Sunteți pe pagina 1din 6

FUXUL DE ISD CATRE ROMANIA SI IMPACTUL LUI ASUPRA ECONOMIEI SCURTA PREZENTARE A ISD-URILOR IN ROMANIA 1990-2005.

CARACTERISTICILE SI EVOLUTIA ISD In functie de caracteristicile pe care le prezinta fluxul de ISD, perioada ce incepe in 1990 poate fi impartita in doua subperioade, respectiv din 1990 in 1996 si din 1997 in 2005 In prima perioada 1990!1996 fluxul a fost foarte redus datorita rsicului inalt si reformelor insuficiente De asemenea, intarzierea demararii pro"ramului de privatizare nu a fost in masura sa favorizeze intrarea investitorilor straini #rincipalele firme care au investit pe piata in aceasta perioada au fost de dimensiuni reduse, deci mai de"raba I$$!uri si microintreprinderi %vezi tabelul nr 1& 'ele mai multe astfel de firme provin din Italia si din (ermania 'onsideram ca aceste investitii sunt de importanta redusa intrucat au urmarit obtinerea de profit pe termen scurt

)irmele mai importante care intra pe piata in aceasta perioada sunt in "eneral fimele care avusesera le"aturi si in perioada comunista cu firme romanesti #uternica prezenta turca si sud!coreana pe piata romaneasca reprezinta una dintre cele mai importante investitii ale perioadei fiind reprezentata de *oint! venture!ul1 inc+eiat de Dae,oo cu -ltcit Se inre"isteraza investitii importante realizate de firme din (recia, investitii care vor deveni si mai importante c+iar in perioada urmatoare prin ac+izitia .omtelecom si a /anc #ost de catre investitori "reci 0stfel, factorii le"ati de proximitatea "eo"rafica, dar mai ales istorica pot sa *oace un rol +otarator in aceasta perioada 'aracterul de instabilitate al investitiilor din perioada 1990!1996 subliniaza aspectul footloose 2 al acestora 0cest aspect este evidentiat si de "raficul nr 1, in care se observa disparitia unui numar important de firme spre sfarsitul acestei perioade

1oint venture 2 raport contractual intre persoane fizice sau *uridice, in scopul coordonarii activitatii lor pe o anumita perioada sau pentru realizarea unui obiectiv determinat, fara ca asocierea constituita sa dobandeasca personalitate *uridica
2

