FOLOSIREA PAJISTILOR PRIN PASUNAT Iarba de pe pajistile permanente si semanate reprezinta un valoros nutret, bogat in substante nutritive digestibile,

in special proteine, saruri minerale si vitamine. De asemenea, plantele sunt parfumate si au un gust placut, fiind consumate cu multa pofta de animale.Calitatea ierbii este conditionata de numerosi factori cum ar fi: - compozitia floristica - structura covorului ierbos - regimul de precipitatii si temperatura - compozitia chimica a solului - faza de vegetatie a plantelor in monentul folosirii etc. In conditiile unei umiditati abundente si temperaturi moderate, plantele au un continut mai mare de proteine si saruri minerale.In conditii de seceta continutul de celuloza creste mai repede, procesul de imbatranire al plantelor se accelereaza si deci valoarea nutritiva se reduce.Lucrarile de ingrijire care se alpica pasunilor, in special, ingrasarea, influenteaza in mare masura, atat compozitia floristica, cat si compozitia chimica a furajului. Valoarea nutritiva a plantelor de pasune este foarte mult influentata de momentul in care are loc folosirea. 4.1. Sisteme de pasunat a) Pasunatul liber este un sistem de pasunat extensiv si neeconomic, cunoscut si sub denumirea de pasunat nesistematic sau nerational. In cazul acestui sistem de pasunat, animalele umbla libere pe toata suprafata pasunii, incepand de primavara timpuriu si pana toamna tarziu. !"unile folosite in acest sistem,sunt in general, supra#nc!rcate cu animale. asunatul liber prezinta numeroase dezavantaje cum ar fi: - inrautatirea compozitiei floristice a pasunii - distrugerea stratului de telina - tasarea si denivelarea solului - dificult!$i in efectuarea lucr!rilor de #ngrijire b) Punatul in front reprezinta o varianta imbunatatita a pasunatului liber si in acest caz animalelor li se asigura frontul de pasunat numai pe o anumita portiune din suprafata pasunii. asunatul in front elimina o parte din neajunsurile pasunatului liber.

c) Psunatul pe parcele rational) consta in impartirea pasunii in mai multe parcele sau tarlale, pe care animalele vor pasuna prin rotatie, intr%o anumita succesiune, de mai mutle ori in cursul unui sezon de vegetatie. rin acest mod de folosire se evita pasunatul repetat al speciilor valoroase, se pastreaza o compozitie floristica mai buna, palntele se refac cu mai multa usurinta, creste productia pasunii si coeficientul de folosire al acesteia. !) Psunatul !o"at este o forma imbunatatita a pasunatului pe parcele si consta in atribuirea pentru pasunat, in mod succesiv, a unor suprafete restranse din parcela necesara turmei de animale, pe timp de o zi sau chiar jumatate de zi. Delimitarea suprafe$elor necesare se face prin gard electric. e) Punatul in ben"i sau in f#ii punatul cu por$ia) se deosebeste de pasunatul dozat prin aceea ca se atribuie animalelor portiuni limitate de pasune, sub forma unei fasii cu o latime de &,'%(m. Lungimea fasiei se stabileste in functie de numarul de animale.Delimitarea fasiei se face tot cu ajutorul gardurilor electrice. )cest sistem da rezultate foarte bune la pasunatul culturilor furajere*borceaguri, porumb, iarba de +udan, pajisti temporare,. 4.2. Tehnica punatului -olosirea paji"tilor prin p!"unat ridic! si o serie de probleme #n leg!tur! cu data #nceperii si #ncet!rii p!"unatului, #n!l$imea de p!"unat, durata de ocupare a tarlalelor #n timpul zilei, frecventa p!"unatului, #mp!r$irea animalelor pe grupe etc. .n primul ciclu de p!"unat cre"terea plantelor are loc #n toate parcelele cu aceea"i intensitate si pentru a se crea decalajul de cre"tere a plantelor #n vederea p!"unatului #n epoca optim!, se impune stimularea cre"terii plantelor #n tarlalele ce se vor p!"una primele. +e m!re"te viteza de cre"tere a plantelor prin p!"unatul din toamna anului precedent cu un num!r mic de animale si fertilizare cu azot. De asemenea, aceste prime tarlale se vor p!"una c/nd plantele au #n!l$ime ceva mai mic! dec/t se recomand! #n mod obi"nuit pentru vegeta$ia respectiv!. La primul ciclu de p!"unat se realizeaz! o produc$ie mai mare dec/t necesarul pentru animale, de aceea unele tarlale se vor trata ca f/ne$e si se vor cosi c/nd plantele ajung #n faze de vegeta$ie diferite *burduf, #nspicare,, astfel #nc/t s! se asigure e"alonarea cre"terii plantelor #n urm!toarele cicluri de p!"unat. .n anul urm!tor se va #ncepe p!"unatul cu tarlalele care nu au fost p!"unate primele #n anul precedent, pentru a nu influienta negativ asupra cresterii plantelor. .n urm!toarele cicluri de punat, ordinea de folosire a parcelelor este determinat! de durata perioadei de refacere stabilit! prin planul de organizare a p!"unii.

