Lucius Sergius Catalina: Raufactor sau Vicitima?

Faimosul Cicero un Violent Aggressor (Agresor Violent)

Marcus Tullius Cicero este printe cei mai cunoscuti oameni ai Romei antice. Multi cunosc numele si-l pot i entifica pe el ca ar fi fost un politician proeminent. !efapt" Cicero a fost pro#a#il unul intre cei mai mareti intre toti oratorii romani. !iscursurile lui inca sunt e$aminate si asta%i e catre sa&antii' care-i a mira maestria logicii si a retoricului" fiin si recunoscut pentru ca%urile castigata in fata tri#unalului. !ar Lucius Sergius Catilina" tousi? (umele lui" o ata proeminent in Roma" nu s-a uscat precum si al marelui Cicero. Amintirile espre el nu sunt tot eauna po%iti&e. )l a fost foil' lui Cicreo" usmanul Romei" un conspirator &iolent si li#i inos" A &rut sa pra e%e orasul" sa ia puterea forata e la onestul *ptimates si sa restaure%e numele familiei. *r i +e?

Totusi nimeni nu poate presupune ca stie a e&arul in aceasta situatie" e$ista cu certitu ine un argument pentru marele Cicero fiin agresor &iolent impotri&a imfamului Catalina" poate pentru ca si-a sa#otat (acti&el,) oponentul politic neorto o$. Ste&e Ta,lor a e$plorat acest ung+i in romanul sau -+icitoarea lui Catilina (Catilina.s Ri le)" altii fiin e acor cu e&aluarea acestuia. /n timp ce e$ista posi#ilitatea ca Cicero sa fi fost sincer0onest in campania sa impotri&a lui Catalina" eu &oi argumenta ca opusul posi#ilitatii este la fel (c+iar mult mai) posi#il. Faptul ca Catalina era o tinta usoara1 un #ar#at c+ipes si &iclean pre ispus la e$ces si scan aluri se$uale. A facut parte intr-o familie care nu a fost repre%entata in consulul' Romei pentru o perioa a in elungata e timp" suferin pier eri politice si personala in trecut. Cau%a pentru o preluare ostila ar fi fost clara" personalitatea lui e$centrica facan conceptul cre i#il pentru pu#licul Roman. Cicero cu usurinta ar fi putut profita e e$traor inara lui in emanare pentru al ruina pe Catilina" fore&er marring +is name. Catilina a fost arristocrat in nastere " intr-o familie mult mai recunoscuta ecat linia e sange a lui Cicero" ar fie atoriile" personalitatea puternica sau %&onurile espre in iscretiile lui l-au tinut eparte e succesul in campanii pentru a e&eni consul. 2n moti& mai irect pentru acest esec in anii 34 si 33 5C)" 6as a c+arge of e$torion" ilegal acumulan #ogatii pentrul el in timp ce era a ministrator in Africa intre 37-33 5C). Cel mai pro#a#il era &ino&at" ar o astfel e acu%atie are rum lung pana la e&entuala acu%a e omor si esigur e conspiratie. Totusi el era cu a e&arat frustrat e esecurile lui succesi&e si ce parea un control strict e$ercitata e catre *ptimates. Anticul istoric Sallust inclu e in te$tul sau un o asa %isa copie a unui iscurst e al lui Catilina care a fost

