Sunteți pe pagina 1din 5

GRIGORE ADINA Cls 1 amg-C

VITAMINE. SURSE. ROL BIOCHIMIC SI FIZIOLOGIC. FORME DE PREZENTARE IN FARMACII(COMBINATII DE VITAMINE SI CONTRAINDICATII)

Vitaminele reprezinta un grup de substante organice naturale, necesare organismului (desi in cantitati mici), pentru realizarea in conditii optime a unor procese metabolice esentiale. Vitaminele, prin moleculele lor, nu elibereaza energie si nu au nici roluri plastice, insa sunt esentiale in generarea acesteia. Deoarece majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, acesta trebuie sa le primeasca prin dieta (fie ca atare, fie sub forma de provitamine). Exista 13 vitamine esentiale (lipsa lor afecteaza functionalitatea normala a organismului): A, C, D, E, K, tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul pantotenic, biotina, vitamina B6, vitamina B12, acidul folic. Functiile vitaminelor sunt complexe, incluzand aici: functie de hormoni sau hormon-like (vitamina D), antioxidanti (vitamina E), rol in cresterea si diferentierea tisulara (vitamina A) si lista poate continua. Vitaminele sunt grupate in doua categorii (aceasta clasificare fiind utila mai mult din punct de vedere nutritional): - liposolubile (A, D, E, K), acestea depozitandu-se in tesuturi liposolubile si in ficat - hidrosolubile (C, P, B) pe care organismul le foloseste imediat, altfel se pierd prin urina. Singura vitamina hidrosolubila ce poate realiza depozite este vitamina B12 (la nivel hepatic), aceste depozite mentinandu-se ani de zile. Vitaminele liposolubile sunt solubile in lipide si insolubile in apa, iar utilizarea (digestia si absorbtia lor) depinde de capacitatea organismului de a procesa lipidele alimentare.

Vitaminele hidrosolubile se absorb in proportii mari din tubul digestiv, insa au nevoie de prezenta acidului clorhidric in sucul gastric. Excesul lor este eliminat urinar, organismul nerealizand, cu o singura exceptie, deja amintita, depozite (in caz de insuficiente, carentele lor apar foarte repede) SURSE Principala surs de vitamine pentru organism o constituie plantele; ca surs secundar de vitamine trebuie menionat flora bacterian intestinal precum i o serie de organe, esuturi, lichide de origine animal n care vitaminele se concentreaz sau depoziteaz. Organismul i procur vitaminele ca atare sau sub form de provitamine. Lipsa sau insuficiena vitaminelor din organism determin tulburri metabolice i apariia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze. Organismul primeste cele mai multe vitamine din consumul alimentelor. Daca acestea sunt naturale si nu contin conservanti, aportul de vitamine va fi unul normal si organismul va functiona optim, depasind cu usurinta problemele legate de stres, de usoare raceli sau forme mai noi ale gripei. Sursele vegetale ale beta-carotenului sunt grasimile si colesterolul. Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina A preformata si provitamina A sau caroten. Tiamina (vitamina B1) se gaseste in paine, cereale, paste, cereale integrale, carne slaba (in special carne de porc), peste, fasole uscata, mazare si soia. Riboflavina o gasim in carne precum si in migdale, ciuperci, cereale integrale, boabe de soia si legume verzi. Niacina se gaseste in produse lactate, carne de pasare, peste, carne slaba, nuci si oua.

Vitamina B4 (adenina) se gaseste in drojdia de bere, cerealele integrale, mierea proaspata si nealterata, polen, laptisor de matca, propolis precum si in compozitia celor mai multe fructe si legume proaspete. Sursele comune pentru acidul pantotenic sunt branza, porumbul, ouale, carnea, arahidele, soia, mazarea, drojdia de bere si germenii de grau. Alimentele cu un continut bogat de vitamina B6 sunt carnea alba, de pasare sau peste, bananele, painea din cereale integrale si cereale, boabele de soia si legumele. Acidul folic il gasim la fasole, legume cu frunze verzi, citrice, sfecla, germeni de grau si carne. Sursele bogate in biotina sunt fulgii de ovaz, galbenusul de ou, soia, ciupercile, bananele, alunele si drojdia de bere. Pentru vitamina C, consumati varza si multe legume colorate verde inchis. Vitamina D o puteti lua din lapte si peste gras. Vitamina E se gaseste in germeni de seminte sau cereale. Surse bogate de vitamina K sunt legumele precum broccoli, varza de Bruxelles, varza, conopida, varza Kale, spanacul si soia. Bioflavonoidele sunt prezente in cojile de fructe ale citricelor si in alte produse alimentare care contin vitamina C.

ROL BIOCHIMIC SI FIZIOLOGIC O serie de vitamine joac un rol important n reaciile biochimice catalizate de enzime, funcionnd n calitate de cofactor (intr n structura enzimelor). Dup structura chimic se denumesc: - acid ascorbic (vitamina C);

- tiamin (vitamina B1); - riboflavin (vitamina B2); - piridoxin (vitamina B6); Dup rolul fiziologic ce-l ndeplinesc n organism, vitaminele se clasific astfel: - vitamina antihemoragic (vitamina K); - vitamina antiberi-beri (vitamina B1); - vitamina antirahitic (vitamina D); - vitamina antisterilitii (vitamina E); - vitamina antiscorbutic (vitamina C). Se gsete n toate plantele. Sursele principale de vitamina C, din hran, sunt legumele, zarzavaturile i unele fructe. O cantitate foarte mare de vitamina C se gsete n mce (mai ales in fructele de culoare rou nchis), i n coaczele negre. Sunt bogate n vitamina C: cpunile, portocalele, lmile, mandarinele, roiile, varza (nu numai proaspt, ci i murat, dac ea se conserv corect), mrarul, ceapa verde, verdeaa de ptrunjel i alte zarzavaturi proaspete, hreanul. n cartofi nu se gsete prea mult vitamina C, dar cartoful ocup un loc important n hrana zilnic i de aceea reprezint una din sursele principale de vitamina C din hran. n majoritatea produselor care conin vitamina C se gsete i vitamina P, care intensific aciunea vitaminei C. Vitamina C este un compus chimic labil (puin stabil). Ea se distruge extrem de rapid n prezena oxigenului din aer, n cazul nclzirii n mediu neutru sau alcalin. De aceea, n urma prelucrrii culinare a alimentelor, o parte din vitamina C de obicei se pierde. Prin fierbere, vitamina C se distruge.

Din punct de vedere chimic, vitamina C este o -lactona unui acid hexonic. Dei se numete acid, nu are grupa carboxilic liber, aceasta fiind blocat de legatura lactonic format ntre C1 i C4. Are o structur furanozic ce i imprim o mare reactivitate. Prin oxidare lent se transform n acid dehidroascorbic, iar prin oxidare energic se transform ireversibil n acid oxalic i acid treonic. Vitamina C sau acidul ascorbic exercit o influen pozitiv asupra metabolismului din organism, contribuie la o bun utilizare a proteinelor din hran; ea este necesar pentru meninerea integritilor pereilor capilarelor.

FORME DE PREZENTARE IN FARMACII( combinatii de vitamine si contraindicatii)