Data nceperii si ncetrii punatului exercit! o mare influient! asupra vegeta$iei si conditiilor stationale. !"unatul prim!vara prea devreme, c/nd solul este umed, duce la distrugerea stratului de telin!, la tasarea solului, #nr!ut!tind regimul de aeratie, la formarea de gropi si musuroaie, iar pe terenurile #nclinate se declanseaz! fenomene de eroziune a solului. )ceste modific!ri ale conditiilor stationale atrag dup! sine schimb!ri importante #n compozitia floristic!, #n sensul c! dispar cu timpul plante autotrofe, valoroase din punct de vedere firajer, care sunt mai pretentioase fata de regimul de aer, de ap! si de hran! din sol. !"unatul timpuriu contribuie si la sc!derea treptat! a produc$iei, deoarece plantele, av/nd o suprafata foliar! mai redus!, sunt obligate s! foloseasc! pentru cresterea si refacerea lor numai substantele de rezerv! acumulate #n organele din sol, ceea ce duce la epuizarea lor. .nceperea p!"unatului foarte devreme, c/nd iarba este prea t/n!r!, are neajunsuri si din alt punct de vedere, iarba con$ine mult! ap! si din aceast! cauz! are un efect laxativ epuizant. Datorit! rapidit!$ii tranzitului rezult! o eliminare excesiv! de s!ruri minerale de cupru, magneziu, dar mai ales de sodiu. )ceast! iarb! con$ine foarte putin! celuloz!, de aceea se preteaz! foarte r!u la saliva$ie si la rumegare, animalele sunt predispuse la unele forme de indigestie, sau chiar la meteoriza$ii. Iarba foarte t/n!r! con$ine cantit!$i mari de azot, ceea ce determin! acumularea amoniacului #n stomacul animalelor si declan"area unor fermenta$ii periculoase. !"unatul nu trebuie s! #nceap! nici prea t/rziu, deoarece creste continutul de celuloz!, odat! cu sc!derea celui de protein! din plante si se reduce gradul lor de consumabilitate si digestibilitate. 0poca optim! de #ncepere a p!"unatului este c/nd solul s%a zv/ntat si plantele au ajuns la #n!ltimea de (&%(' cm, #n cazul p!"unilor formate din plante m!runte. e p!"unile din zonele bogate #n precipitatii formate din plante mai #nalte, p!"unatul poate #ncepe c/nd plantele au ajuns la ('%1& cm. !"unatul executat #n aceste conditii permite regenerarea rapid! a plantelor, repartizarea mai uniform! a produc$iei pe cicluri si mentinerea unei compozitii floristice valoroase. 2oamna p!"unatul #nceteaz! cu 3%4 s!pt!m/ni #ninte de sosirea #ngheturilor permanente, pentru ca plantele s! acumuleze suficiente substante de rezerv! pe seama c!rora vor suporta mai usor temperaturile sc!zute din timpul iernii, iar prim!vara pornesc mai repede #n crestere.

