Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT DIDACTIC

OBIECTUL : LIMBA I LITERATURA ROMN DATA: CLASA: a VI a A PROFESOR: COALA H.M.BERTHELOT PLOIETI TITLUL LECIEI: JOCUL DE-A COMUNICAREA TIPUL LECIEI: lecie de comunicare sistematizarea cunotintelor SCOPUL LECIEI : cultivarea capacitii de a se exprima oral COMPETENE GENERALE: utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje orale n situaii de comunicare monologat i dialogat COMPETENE SPECIFICE: 2.2. utilizarea n mod nuanat a categoriilor lexicale ntr-un mesaj oral; 3.2. sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de mbogire a vocabularului i a categoriilor semantice nvate; 4.1. redactarea diverselor texte, adaptndu-le la situaia de comunicare concret; 4.2. utilizarea n redactarea unui text propriu a cunotinelor de morfologie i sintax, folosind adecvat semnele ortografice i de punctuaie OBIECTIVE OPERAIONALE: s defineasc situaia de comunicare s numeasc elementele unei situaii de comunicare orale; s le identifice in texte sau materiale audio-video s disting dialogul de monolog, referindu-se la situaii concrete de via; s foloseasc formulele specifice (iniiale, de ntreinere, de ncheiere) n organizarea unui dialog; s solicite i s ofere o informaie n mod clar,precis i politicos s adapteze solicitarea n funcie de relaia n care se afl cu persoana creia i se adreseaz s transpun vorbirea indirect ntr- un text dialogat s evidenieze rolul expresiv al dialogului n caracterizarea personajelor s utilizeze n mod nuanat diferite categorii lexicale n dialog; s foloseasc n mod corect semnele ortografice i de punctuaie n realizarea unui dialog; s creeze contexte pentru dialoguri si monologuri; s manifeste spirit de cooperare, gndire creativ, imaginaie i gust pentru frumos.

STRATEGIA DIDACTIC
RESURSE: -capaciti normale de nvare ale elevilor -loc de desfurare: sala de clas METODE I PROCEDEE: -observaia, conversaia euristic si examinatoare, explicaia, problematizarea, argumentarea, exerciiul de creaie, joc de rol, ipoteze contrafactuale Ce-ar fi dac MATERIALE I MIJLOACE: -fie de lucru, text-suport din D-l Goe de I. L. Caragiale, fie de portofoliu

FORME DE ORGANIZARE: -frontal, individual, pe grupe

FORME DE EVALUARE: - chestionarea oral, autoevaluarea

BIBLIOGRAFIE: -Limba i literatura romn, manual pentru clasa a VI-a, Anca i Sergiu erban -Alina Pamfil Limba i literatura romn n gimnaziu, structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2007 -M. Cerkez, F. Lupu, V. Pdureanu, I. Triculescu Comunicare i gramatic n exerciii, Ed. Paralela 45, 2003 -Comloan Doina Dicionar de comunicare (lingvistic i literar),

