Sunteți pe pagina 1din 9

CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA AL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT SOLICITATE LA TORSIUNE

CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA AL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT SOLICITATE LA TORSIUNE


1 Consideratii introductive Solicitarea la torsiune apare in structurile de beton armat ca urmare a continuitatii dintre elemente !i"#$#%$ a si b&# Le"atura ri"ida dintre "rinda secundara si "rinda principala din !i"ura $#%$a !ace ca rotirea din inco'oiere a "rin(ii secundare sa !ie e"ala cu rotirea de rasucire a "rin(ii principale) ca urmare* "rin(ii principale i se aplica un moment de torsiune e"al cu cel de inco'oiere de lacapatul "rin(ii secundare !i"# $#%$#b&# Datorita insa !aptului ca 'alorile ri"iditatilor la rasucire ale elementelor de beton armat in special in stadiul !isurat& sunt !oarte reduse in raport cu cele la inco'oiere* momentele de torsiune au de multe ori 'alori !oarte mici# In consecinta la structurile al caror ec+ilibru este posibil si !ara considerarea ri"iditatilor la torsiune acestea sunt* de re"ula* ne"l,ate in calcul#

-I.URA $#%$

E/ista si situatii in care solicitarea la torsiune insoteste nemi,locit splicitarea la inco'oiere in asi"urarea ec+ilibrului "eneral al unui subansamblu# De e/emplu* ec+ilibrul placii copertinei din !i"#$#%$#c si d* nu poate !i reali(at decat prin incastrarea in "rinda solicitata la torsiune# Solicitarea la torsiune este insotita si de solicitarea la inco'oiere cu !orta taietoare# Sub actiunea

combinata a acestor e!orturi* elementul de beton armat* in stadiul de cedare* pre(inta o sectiunea stramba de rupere !i"#$#%0&1

-I.URA $#%0

Asi"urarea !ata de ruperea dupa o ast!el de sectiune implica satis!acerea simultana a urmatoarelor conditii pentru starea limita de re(istenta1 Mi 2Mlcap M 2Mcap 3 23cap unde MUcap* Mcap si 3cap repre(inta re(ultantele moment de torsiune* moment inco'oietor si !orta taietoare ale e!orturilor pe sectiunea stramba la epui(area capacitani sale de re(istenta* iar Mt* M si 3 e!orturile sectionale respecti'e in calculul la starea limita de re(istenta# Ruperea inter'ine ca urmare a epui(arii capacitatii betonului comprimat dup ace in prealabil betonul a !isurat* iar armaturile lon"itudinale si tras'ersale au a,uns la cur"ere !i"# $#%4&#

-I.URA $#%4 Din cau(a di!icultatii de a considera simultan e!ectul actiunii celor trei cate"orii de e!orturi in momentul cedarii* in multe prescriptii de proiectare* e/clusi' cele din tara noastra* calculul capacitatii de re(istenta la torsiune se ba(ea(a pe modelul de "rinda spatiala cu (abrele !i"# $#%5a&# Se are in 'edere separat actiunea momentului de torsiune# In acest model care considera ca(ul obisnuit al armarii cu bare orto"onale* armaturile lon"itudinale au rolul talpilor !ermei* etrierii repre(inta montantii* iar elementele de beton !ormate intre !isurile cu con!i"uratii elicoidale* urmarind traseele e!orturilor

principale de compresiune* constituie dia"onalele comprimate# Se poate demonstra ca intre 'aloarea mai apro/imati'a dar acoperitoare& a momentului capabil la torsiune stabilita pe ba(a modelului de "rinda (abrele si 'aloarea mai ri"uroasa stabilita pe ba(a ec+ilibrului limita in sectiuni strambe sunt di!erente neinsemnate# Aceasta conclu(ie este con!irmata si de studiile e/perimentale#

-I.URA $#%5 2. Dimensionarea elementelor solicitate la torsiune pe baza modclului de grinda cu zabrele Daca se considera o !isura potentiala de rupere cu inclinarea 6* aceasta interceptea(a pe o !ata 'erticala a "rin(ii n7 8 +s9aet"6 ramuri 'erticale ale etrierilor !i"# $#%5b&# Re(ulta ca la starea limita de re(istenta* !orta de intindere totala de('oltata in acesti etrieri este1