Vara, c/nd p!"unile nu asigur! necesarul de mas! verde pentru o nutritie normal! a animalelor, se va recurge la alte surse de nutreturi verzi sau se va folosi nutret semi#nsilozat *semif/n, sau f/n. nltimea de punat influenteaz! modul de regenerare al plantelor si produc$ia ce se obtine. Cu c/t plantele vor fi p!"unate mai de jos, cu at/t regenerarea lor va fi mai slab! si productiile la ciclurile urm!toare mai mici, deoarece mugurii superficiali si l!starii scurti, care au un rol important #n refacerea masei vegetative dup! p!"unat, nu mai particip! la acest proces, fiind #ndep!rtati #n timpul p!"unatului executat prea de jos. La stabilirea #n!ltimii optime de p!"unat trebuie s! se tin! seama de talia plantelor si de modul de repartizare a frunzelor. lantele de talie joas!, la care majoritatea frunzelor sunt bazale, se pot p!suna la o #n!ltime mai mic! de la suprafata solului, cele de talie mijlocie si #nalt!, care au mai multe frunze tulpinale, trebuie s! se p!"uneze la o #n!ltime mai mare. .n!ltimea optim! de p!"unat este de 4%' cm de la suprafata solului la p!"unile din etajul forestier, 3%4cm la pajistile cu iarb! scund! din zonele alpine, de step! si silvostep!, '%5 cm la pajistile sem!nate. )ceasta se poate realiza prin sporirea sau reducerea desimii animalelor. Frecventa punatului s%a observat c! recolt!rile dese si mai ales c/nd sunt executate prea de jos sl!besc plantele si reduc din capacitatea lor de regene rare, produc$ia scade. +peciile care alc!tuiesc vegetatia pajistilor permanente suport! #n mod diferit recolt!rile repetate. Cele de talie joas!, adaptate la p!"unat ca: Lolium perenne, f!r! ca produc$ia s! scad! c!tre sf/rsitul perioadei de vegeta$ie. )ceasta se datoreaz! num!rului mare de frunze bazale si l!starilor a"ternu$i pe sol, care permit refacerea rapid! dup! p!"unat. lantele de talie #nalt! care au mai multe frunze tulpinale si care, #n general se refac mai greu dup! p!"unat nu suport! p!"unatul repetat. Modul de executare a punatului n interiorul iecrei tarlale are important! pentru produc$ia animalelor, c/t si pentru compozitia floristic! a p!"unilor. +unt dou! modalit!ti de desf!surare a p!"unatului #n interiorul tarlalelor. .n primul caz animalele au libertatea s! se deplaseze pe toat! tarlaua, #n cel de% al doilea li se limiteaz! suprafata de p!"unat astfel #nc/t nu pot #nainta dec/t treptat, pe m!sur! ce consum! plantele, procedeu ce este mult mai bun. Creste gradul de consumabilitate a plantelor, datorit! limit!rii oa pratensis, -estuca rubra, 2rifolium repens, 6edicago lupulina, Lotus corniculatus etc. suport! un p!"unat repetat,

suprafetei de p!"unat, se evit! b!t!torirea solului, nu se #nr!ut!tesc conditiile de viat! din sol, iar produc$ia animalelor va fi mai mare. Lucrarile ce se e%ecuta in ti&pul pasunatului in timpul pasunatului se executa o serie de lucrari, care sa duca la imbunatatirea compozitiei floristice, la refacerea cat mai rapida a plantelor, la sporirea productiei de masa verde pe unitate de suprafata si la asigurarea zooigienei. )ceste masuri, care sunt obligatorii se refera la o serie de lucrari, dintre care cele mai importante sunt: - cosirea resturilor nepasunate, dupa ce animalele au parasit tarlaua, ceea ce impiedica fructificarea si deci inmultirea plantelor slabe din punct de vedere furajer, neconsumate de animale7 - imprastierea dejectiilor animaliere, care prezinta cel putin trei avantaje legate de faptul ca: se impiedica, astfel, crearea de conditii dezvoltarii burienilor nitrofile nevaloroase, care s%ar putea inmulti in jurul acestora7 se realizeaza o anumita fertilizare a pajistilor7 se inlatura focarele de infectie cu viermi paraziti. )ceasta operatie se realizeaza cu grapele sau tarsitoarele. 2ot in aceasta perioada se asigura fertilizarea fractionata cu azot7 - irigarea, acolo unde este posibil. 2oate aceste masuri, aplicate in complex, au ca efect cresterea valorii economice a pasunii respective. Durata !ilnic de punat pe tarla este o norm! de care trebuie s! se tin! seama, deoarece observatiile au ar!tat c! animalele reusesc s!%si procure hrana necesar! #n c/teva ore iar #n restul timpului nu fac altceva dec/t s! calce iarba si s! b!t!toreasc! solul. )nimalele se tin la p!"unat 5%8 ore9zi, 3%4 ore dimineata, iar dup! o perioad! de odihn! se reia p!"unatul timp de 1%4 ore. 0ficienta cea mai mare se realizeaz! #n cazul #n care animalele sunt #mp!rtite #n grupe de produc$ie, formate din c/te (&& :.6.V., si care p!"uneaz! pe suprafete distincte, #mp!rtite #n tarlale denumite: ;unit!ti de exploatare;. '()( *asuri pentru or+ani"area pasunatului rational Punatul raional, denumit "i punatul pe tarlale, sistemic sau rotaional, reprezint! o metod! intensiv! de folosire a paji"tilor permanente "i temporare. a) ,eter&inarea pro!uc$iei pa-itilor se poate face prin metoda direct *agrotehnic!, "i metoda indirect *zootehnic!,.