Scenariul didactic
I. MOMENT ORGANIZATORIC Se pun absente Se pregtete clasa pentru lecie II. VERIFICAREA TEMEI SI CAPTAREA ATENIEI Se verifica punctele de vedere exprimate in legtura cu filmul vizionat in vacanta FINDING NEVERLAND (2004) Se poart o scurt discuie despre ceea ce este specific copilriei: jocul. (JOCUL component fireasc a relaiilor interumane, care ne nfrumuseeaz viaa. Prin joc ne mprietenim unii cu alii) POSIBILE RSPUNSURI: P: pe timpul vacantei ai avut de vizionat filmul FINDING.Ai avut de redactat cteva rnduri in care sa comentai mesajul filmului, jocul actorilor, ce anume v-a strnit interesul, sub ce forma apare jocul in film..ce anume v-a impresionat in film? E: Peter m-a impresionatun copil traumatizat de moartea tatlui, care, in cele din urma, reuete prin intermediul jocului si al scrisului sa-si recapete copilria. Mi-a atras atenia o scena deosebit de dramatic si anume momentul cnd Peter distruge scena unde juca piesa Peter Pan.el de fapt realizeaz ca imaginaia nu poate salva chiar orice si considera ca a fost minit de scriitor P:ce este NEVERLANDUL? E: este un trm imaginar, ideal, nu exista in realitate, ci doar in imaginaia scriitorului. Este o lume care aduce culoare vieii, o lume ideala unde orice este posibil, unde sunt zne si spiridui P: cine sunt Barry si Sylvia? E: doi aduli care iubesc joculin timp ce scriitorul se folosete de acesta pentru a ctiga prietenia copiilor, Sylvia reuete sa uite de boala, sa nu mai simt suferina si frica de moarte P: M-ar interesa sa-mi spunei sub ce forma apare jocul in film? E: primul joc apare cnd unul dintre cei patru biei ai Sylviei se ascunde sub banca scriitorului din parc, pretinznd ca este prizonier si este ntemniat de fratele sau mai mare, Harry. P: Cum se joaca bieii? E: lanseaz un zmeu si toata vara se joaca DE-A PIRATII, DE-A INDIENII, jocuri care imit , de fapt realitatea III. ANUNTAREA SCOPULUI LECTIEI SI A OBIECTIVELOR URMARITE Profesorul scrie titlul leciei pe tabla, iar elevii il noteaz in caiete Sunt anunate ateptrile profesorului (obiectivele specifice) P: Profit de acest rspuns ptr ca se leag foarte bine de titlul leciei noastre de azi JOCUL DE-A COMUNICAREA P: Lecia se numete JOCUL DE-A COMUNICAREA ptr ca noi urmrim prin ceea ce facem azi sa ne dezvoltam abilitile de comunicare orala. Astfel ca la sfritul leciei vom ti nu doar sa definim situaia de comunicare, elementele ei componente fr de care nu ar avea loc, ci si sa le identificam in anumite situaii concrete, dar si sa cream diferite dialoguri sau monologuri adaptate unui context, sa ne folosim de anumite formule de adresare , de permisiune sau care sa exprime dezacordul etc. Se explica organizarea colectivului de elevi pe echipe i ce are de rezolvat fiecare echip n parte. Colectivul este mprit in echipe, 5 echipe de cate 4 elevi. Fiecare echipa primete o fisa de lucru cu 2 cerine de rezolvat. Profesorul va indica momentul rezolvrii acestora. P: dup cum observai, azi suntei aezai altfel dect la orele obinuite de curs. Am fcut acest lucru pentru a vedea si cum lucrai in echipa. Ce credei ca nseamn LUCRUL IN ECHIPA? Ce presupune ? E: Cred ca se bazeaz pe cooperare, pe o comunicare eficienta, sa asculi prerile celorlali, sa ii cont de ele

