteristici ale nucleului
9.2 Modele nucleare
1. Introducere: 1. Marimi fizice
1.1 Marimi fizice
Numim marime atributul unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care poate
fi evidentiat d.p.d.v. calitativ si determinat d.p.d.v. cantitativ.
orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara ambiguitate pentru un
timp suficient de lung pentru a putea fi studiata.
O marime fizica este o marime care se poate masura de maniera fiabila si
reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real, reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real,
adesea insotit de o unitate.
ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron, etc
Masurarea este operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar pentru a o
cuantifica.
Clasificarea marimilor fizice
Marimi fizice : - masurabile
- reperabile
1. Introducere: 1. Marimi fizice
1.1 Marimi fizice
Numim marime atributul unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care poate
fi evidentiat d.p.d.v. calitativ si determinat d.p.d.v. cantitativ.
orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara ambiguitate pentru un
timp suficient de lung pentru a putea fi studiata.
O marime fizica este o marime care se poate masura de maniera fiabila si
reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real, reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real,
adesea insotit de o unitate.
ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron, etc
Masurarea este operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar pentru a o
cuantifica.
Clasificarea marimilor fizice
Marimi fizice : - masurabile: marimi pentru care se poate stabili o relatie de
echivalenta, adica 1) o relatie de ordine totala (<, >, <=, >=) ; 2) o operatie interna (+);
3) o operatie externa (multiplicare cu un scalar)
ex: lungimea, masa, volumul, suprafata, fortele
1. Introducere: 1. Marimi fizice
1.1 Marimi fizice
Numim marime atributul unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care poate
fi evidentiat d.p.d.v. calitativ si determinat d.p.d.v. cantitativ.
orice caracteristica a unei situatii identificabile, definite fara ambiguitate pentru un
timp suficient de lung pentru a putea fi studiata.
O marime fizica este o marime care se poate masura de maniera fiabila si
reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real, reproductibila, indiferent de observator, si care se exprima printr-un numar real,
adesea insotit de o unitate.
ex: masa unui persoane, viteza unui automobil, sarcina electrica a unui electron, etc
Masurarea este operatia prin care se asociaza unei marimi fizice un numar pentru a o
cuantifica.
Clasificarea marimilor fizice
Marimi fizice : - reperabile: marimi pentru care nu se pot defini operatia interna (+) si
operatia externa (inmultirea cu un scalar). ex: temperatura
stabilirea unor scari definite prin conventie , numite scari de reperaj .
ex: scara pH-lui, scara Richter pentru cutremure, scara duritatii
1. Introducere: 1. Marimi fizice
Marimi fizice : - extensive : proportionale cu cantitatea de materie a sistemului
fizic (marimi aditive). ex: masa, lungimea, volumul
- intensive: sunt definite in fiecare punct al sistemului independent
de cantitatea de materie al acestuia.
ex: temperatura, presiunea, concentratia molara, potentialul electric
Marimi fizice : - conservative : marimi pentru care se poate stabili un etalon material
ex: o masa, o lungime, o suprafta, o cantitate de materie
- nonconservative: marimi care sunt reprezentabile doar prin
intermediul unui fenomen fizic care depinde de acestea. intermediul unui fenomen fizic care depinde de acestea.
ex: intensitate de curent, temperatura
Marimi fizice : - scalare: marimi ale caror valoari sunt numere simple.
ex: masa (m=2kg), sarcine electrica (e=1,6 10
-19
C)
- vectoriale: marimi ale caror valoari sunt definite de o familie de
numere cu 1 indice. ex: forta ( ), viteza ( )
- tensoriale: marimi ale caror valoari sunt definite de o familie de
numere mai multi indici
ex: deformatia unui obiect ( )
F