Metoda direct sau a cosirilor repetate const! #n stabilirea a 4%(& parcele cu suprafa$a de (,&%1,' m1, care se cosesc #naintea fiec!rui ciclu de p!"unat, dup! ce s%a ridicat roua7 masa verde se c/nt!re"te, se face media c/nt!ririlor din parcelele de prob! "i se raporteaz! la hectar. rin #nsumarea produc$iilor de mas! verde de la fiecare ciclu de produc$ie * (,
n 1

,<

,, se ob$ine produc$ia total! sau global! a paji"tii *P+)( Dup! fiecare ciclu de p!"unat, pe suprafe$e egale cu a parcelelor de prob!, se cosesc

resturile de plante neconsumate de animale "i se determin! cantitatea acestora *=(, =1, =3, < =n,, iar prin #nsumarea lor se afl! cantitatea total! de mas! verde neconsumat! *Rt)( Diferen$a dintre produc$ia global! "i cantitatea de mas! verde neconsumat! reprezint! producia real sau util *Pu) de mas! verde, consumat! de animale. =aportul procentual dintre produc$ia util! "i produc$ia global! de mas! verde exprim! coeficientul de folosire sau consumabilitatea *., al paji"tii. 0xprimarea numai cantitativ! a produc$iei de mas! verde de pe o paji"te nu ne permite compararea diferitelor tipuri de paji"ti cu produc$ii diferite calitativ, de aceea se impune "i exprimarea #n unit!$i nutritive *:>, a produc$iei de mas! verde. +e consider! c! o unitate nutritiv! corespunde la :

3%4 ?g iarb! de calitate foarte bun! ' ?g iarb! de calitate bun! 5 ?g iarb! de calitate mijlocie @ ?g iarb! de calitate inferioar!

Metoda indirect const! #n transformarea consumului de unit!$i nutritive, necesare diferitelor activit!$i ale organismului animal #n mas! verde. )nimalele se c/nt!resc la #nceputul "i dup! terminarea p!"unatului "i se #ntocme"te un jurnal al p!"unatului #n care se specific! suprafa$a ce se p!"uneaz!, num!rul de animale, produc$ia realizat!, furajele administrate suplimentar, iarba cosit! pentru f/n *convertit! #n :>,. b) Stabilirea capacit$ii !e punat Capacitatea de p!"unat *#nc!rcarea paji"tii cu animale, reprezint! num!rul de animale *exprimat #n :V6, care poate fi repartizat pe un hectar de p!"une #ntr%o perioad! de p!"unat. Capacitatea de p!"unat */p, se stabile"te #n raport cu produc$ia util! a paji"tii *Pu, "i necesarul de nutre$ verde pentru o unitate vit! mare pe #ntreaga perioad! de p!"unat *0,.

Capacitatea de p!"unat exprimat! #n :V69ha se poate transforma pentru diferita specii "i categorii de animale cu ajutorul unor coeficien$i. Deoarece produc$ia paji"tilor variaz! #n cursul perioadei de vegeta$ie, iar necesarul de iarb! pentru animale r!m/ne aproape constant, se impune reducerea capacit!$ii de p!"unat cu p/n! la 3&A, iar surplusul de iarb! de la ciclul I "i chiar II se va transforma #n f/n, semisiloz sau siloz. c) 1&pr$irea punii 2n parcele tarlale) Numrul de parcele *tarlale, pentru o turm! este #n func$ie de durata ciclului de p!"unat */,, care reprezint! intervalul de timp de la #nceperea p!"unatului pe o parcel! p/n! la revenirea animalelor pe aceea"i parcel!, fiind echivalent! cu perioada de refacere a covorului vegetal "i de timpul de ocupare *O, a unei parcele utiliz/ndu%se rela$ia N 3 /4O. Durata ciclului de p!"unat variaz! #n func$ie de timpul necesar pentru refacerea vegeta$iei fiind mai scurt! c/nd refacerea vegeta$iei este mai rapid!. 2impul de ocupare a unei parcele de c!tre animale este de (%5 zile, produc$ia fiind mai mare la o durat! mai scurt! de folosire a parcelelor. La num!rul de parcele calculat se pot ad!uga (%1 parcele ce nu se p!"uneaz! "i la care se fac lucr!ri de #mbun!t!$ire. Suprafaa parcelelor se determin! #n func$ie de uniformitatea produc$iei paji"tilor astfel, c/nd produc$ia este uniform! pe toat! suprafa$a paji"tii, m!rimea unei parcele se calculeaz! cu rela$ia: S B S4N, #n care: + B suprafa$a paji"tii "i > B num!rul de parcele C/nd paji"tea nu este uniform! ca produc$ie, parcelele nu vor mai fi egale ca suprafa$!, acestea trebuie dimensionate astfel ca s! se ob$in! produc$ii egale sau c/t mai apropiate. entru aceasta se #mparte paji"tea #n trupuri *+(, +1, +3 etc., cu produc$ii aproximativ uniforme * (, etc.,, dup! care se calculeaz! #ntreaga produc$ie * , a paji"tii, cu rela$ia: P 3 S5P5) 6 S7P7) 6 S)P)) 6 8 6 SnPn) 9+) +e determin! apoi produc$ia de mas! verde care trebuie s! se ob$in! de pe fiecare parcel! *p, cu rela$ia: P 3 P4N 9+4:a) +e calculeaz! num!rul de parcele #n care se va #mp!r$i fiecare trup de paji"te *n(, n1, n3, < nn, cu rela$ia:
1