IV. DESFASURAREA ACTIVITATII REACTUALIZAREA CELOR INVATATE ANTERIOR: Pentru valorificarea cunotinelor anterioare ale elevilor, se solicita elevilor sa rspund FRONTAL la ntrebri Ce este situaia de comunicare? Cnd se produce?(cand oferim informaii, cand solicitam informaii, cnd ne exprimam gndurile, ideile, sentimentele) Avnd in vedere ca cel mai complex mijloc de comunicare al omului este LIMBAJUL, prin ce comunicam? (prin cuvinte) Dup cum se folosesc oamenii de cuvinte ptr a transmite informaii, cate tipuri de comunicri exista? (comunicare orala si scrisa) Ce tipuri de comunicare orala cunoatei? ( comunicarea dialogata si monologata) Ce presupune comunicarea dialogata? ( schimbul de informaii intre doua sau mai multe persoane) intr-un dialog, vorbitorii trebuie sa-si adapteze limbajul la partener si la mprejurrile situaiei de comunicare, folosindu-se de formule de iniiere a dialogului, de meninere si de ncheiere a dialogului, de formulri prin care atragem atenia interlocutorului. Sa dam cteva exemple! Ce nseamn comunicarea monologata?(vorbirea nentrerupt a cuiva n fata unuia sau a mai multor asculttori care nu intervin in comunicare) Care sunt componentele comunicrii orale ? (E,R,M,CODUL,CANALUL,CONTEXTUL) Ce este EMITATORUL? (cine vorbeste) Ce este RECEPTORUL? (cui i se adreseaza emitatorul) Dar MESAJUL? (ce i se spune - informatia) CANALUL? (cum e transmis mesajul, pe un canal direct sau mediat - MODALITATEA) !!!Ce ar putea sa perturbe o convorbire purtata la telefon? O legtur telefonic defectuoas Ce ar putea sa mpiedice un dialog fata in fata? Poate zgomote ff puternice CODUL? ( mesajul este construit pe baza unor elemente organizate intr-un cod si reprezint tipurile de semnalMIJLOACELE TIPURI DE SEMNAL) !!!!Ce se ntmpla cnd E si R nu folosesc acelai COD?(nu au un cod comun, de ex, lb romana, atunci mesajul nu poate fi neles) Dai exemple de situaii de acest fel CONTEXTUL? (cadrul in care se desfoar o comunicareo ncpere , o cabina telefonica, strada) In timpul discuiei se realizeaz schema situaiei de comunicare pe tabla E_____________MESAJ___________________R CANAL COD In mesajul oral, in afara componentei verbale ce alta componenta mai intra? (componenta nonverbala elevii explica gesturi+expresia fetei) Care sunt regulile sau principiile pe care E si R trebuie sa le respecte ptr a avea o comunicare eficienta? Emitatorul - Trebuie sa-si adapteze discursul in funcie de interlocutor si de contextul comunicrii - Sa se foloseasc de formulele de iniiere a dialogului - Sa se fac neles prin claritate, coerenta convingere - Trebuie sa tie el nsui foarte bine ceea ce vrea sa comunice - Sa aplice regulile exprimrii corecte Receptorul - Trebuie sa fie atent la ce-i comunica E - Trebuie sa ceara informaii suplimentare,in cazul unui mesaj neneles - Trebuie sa preia rolul de E cnd interlocutorul si-a terminat intervenia - E si R trebuie sa foloseasc formule de ntreinere si de ncheiere a dialogului - Intervenia nu este lunga

E si R nu se ntrerup unul pe celalalt

Cadrul didactic mpreun cu elevii creeaz o situaie de comunicare , pretext pentru realizarea unei atmosfere relaxante. Se ascult monologul personajului din scenet, dup care audiena/publicul este invitat s vizioneze dramatizarea schiei D-l Goe. (n care se va face referire la importana dialogului ca modalitate de comunicare ,dar i ca mod de expunere ntr-o opera literar.)
P: Am pregtit o surpriza pentru voi. In urmtoarele minute urmrim un material si mi vei spune ce tipuri de comunicare sunt prezentate. Precizez c materialul constituie un punct de plecare spre identificarea situaiilor de comunicare, a elementelor componente, dar i de creare de noi contexte de comunicare. MONOLOG rostit de Goe (Iacob Mihai)

