Ministerul Educaiei si Cercetrii

Proiect
Metode de masurare a rezistentelor

Metode de msurare a rezistentelor

1.Date introductive
Orice rezistenta electrica poseda din punct de vedere al masurarii, urmatoarele caracteristici : valoarea nominala a rezistentei,toleranta,puterea de disipatie,tensiunea maxima de functionare,stabilitatea,inductanta si capacitatea proprie,constanta de timp si frecventa proprie de rezonanta. Tinanad seama de cele mentionate,rezistentele electrice se pot imparti in doua grupe :rezistente ideale,care in curent alternativ pot fi parcurse de curenti in faza de tensiune aplicata la bornele acestora (fig. 1,a) ; rezistente reale la care tensiunea aplicata la borne, in curent alternativ si curentul nu mai sunt practic in faza,deoarece astfel de rezistente reprezinta un dipol care poseda elemente reactive concrete in serie sau in paralel (fig 1 ,b). eci, o rezistenta reala poseda o capacitate proprie (Cp) si o inductanta proprie (Lp),iar intre rezistenta si masa se formeaza capacitatile parazite C1 si C2. atorita acestor elemente parazite,valoarea rezistentei Rp depinde de frecventa curentului care parcurge rezistenta.O rezistenta se comporta pur rezistiv si ramane constanta ca valoare,intr-o gama de frecventa extinsa pana la frecventa de rezonanta a rezistentei,calculabila cu relatia :

(!xpresia 1)

Figura 1."c#ema ec#ivalenta a unei rezistente electrice: a - rezistenta ideala b - rezistenta reala

e aceea este necesar ca rezistentele utilizate la frecvente inalte sa aiba elemente parazite $p si %p cat mai mici.&ceste elemente parazite se pot negli'a in curent continuu,cat si in curent alternativ pana la freventa de 1(()1((( *z. +alorile rezistentelor se masoara,in curent continuu,aplicand diferite metode in functie de tipul si marimea rezistentei de masurat.

2.Masurarea rezistentei conductoarelor metalice

2.1.Masurarea rezistentelor,in curent continuu,cu a utorul voltmetrului
si ampermetrului. ,asurarea rezistentei , in curent continuu,cu a'utorul voltmetrului si ampermetrului se poate face,in functie de modul de monta' al acestora,prin doua procedee: -monta'ul aval,cand voltmetrul este conectat la bornele rezistentei de masurat,-x,asa cum se reprezinta in figura .a; -monta'ul amonte,cand voltmetrul este conectat la bornele ansamblului format din rezistenta de masurat -x si iszolatia ampermetrului r&,conform fig .b. /entru monta'ul aval (fig. . a) masurarea rezistentei -x se face cu relatia:

(!xpresia .)

unde:
(!xpresia 0)

1+ este curentul care trece prin voltmetru; -+ 2rezistenta interna a voltmetrului; 3,1 4valorile indicate de voltmetru respectiv ampermetrul !roarea de masura a rezistentei -x,conform monta'ului aval,se obtine cu relatia:

(!xpresia 5)

aca se negli'eaza termenul -x6rv se comite o eroare de metoda care este mai mica in cazul cand -x va fi mult mai mic decat rv (al carui ordin de masurare este 1(.).1(0 ). /entru monta'ul amonte (fig. . b),masurarea rezistentei -x se face cu relatia:
(!xpresia 7)

!roarea de masura a rezistentei -x,conform monta'ului amonte,se obtine cu relatia:

(!xpresia 8)

aca se negli'eaza rezistenta interna a ampermetrului r&,se comite o eroare de metoda care este mica cand -x este mai mare ca r& (al carui ordin de marime este cuprins intre 1(-. si 1( ). 1n consecinta monta'ul aval se aplica atunci cand rezistentele au valori de cel mult 1( ,iar monta'ul amonte se aplica cand rezistentele supuse masurarii poseda valori de peste 1( .-espectand aceste conditii,erorile de metoda sunt de aproximativ (,19.