$#$4:#a& Similar !orta de intindere totala de('oltata in etrierii interceptati de !isura de rupere pe o !ata ori(ontala a "rin(ii este1 $#$4:#b&

no 8 bs9aet"6* numarul de ramuri de etrier care tra'ersea(a !isura marcata pe !ata ori(ontala a elementului !i"# $#%5#a&# La nodurile "rin(ii cu (abrele spatiale e!orturile din etrieri se ec+ilibrea(a cu e!orturile din talpile intinse si cu e!orturile din dia"onalele comprimate de beton constituite intre !lsurile inclinate !i"#$#%5#b* c* d* e&# Cu notatiile de!inite in aceste !i"uri re(ulta1 ; e!orturile din dia"onalele comprimate* insumate pe laturile elementului 1

$#$4<& ; !orta ori(ontala totala din talpi* e"ala cu proiectiile pe ori(ontala ale e!orturilor din dia"onalele comprimate de beton intr=o sectiune 'erticala prin "rinda 1

$#$4%& Daca se notea(a cu Atl aria totala a armaturilor lon"itudinale se obtine1

$#$4>& in care Us80 bs ? +s & este perimetrul mie(ului de beton cuprins la interiorul etrierilor& in sectiunea trans'ersala# -ortele din etrieri sunt transmise in nodurile "rin(ii cu (abrele spatiale prin mtennediul celor 5 bare lon"itudinale de la colturi !i"#$#%5#e&# Con!i"uratia !ortelor dia"onale de compresiune Nd' si Ndo intr=o sectiune trans'ersala este mdicata in !i"#$#%5#d# Componentele din planul sectiunii trans'ersale ale acestor !orte ec+ilibrea(a momentul de torsiune aplicat sectiunii1 Mt 8 Nd'bs ? Ndo+s& sin 6 8 N'bs ? No+s E/plicitand 'alorile e!orturilor din etreri re(ulta1 $#$4@& in care Abs 8 bs+s repre(inta aria sectiunii samburelui de beton din interiorul etrierilor#

Daca admitem 6 8 5:A* respecti' ca !isurile se de('olta dupa traiectoriile e!orturilor principale de compresiune in conditiile torsiunii pure pentru elemente din materiale omo"ene si elastice* relatiile de dimensionare ale armaturilor trans'ersale si lon"itudinalede'in1

$#$5B&

$#$5$& Observatii: a& In demonstratia e/presiilor de calcul s=a considerat ca armatura lon"itudinala este alcatuita din 5 bare dispuse la colturile sectiunii# Cercetarile e/perimentale au e'identiat !aptul ca modul concret in care este distribuita armatura lon"itudinala nu are practic importanta daca aceasta pre(inta o con!i"uratie simetrica si daca este corespun(ator ancorata dincolo de sectiunea in care se aplica momentul de torsiune# Armatura lon"itudinala !iind solicitata la intindere re(ulta ca dupa !isurarea inclinata* elementul torsionat se alun"este# In consecinta* orice cau(a care se impotri'este acestei alun"iri inclusi' precomprimarea& are un e!ect !a'orabil# b& O transmitere corespun(atoare a !ortelor la CnodurileC "rin(ii cu (abrele spatiale necesita1 = o buna ancorare a etrierilor* dincolo de central teoretic al nodului# In acest scop etrierii pentru preluarea torsiunii se reali(ea(a cu o !orma speci!ica !i"#$#%:&) = un diametru su!icient al armaturii lon"itudinale din colturi* pentru a reduce e!orturile locale in beton) se recomanda ca diametral armaturii lon"itudinale din colturi sa !ie cel putin ae9$B# c& Anali(a comportarii "rin(ii cu (abrele spatiale* ca si cercetarile e/perimentale e'identia(a !aptul ca elementele cu sectiune plana si cele tubulare* la un contur perimetral si armare identice* au aceeasi capacitate de re(istenta# Aceasta constatare este 'alabila atata 'reme cat peretele sectiunii tubulare nu este prea subtire* incat sa se a,un"a la ruperi ale dia"onaleior de beton la compresiune#

-I.URA $#%:

Din !i"#$#%5#e* se constata ca (ona de beton a!lata la interior delimitata prin linie intrerupta& nu este mobili(ata in mecanismul de re(istenta al "rin(ii spatiale cu (abrele# d& Se poate demonstra ca solutia de armare cea mai economica se obtine atunci cand 'olumul annaturilor Ion"itudinale estee"al cu 'olumul armaturilor trans'ersale# De ba(a relatiei $#$4>& re(ulta1 Se constata ca aceasta conditie corespunde lui 6 8 5:A* ceea ce con!irma ipote(a !acuta anterior in le"atura cu stabilirea relatiilor $#$5B& si $#$5$&# 3. Actiunea combinata a fortei taietoare si a momentului de torsiune Actiunea momentului de torsiune insoteste* de re"ula* actiunea !ortei taietoare# Ealoarea teoretica a e!ortului unitar principal de intindere e"al in a/a neutra cu 'aloarea e!ortului unitar tan"ential& este1 FI 8 G 8 GH ? GMt in care1 GH 8 39b+o* GMt este e!ortul unitar tan"ential pro'enit din actiunea !ortei taietoare) e!ortul unitar tan"ential produs de actiunea momentului de torsiune# $#$54&

