1.Autonomii locale si instit.centrale in spat.rom :Sec 7-9 forma de org specif.era obstea sateasca,(propr.comuna asupra pam.,cond.

si raspundere comuna si org. colectiva a muncii.sfatul satului.)cu timpul se idivid. si sunt numiti jupan,cneaz,voievod.Apar doc. din sec ! cu "#tari## sau "#campuri## e$. %. &aramuresului,'arsei etc. Transilvania:cronica mag(iara Gesta Hungarorum aminteste ducatele lui )ald,)elu,&enumorut aflate in conflict cu mag(iarii.Sec. spatiu intercarp.cucerit de mag(iari si vasalizat,dar instit. voievodala se mentine.*oievodul %rans. avea auton. juridical,admin,milit. + jum sec , voievozii isi org. o curte separate,cancelarie,aparat administer,si armata.-egalitatea mag(iara intem.instit. politico-admin.Apar comitate in frunte un comite numit de regale mag(iar.( cel mai vec(i -'i(or)..oloniz sasi si secui accent. caract multiet(nic dar romanii raman majoritari,org. in districte conduse de juzi sau cnezi.Secuii si sasii aveau terit.lor, organiz. juridica,isi alegeau preotii.(intemeiate de colonisti: Sibiu,'rasov,'istrita).%ransilv isi pastr. structura voievodala c(iar daca regale mag(iar e suzeran..riteriu nat. romanii e$clusi din randul natiunilor politice, confesiunea lor e neoficiala. ,// regele 0udovic 1,conditioneaza calitatea de nobil de apartenenta la catolicism 23 ortodo$ia scoasa inafara legii.&asura desavarsita in 4,7 Unio Trium Nationum intelegere intre maghiari,sasi,secui. Sud de carpati, diploma cavalerilor ioaniti +4723dovada e$istent nuclee statale.( e$istent cnezate conduse de Litovoi si Seneslau,si Ioan si Farcas.1ndepend. noului stat recunosc. de coroana mag(iara,dup ace 'asarab invinge ,,! 5osada,urmeaza mai multi domnitori din d6nast.'asarabilor.7aca in %ans. voievodul avea autonomie, in %. -om 1 &oldova domnia era instit. central. Domnul: e seful armatei,stapan intreg pamant,sef admin,declara razboi8pace, emite (risoave,instant suprema de judecata.9neori se consulta cu Sfatul domnesc format din boieri.Succes. la tron era ereditar-electiva,nu e$ista dreptul primului nascut('asarab pe :icolae Ale$andru,&ircea cel 'atran pe &i(ail etc).Sec 16 Institutia central evolueaza in cond. raporturilor cu categ.privilegiate.7omnul putea retrage propriet. boierilor care tradau sau ii puteau condamna la moarte.5e masura ce dominatia otomana se accent. autoritatea domnului se restrange si boierii controleaza viata politica.Sec 7 esecul lui &i(ai *itezul de a restabili autor. domnului,sc(imba raportul dintre domnie si boieri in fav celor din urma.1mperiul ;toman instaur. control asupra domniei. Sec 18 5oarta a determ. instaurarea regim fanariot, inlocuire domn pamantean cu cel strain.domnul e consid,unalt functionar al portii,numit si sc(imbat dupa cum erau interesele ei.'oierimea pamanteana se grupeaza in partida nationala princip. obiectiv revenire la domnii pamantene, atins in <+ dupa rev condusa de %udor *ladimirescu.Sfarsit sec 17 -om cunoaste modif. a statutului ei politic.5rin pacea de la Karlo it! "#$$ 5oarta recunoaste trecerea %ransilv sub stapanire =absburgica23 titlul de principe insusit de imparat,repre in %rans. de guvernator. 