2.2. Masurarea rezistentelor prin metoda comparatiei

&ceasta metoda se bazeaza pe principiul compararii rezistentei necunoscute de masurat -x,cu o rezistenta cunoscuta -(,de acelasi ordin de marime si parcursa de acelasi curent (fig 0). :olosind comutatorul ;.,se masoara succesiv tensiunea 3x la bornele rezistentei -x si 3( la bornele rezistentei -(. eoarece rezistentele -x si -( sunt conectate in serie,vor fi parcurse de acelasi curent 1 si se poate scrie ca:

(!xpresia <)

Figura !. "c#ema de principiu pentru masurarea rezistentelor prin metoda comparatiei

de unde rezulta:

(!xpresia =)

!roarea sistematica a metodei se determina cu expresia:

(!xpresia >)

si este nula daca -x ? -(. ,asurarea rezistentelor prin metoda comparatiei este indicata pentru determinarea rezistentelor mici.

2.!. Masurarea rezistentelor prin metoda su"stitutiei

"c#ema de monta' pentru aplicarea acestei metode este indicata in figura 5. /entru masurarea rezistentei necunoscute R#,se comuta in prealabil comutatorul $ pe contactul 1 si se masoara curentul % din circuit ; dupa aceea se comuta comutatorul $ pe contactul 2 si se regleaza rezistenta etalon R& (care este o cutie de rezistente etalon),pana cand se obtine acelasi curent % 1n aceasta circumstanta,valorile celor doua rezistente sunt egale. -x ?-(
(!xpresia 1()

Figura '."c#ema de principiu pentru masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei

,etoda substitutiei se considera o metoda precisa,deoarece masurarile efectuate in cadrul metodei nu depind de clasa de precizie a instrumentului indicator.

2.'.Masurarea rezistentelor electrice cu a utorul puntilor electrice

,asurarea rezistentelor prin metode de punte se bazeaza pe utilizarea pantelor de curent continuu @*!&T"TOA! si T*O,"OA. ,asurarea rezistentelor cu puntea @*!&T"TOA!."c#ema de principiu a puntii este reprezentata in figura 7. %onsiderand -5 variabila,la ec#ilibru (indicatorul de nul ( indica (),se poate scrie ca: -x

. - ?- 0 .

(!xpresia 11)

de unde rezulta rezistenta necunoscuta:

(!xpresia 1.)

/entru a simplifica calculele,rezistentele -. si -0 reprezinta cutii de rezistenta de 1,1(,1((,1((( ,iar rezistenta -5 o cutie cu rezistente cu comutatoare (1).11111 ). !c#ilibrarea puntii se realizeaza astfel: se manevreaza reostatul -r,la valoarea maxima,inc#izandu-se in acest scop ;1 ; se aleg astfel valorile -. si -0 pentru ca raportul lor sa fie unitar; se inc#ide intrerupatorul ;. si se regleaza rezistenta -5 pana la ec#ilibrarea puntii; pentru obtinerea unei precizii cat mai mare a masurarii,se mareste treptat curentul,manevrand reostatul -r si -e pentru mentinerea ec#ilibrului puntii;daca puntea nu se ec#ilibreaza pentru nici o valoare a rezistentei -5 se sc#imba raportul rezistentelor -.6-0.

Figura )."c#ema de principiu a puntii @#eatstone

3nele punti @#eatstone sunt prevazute cu un fir calibrat alb,realizat din materiale cu mare rezistivitate (manganina,nic#el s.a),care formeaza bratele & si % ale puntii.+alorile rezistentelor -0 si -5 se obtin prin deplasarea cursorului c pe firul calibrat.!c#ilibrul puntii,inregistrat de indicatorul de nul B ,se realizeaza prin deplasarea cursorului c.

omeniul de masurare a puntii @#eatstone este cuprins intre 1 si 1,. Masurarea rezistentelor cu puntea *+omson.