at unui grup e suporteri in care si-a facut ga# urile espre Senatul Romeui au%ite:8!e can statul a fost pus su# 9uris ictia si controlul unei oligar+ii puternice" tot timpul sunt cei ce primesc tri#ut e la regi si printese straine si scormonesc in ta$ele oamenilor si tri#urilor. (oi restul" cat e energetici si &irtuosi am fi" fie ca am fost sau nu aristocrati in nastere" suntem oar o multime e nimeni fara influente sau autoritate...8 : (oi putem cu certitu ine sa ne n oim e autenticitatea acestor cu&inte" ar este foarte e&i ent ca Catilina ar fi fost e acor cu acest sentiment. *ptimates a a&ut control politic total" gu&ernul fiin in totalitate in mainile Senatului. !e la Marius la Cicero" intr-un inter&al e timp e ;< e ani" nu a fost nici o o&a a e un0o 8no&us +omo8 o#tinan consulat1 alegerile fiin #a%ate pe reputatie si nastere (aristocrat)" e$ceptie fiin in timpurile e cri%a can era ne&oie e un #un coman ant militar.= Catilina nu a a&ut atasate succesele sale recente e numele sau aristrocat pentru a a9uta #loster' cau%ei sale" si procesele sale recente si reputatia pentru comiterea crimelor su#0ca su#or onat al lui' Sulla si c+iar si conspiratii precen ente (Ma &oi intoarce la &eri icitatea acestei i ei mai tar%iu) fiin pre%entata intr-o situatie aprope imposi#ila. )l i-a resente ' pe Cicero si *ptimates" si s-a cre%ut mai presus fata e ceilalti si emn e a stapani autoritate mai mare. Roma" in aceasta perioa a" era un loc e contro&ersa si confu%. Conform lui Sallus" greseala lui Sulla ca li er si icatator a creat in mintile oamenilor Romei un sentiment e am#itie egoista - permitan sol atilor acestuia sa se 8rasfete in &in si femei8 si pentru 8culti&area unui gust pentru statui" picturi" si placi in relief'" pe care le-au furat in case pri&ate si cla iri pu#lice" 9efuin temple si profanan tot ce era scaru si secular. ; !in nou" aceasta afirmatie (in special can a &ina pe Sulla) tre#uie luata ca nimic mai mult ecat o posi#ilitate si nu un fapt. / eea generale totusi" era accea ca #ogatia si puterea e&enau in mo alert tot mai ra&nite in societatea Romana. Aceasta fiin perceptia lui Sallust asupra Romei in perioa at aceasta. 2n plus in aceasta cearta (care con us spre cresterea prostitutiei" a 9ocurilor e noroc" crimelor si a consumerismului) a fost tesiunea pre%enta intre *ptimates si >opulares" in care gu&ernarea lui Sulla a fost e$acer#ata. 2n conflic &iolent a i%#ucnit can Sulla s-a ri icat la putere" suporterii inamicului sau Marius masacran suporterii lui 8cu sutele8conform intro ucerii in istoria lui Sallust a lui S.A. ?an for .4 /n succesiune rapi a" Sulla a s-a o&e it o ata &ictorius" cate&a mii e Romani au fost ucisi. >rima lista" e$plicat e te$tul lui ?an for inclu e ;< e senatori in @"3<< e )Auiti ()Auites). 3 >amantul afost cucerit si cei ce a&eau putere au practicat atrocitati si crime ori#ile. Can Sulla a ce at" innaltarea lui Crassus si >ompe, oar au a us mai mult oameni am#itiosi si infometati e putere in tarc. Cicero s-a aliat cu >ompe," ?an for in ican ca este o pro#a#ilitate ca Cesar si Crassus erau suporteri ai lui Catilina e mai e&reme" cautan orice om in afara e >ompe, sa puna intr-o po%itie autoritara. 7Cicero" atunci ar fi a&ut cu siguranta moti& sa se teama e Catilina. Sallust il escrie pe Catilina ca nimic scurt &icios' in lucrarile lui. Se spune ca era conni&ing' si egoist"