Asa cum s=a aratat la $#4#$* e!ortul unitar tan"ential ast!el calculat are un caracter con'entional si trebuie interpretat ca un indice al ni'elului de solicitare la e!orturi de !or!ecare# In !unctie de 'aloarea stabilita cu relatia $#$54& pot inter'eni urmatoarele ca(uri1 = G I B*: Rt solicitarea este sub cea care produce !isurarea inclinata* situatie in care armatura din inima nu re(ulta necesara din calcul* ea dispunandu=se pe ba(a re"ulilor de armare minima) = B*: Rt 2 G I 5Rt* ca(ul in care armatura trans'ersala re(ulta din calcul* !ara sa se depaseasca re(istenta dia"onaleior comprimate e!ortul unitar principal de compresiune ramane in!erior re(istentei la compresiune in re"im de solicitare bia/iala&)

= G J 5Rt* cand e/ista riscul ruperii la compresiune in sectiuni inclinate si sectiumea de beton trebuie sporita# Dentru calculul 'alorilor GMt din e/presia $#$54& se pot !olosi relatiile matoare* stabilite in re(istenta materialelor1 ; in ca(ul sectiunilor dreptun"+iulare1

$#$55& S=a nbtat cu Kpt* modulul de de!ormatie la torsiune in domeniul postelastic# ; in ca(ul sectiunilor compuse care se pot asimila cu sectiuni alcatuite din mai multe dreptun"+iuri !i"#$#%<#a&1

$#$5:&

in care indicele i se re!era la dreptun"+iul i din alcatuirea sectiunii# ; in ca(ul sectiunilor c+esonate sectiimi inc+ise cu pereti subtiri&1

$#$5<& S=a notat1 Ao 8 aria delimitata de linia mediana a peretelui tubului +asurata in !i"#$#%<#b&) t 8 "rosimea peretelui#

-I.URA $#%<

4. Aspecte ale solicitarii compuse incovoiere-torsiune La pct#0 s=au pre(entat di!icultatile le"ate de e'aluarea capacitatii de re(istenta la solicitarea de inco'oiere cu torsiune pe supra!etele strambe de rupere# De('oltand modelul de "rinda cu (abrele pentru solicitarea la inco'oiere cu torsiune se poate deduce o le"e apro/imati'a* de tip parabolic* pentru curba de interactiune limita moment de inco'oiere = moment de torsiune !i"#$#%%&1

$#$5%& pentru ca(ul in care ruperea este asociata cu solicitarea la cur"ere a armaturii din (ona intinsa si1

$#$5>& cand armatura din (ona supusa la compresiune de momentul inco'oietor este solicitata la cur"ere prin intindere in momentul ruperii1 S=a notat1 M*Mt* Mo*Mto 8 momentele de inco'oiere si de torsiune la ruperea elementului) 8 momentele capabile la inco'oiere pura si la torsiune pura) Relatiile $#$5%& si $#$5>& sunt in buna concordanta cu re(ultatele cercetarilor e/perimentale#

Daca armarea este simetrica Aa 8 AaC& la rupere cur"e totdeauna armatura din (ona intinsa de momentul M in care se insumea(a e!orturile de intindere pro'enite atat din inco'oiere* cat si din torsiune* in timp ce in armatura de la e/tremitatea opusa a sectiunii cele doua e!orturi se scad# Din !i"#$#%4 se constata ca pentru acest ca( de armare actiunea unuia din cele doua e!orturi reduce capacitatea de re(istenta la celalalt e!ort* in raport cu conditiile de solicitare la inco'oiere sau torsiune pura# In ca(ul armarii nesimetrice* in inter'alul de 'alabilitate al relatiei $#$5>&* se constata ca la 'alori reduse ale momentului inco'oietor* momentul capabil la torsiune sporeste !ata de situatia de solicitare la torsiune pura* ca urmare a !aptului ca pentru cur"erea prin intindere a armaturii AaC* trebuie compensata in prealabil compresiunea din aceasta armatura produsa de momentul inco'oietor# In proiectarea curenta* asa cum s=a aratat* se adopta solutia mai sirnpla* cu caracter acoperitor de a dimensiona separat annaturile necesare pentru preluaiea inco'oierii si separat armaturile pentru acoperirea momentului de torsiune si de a le dispune insmnate in elemental de beton armat#