2. Consolidarea unirii: >n primii ani ai domniei lui .uza se desf?@oar? acAiuni pentru:- recunoa@terea dublei alegeri (a)- realizarea unirii depline (b) a: Bn cadrul conferinAei de la 5aris ( <C9) DranAa, Anglia, -usia, Sardinia recunosc dubla alegere. Austria @i %urcia @i-au dat acordul mai tErziu (decembrie <C9). b: .uza a Bnceput demersurile pentru unirea deplin? @i a trecut la unificarea instituAional?: - Au fost unificate serviciile de vam?, telegraf @i cursul monetarF- a fost stabilit? capitala la 'ucure@tiF- s-a BnfiinAat primul minister unit - ministerul de r?zboiF - s-a adoptat o stem? nou? (vulturul @i zimbrulF)- @i-au Bnceput activitatea comisia central? @i Bnalta curte de justiAie @i casaAie de la Doc@ani. >n septembrie </ puterile europene reunite la conferinAa de la .onstantinopol au recunoscut deplina unire numai pe timpul domniei lui .uza. Astfel la ++ ianuarie </+, s-a constituit primul guvern unic condus de 'arbu .atargiu, iar la +4 ianuarie @i-a desc(is lucr?rile prima adunare legislativ? unificat?.>n </,, la propunerea lui &i(ail Gog?lniceanu, a fost adoptat, Bn actele interne @i titulatura domneasc?, numele de -omEnia. .F!urirea statului "odern >n paralel cu Bntemeierea statului naAional romEn s-a acAionat pentru modernizarea instituAiilor @i societ?Aii. >n anii </+- </C au fost adoptate o serie de reforme care au pus bazele organiz?rii instituAionale a statului romEn modern. Al?turi de .uza, un rol important Bn aceast? oper? reformatoare l-a avut &i(ail Gog?lniceanu, devenind prim-ministru Bn </,. >n decembrie </,, a fost adoptat? legea seculariz?rii averilor m?n?stire@ti (secularizare 2 trecerea Bn patrimoniul statului a unui bun aparAinEnd bisericii sau monar(iei)F acestea reprezentau +C,/H din teritoriul A?rii. 5robleme au ap?rut Bn leg?tur? cu legea rural?. .uza va organiza lovitura de stat de la + mai </4 Bn urma c?reia a fost dizolvata adunarea legislativ? @i s-au adoptat prin plebiscit (plebiscit 2 consultarea populaAiei care se pronunA? prin da sau nu asupra unei probleme importante) o nou? lege electoral? @i o nou? constituAie: statutul dezvoltator al convenAiei de la 5aris: - domnul se bucura de largi prerogativeF- se BnfiinAau instituAii noi: .orpul 5onderator sau Senatul (parlamentul devenea bicameral)F- votul censitar, dar censul era mai sc?zut. 0a 4 august </4 a fost promulgat? legea rural?: - A?ranii erau Bmpropriet?riAi Bn funcAie de num?rul de vite (erau , categorii: frunta@ii (cei cu 4 boi)F mijloca@ii (cei cu + boi)F p?lma@ii)F- p?mEntul trebuia pl?tit Bn C aniF nu putea fi Bnstr?inat timp de ,! de ani. >n </4 a fost adoptat? legea instrucAiunii publice: - Bnv?A?mEntul primar devenea obligatoriu @i gratuitF - se BnfiinAau universit?Aile din 1a@i ( </!) @i 'ucure@ti ( </4). Au fost adoptate @i alte reforme: codul civil, codul penal, etc. 7emersul s?u reformist a deranjat forAele politice conservatoare, Bn vreme ce moderaAia care a caracterizat programul politic le-a deranjat pe cele radicale. .onservatorii @i liberal radicali, grupaAi Bn Imonstruasa coaliAieI l-au silit pe %u!a s& a'dice la "" (e'ruarie ")##. #.Consolidarea statului modern >nl?turarea lui .uza a atras reacAia puterilor europene. Se auzeau voci care cereau desfacerea unirii. Se dorea aducerea unui prinA str?in. 1deea nu era nou?:- fusese formulat? @i Bn programul Ipartidei naAionaleI Bn <!