P. 1
raport realitate fictiune

raport realitate fictiune

|Views: 2,633|Likes:
Published by Ivona Mihaescu
Morometii
Morometii

More info:

Published by: Ivona Mihaescu on Nov 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/08/2015

pdf

text

original

Scrie un eseu argumentativ de 2- 3 pagini, despre raportul realitate – ficţiune, ilustrat într-un text narativ studiat, pornind de la ideile

exprimate în următoarea afirmaţie: „Ficţiunea nu este viaţa trăită, ci altă viaţă, inventată cu materialele oferite de prima şi fără de care viaţa adevărată ar fi mai sordidă şi mai sărăcăcioasă dec t este!" # $ario %argas &losa, Scrisori către un tânăr romancier '

(n general, o operă literară îşi propune să ilustre)e o anumită vi)iune a scriitorului asupra realităţii, pentru că, aşa cum o su*linia $ario %argas &losa, „Ficţiunea nu este viaţa trăită, ci altă viaţă, inventată cu materialele oferite de prima şi fără de care viaţa adevărată ar fi mai sordidă şi mai sărăcăcioasă dec t este!" +ealitatea este punctul de plecare al oricărui demers creator, felul în care este ilustrată în textele narative fiind influenţat de estetica literară, de modalităţile narative adoptate şi de intenţiile autorului cu privire la finalitatea actului creator! (n acest sens, operele memorialistice reflectă fidel realitatea unei epoci, în timp ce operele aşa-)is de ficţiune se raportea)ă mai mult sau mai puţin fidel la realitatea cotidiană! (n operele narative realiste, convenţia veridicităţii este respectată, întruc t intenţia autorului este să cree)e ilu)ia unui univers c t se poate de realist! Ficţiunea literară implică modificarea datelor din realitatea imediată sau cel puţin selectarea lor, astfel înc t să nu fie reţinute dec t detaliile care creea)ă un univers coerent, dar nu neapărat realist! ,ro)a lui $arin ,reda ocupă un loc aparte în literatura rom nă tocmai prin faptul că scriitorul porneşte de la ideea că o „poveste" sau un roman sunt valoroase în măsura în care ilustrea)ă ceva adevărat: „,rima mea o*sesie, înainte de a începe o poveste sau un roman, este ca ceea ce scriu să fie adevărat, să ai*ă viaţă, cititorii să creadă că totul a fost real!" -ceastă concepţie literară este evidentă în ma.oritatea operelor în pro)ă ale scriitorului, ilustrativ în acest sens fiind romanul Moromeţii! +omanul tratea)ă tema păm ntului şi a ţăranului, înscriindu-se în tipologia pro)ei realiste! ,entru construirea universului ficţiunii, $arin ,reda foloseşte datele acumulate în memoria propriei copilării, petrecute în satul Siliştea-/umeşti, topos menţionat ca atare în roman: „0ot timpul am fost dominat de sentimentul universului copilăriei mele, pe care am vrut să-l reconstitui!" ,ersona.ul principal al romanului, 1lie $oromete, este du*lul fictiv al tatălui scriitorului, 0udor 2ălăraşu: „(mi iu*eam tatăl, o personalitate puternică, şi ştiam că va .uca un rol decisiv în viaţa mea, ceea ce s-a şi înt mplat: am scris despre el, în Moromeţii, o mie de pagini! 