)ootloose 2 pe cont propriu

In anii 1997 si 1993 s!au inre"istrat cresteri seminificative in evolutia fluxului de ISD, cu un prim varf inre"istrat in 1993, datorate in special liberalizarii fluxului de capital si a lansarii pro"ramului de privatizare pe scara lar"a In anul 1999 ISD catre tara noastra au scazut considerabil din doua cauze4 escaladarea conflictului din 5osovo6 care a condus la inc+iderea anumitor retele de infrastructura si crizele financiare cu care s!au confruntat tari din re"iune %.epublica 'e+a, /ul"aria, .usia& 7oti acesti factori au avut drept efect o crestere a riscului investitional in re"iune si o reorientare a preferintelor investitorilor catre piete mai si"ure In aceasta perioada investitiile in telecomunicatii depasesc ca importanta pe cele din sectorul metalur"ic, iar investitiile in sectorul comercial se apropie ca pondere de cele din sectorul metalur"ic, totusi industria prelucratoare detine inca cea mai mare pondere a investitiilor, de 51,28 Sectorul alimente, bauturi si tutun concentreaza o pondere ridicata din ISD!urile totale 0ctivitatile din sectorul servicii detin ponderi importante in stocul total, fapt ce pare a indica o orientare preponderenta in anii ce vor urma a fluxului de ISD receptionat catre acest sector )luxul de ISD specializat in sectorul servicii a inceput sa ia calea .omaniei incepand cu anul 1996 (radul de specializare a acestui sector a fost de atunci in continua crestere, astfel incat .omania avea cel mai ridicat coeficient de specializare a ISD!urilor din sectorul servicii din tarile din re"iune la nivelul anului 1997 Intrarile masive de ISD sunt acompaniate de o scadere a #I/!ului 0stfel, in primii trei ani ai acestei perioade, #I/!ul a scazut cu 198 'onform lui : ;oinea %2002&, acest fapt demonstreaza o corelatie pozitiva intre recesiune economica si soma* In privinta proiectelor desfasurate in sectorul servicii in perioada 2002!2006, numarul lor arata ca aceasta re"iune prezinta o atractivitate importanta pentru fluxul de ISD Importanta tot mai mare pe care o acorda investitorii din acest sector .omaniei este demonstrata de faptul ca ea se afla pe locul 5 in preferintele investitorilor care desfasoara proiecte in aceasta re"iune in sectorul servicii De asemenea, se observa ca in tarile in care procesul de privatizare este aproape inc+eiat si in cele in care acesta are o evolutie lenta si este deficitar %cazul .omaniei si .usiei&, investitorii straini prefera sa recur"a la investitia pe teren "ol %"reenfield& :a nivelul re"iunii <uropei 'entrale si de <st se observa, in 2002, o concentrare in termen de stoc a ISD!urilor cu prioritate in patru tari4 #olonia %298&, .epublica 'e+a %208&, =n"aria %168& si .usia %128&, aceste destinatii atra"and nu mai putin de 2>6 din ISD!urile din re"iune .omania ocupa atunci abia pozitia a 5!a, stocul detinut de catre .omania reprezentand doar 5,58 din totalul re"iunii Desi la inceputul procesului de tranzitie perspectivele .omaniei de a capta atentia investitorilor straini pareau destul de bune, performantele sale in materie de investitii straine de!a lun"ul celor 15 ani scursi de la caderea comunismului au fost dezama"itoare
3

'onflictului din 5osovo 2 conflict intre fortele sarbe si iu"oslave, si armata de eliberare din 5osovo, o "rupare paramilitars de "+erila a etnicilor albanezi, sustinuta de ?07-

(ap!ul in materie de investitii straine dintre .omania si tarile care au aderat la =< in 2009 a fost foarte mare mai ales in prima perioada a tranzitiei 1991!1996 In aceasta perioada nivelul ISD pe cap de locuitor in .omania s!a ridicat la numai 9@, reprezentand numai 18 din #I/ si un nivel cu 358 mai scazut decat media re"iunii #erioada 1997!2002 a fost marcata de o crestere importanta a fluxului de ISD in comparatie cu perioada precedenta 0ceasta crestere poate fi explicata in mare parte prin demararea in 1997 a pro"ramului de privatizare pe scara lar"a, privile"iind, in cadrul acestuia in perioada considerata, metoda vanzarii directe 0stfel, valoarea fluxului de ISD a fost in 1997 de 6 ori mai mare decat in 1996, iar in 1993 s!a dublat fata de nivelul atins in anul precedent 0nul 1993 a fost primul an in care valoarea fluxului de ISD in .omania a depasit pra"ul de 2 miliarde @, dupa ce in anul anterior pra"ul de 1 miliard @ fusese depasit pentru prima data 0ceasta performanta inre"istrata in 1993 se datoreaza in principal privatizarii .omtelecom In anii urmatori valoarea fluxului a scazut pentru a se stabiliza in *urul valorii de 1 miliard @

;aloarea fluxului de ISD din perioada 1997 A 2002 reprezinta 378 din valoarea totala a fuxului de ISD inre"istrat in .omania de la inceputul procesului de tranzitie si pana in 2002 %7,3 miliarde @ fata de 9 miliarde @& In ciuda pro"eselor sale, tara noastra a ramas printre tarile mai putin dezvoltate din re"iune in materie de ISD In 2006 s!a inre"istrat o noua crestere a fluxurilor de ISD, care au fost in acest an cu 67,58 mai mari decat in anul precedent Intrarile nete de investitii straine directe au fost in anul 2006 de 1996 milioane euro Datorita bazei materiale prea putin performante de care dispune si a numeroase obstacole de natura socio! politica in calea investitiilor straine, .omania a fost clasata de =?'70D in matricea pe care aceasta or"anizatie o alcatuieste in randul tarilor cu un potential scazut in materie de ISD, dar cu un flux efectiv destul de ridicat %=?'70D 2002& Soldul investitiilor straine directe la finele anului 2006 se situa la nivelul a 1996 milioane euro Datele statistice ale /?. arata ca investitiile straine directe s!au orientat cu precadere spre industria prelucratoare %518 din totalul ISD&, in cadrul acesteia cele mai atractive ramuri fiind metalur"ia, industria alimentara, a bauturilor si tutunului si industria mi*loacelor de transport, confectiile din textile Bi pielarie detinand numai 9,9 puncte procentuale

