P. 1
Sparta SI Atena

Sparta SI Atena

|Views: 12|Likes:
Published by Cata Kta Ionut

More info:

Published by: Cata Kta Ionut on Nov 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/27/2015

pdf

text

original

Sparta: o cetate pietrificată Sparta a fost fondată de cuceritorii dorieni, în primele secole ale mileniului I î.Hr.

, prin unirea a cinci cetăţi mai mici din câmpia Laconiei, aflată în sud estul Peloponezului, în mijlocul unei populaţii străine şi ostile. În secolele VIII-VII î.Hr., spartanii desfăşoară lupte grele pentru a-şi impune stăpânirea asupra unei mari părţi a peninsulei, ai cărei locuitori au fost transformaţi în sclavi (hiloţi). Istoria acestor secole a decis destinul Spartei: ea a rămas o cetate agrară, ostilă oricărei deschideri spre exterior, pentru a menţine controlul asupra regiunii cucerite. Regimul ei politic s-a „pietrificat” în forma sa aristocratică din veacul al VII-lea î.Hr. şi avea ca principal obiectiv supravegherea prin mijloace militare a hiloţilor, care susţineau întregul edificiu aristocratic şi militar al Spartei. Conform tradiţiei, organizarea politică a cetăţii, ce cuprinde şi teritoriul rural, a fost realizată de legislatorul Lycurg. Cetăţenii cu drepturi depline, numiţi „egali”, erau în număr de 9.000. Din rândurile egalilor se alegeau toate organele autorităţii politice şi se recruta armata, instrumentul puterii militare a cetăţii. Sparta avea în frunte doi regi, cu atribuţii importante numai în caz de război, un sfat al bătrânilor (gerusia) şi adunarea poporului înarmat (apella). Începând din secolul al VI-lea î.Hr., cei doi regi sunt supravegheaţi de colegiul celor cinci efori, care deţin de fapt puterea executivă. Din adunarea poporului făceau parte toţi cetăţenii, care ratificau (prin aclamaţii şi în unanimitate) măsurile propuse de regi şi sfatul bătrânilor. Egalii nu desfăşurau activităţi economice. Agricultura era rezervata hiloţilor, iar meşteşugurile şi comerţul unei categorii de oameni liberi (perieci), lipsiţi însă de cetăţenie. Principala ocupaţie a spartanilor era războiul. Ei se aflau într-o permanentă stare de mobilizare militară. Bărbaţii, de la 12 la 60 de ani, aparţineau comunităţii, nu familiei, fiind supuşi unor antrenamente militare zilnice şi pedepselor corporale şi morale. Cu aceşti soldaţi, armata spartană s-a dovedit cea mai bună din Grecia, în secolele VI-V î.Hr. Dar preţul plătit de Sparta a fost scump: ea a rămas o cetate agrară, refractară vieţii intelectuale. După supremaţia ei militară, consacrată prin triumful în războiul peloponeziac (431-404 î.Hr.), cetatea intră în declin în secolul al IV-lea î.Hr., când numărul egalilor coboară sub 1.000. Încercările de reformă, ce au urmat, au eşuat şi în secolul al II-lea î.Hr. Sparta cade sub dominaţie romană.

din care fac parte cetăţeni desemnaţi pe criteriul averii şi nu al originii. „nobili”) monopolizează întreaga putere. Superioritatea sistemului democratic al Atenei avea să fie consacrată în marile confruntări dintre lumea greacă şi imperiul persan. Atena cunoaşte o tot mai numeroasă categorie de mijloc. Echilibrul fragil dintre eupatrizi şi păturile active ale cetăţii. Preocupat de „binele public”.Hr.Hr. secolul al VI-lea î. formată din negustori bogaţi şi patroni de ateliere. Cetatea era condusă de nouă arhonţi. Clistene a restabilit constituţia lui Solon. instaurată de Pisistrate şi continuată de fiii săi. membrii adunării poporului scriau pe un ciob (ostrakon) numele celor bănuiţi că vor să aducă prejudicii vieţii publice.Hr. în frunte cu un rege şi dominată politic de aristocraţia gentilică. Democratizarea Atenei începe cu opera reformatoare a lui Solon. nu a fost diferită de cea a Spartei. în care forţele ateniene au jucat un rol decisiv în victoriile de la Maraton (490 î. Este ceea ce avea să consacre juridic Clistene (508 î. şi de un areopag. sunt împărţite în 100 de circumscripţii (deme). care a dat cea dintâi constituţie a Atenei. ce constituie spaţiul cetăţii. Pentru a preveni reinstaurarea tiraniei.Hr. la începutul secolului al VII-lea î.Atena: simbolul democraţiei greceşti Populaţia Atticii. Pe plan politic este sporit rolul adunării poporului (ecclesia). deschisă contactelor cu lumea exterioară.). După înlăturarea tiraniei. O dată pe an. stabilit de Solon. nu s -a menţinut multă vreme. era formată din triburi de ionieni. Măsura consacră declinul eupatrizilor şi supremaţia poporului (demos). iar incriminaţii erau alungaţi din cetate pentru zece ani. formau din oameni liberi. răscumpărarea sclavilor atenieni existenţi în afara cetăţii.Hr. ai cărui membri proveneau din toate categoriile de cetăţeni. Abuzurile eupatrizilor au fost îngrădite de legile lui Dracon (621 î. Solon a creat un tribunal al poporului. regiune în care se află Atena. Clistene a introdus ostracismul. După înlăturarea regalităţii. iar cei nouă arhonţi sunt aleşi prin tragere la sorţi. De aceea.Hr. cu putere executivă. Între primele sale măsuri s-au numărat interzicerea vânzării atenienilor datornici ca sclavi. este dominat de conflictele dintre cele două grupări politice. dar imensa masă a populaţiei rămânea fără drepturi politice. anularea ipotecilor pe pământuri şi limitarea marii proprietăţi a eupatrizilor. în care domină păturile active lo populaţiei. El a susţinut în acelaşi timp şi adoptarea unor importante reforme politice ce pot fi considerate „actul de naştere” al democraţiei ateniene.Hr. în greacă „cei bine născuţi”. Evoluţia vieţii economice ateniene înclină tot mai mult balanţa în favoarea păturilor meşteşugăreşti şi comerciale ale populaţiei.) şi Salamina (480 î. aristocraţia gentilică (eupatrizii. . Evoluţia Atenei în primele secole ale istoriei sale. Mai ales că. ce detinea puterea judecătorească. ajuns în 594 î.). Atena şi regiunea rurală din Attica. arhonte şi „arbitru” al vieţii politice ateniene. acesta împarte populaţia Atenei pe criterii teritoriale şi nu după origine.)..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->