Figura ,. "c#ema de principiu a puntii T#omson

%u aceasta punte se masoara rezistente mici cuprinse intre 1 si 1(-8. "c#ema ei de principiu este reprezentata in figura 8. -ezistentele de contac si de legatura ale rezistentei de masurat -x se afla intr-un circuit auxiliar (punctele a,d,e,#)si, prin acestea,se evita influenta lor asupra circuitului de masurare. aca intre rezistentele -1,-.,-0 si -5 exista relatia:
(!xpresia 10)

si se variaza rezistenta -,pana cand se obtine ec#ilibrul puntii atunci intre rezistentele punttii se poate scrie expresia:

(!xpresia 15)

%um la ec#ilibrul -1-5 2 -.-0?(,expresia (15) devine:

(!xpresia 17)

aca din motive constructive,-1-5 2 -.-0 este diferit de zero,este necesar ca rezistenta -( a firului de legatura dintre rezistentele -x si - sa aiba o valoare cat mai mica. /untea T#omson poate fi utilizata,cu bune rezultate,la masurarea rezistentelor de contact,rezistentelor interne ale ampermetrelor,rezistentelor,sunturilor,rezistivitatilor conductoarelor etc. &ctualmente,se utilizeaza in laboratoare,de asemenea,punti combinate @#eatstone-T#omson.

..7

Masurarea rezistentelor cu aparate indicatoare

&paratele indicatoare,permit masurarea directa a rezistentelor pana la 1(5)1(1.. &paratele care masoara rezistentele in gama 1(5)1(8 se numesc o#metre,cele care masoara in gama 1(8)1(1. megao#metre,iar cele care masoara rezistente peste 1(1. se numesc terao#metre. -c+eme de masurare cu o+metre.O#metrele sunt aparate magnetoelectrice sensibile (miliampermetre sau microampermetre) cu bobina mobila alimentate cu o sursa de curent continuu de (1,7)5) +. 1n functie de modul de monta',o#metrele pot fi folosite in sc#ema serie ( fig. <,a) sau in sc#ema paralel (fig. <, b). 1n cazul schemei ohmetrului mantat in serie ,rezistenta de masurat -x, conectata la bornele & si C,este conectata in serie cu miliampermetrul m&. %and intrerupatorul ; este desc#is in circuitul electric al o#metrului va circula curentul
(!xpresia 18)

unde:
(!xpresia 1<)

Figura .."c#ema de principiul cu o#metre: a/ o#metrul cu sc#ema serie " - o#metrul cu sc#ema paralel

in care : ri este rezistenta interna a bateriei 0 rm1 este rezistenta interna a miliampermetrului; Ra este rezistenta aditionala; R+ este rezistenta de compensare.

%onform relatiei (vezi expresia 18),curentul 1x,care va circula prin o#metru este maxim cand -x?( (comutatorul ; inc#is ).%and comutatorul ;

este desc#is,iar la &C nu se afla conectata rezistenta -x,acul indicator al miliampermetrului se afla pe indicatia D (miliampermetrul nu este parcurs de nici un curent).-ezulta ca scara o#metrului serie,cu gradatiile in o#mi, este inversa fata de gradatiile aparatelor de masurat obisnuite. 1n cazul schemei ohmetrului montat in derivatie,rezistenta de masurat -x este conectata in derivatie cu miliampermetrul.%and intrerupatorul ; este inc#is,miliampermetrul este scurcircuitat (-x ? (),iar acul indicator se afla in dreptul reperului (. aca valoarea rezistentei de masurat -x se mareste,creste si valoarea curentului care trece prin miliampermetrul; rezulta ca daca miliapermetrul este strabatut de curentul maxim,acul indicator trebuie sa se afle in dreptul D. 1ntrucat,practic bateria se descarca cu timpul,se compenseaza aceasta modificare(pentru t.e.m. sa ramana constanta) cu a'utorul rezistentei de compensare -r. $a unele o#metre aceasta compensare se face prin reglarea unui sunt magnetic aflat in circuitul magnetic al miliampermetrului. 3tilizand rezistenta R+ sau suntul magnetic,trebuie ca inaintea folosirii o#metrului sa facem compensarea respectiva care consta din aducerea acului indicator in dreptul reperului zero. "carile o#metrelor nu sunt liniare.O#metrele cu sc#eme serie sunt folosite pentru masurarea rezistentelor mari cuprinse intre 1(.)1(7 ,iar cele cu sc#ema paralel pentru masurarea rezistentelor mici cuprinse in gama 1()1(. .