11 12 13
21 22 23
31 32 33
T T T
T T T T
T T T
| |
|
=
|
|
\
1. Introducere: 1. Marimi fizice
Marimi fizice fundamentale. Sistemul International de Unitati, SI
Fiecarei marimi sau cantitati fizice ii corespund :
- o unitate de masura
- un ordin de marime
- metode de masura (obiectul metrologiei)
Unitatea de masura permite masurarea unei marimi in functie de o valoare unitara
(de ex secunda). Ea se bazeaza pe definirea unor etaloane sau unitati de masura (de ex secunda). Ea se bazeaza pe definirea unor etaloane sau unitati de masura
(unitati de baza ale sistemului international si unitati derivate) si analiza
dimensionala.
Ordinul de marime permite reprezentarea simplificata si sintetica a marimilor fizice.
ex: un ordin de marime de 1m corespunde unei lungimi (dimensiuni) ce poate varia
de la 10cm la 10m.
! Cunosaterea ordinului de marime al unui fenomen ne permite sa verificamdaca
rezultatul unui calcul este coerent, deci daca s-a facut o eroare grosolana.
1. Introducere: 1. Marimi fizice
Intre marimile fizice se pot stabili relatii de dependenta, care pot fi exprimate cu
ajutorul formulelor matematice.
Pe baza acestor relatii putemexprima anumite marimi fizice in functie de altele.
S-au fost astfel stabilite un set de 7 marimi fizice care se numesc fundamentale si cu
ajutorul carora pot fi definite toate celelate marimi fizice, numite marimi derivate.
In 1960 a fost adoptat Sitemul International de Unitati (SI), care cuprinde 7 unitati
de baza.
SI este obligatoriu in majoritatea tarilor, exceptii facand Marea Britanie, SUA, Liberia SI este obligatoriu in majoritatea tarilor, exceptii facand Marea Britanie, SUA, Liberia
si Birmania.
Unitati fundamentale:
1) Metrul (m) - unitatea de masura pentru lungime (l), ce reprezinta lungimea egala
cu 1.650.763,73 lungimi de unda, n vid, ale radiatiei emisa de atomul de kripton 86
la tranzitia ntre nivelele 5d5 si 2p10. Historic e legat de circumferinta pamantului.
2) Kilogramul (kg) - unitatea de masura pentru masa (m), ce reprezinta masa
kilogramului international adica a prototipului de platina iradiata, pastrata la
Biroul International de Masuri si Greutati de la Sevres, n Franta. Historic corespunde
masei 1dm
3
( 1l) de apa
1. Introducere: 1. Marimi fizice
3) Secunda (s) - unitatea de masura pentru timp (t) ce reprezinta intervalul de timp
egal cu 9.192.631.770 perioade de oscilatie ale radiatiei emise la tranzitia ntre doua
nivele hiperfine ale starii fundamentale a izotopului 133 al cesiului. E legata de durata
unei zile tereste, divizata in 24 de ore, apoi in 60 de min, apoi in 60 s.
4) Kelvinul (K) - unitatea de masura pentru temperatura (T) ce reprezinta unitatea de
temperatura n scara termodinamica egala cu 1/273,16 din temperatura absoluta
corespunzatoare punctului triplu al apei.
5) Amperul (A) - unitatea de masura pentru intensitatea curentului electric (I), ce
reprezinta intensitatea unui curent electric constant care, mentinut n doi conductori
rectilinii si paraleli de lungime infinita si sectiune neglijabila, aflati n vid la distanta de
un metru unul de altul, produce ntre ei o forta de 2.10
-7
N pe fiecare metru de lungime
6) Candela (cd) - unitatea de masura pentru intensitatea luminoasa (I
V
), ce reprezinta
intensitatea luminoasa n directia normala a unei suprafete de 1/600.000 m
2
a unui
corp negru aflat la temperatura de solidificare a platinei la presiunea atmosferica
normala (101.325 N/m
2
)
1. Introducere: 1. Marimi fizice
7) Molul (mol) - unitatea de masura pentru cantitatea de substanta (Q), ce reprezinta
cantitatea dintr-o substanta a unui sistem, exprimata n kilograme, care contine
attea entitati elementare cti atomi exista n 0,012 kilograme de carbon 12
Unitati suplimentare:
1) Radianul (rad) - unitatea de masura pentru unghiul plan , ce reprezinta unghiul
plan cu vrful la centrul cercului ce subntinde un arc de cerc egal cu raza cercului (1
rad = 571745)
2) Steradianul (sr) - unitatea de masura pentru unghiul solid si reprezinta unghiul 2) Steradianul (sr) - unitatea de masura pentru unghiul solid si reprezinta unghiul
solid cu vrful n centrul sferei care delimiteaza pe suprafata sferei o arie egala cu
patratul razei acelei sfere.
Toate celelalte unitati folosite pentru descrierea fenomenelor fizice pot sa fie
obtinute plecand de la aceste 7 unitati de baza folosind analiza dimensionala.
1. Introducere: 1. Marimi fizice
Analiza dimensionala
Marimile fizice derivate se pot exprima n functie de marimile fizice fundamentale
prin intermediul legilor fizicii.
Expresia matematica prin care este pusa n evidenta o marimea derivata n raport cu
marimile fundamentale se poate face cu ajutorul analizei dimensionale, iar formula
obtinuta se numeste formula dimensionala.
Ea permite determinarea unitatii in care trebuie sa fie exprimat rezultatul unei
formule.
l [ ]
l
l m
(
:
l
Ex v
t
=
Spunemca dimensiunea unei viteze este o lungime divizata pe o durata.
[ ]
[ ]
[ ]

l
l m
v
t t s
(
= = =
(

Analiza dimensionala permite de asemenea si gasirea solutiilor anumitor probleme
fara sa se rezolve ecuatii aferente.
De ex putemdetermina perioada T a pendulului matematic. Din experienta se stie ca
n cazul oscilatiilor mici, perioada de oscilatie a pendulului matematic nu
depinde dect de lungimea pendulului l si de valoarea acceleratiei gravitationale g
1. Introducere: 1. Marimi fizice
T l
a
g
b
[T] =[l ]
a
[g]
b
[T] = [l ]
a
[l/t
2
]
b
= [l ]
a+b
[t]-
2b
a+b =0
-2b=1 -2b=1
b=-1/2
a=+1/2
l
T
g
=