In urma cu civa ani, ca sa nu mai raman repetentmam`mare, mamitica si tanti Mita mi-au promis mai mic fiind pe atunci sa ma duca la Bucureti de 10 mai. Mare comedie s-a ntmplat la acea data si prin mari peripeii am fost nevoit sa trec in acea cltorie... Ce-i drept, purtam un costum de mariner, care mi edea de minune. Biletul il purtam in pamblica de la plrie ca brbaii pentru ca era o zi mult prea festiva ca sa nu dau importanta unor astfel de lucruri. Bineneles, in cele din urma, a sosit si trenul, cel mai probabil la insistentele mele repetate. Aa cum se cuvenea, am cerut sa stau pe coridor. Ins un tnr calator, foarte obraznic, tot inea sa-mi atrag atenia asupra faptelor mele.. ..si daca am scos capul pe fereastra.ce?....voiam si eu sa iau puin aer proaspt.si daca l-am fcut urat pe tnrul despre care v-am vorbit..ce?...nu era adevrat?...ca m-am lovit la nas, asta nu trebuie sa o mai amintesc nimnuicui nu i se ntmpl aa ceva?....sau ca m-am blocat in compartimentul unde nu intra dect o singura persoanace mare lucru?!....dup care am tras semnalul de alarmace atta tragedie? Vedei acum, ce copilrie plina de griji am avut. Nu e deloc uor, sa tii, sa suportai incompetenta unor persoane cu mult inferioare mie. Societatea de azi este intr-un continuu regres. Aa ceva nu e posibilPana la urma nu conteaz daca ai rmas repetent, ci in ce consta caracterul si integritatea acelui om, lucruri care te ridica in ochii celorlali. Exemplul, bineneles, se afla in fata dumneavoastr. Dar sa nu mai pierd vremeava las sa va convingei singuri..
Audiena este invitat s vizioneze punerea in scena a schiei D-l Goe Se poart o discuie cu dou dintre grupele de elevi cu privire la rolul expresiv al limbajului, la importanta lui in caracterizarea personajelor: Cuvintele colegului vostru ce tip de comunicare indic? Dar sceneta? Ce principii ale dialogului au fost nclcate? Ce replici ale personajelor v-au atras atenia? Ce putei spune despre personaje? Personajele denot prin limbaj i gesturi c nu au nici instrucie (carte), dar nici educaie (bun sim). Aa cum mamia i tanti Mia sunt oglinda lipsei de educaie a bunicii, i Goe e oglinda ntregii familii.

Ce credei despre faptul c susin faptul c LIMBAJUL NE REPREZINT? (|E un adevr general valabil. Dac ar fi s parafrazez, a zice i spun cine eti, dup cum vorbeti). Profesorul invit elevii care au participat la discuie s deschid plicurile de pe banc i s nceap rezolvarea fielor de lucru, n timp ce verific echipele care au terminat de rspuns cerinelor formulate IMPORTANT!Dup fiecare subiect rezolvat elevul este pus s se autoevalueze (conform grilei din anex), dup care este apreciat de colegii din echip i abia apoi de ctre profesor. V. ASIGURAREA RETENTIEI SI A TRANSFERULUI Se evalueaz activitatea att de ctre elevi, ct si de ctre profesor Elevii se pot autoaprecia: Gr1 am tiut s dialoghez, folosindu-m de formulele prin care mi exprim dezacordul; am tiut sa redactez un scurt monolog Gr2 am identificat corect ntr-un text dat elementele situaiei de comunicare am redactat un scurt monolog i l-am putut interpreta n faa audienei Gr3 tiu s relatez cursiv, fluent, urmrind perspectiva din care povestesc tiu s-mi exprim opinia i s o susin cu un argument Gr4 aplic corect formulele specifice dialogului ntr-un dialog imaginat de mine creez dialoguri dup imagini date Gr5 tiu s adresez ntrebri recunosc principiile care au fost nclcate de furnic tiu s citesc fluent la prima vedere un text cunoscut n faa unui auditoriu Se explic elevilor cum s se foloseasc de cele dou cpoare (unul vesel , unul trist). Folosind unul dintre cele dou simboluri, elevii sunt invitai sa exprime sentimentul de bucurie sau de tristee la finalul orei. Profesorul evalueaz i el activitatea elevilor i formuleaz concluzia leciei: LIMBAJUL NE REPREZINT (Limbajul pe care l folosim n diferite situaii transmite celor

din jurul nostru un mesaj care spune CINE SUNTEM NOI. ATENIE! Adaptm LIMBAJUL i COMPORTAMENTUL n funcie de CONTEXT) DESPRE LECTIE Lecia exerciii-joc. Evideniez dou lucruri: n primul rnd, fiele de lucru pentru grupele de elevi. Prin itemii propui spre rezolvare am urmrit exersarea tuturor tipurilor de comunicare, pe de o parte, iar, pe de alta parte, am dorit s leg activitatea desfurat la clas de realitatea de dincolo de ora de limba i literatura romn, respectiv cu o realitate cu care se vor confrunta n viaa de zi cu zi. n doilea rnd, prin autoevaluarea lor i a colegilor de echip, am urmrit s dezvolt elevilor spiritul critic i autocritic, s le formez i s le dezvolt dorina de perfecionare n scopul obinerii unor rezultate nalte. n ncheiere, innd cont de felul n care elevii au dus sarcinile la bun sfrit, de felul cum s -au manifestat i s-au implicat n activitate, consider c lecia i-a atins scopul. JOCUL DE-A COMUNICAREA a avut drept scop sistematizarea i aplicarea cunotinelor despre comunicare nu doar in textele literare, ci i n situaii concrete de via, prin

Fia de lucru (GRUPA 5)

1.