+F - a fost susAinut? @i de contele JaleKsLi Bn <C/F- reluat? de adun?rile ad-(oc din <C7. 5rin aducerea prinAului str?in se urm?reau:- .onsolidarea statului naAionalF- asigurarea stabilit?Aii interneF- sprijin diplomatic pe plan e$tern. .oroana A?rii a fost oferit? lui Dilip de Dlandra, iar dup? refuzul acestuia, lui .arol de =o(enzollern - Sigmaringen, susAinut de :apoleon al 111-lea @i de regele 5rusiei. 0a ! mai <//, .arol a depus Bn faAa parlamentului jur?mEntul Bn calitate de domn al -omEniei ( <//- 9 4). 0a 8 , iulie <// a fost promulgat? constituAia. 7e@i prezenta unele limite, constituAia din <// a fost una din cele mai liberale din zona central @i est-european? @i a desc(is calea pluralismului politic. Statul modern care avea la baz? aceast? constituAie s-a consolidat monar(ia, parlamentul @i partidele politice erau factori decisivi ai puterii. - &onar(ia a asigurat un anumit ec(ilibru politic internF- au luat na@tere partidele politice: 5:0 - <7C, 5.- <<!F - s-au conturat doctrinele liberale (Mprin noi Bn@ineN) @i conservatoare (Mpa@ii m?runAiN) e$primEnd c?i prin care cele dou? partide vedeau progresul A?rii. Ovenimentul cel mai important al sfEr@itului de secol P1P Bl reprezint? cucerirea independenAei de stat. $.Cucerirea independen%ei de stat .arol 1 punea desc(is Bn <7, Bn consiliu de mini@trii problema dobEndirii independenAei. .lasa politic? susAinea ideea: - cei mai mulAi liberali (1...'r?tianu, &i(ail Gog?lniceanu) erau pentru o apropiere de -usia Bn vederea unei acAiuni antiotomane desc(iseF - conservatorii susAineau c? pericolul e$pansiunii ruse era iminent @i optau pentru relaAii bune cu Austro-9ngaria @i pentru neutralitate Bn cazul unui r?zboi -uso%urc. >n <7C- <7/ a Bnceput Mnoua criz? oriental?N prin declan@area luptei antiotomane duse de 'oznia-=erAegovina, 'ulgaria, Serbia, &unte :egru. -omEnia @i-a proclamat neutralitatea @i a Bncercat (f?r? succes) s? obAin? independenAa pe c?i diplomatice. .alea obAinerii independenAei prin lupt? devenea tot mai iminent? Bn condiAiile Bn care constituAia otoman? din decembrie <7/ considera -omEnia Mprovincie privilegiat?N a imperiului. 0a 4 - 7 aprilie <77, la 'ucure@ti se semna o convenAie romEno-rus?: - se permitea trecerea armatelor ruse prin Aar?F - -usia se angaja s? respecte drepturile politice @i integritatea -omEniei. 0a + aprilie <77 -usia a declarat r?zboi otomanilor @i armatele sale au Bnceput trecerea prin -omEnia. %urcii v?zEnd c? -omEnia nu acAioneaz? realizeaz? c? e$ist? o BnAelegere @i bombardeaz? localit?Aile 'ec(et, .arabia, 1slazete. -omanii reacAioneaz? bombardEnd *idinul @i %urtucaia. 