nn 3 SnPn4p +e determin! suprafa$a parcelelor din fiecare trup de paji"te, cu rela$ia: sn 3 Sn4nn Forma tarlalelor depinde de o serie de factori, dintre care amintim: configuratie terenului si curbele de nivel, delimitarile naturale, drumuri de acces, surse de apa. In functie de acestea se hotaraste forma tarlalelor, care e bine sa fie cat mai regulata. Ideal este o forma dreptunghiulara, pe care sa se poata executa pasunatul in fasii. Delimitarea tarlalelor se face prin delimitari naturale sau artificiale. :nde este posibil, este bine ca tarlalele sa fie de asa natura concepute incat ele sa fie delimitate de factori naturali*rauri, vai,. :nde astfel de delimitari nu exista, este bine sa se instaleze garduri fixe, intrucat numarul si forma tarlalelor nu se mai modifica. Cardurile sunt constituite din stalpi, intre care se pun 1%3 randuri de sarma. 0le pot fi alcatuite si din alte materiale, important fiind ca animalele sa nu le poata depasi. Cardurile mobile sau gardurile electrice sunt indicate cand se practica pasunatul cu portia sau pasunatul in fasii. )stfel de garduri duc la intensifizarea pasunatului prin aceea ca, oferindu% se animalelor o suprafata limitata dee pasune, creste cantitatea de iarba consumata de pe acea portiune *deci creste coeficientul de folosire a ierbii,. !) Stabilirea !esi&ii !e punat Desimea de punat *,, reprezint! num!rul de animale care se repartizeaz! pe un hectar de parcel! din paji"te "i se calculeaz! pentru a se evita sub#nc!rcarea sau supra#nc!rcarea cu animale, dup! rela$ia: , 3 /p % N *:V69ha parcel!, e) Ale+erea &o!ului !e folosire a tarlalelor( -olosirea permanent! a unei paji"ti numai ca p!"une duce la deprecierea ei datorit! dispari$iei plantelor valoroase care se #nmul$esc numai prin semin$e, locul lor fiind luat de buruieni sau graminee cu valoare furajer! slab!. entru a se #nl!tura acest neajuns se va aplica o rota$ie #n folosirea p!"unii, potrivit c!reia #n fiecare an cel pu$in o tarla va fi folosit! prin cosit sau mixt, aplic/ndu%se, dup! caz, "i lucr!ri specifice de #mbun!t!$ire. f) Intoc&irea +raficului punatului pe parcele Craficul p!"unatului impune stabilirea num!rului "i duratei ciclurilor de p!"unat "i a timpului de ocupare a fiec!rei parcele.

+) Stabilirea lucrrilor !e 2n+ri-ire; 2nainte i !up punat .nainte de #nceperea folosirii paji"tilor prin p!"unat se fac lucr!ri de distrugerea buruienilor, eliminarea excesului de umiditate, reamenajarea drumurilor, a ad!posturilor, construirea de poduri%pode$e etc. .n timpul perioadei de p!"unat se poate face cosirea plantelor neconsumate, #mpr!"tierea dejec$iilor solide ale animalelor, fertilizarea cu #ngr!"!minte cu > dup! fiecare ciclu de p!"unat. La #ncheierea perioadei de p!"unat, pe l/ng! lucr!rile prev!zute a se face #n timpul p!"unatului se recomand! fertilizarea cu #ngr!"!minte organice "i minerale, str/ngerea "i depozitarea materialelor folosite.