Imaginai-v c suntei un reporter i dorii s-i adresai cinci ntrebri lui Goe acest text a imaginat Marin Sorescu, care a rescris povestea, dup bunul su plac. Iat ce a ieit:

2. Cu siguran, ai citit fabula Greierele i furnica, de La Fontaine, cunoscutul scriitor francez. O replic la

Greierele i furnica Surioar drag, am... Am venit s-mi dai i mie... Pn' la primvar... N-am. ...un grunte ...ai o mie. N-am. Dar toat lumea tie: E doar lucru cunoscut. Am, da' nu vreau s mprumut! Ast-var ce-ai fcut? Am cntat... Acuma joac! mi e foame, c-a juca... Joac... Nu m enerva, C-s nervos... mi dai, or... Ba. Eti zgrcit... M nchin. ...da' o s te-ntind puin. i-agnd vioara-n grind, Greieru-nfc furnica i-ncepu s o destind". i-a btut-o, zdravn, vere! Apoi s-au oprit. Tcere! Amndoi stteau ca mui. Ei, acuma m-mprumui, Surioar? Cu plcere.

Bifeaz, n lista de mai jos, regulile dialogului nclcate de furnic.

Ascult, cu atenie i interes, partenerul de dialog. Nu ntrerupe enunul nainte de a fi terminat. Formuleaz replici potrivite ca lungime. i exprim opiniile clar i coerent. Respect opinia partenerului de dialog. Folosete un ton politicos.

Fia de lucru (GRUPA 4)

1. Imaginai-v o continuare a aciunii operei literare D-l Goe de I.L. Caragiale ntr-un posibil dialog la care particip personajele din schi Precizai: Cum numim contextul n care se desfoar dialogul de mai sus? Ce devine Goe cnd vorbete bunicii sau mtuii? Dare cnd acestea i rspund? Ce semne de punctuaie marcheaz redarea dialogului?

2. Privii cu atenie desenele care nfieaz trei situaii din fabula Greierele i furnica de La Fontaine. Imaginai pentru fiecare situaie replicile unui posibil dialog ntre cele dou personaje.

Fia de lucru (GRUPA 3)


1. Relatai oral, din perspectiva personajului Goe, o ntmplare din tren.

2. Cu siguran, ai citit fabula Greierele i furnica, de La Fontaine, cunoscutul scriitor francez. O replic la acest text a imaginat Marin Sorescu, care a rescris povestea, dup bunul su plac. Iat ce a ieit: Greierele i furnica Surioar drag, am... Am venit s-mi dai i mie... Pn' la primvar... N-am. ...un grunte ...ai o mie. N-am. Dar toat lumea tie: E doar lucru cunoscut. Am, da' nu vreau s mprumut! Ast-var ce-ai fcut? Am cntat... Acuma joac! mi e foame, c-a juca... Joac... Nu m enerva, C-s nervos... mi dai, or... Ba. Eti zgrcit... M nchin. ...da' o s te-ntind puin. i-agnd vioara-n grind, Greieru-nfc furnica i-ncepu s o destind". i-a btut-o, zdravn, vere! Apoi s-au oprit. Tcere! Amndoi stteau ca mui. Ei, acuma m-mprumui, Surioar? Cu plcere. Dac ai fi fost greierele, ce soluie, alta dect btaia, ai fi ales pentru a o convinge ^ pe furnic? Susine -i opinia cu cel puin un argument. . . . . . .

Fia de lucru (GRUPA 2)

1.