/recizia de masurare a o#metrelor este de ordinul E 19)E 09./entru a extinde domeniul de masurare se construiesc o#metre cu mai multe domenii de masurare.1n acest scop,in figura = este indicata sc#ema de principiu a unui o#metru cu patru sensibilitati. Megohmetre si terohmetre./entru masurarea rezistentelor foarte mari se utilizeaza mego#metre si terao#metre.&limentarea lor se face de o sursa de curent continuu (generator de curent continuu),manual,care furnizeaza tensiuni de ordinul 7((-1(((-.7(( +. ezavanta'ul acestora consta in faptul ca indicatiile lor depind de tensiunea furnizata de generator.pentru a inlatura acest dezavanta' se folosesc mego#metre cu logometru magnetoelectric,la care indicatiile inregistrate depind de raportul a doi curenti (11 si 1.) care parcurg bobinele mobile (C1 si C.) ale aparatului. &u fost realizate,de asemenea,tipuri moderne de mego#metre la care generatorul de curent continuu a fost inlocuit cu un convertor static tranzistorizat (figura >) alimentat de la o baterie de 5,7 +.

Figura 2."c#ema de principiu a unui mego#metru cu convertizor static tranzistorizat

Tranzistoarele T1 si T. formeaza un oscilator in contratimp care transforma tensiunea continua furnizata de bateria E in tensiunea alternativa dreptung#iulara,care apoi este ridicata la inalta tensiune cu a'utorul transformatorului Tr;dupa aceea urmeaza redresarea acestei tensiuni cu un redresor dublu de tensiune format de diodele 1 si . si condensatoarele %1 si %. :unctionarea corecta a condensatorului este pusa in evidenta de aprinderea becului cu neon Ae. terao#metrele sunt utilizate,in principal,pentru masurarea rezistentelor de izolatie de ordinul 1(10)1(17 .

!.Masurarea altor rezistente

!.1.Masurarea nrezistentelor electrolitilor
"pre deosebire de conductoarele metalice,in electroliti (solutie lic#ide aflate in baterii si acumulatoare),trecerea curentului electric este insotit de o reactie c#imica,deci de un proces de electroliza,care consta din transportul ionilor pozitivi la catod (electrodul negativ) si a celor negativi la anod. ,asurarea rezistentei electrolitilor,in cuent continuu,este dificil de determinat din cauza aparitiei t.e.m. de polarizare a electrodului care se opune trecerii curentului prin electrolit. e aceea prin folosirea unui curent alternativ de frecventa =(()1((( *z se poate evita aparitia tensiunii de polarizare. ,etodele ce se utilizeaza frecvent pentru masurarea rezistentei electrolitilor sunt metoda ampermetrului si voltmetrului,in monta' aval,si metoda puntii ;o#lrausc#,cu raport variabil (figura 1(). -aportul variabil al puntii ;o#lrausc# este realizat cu a'utorul unui cursor care se deplaseaza pe potentialul P si in circuitul caruia se afla casca telefonica T.

Figura 1&. "c#ema de principiu a puntii ;o#lrausc#:

3nde: T-casca telefonica ;1,;. 2 comutatoare; --rezistenta circuitului.

-egland rezistenta de comparatie -c si raportul rezistentelor a6b , la ec#ilibru (in casca telefonica se constata absenta zgomotului),se obtine rezistenta electrolitului:
(!xpresia 1=)

!.2. Masurarea rezistentei interioare a pilelor si acumulatoarelor

1n acest scop,se pot utiliza metoda ampermetrului si voltmetrului sau puntea Mance. ,etoda ampermetrului si voltmetrului se aplica pentru determinarea rezistentei interioare a acumulatoarelor si pilelor utilizate in instalatii de telecomunicatii.&ceste metode se aplica sub doua variante (figura 11).

Figura 11. "c#eme de principiu pentru masurarea rezistentei interioare a pilelor si acumulatoarelor prin metoda ampermetrului si voltmetrului a,b 2variante de sc#eme de masurare ; -ad-rezistenta aditionala ; ;- comutator ! 2 sursa de t.e.m.; ri 2 rezistenta interioara a sursei

"c#ema din figura 1.,a se aplica in cazul acumulatoarelor.1n acest scop , se masoara in prealabil tensiunea in gol.3( (; desc#is ) si apoi tensiunea in sarcina 3 (; inc#is ) cu a'utorul voltmetrului + ; se realizeaza curentul I care trece prin ampermetrul A cu a'utorul reostatului -+.1n acest caz rezistenta interioara a sursei ri se determina cu relatia:

(!xpresia 1>)