3rama unui ţăran idealist, urmărită pe parcursul a două mari etape, înainte de ră)*oi , după ră)*oi, p nă în )ilele noastre!" (n aceeaşi ordine de idei, 4iculae, fiul mai mic al 2atrinei şi al lui 1lie $oromete, poate fi perceput ca un persona. alter ego! 2opilul doritor de învăţătură pare a fi autorul însuşi cu două decenii mai devreme! (n volumul al 11-lea există o secvenţă în care se renunţă la perspectiva o*iectivă, 5eterodiegetică, prin intervenţia naratorului auctorial, ca narator-persona.: „6n an mai t r)iu ră)*oiul i)*ucni la graniţa noastră de la răsărit şi ne luă şi pe noi7"! -ceastă perspectivă îi aparţine lui 4iculae $oromete, iar scena menţionată întăreşte ideea că *ăiatul este un alter ego şi susţine su*stratul auto*iografic al ficţiunii! (n roman, atmosfera este una veridică, impresia de autenticitate fiind o*ţinută prin relatarea firească a evenimentelor care alcătuiesc universul în care trăiesc ţăranii din Siliştea-/umeşti! 3estinul colectivităţii se construieşte prin urmărirea destinelor individuale, pentru că, înainte de orice, Moromeţii este un roman de familie! 1maginea familiei în roman se conturea)ă printr-un triptic: familia lui $oromete, familia lui 8oţog5ină şi a lui 8ălosu, surprinse toate trei în plin proces de disoluţie! 1lie $oromete, rămas văduv, se recăsătoreşte cu 2atrina, familia reunind copii din am*ele căsătorii, între care se declanşea)ă conflicte surde, alimentate de /uica, sora mai mare a lui $oromete! 4emulţumită că fratele său sa recăsătorit, exil nd-o din casa părintească, $aria $oromete nutreşte o neîmpăcată ură faţă de 2atrina! ,arasc5iv, 4ilă şi -c5im, fiii lui 1lie $oromete din prima căsătorie, sunt convinşi că mama lor vitregă îi nedreptăţeşte, căut nd să le facă )estre numai fetelor 9 1linca şi 0ita 9 şi să-i asigure lui 4eculaie, fiul mai mic, continuarea studiilor! +ealitatea este alta, iar informaţiile oferite de naratorul omniscient sunt concludente în ceea ce priveşte rolul 2atrinei în viaţa celor trei *ăieţi mai mari! 2ăsătorindu-se cu 1lie $oromete, 2atrina face sacrificii pentru a asigura supravieţuirea familiei în condiţiile dificile de după primul ră)*oi mondial: str mtoraţi, $oromeţii v nd un lot din )estrea 2atrinei, dar 1lie îi promite acesteia că va fi trecută în actele de moştenire a casei! (n ciuda insistenţelor 2atrinei, acest eveniment nu are loc, întruc t 1lie $oromete are o*iceiul de a am na pe termen nedefinit re)olvarea unei situaţii de cri)ă! Femeia trăieşte constant cu frica de a nu fi alungată din casă de fiii mai mari, ceea ce o determină să le fie ostilă acestora! 2ei trei sunt nemulţumiţi şi de atitudinea tatălui, căruia îi reproşea)ă incapacitatea de a se îm*ogăţi, prin comerţul cu cereale, aşa cum fac alţi săteni, cum este 0udor 8ălosu! &a îndemnul $ariei, fiii mai mari plănuiesc să plece definitiv de acasă, cu oile şi caii familiei, dar $oromete se lasă greu convins să-i permită lui -c5im să plece cu oile la 8ucureşti! Fără a *ănui adevăratele intenţii ale fiilor săi :