5ractic r?zboiul Bncepuse. >n acest conte$t, la 9 mai <77 era proclamat? independenAa de stat a -omEniei. >n iunie <77 ru@ii au trecut 7un?rea. 5ropunerea lui 1...'r?tianu, @eful guvernului romEn privind cooperarea militar? a fost respins? de ru@i. >nfrEngerile armatei ruse la plevna l-au determinat pe marele duce :icolae, comandantul forAelor ruse, s? cear? sprijin.5rin telegrama din 9 iulie <77 Bi cerea lui .arol s? se al?ture armatei sale. >n august armata romEn? a trecut 7un?rea ajungEnd la 5levna unde forAele militare romEno-ruse au fost puse sub comanda lui .arol 1. 0a ,! august <77 are loc asaltul asupra 5levnei. Singurul succes al zilei a fost cucerirea de c?tre romEni a redutei )riviAa 1. 9lterior se va accepta propunerea lui .arol 1 de a cucerii 5levna prin asediere. 0a 9 noiembrie <77 armata romEn? cucere@te -a(ova des?vEr@ind Bncercuirea 5levnei. 0a +< noiembrie <77, 5levna capitula. ;sman 5a@a, conduc?torul 5levnei, se va preda colonelului .erc(ez. 7up? c?derea 5levnei armata rus? se Bndreapt? spre constantinopol, Bn timp ce armata romEn? acAioneaz? Bn zona *idin - 'elogradciL. -omanii se remarc? Bn b?t?lii precum cea de la SmErdan. ;tomanii capituleaz? Bn ianuarie <77. 0a 9 februarie <77 se semna tratatul de la San Stefano: se recuno@tea independenAa -omEnieiF- 7obrogea era cedat? -usiei, care B@i rezerv? dreptul de a o sc(imba cu cele , judeAe din sudul 'asarabieiF - cre@tea puterea -usiei. &arile puteri, nemulAumite, organizeaz? un congres de pace la 'erlin <7<. 5rin tratatul de la 'erlin ( iulie <7<): se recuno@tea independenAa -omEnieiF -omEnia primea 7obrogea, 7elta 7un?rii, 1nsula Qerpilor, dar pierdea cele , judeAe din 'asarabia luate de -usia. 7up? obAinerea independenAei, romEnii din teritoriile aflate sub st?pEnire str?in? considerau eliberarea lor doar o Ic(estiune de timpI. Statul romEn a continuat s? acorde atenAie romEnilor din celelalte teritorii: - susAinerea cultural? a romEnilor din 'alcaniF- acAiuni politice pentru sprijinirea memorandi@tilor ( <9+- <94). 5e plan e$tern, Bn conte$tul deterior?rii relaAiilor romEno-ruse, -omEnia s-a orientat spre puterile centrale. -omEnia a aderat Bn <<, la puterile centrale (tripla alianA?). 6.&roiectul '!uririi (om)niei mari 1deea unirii politice a %ransilvaniei cu 5rincipatele -omEne a ap?rut de la Bnceputul secolului P1P: - la :aum -Emniceanu ( <!+)F - la 1on 'udai 7eleanu ( <!4). Aceste planuri reluate dup? <,< de A.).)olescu @i 1..ampineanu au inclus Bn programele lor politice unirea celor , principate. Aceste idei apar @i Bn timpul revoluAiei de la <4<. 7up? revoluAie, 7imitrie 'r?tianu utiliza pentru prima dat? sintagma I-omEnia &areI ( <C+). 7e@i se afla Bn alianA? cu tripla alianA? ()ermania, Austro-9ngaria, 1talia) Bn secret, )uvernul de la 'ucure@ti acorda sprijin I:aAionali@tilorI ardeleni. 0iga cultural? ( <9 ) cuprindea mulAi c?rturari de peste munAi care susAineau cauza naAional?. >n 9 4 0iga @i-a luat numele de I0iga pentru unitatea politic? a tuturor romEnilorI, e$presie a caracterului s?u politic. 7up? 9!! orientarea politic? e$tern? a -omEniei indic? Bndep?rtarea de tripla alianA?. >n 9 +- 9 , se desf?@oar? dou? r?zboaie balcanice. -omEnia particip? la al 11-lea r?zboi Bmpotriva 'ulgariei ( 9 ,). :icolae 1orga afirma c? acolo, peste 7un?re Bncepea Ir?zboiul nostru pentru eliberarea ArdealuluiI.