aliin u-se cu tot felul e 8gunoaie8' pentru a se innalta in societate si a-si esfasura planul pentru preluare. 8!atorita coruptiei al orasului Catilina a&ea la ispo%itie" gar%i" gasti si criminali8 insista Sallust B. 8!epra&atii" per ofilii si 9ucatorii e 9ocuri e noroc...oricine s-a falimentat pentru a scapa e pe espele pentru acele faimoase fapte criminale... pe scurt" toti cei care erau afectati e saracie sau constiinta acestora era c+iar asociatii apropiati al lui Catilina8 inc+eie el. C Asta nu se intelege numai ca o mare e$agerare" ar - conform lui ) mun Spense 5eesl, istoric al sec @C - are anumite greseli in logica. 8!aca istoria lui Catilina este neinteligi#ila" este pentru ca istoricii au fugit cu i eea ca Caesar a fost la acel timp li erul parti ului popular8 arata el. 8...)i #ine" ar aca aceasta ipote%a ar fi a e&arata - aca masele il urmea%a pe Caesar" impreuna cu clasele inalte Cicero si Cato - un e ar tre#ui sa ne uitam upa parti ul lui Catilina" parti ul care se cre ea estul e puternic in cat sa re&olutione%e un stat" si" conform lui Cicero" a fost la o aruncatura e #at sa reuseasca?8 @<. Rat+er t+an t+e common e$plenation a fost protretul #an itilor lui Sallust in care era compus parti ul lui Catilina" 5eesl, a auga ca Catilina a a&ut mult mai multa proemintenta fata e alti romani care care e #una &oie ii recunosteau prominenta" fata e Caesar care fost li er >opulares upa >ompe,. @@. Si logic cum poate fi ca o presupusa persoana &icioasa s-ar fi putut ri ica la o importanta asa mare in societate si sa ai#e atat e multi a epti pana la sfarsitul &ietii acestuia? Cum a gasit el sol ati psaionati pentru a se apara e fortele lu9i Cicero la >istoria" care aparent era o #atalie pier uta? 2nii e&i ent cre eau ca se merita sa lupte pentru el. Care au fost a e&aratele moti&e pentru re&arsarea e suport pentru acest om contro&ersat? Cum era Catilina efapt? (u putem sti cu e$actitate" esigur- totusi cei in toate partile ale conflictului erau e acro ca la prima intalnire parea o persoana placuta si enigmatica. /nsusi Cicero" cel mai mare usman al sau" confesea%a ca ar fi fost e%armat e caracterul puternic al lui Catilina si ca l-a con&ins este meritat1 era socat atunci can acu%atiile e #a%a in pri&inta nelegiurilor lui Catilina au fost scoase la lumina. 8)ra un timp"8 spune 5eesl, citan ul pe Cicero continuan cu 8...can a pe aproape s-a impus mine" c+iar si pe mine8. *#isnuiam sa-l cre cetatean &re nic" un om incantat e societatea #inelui" si un prieten e incre ere. Acti&itatile lui criminale au &enit ca o surpri%a.8 @:. )&i ent" imaginea era e&ocata e cele mai multe ori la numele lui ca unul intunecat. 8!intre toate caracterele in istorie8" scrie 5eesl," 8Catilina a fost caracteri%at ca fiin cel mai rau.. (oi nuDl cre em ca pe un om ci ca pe un emon ucigas" 9efuitor" conflagration'.8 @=. Acelasi istoric proclama aceasta ca fiin moti&ul efiniti& pentru care a scris &ersiunea sa espre po&estea lui Catilina: 8 Cea mai mare orinta a mea e sa contri#ui la eluci area a mult neintelesei istoriei a perioa ei romane"8 eclara acesta. /storia nu e are tot timpul o narati&a necontestata" in special can e&enimentele iscutate au a&ut loc cu peste :<<< e ani in urma. Multe &ersiuni espre Catilina cu siguranta au fost scrise in poe%ii si literatura" in special in rame - lasan o ultima imprimare' in acest sens" su#iectul a multor mari scriitori precum 5en Eonson si ?enriF /#sen. @; )l a fost si intr-un mo &iu e Ste&en Sa,lor in opera lui )nigma lui Catilina (Catilina.s Ri le)" un roman istoric in care

pre%inta intr-o perspecti&a e ucata si fascinanta espre cum ar fi fost a e&arul lui Catilina0a e&aratul Catilina. /n acest roman ce urmea%a po&estea unui protagonist in&entat -or ianus care trece prin e$ploatarile sale familiale si politice (in acest ca% a ucan u-l in calea acestui om infam) Catilina este e eparte caracterul cel mai interesant si inamic. )l nu este perfect" fiin lasci& si sen%ual" a&an relatii e lunga urata cu multi #ar#ati tineri (un lucru acceptata in acea perioa a" o ela#orare a partii lui Sa,lor in legatura cu %&onurile espre relatiile lui Catilina) recunoscan in confi enta ca a a&ut relatii se$uale cu Vestal Virgin1 un scan al istoric a#sol&it in cau%a lipsei e o&e%i. )l este imposi#il e c+ipes si carismatic" mo a sa fiin o stan ar i%are a celor care &or sa fie ca el" o escriere ce reaminteste o#iceiurile mo erne prin care un erou este a mirat. (oi tin em sa-i am 9ost tot pe acesti eroi e pie estalul lor" c+iar sa ne #ucuram in eca erea lor. Se pare ca nu era prea iferit nici in Roma antica. Catilina aproape ca-l linistete pe -or ianus can acesta a9unge acasa pentru stat in timpul se9urului sau politic. Cititorul este terifiat" impreuna cu -or ianus" asteptan sosirea acestui om e temut care aparent a participat la multe fapte ingro%itoare (e$ &iolenta). )ste un soc atunci can Catilina e&ine implicat in po&este ca un om prietenos si cooperati&1 it al6aus felt a s+ame +e left t+e narrati&e'. Sa,lor l-a &a%ut pe Catilina ca pe o &ictima" Cicero fiin caracteri%at ca fiin marsa&" care-i controla soarta lui Catilina. -or ianus si fiul sau si-au sc+im#at loiatatile e la Cicero - care il simpati%a pe -or ianus" si l-a a9utat in trecut - alaturan u--se lui Catilina in #atalia pier uta e la >istoria