Citii textul: Goe! maic! acolo eti? Da! Aide! zice mam'mare, iei odat! ne-ai speriat. Nu pot! zbiar Goe dinuntru. De ce?... te doare la inim? Nu! nu pot... E ncuiat! zice mam'mare, vrnd s deschid pe dinafar."

Precizai pe baza acestui fragment: Cadrul situaiei de comunicare: locul unde are loc dialogul; personajele care particip la dialog. Emitorul. Receptorul: Ce se ntmpl cu emitorul i cu receptorul ntr-o situaie dialogat? Indicai alte trei componente ale acestei situaii de comunicare:

2. Eti furnica din fabula Greierele i furnica de La Fontaine. Trudii ct e ziulica de lung, iar vecinul se distreaz cntnd. Redactai un monolog (5-6 rnduri) care s ilustreze starea dumneavoastr de spirit i atitudinea fa de greiere.

Fia de lucru (GRUPA 1)

1. Mircea i Dan sunt elevi n clasa a VI a. La ora de limba romn, n clas, tocmai s-a citit opera literar D-ul Goe de I.L. Caragiale. n recreaie, cei doi i comunic unul altuia impresiile. Mircea crede c d-l Goe e copil simpatic, pe cnd Dan nu e de aceeai prere. Realizai un dialog, apoi rspundei la ntrebrile:

o Cum numim contextul / cadrul n care se desfoar dialogul de mai sus? (sala de clas) o Ce devine Mircea cnd i vorbete lui Dan? Dar cnd Dan i rspunde? o Explicai cum n vorbirea dialogat R E i E devine R. o Cum sunt exprimate strile sufleteti ale celor doi participani

2. Ai citit fabula Greierele i furnica de La Fontaine. Imaginai-v c v aflai n ipostaza greierului i gndii cu voce tare ce avei pe suflet.

Autoevaluare
Ce este comunicarea?
cs 1.1. Competene dobndite cnd ascult un mesaj oral, observ cine vorbete, cui i se adreseaz neleg ce comunic, la ce se refer identific prin ce canal este transmis mesajul, prin ce mijloace se realizeaz comunicarea - ascult atent ceea ce comunic partenerii de comunicare alctuiesc propoziii simple i dezvoltate corecte folosesc propoziii afirmative i negative; tiu cnd s utilizez propoziii interogative sau propoziii enuniative, n funcie de ce vreau s comunic - pot schimba rolurile de comunicare, fiind emitor sau receptor, n funcie de situaie - pot exprima i justifica puncte de vedere - pot participa la dialoguri simple pe diverse teme Calificativul meu Calificativul profesorului

1.5. 2.3.

2.4.

Dialogul
cs 1.2. 1.5. Competene dobndite - identific formule de meninere a dialogului recunosc semnalele de iniiere a unui dialog sesizez rolul elementelor nonverbale n comunicarea oral - particip la dialoguri simple pe diverse teme: iniiez un dialog, rspund sau pun ntrebri, nchei un dialog - folosesc adecvat formule de meninere a dialogului - solicit sau ofer informaii - identific ideile principale dup citirea unui text - citesc corect i fluent un text cunoscut n faa unui auditoriu; folosesc elemente nonverbale adecvate n interpretarea unor texte studiate - transform un text dialogat n text narativ - fac aprecieri personale privitoare la textele studiate (personaje) - elaborez un plan de idei - folosesc, n scris, formele corecte ale substantivelor, prenumelor i numeralelor Calificativul profesorului Calificativul meu

2.5.

3.1. 3.5.

4.1.

4.3.

i propunem ca, la sfritul fiecrei uniti, s te autoevaluezi. Acord-i un calificativ pentru fiecare competen descris n tabel, alegnd dintre urmtoarele: Foarte bine, Bine, Suficient, Insuficient. Profesorul tu va aduga propriul calificativ pentru fiecare competen, n acelai tabel. (n prima coloan, sunt notate competenele specifice din program; n coloana a doua sunt descrise deprinderi corespunztoare competenei respective, pe care am urmrit s le dezvoltm prin activitile propuse n fiecare unitate.)

S-ar putea să vă placă și