7.(eali*area (omaniei "ari ::eutralitate >n 9 4 izbugnea primul r?zboi mondial. 5rete$tul r?zboiului l-a constituit asasinarea mo@tenitorului tronului Austroungariei, Dranz Derdinand, de c?tre un studend sErb, la Sarajevo ( C./. 9 4). 5rincipala cauz? a fost lupta pentru reBmp?rAirea lumii. Austroungaria impune Serbiei condiAii grele care nu pot fi respectate @i, la C./. 9 4, )ermania, sprijinit? de Austroungaria, declar? r?zboi Serbiei. Se pun Bn mi@care cele dou? alianAe: - antanta (Anglia, DranAa, -usia, 1talia (din 9 C), -omEnia (din 9 /), SS9A (din 9 7))F - puterile centrale * tripla alian+& ()ermania, Austroungaria, %urcia, 'ulgaria (din 9 C)). Atitudinea -omEniei faA? de r?zboi va fi precizat? Bn cadrul consiliului de coroan? de la Sinaia din + .78,.<. 9 4. -egele .arol 1 dorea intrarea -omEniei Bn r?zboi al?turi de puterile centrale. S-a stabilit neutralitatea -omEniei. >n septembrie 9 4, .arol 1 moare @i-i urmeaz? la tron nepotul s?u, Dranz Derdinand. -ealizarea romEniei mari 5articiparea -omEniei la r?zboi ( 9 /- 9 <) 7up? Bndelungi tratative, guvernul 1.1... 'r?tianu a semnat cu Antanta, la 48 7 august 9 / tratatul de alianA? @i convenAie militar?: -Antanta promitea sprijin militar (trimiterea zilnic? a ,!! de tone de muniAiiF Antanta trebuia s? declan@eze Bn )aliAia @i Salonic ofensiva menit? s? faciliteze acAiunea -omEniei)F -Se recuno@teau statului -omEn drepturile asupra %ransilvaniei, 'anatului @i 'ucovineiF--omEnia urma s? declare r?zboi Austro-9ngariei. .onsiliul de coroan? de la .otroceni ( 48+7 august 9 /) a aprobat cele dou? documente @i a decis intrarea Bn r?zboi Bmpotriva Austro-9ngariei. .ampania din 9 / 0a 48+7 august %rupele -omEne au Bnaintat peste .arpaAi eliberEndu-se localit?Aile 'ra@ov, SfEntu )(eorg(e, &iercurea .iuc, ;r@ova. Aceast? Bnaintare a fost oprit? ca urmare a victoriei obAinute Bn Sud la %urtucaia ( -/ septembrie 9 7) de c?tre )ermani @i 'ulgari. Armata -omEn? este nevoit? s? revin? pe linia .arpaAilor, unde a avut loc Rb?t?lia trec?torilorN. >n carpaAii orientali atacul du@man a fost oprit (Mpe aici nu se treceN), dar la ;lt @i Siu evenimentele din spaAiul -us (instaurarea regimului Sovietic +C. !. 9 7) @i ie@irea -usiei din r?zboi prin semnarea p?cii de la 'rest-SitovsL (!,.!,. 9 <) au Bmpiedicat -omEnia s? valorifice victoriile din anul 9 7 @i au obligat-o s? semneze pacea cu puterile centrale. 5acea de la 'ucure@ti (+4 aprilie87 mai 9 <): -:umit? @i Rpacea odioas?NF-Semnat? de guvernul Ale$andru &arg(ilomanF-Austro-9ngaria lua o parte din munAii carpaAi (C/!! G&)F-7obrogea era ocupat? de 'ulgariaF-)ermania instituia un monopol asupra AiAeiului pe 9! de aniF-Armata -omEn? era demobilizat?F--omEniei i se permitea accesul la &area :eagr? prin portul .onstanAaF ,egele -erdinand a re(u!at s& semne!e pacea . >n octombrie8noiembrie 9 <, pe fondul succeselor Antantei, noul guvern condus de generalul .onstantin .oand? a proclamat mobilizarea general? @i armata -omEn? a reintrat Bn r?zboi. SfEr@itul r?zboiului ( . . 9 <) g?sea -omEnia Bn tab?ra Bnving?toare (Antanta).