2na in cele mai mari pro#leme pentru multi oameni este atunci can li se pre%inta posi#ilatea e inocenta a lui Catilina atunci se spune ca ar fi comis acele crime ori#ile. Ar fi putut fi fa#ricate? Raspunsul are o oarecare re%onanta spre po%iti& c+iar aca nimeni nu stie raspunsul. Se spune ca ar fi fost implicat intr-o conspiratie ca e e$emplu in assasinarea a celor consuli in 33 5C). Sallust si Ciceor impreuna cu altii au acceptat aceasta ca un pur a e&ar" ar pro#lema care iner&ine este lipsa e e&i enta pentru aceast afirmatie. )ric S. -ruen" in articolul sau (otitele primului Catilina ((otes of t+e First Catilina) e$ista o o&a a a afirmatiei.8Logica constrange o &aga conclu%ie. Can i atii ri&ali in 33 contestau oar pentru consulat. Ca toate alegerile consulare" era o c+estiune am#itie si rang0onoare. >oate era si un pic e mita" poate era si un pic mai multa &e+ementa ca eo#icei...(u era ne&oie e imagina planuri secrete.. - mult mai putine crime" conspiratii si re&olutii.8 @4. /storicii mo erni s-au au mers pe cai separata cu teoriile fiecaruia. 2nui neaga prima conspiratie in cau%a lipsei e o&e%i" altii spun ca e oar un %&on" altii nici nu #aga e seama" in&onluatar to mucF' prin e&i enta contra ictorie iar altii incearca sa reconstruiasca po&estea si sa apere &ino&atia lui Catilina" reconcilan multe ine$istente. @4 Singura

conclu%ie este ca noi nu stim - si Catilina nu poate fi con amnat numai in au%ite. Ar fi putut fi &ino&at" ar pentru a fi sigur" ar este sansa mare ca el sa nu fi fost" in sc+im# sa fi fost &ictima unui plan secret e mai e&reme pentru a-l inscena. Cicero era un om con&ingator1 un maestru al cu&intelor si iscursurilor si lua placere in e$punerea a resei sale in fata a unarii romane. /ntr-un iscurs irele&ant conspiratiei (aceasta emonstran &igoarea sa pentru &iata pu#lica)" care incepe prin: 8/nfruntan ran urile ing+esuite al A unarii &oastre mi-a at o satisfactie speciala. (icaieri ca aici len s greater ignit, la propunerea unei motiuni.8 @7 2n om atat fer&ent in iu#irea sa pentru pre%enta in oc+ii pu#licului ar face aproape orice pentr a pastra po%itia sa e in&i iat" profitan numelui sau. Alte acu%atii au fost aruncate spre Catilina e asemenea. A fost acu%at ca a profitata e urma icaturii lui Sulla" omaran u-si cumnatul si pe -or ianus si pentru ca pangarit0spurcat un Vestal Virginia" la fel si pentru uci erea fiului e ragul noii lui sotii" aceasta ne&ran sa fie intr-o familie care e9a a&ea un mostenitor. (u au fost scoase e$plicatii soli e nici in aceste crime" istoricii pur si simplu o&e in implicarea acestuia" ar Sa,lor furni%ea%a informatii foarte interesante - conforma fictionalului Catilina in legatura cu cele intamplate. (oi nu putem consi era aceste citate faptice" ar cu siguranta a auga culoare pe argumente" asistan . /n cercetarile lui Sa,lor aceste afirmatii au capatat o similaritate cu al oracarui argument at e stu enti. e calitatile sale e elimina orice pericol la a resa