în ciuda împotrivirii soţiei! %indecat parţial. dar se îndrăgosteşte de 8irică. fiica. pentru a-şi reface lotul! Se îm*olnăveşte din nou şi moare. provoacă un conflict desc5is. că 4iculae nu e făcut din acelaşi material ca fiii mai mari sau ca alţi flăcăi din sat. fiul. coerent. vestind cri)a gospodăriei ţărăneşti. tatăl şi fiul sunt foarte asemănători în datele lor esenţiale. scenă antologică pentru ilustrarea relaţiei dintre $oromete şi familia sa! / ndind în perspectivă.olina. gestul reparator se produce prea t r)iu! (ntre tată şi fiu s-a desc5is o prăpastie prea mare. exact aşa cum o afirmă.lecarea lui -c5im este precedată de tăierea salc mului. nu mai participă la seceriş! . tradiţia nu mai are nici o importanţă! . consideră că satul şi realitatea lui sunt perimate! +evolta împotriva autorităţii paterne este expresia acumulării unor nemulţumiri latente pricinuite de dorinţa de sc5im*are! $entalitatea tradiţională nu mai funcţionea)ă nici în ca)ul familiei lui 0udor 8ălosu! %ictor. reper pentru toată colectivitatea! .olina refu)ă iposta)a de victimă! Se ceartă cu familia pentru a-şi do* ndi drepturile. alături: 4iculae! +efu) nd să-i dea *ani să-şi continue studiile.ele o*işnuite cu un anumit mod de a g ndi nu o recunosc şi nu o pot accepta! 3e aceea. de aceea 5otărăşte să taie salc mul din spatele casei. nici 4iculae nu spun p nă la capăt ce g ndesc şi ce aşteaptă unul de la celălalt! 1lie crede că 4iculae a înţeles de ce refu)ă să-i mai plătească taxele şcolare. ceea ce îl determină pe 8ălosu să refu)e să-i dea partea de )estre promisă! . cu toate că în afara căminului trece drept o soţie supusă! Sunt evidente. cei doi au devenit de.olina este caracterul cel mai puternic şi îşi impune voinţa de fiecare dată. este comisvoia. în cele din urmă. atunci nu mai merită osteneala să i se explice! 0ăierea salc mului acuti)ea)ă conflictul cu /uica şi cu ceilalţi doi fii! -c5im pleacă la 8ucureşti.or şi poartă pantaloni din „piele de drac". romanul lui $arin . fisurile în mentalitatea tradiţională! 25iar şi destinul familiei lui 8oţog5ină ilustrea)ă aceeaşi evoluţie a mentalităţilor! . are peţitori *ogaţi.a doi străini şi nu mai pot alcătui o familie! +ealul copleşeşte utopiile şi anulea)ă plăcerile mărunte! -dică reduce existenţa la o continuă )*atere! 0oate aceste detalii de existenţă patriar5ală conturea)ă un univers veridic. în care realitatea pare să copleşească ficţiunea! 3e aceea. o perioadă.edeapsa exemplară aplicată lui . să rişte! . la fel cum nu înţelege că ameninţările 2atrinei se vor materiali)a. cei doi fug şi ei la 8ucureşti cu caii şi cu aproape toată averea familiei! . un adevărat sim*ol al spaţiului. pentru că femeia îl va părăsi. ale cărei date esenţiale se modifică. în familia t nără. dar c ştigul aşteptat nu se iveşte. de altfel. 1lie $oromete nu înţelege refu)ul fiilor mai mari de a se întoarce acasă. în aceste detalii consemnate cu fineţe. renunţă la o*iceiurile care i se par ilustrative pentru mentalitatea rurală # c nd $oromete îi vinde lui 0udor 8ălosu salc mul şi îl invită pe %ictor să *ea o ţuică împreună cu ei.l se îm*olnăveşte de tu*erculo)ă şi vinde păm nt pentru a se putea interna în sanatoriu. 1lie $oromete reali)ea)ă că va avea nevoie de *ani pentru a supravieţui în a*senţa singurei surse de c ştig a familiei. . 8oţog5ină se întoarce acasă şi se apucă de muncă. în ciuda capacităţii neo*işnuite de a reflecta pe marginea evenimentelor. întruc t unul dintre principiile după care se conduce este că dacă cineva nu este capa*il să înţeleagă singur un fapt evident. $oromete decide. iar $oromete află că fiul său nu intenţionea)ă să se mai întoarcă şi nici să trimită vreun *an acasă! . exact c nd are nevoie de ea! (n ciuda faptului că îşi dă seama că devine din ce în ce mai singuratic. pe care persona. 1lie $oromete îl îndepărtea)ă definitiv şi pe acest fiu. ceea ce conduce la ruptura finală! 4ici 1lie. $oromete nu ştie cum şi nu reuşeşte să şi-l apropie pe unicul fiu care i-a mai rămas. flăcău sărac.entru fiii mai mari ai lui 1lie $oromete.i se adaptea)ă primii noului. îşi impune pre)enţa treptat! $oromete însuşi.arasc5iv şi lui 4ilă nu are nici o eficienţă. pare a urma o perioadă destinul oricărei fete de la ţară: îşi face )estre. ceea ce atrage ironia lui 1lie $oromete '. iar c nd 8ălosu refu)ă să-i dea lotul. iar -ng5elina îi *lestemă amintirea! 0oate destinele familiale pre)entate în roman susţin ideea degradării familiei patriar5ale! Semnele cri)ei timpului ar5aic se acumulea)ă fără a fi o*servate! 0impul istoric. acesta refu)ă dispreţuitor şi ostentativ.ersona. nu sesi)ea)ă semnele cri)ei! 3rama sim*olică a lui 1lie $oromete e drama întregii colectivităţi rurale! 1gnorarea elementelor de evoluţie exterioară comunităţii aduce surpri)a nerecunoaşterii elementelor definitorii pentru aceasta! %olumul al 11lea accentuea)ă. prin instaurarea unei noi ordini sociale şi economice. în cele din urmă. 4iculae crede că tatăl nu intenţionea)ă să-şi modifice 5otăr rea! (n ciuda faptului că 1lie înţelege. apuc ndu-se de secerat gr ul fără acordul tatălui! 3e altfel.ul nu consideră necesar să explice familiei gestul său. fără a sesi)a unde a greşit! 3e altfel. cri)a colectivităţii rurale.reda do* ndeşte statut de model al pro)ei realiste! 2 .şi str mtorat din cau)a acumulării datoriilor către stat şi *ancă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->