8.In'aptuirea marii uniri: 9nirea 'ucovinei cu -omania-'ucov. s-a desprins de 1mp. Austro-ung.in cond destramarii acestuia in 9 <,s-a confruntat cu pretentii de ane$are din partea 9crainei situatie ce a necesitat interventia armatei romane.1n oct. 9 < s-au format la .ernauti: Adunarea .onstituanta si .onsiliul national roman.1ntentia de unire publicata in Glasul .ucovinei .0a C-+< nov 9 <-.ongresul general al 'ucov.a proclamat unirea neconditionata si pentru vecie a 'ucov. cu regatul -omaniei.-egele Derdinand 1 a promulgat Actul unirii bucovinei in dec. 9nirea 'asarabiei cu -om- in 9 7 s-au intemeiat la .(isinau T5artidul national moldovenesc,Sfatul tarii ca adunare reprez.in acest terit.condu de 1on 1nculet si consiliul directorilor.1n dec 9 7 sfatul tarii a proclamat autonomia republicii democratice moldovenesti,declarata independenta fata de -usia la +4ian 8 / febr 9 <-3presedinte al republicii 1on 1nculet.0a +7 martie89 aprilie 9 < Sfatul tarii a votat la .(isinau unirea 'asarabiei cu -omania,Actul unirii fiind promulgat de Derdinand in apr. 9 <. 9nirea %ransilvaniei cu -omania : 0a +9 sept 9 < 5artidul national -oman din transilv.a adoptat 7eclaratia de la ;radea prin care se proclama dreptul romanilor la autodeterminare.0a ,! oct8 + nov 9 < s-a form la Arad T.onsiliul :at.roman central ( / membri 5:- si / membri 5S7).:egocierile cu guvernul mag(iar au esuat,9ngaria propunand doar un statut de autonomie pt %rans.1n aceste cond. s-a luat decizia convocarii la Alba 1ulia in < nov8 dec 9 < a unei mari adunari nationale la care urma sa se decida viitorul provinciei.Au participat ++< delegati alesi prin vot universal unde a fost citita rezolutia unirii.5ana la integrarea deplina %rans.a fost condusa de &arele sfat nat.form din +C! membri si .onsiliul dirigent.1n dec 9 < la 'uc. regele Derdinand primea rezolutia unirii trans cu rom, act ce marca inc(eierea formarii statului unitar roman.:ou statut politico-teritorial al rom a fost recunoscut prin tratatele inc(eiate la .onferinta de la 5aris 9 9- 9+!.

9.-omania postbelica: Stalinism si national+comunism+0a +, august 944 mare@alul 1on Antonescu a fost Bnl?turat de la putere. Armata sovietic?, intrat? pe teritoriul -omEniei Bn iulie 944, va susAine Bn perioada urm?toare 5...-. Bn acAiunea sa de preluare a puterii politice. Septembrie 944 - martie 94C: -omEnia este condus? de guverne avEnd Bn frunte pe generalii .onstantin S?n?tescu @i respectiv :icolae -?descu, Bn care sunt inclu@i @i reprezentanAi ai 5...-. >n urma BnAelegerii sovieto-britanice de la &oscova (octombrie 944), -omEnia intr? Bn sfera de influenA? sovietic?. / martie 94C: supus presiunilor &oscovei, regele &i(ai este obligat s? accepte formarea guvernului condus de dr. 5etru )roza, aflat sub controlul total al 5...-. )reva regal?, manifestat? prin refuzul regelui &i(ai 1 de a sancAiona actele guvernului ( 94C- 94/), s-a dovedit ineficient?, nefiind sprijinit? efectiv pe plan e$tern de statele democratice. :oiembrie 94/: au fost organizate primele alegeri parlamentare postbelice care au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunist?. 7e@i au fost cE@tigate de partidele democratice de opoziAie, rezultatul a fost falsificat pentru ca 5...-. s? deAin? controlul complet al 5arlamentului @i guvernului. 947: partidele politice democratice (5.:.0., 5.:.U.) au fost desfiinAate, liderii lor arestaAi @i condamnaAi la Bnc(isoare.,! decembrie 947: regele &i(ai 1 a fost obligat s? abdice. -omEnia a fost proclamat? -epublic? 