In mai 2006, in urma investitiei efectutata compania *aponeza C0D05I in *udetul #ra+ova, 0sia devenea principala zona de provenienta a ISD!urilor, iar #ra+ova inainta puternic in topul *udetelor receptionere de ISD!uri In anul 2006 veniturile realizate din ISD s!au situat la nivelul de 1097 milioane euro 0bia in anul 2009, .omania a reusit sa isi imbunatateasca avanta*ul comparativ in materie de ISD .omania a atras in 2009 peste 508 din volumul ISD realizate in statele din sud!estul <uropei, dar a ramas la un nivel scazut al sumelor investite pe cap de locuitor <volutia ISD in .omania a fost determinata in principal de privatizarea companiei petroliere #etrom #reluarea pac+etului ma*oritar #etrom de catre compania austriaca -$;, o tranzactie in valoare de 1,5 miliarde de @, a reprezentat cea mai importanta ac+izitie din re"iune la nivelul anului 2009 si, totodata cea mai importanta ac+izitie din sectorul petrolier din <uropa 'entrala si de <st 0ceastra tranzactie a fost completata de cesiunea, pe de o parte, a doua companii de "aze Distri"az Sud si Distri"az ?ord catre (D) si .espectiv .u+r"as, pe de alta parte de cea a doua companii de electricitate <lectrica /anat si <lectrica Dobro"ea catre compania italiana <nel 'a urmare a acestor operatiuni fluxul de ISD s!a ridicat in 2009 la 5136 milioane euro :a sfarsitul anului 2009, 0ustria a devenit in urma preluarii #<7.-$ principala tara de ori"ine a fluxului de ISD catre .omania, cu un total de 6 miliarde euro In anul 2009 veniturile realizate din ISD s!au situat la nivelul de 2036 milioane euro In privinta re"iunilor de provenienta, <uropa detine principala pozitie, fiind urmata de 0merica de ?ord =niunea <uropeana detinea la sfarsitul anului 2006 o pondere de 618 din totalul stocului de ISD in .omania

In privinta structurii pe zone, repartitia ISD este destul de ine"ala, privile"iata fiind zona /ucuresti! Ilfov care concentreaza 56,98 din fluxul de ISD si este urmata la distanta de re"iunea Sud!<st cu 10,98

Intrarile nete de ISD in anul 2005 au inre"istrat un nivel de 5216 milioane euro Din punct de vedere al orientarii investitorilor straini spre ramuri economice %conform '0<? .ev 1&, ISD s!au localizat cu precadere in industria prelucratoare %67,68 din total&, in cadrul acesteia cele mai atractive pentru ISD fiind metalur"ia %3,28&, industria alimentara, a bauturilor Bi tutunului %6,58& Bi industria mi*loacelor de transport
4

%5,18& 0lte activitati care au atras importante ISD sunt comertul cu amanuntul Bi cu ridicata %15,08&, intermedierile financiare Bi asi"urarile, care cuprind activitatea bancara Bi de asi"urari Bi reprezinta 19,58 din totalul ISD Bi telecomunicatiile %10,98& Se observa o pondere inca redusa, fata de potential, a unor domenii cum ar fi industria textila, a confectiilor Bi pielariei %2,68&, precum Bi +oteluri Bi restaurant %0,28 din total ISD& Din punct de vedere al tipului de ISD, sunt evidentiate investitiile "reenfield, care reprezinta 92,28 din soldul ISD la 61 decembrie 2005, respectiv 5216 mil euro, diferenta reprezentand preluari de firme In anul 2005 veniturile realizate din ISD s!au situat la nivelul de 2652 milioane euro