5opular?, procesul prelu?rii puterii politice de c?tre 5...-. fiind Bnc(eiat. >n aceast? perioad?, Bn conducerea 5...-. s-au manifestat dou? grupuri: cel InaAionalI, care activase Bnainte de 944 Bn Aar? ()(. )(eorg(iu-7ej, 0ucreAiu 5?tr?@canu) @i grupul ImoscovitI format din cei care activaser? Bn 9-SS (Ana 5auLer, *asile 0uca). (e,imul stalinist al lui -.eor,.e -.eor,.iu+De/ 011#8+116$2. 7e la ,! decembrie 947, -omEnia devine un stat totalitar, de tip stalinist. -egimul politic este bazat pe concentrarea puterii Bn mEna unui singur partid: 5artidul .omunist -omEn (care Bntre 94< @i 9/C, Bn urma fuziunii din 94< cu 5artidul Social-7emocrat, a purtat numele de 5artidul &uncitoresc -omEn). )(eorg(e )(eorg(iu-7ej, secretarul general al partidului a fost primul dictator comunist romEn. &olitica intern! Statul a 'ost or,ani*at prin Constitu%iile de inspira%ie stalinist! din anii 11#8 3i 11$2. &otrivit acestora: monopolul puterii aparAinea partidului unicF principalul organ de conducere al statului era 5rezidiul &arii Adun?ri :aAionaleF toate domeniile vieAii sociale se aflau sub controlul statuluiF principiul separ?rii puterilor era desfiinAatF drepturile @i libert?Aile cet?Aene@ti erau Bngr?dite, nefiind permis? nici o form? de opoziAie politic?. La nivelul conducerii de partid au aprut aprige lupte pentru putere i rivaliti, marcate de: Bnl?turarea Bn 9C+ a Igrup?rii moscoviteIF e$ecutarea Bn 9C4 a lui 0ucreAiu 5?tr?@canu (liderul Igrup?rii naAionaleI). Monopolul ideologic comunist s-a manifestat prin: Bnl?turarea vec(ii elite politice @i intelectualeF Bntreruperea relaAiilor cu lumea occidental?F promovarea proletcultismului (cultura care se bazeaz? pe ideea luptei de clas? @i negarea valorilor tradiAionale)F organizarea dup? sistem sovietic a Bnv?A?mEntului @i culturiiF supraveg(erea de c?tre stat a cultelor religioaseF interzicerea 'isericii greco-catolice ( 94<)F falsificarea istoriei naAionale Bn conformitate cu interesele politice sovietice. /up& retragerea trupelor sovietice din ,om0nia 1"$2)3 s-a trecut la o relativ? Bmbun?t?Aire a situaAiei interne, caracterizat? prin: desovietizarea @i destalinizarea treptat? a vieAii sociale @i culturaleF eliberarea deAinuAilor politiciF incurajarea leg?turilor Bn domeniile culturii @i @tiinAei cu statele occidentaleF promovarea unei orient?ri InaAionaleI Bn cultur?. 4a%ional5comunismul 5 re,imul politic al lui 4icolae Ceau3escu 0116$+11812: 9/C: se desf?@oar? .ongresul 5artidului &uncitoresc -omEn, care stabile@te revenirea la vec(ea denumire de 5...-. @i alegerea Bn funcAia de secretar general al partidului a lui :icolae .eau@escu. Oste adoptat? noua .onstituAie, prin care -omEnia devenea -epublic? Socialist? (-.S.-.). 9/7: :icolae .eau@escu este ales pre@edinte al .onsiliului de Stat. 4erioada "$#25"$6" s5a caracteri!at prin7 continuarea procesului de desovietizare @i destalinizare Bnceput de )(. )(eorg(iu-7ej dup? 9C<)F relativa Bmbun?t?Aire a condiAiilor de viaA? ale populaAieiF atenuarea politicii represive a Securit?Aii, eliberarea @i reabilitarea unora dintre deAinuAii politiciF cre@terea popularit?Aii regimului, mai ales Bn urma e$ploat?rii sentimentelor naAionaleF apropierea de statele occidentale, reluarea leg?turilor politice, economice, culturale cu acesteaF distanAarea faA? de 9-SS, evidenAiat? Bn mod special prin refuzul ca -omEnia s? intervin? al?turi de statele membre ale %ratatului de la *ar@ovia, Bn 9/<, Bmpotriva mi@c?rii democratice din .e(oslovacia. 