CUM SA ATRAGEM INVESTITORII STRAINI? )iind o tara mi*locie, in curs de dezvoltare, consideram ca .omania trebuie sa adopte o economie competitiva, desc+isa catre exterior, fara insa a ne"lii*a planul national deoarece o piata atractiva pentru capital strain, este in primul rand acea piata buna si pentru capital national .omania are nevoie de un cadru institutional si le"islativ stabil si atra"ator pentru investitori, de crearea unei ima"ini favorabile prin diverse masuri <lementul c+eie in atra"erea ISD in .omania este promovarea acestora prin diverse masuri, ce se pot concretiza in4 E Inlaturarea restrictiilor din calea investitorilor straini le"ate de stabilirea, inre"istrarea si operarea intreprinderilor in tara noastraF E <liminarea discriminarii le"ate de provenienta investitorilor, sau a celor straini in comparative cu cei locali Investitorii au nevoie nu atat de facilitati din partea statului cat de "arantia acestora ca in caz de nationalizare sau expropriere nu vor avea pierderi totale, ci vor primi anumite compensariF E Imbunatatirea ima"inii tarii, prin anumite campanii de promovare a oportunitatilor din .omania, a punctelor ei forte, a stimulentelor pe care statul le ofera potentialilor investitori straini Deasemenea producatorii locali trebuiesc incura*ati sa produca si sa exporte in domeniile in care sunt competitivi,cum ar fi te+nolo"ia informatiei, deoarece astfel si investitorii vor dori sa!si aduca fondurile in firmele din tara noastra daca indicatorii macroeconomici sunt favorabili 'ompetitivitatea firmelor locale trebuie sa creasca si e nevoie de extinderea pietelor de desfacere si de valorificare marfurilor auto+tone la un pret superior celui prezent

BIBLIOGRAFIE .aluca #relipceanu A GInvestitiile straine directe si restructurarea economiei romanesti, in contextul inte"rarii europeneH, editura :umen, Iasi, 2006 +ttp4>>,,, transparencI ro A accesat 15 aprilie 2010 +ttp4>>,,, business!point ro>intelli"ence>2501>investitiile!straine!in!romania +tml ! accesat 15 aprilie 2010 +ttp4>>,,, fiscalitatea ro>perspective!asupra!investitiilor!straine!directe!in!romania!666> ! aceesat 16 aprilie 2010 +ttp4>>,,, businesstime ro>oameni!care!conduc!lumea>articol p+pJid22969 ! accesat 17 aprilie 2010 +ttp4>>,,, zf ro>eveniment>topul!investitorilor!straini!in!2007!6100371> ! accesat 18 aprilie 2010 +ttp4>>,,, ,all!street ro>articol><conomie>73906>Investitiile!straine!directe!s!au!topit!cu!55!7 +tml accesat 18 aprilie 2010 +ttp4>>,,, moneI ro>intern!1>isd!in!scadere!cu!96!in!noiembrie!2009 +tml ! accesat 18 aprilie 2010 +ttp4>>,,, financiarul com>articolK91195>investitia!delp+i!de!lan"a!iasi!scumpeste!terenurile!din!*ur +tml ! accesat 18 aprilie 2010 +ttp4>>,,, standard moneI ro>articolK91753>delp+iKincepeKinKseptembrieKproductiaKlaKiasiKsiKan"a*eazaK pesteK1K000KdeKoameni +tml ! accesat 19 aprilie 2010 Surse de date4 0"entia .omana pentru Investitii Straine %0.IS& /anca <uropeana pentru .econstructie si Dezvoltare %/<.D& /anca ?ationala a .omaniei %/?.& Institutul ?ational de Statistica %I?S& 'onferinta ?atiunilor =nite pentru 'omert si Dezvoltare %=?'70D& !