5erioada 97 - 9<9 debuteaz? cu IrevoluAia cultural?I, de inspiraAie c(inez? @i nord-coreean? (e$acerbarea culturii comuniste, @i a cultului personalit?Aii lui :. .eau@escu, proiectarea trecerii la o nou? treapt? a socialismului - societatea socialist? multilateral dezvoltat?). 8lementele de(initorii ale acestei perioade sunt: instaurarea dictaturii personale a lui :. .eau@escu (pre@edinte al -epublicii din 974)F promovarea Bn funcAiile de conducere a membrilor familiei .eau@escu (socialismul dinastic)F reluarea industrializ?rii forAate @i realizarea marilor construcAii cu scop propagandistic (.analul 7un?re-&area :eagr?, .asa 5oporului - 'ucure@ti) care determin? sec?tuirea resurselor A?rii @i cre@terea rapid? a datoriei e$terne a -omEnieiF ac(itarea datoriei e$terne (BncepEnd din 9<!) prin restrEngerea drastic? a consumului populaAieiF sc?derea accelerat? a nivelului de traiF politica de teroare intern? e$ercitat? de securitate @i alte instituAii ale statului asupra populaAiei, reprimarea drastic? a revoltelor (greva minerilor din *alea Siului - 977, manifestaAiile muncitore@ti de la 'ra@ov - 9<7)F iniAierea programului de sistematizare urban? @i rural? care a dus la distrugerrea bisericilor, a centrelor istorice urbane @i a satelor romEne@tiF Bnc?lcarea flagrant? a drepturilor omuluiF izolarea A?rii Bn relaAiile cu statele occidentaleF 7isidenAa anticomunist?:(epresiunea politic! 6n timpul re,imului comunist. >nc? din 94C, acAiunile 5...-. Bndreptate Bmpotriva opoziAiei democratice, de intimidare @i manipulare a opiniei publice, anunAau politica represiv? ce avea s? fie aplicat? odat? cu preluarea puterii depline. 9lterior, sub acuzaAiile de IcolaboraAionismI, Idu@mani de clas?I, Idu@mani ai poporuluiI, Ifasci@tiI, au fost arestaAi @i Bnc(i@i membri ai 5.:.0. @i 5.:.U., fo@ti demnitari din perioada interbelic?, banc(eri, industria@i. Securitatea, BnfiinAat? Bn 94< dup? modelul poliAiei politice sovietice, a instaurat un regim de teroare intern?, Bndreptat? Bmpotriva tuturor celor socotiAi indezirabili de c?tre puterea comunist? @i a celor b?nuiAi c? ar putea opune cea mai mic? rezistenA? faA? de sovietizarea A?rii. ;pozanAi sau intelectuali de marc? (1uliu &aniu, 1on &i(alac(e, -adu -osetti, &i(ail &anoilescu, 1oan 0upa@, &ircea *ulc?nescu, )(eorg(e 'r?tianu, dar @i mulAi alAii) au fost condamnaAi la Bnc(isoare sau la munc? forAat? Bn lag?re, un mare num?r de persoane pierzEndu-@i viaAa Bn detenAie. Sistemul penitenciar romEnesc a cunoscut o dezvoltare f?r? precedent, acoperind, practic, Bntregul teritoriu al A?rii. >n Bnc(isori precum Sig(et, Aiud, &iercurea-.iuc, 5ite@ti, )(erla sau -Emnicu-S?rat ori la munc? forAat?, la .analul 7un?re-&area :eagr?, s-au aplicat m?suri de tortur?, e$ecuAii, sau a@a-numita RreeducareN. -epresiunea politic? din perioada 94<- 9/4 s-a mai caracterizat prin utilizarea deport?rii Bmpotriva unor comunit?Ai Bntregi (germanii din %ransilvania, sErbii din 'anat)F controlul strict al Bntregii societ?Ai (prin intermediul reAelelor de informatori) pentru a fi preBntEmpinat? orice form? de opoziAie. 9lterior, s-a trecut la eliberarea deAinuAilor politici, f?r? a se renunAa Bns? la supraveg(erea populaAiei @i reprimarea opozanAilor. -epresiunea politic? din perioada regimului condus de :icolae .eau@escu s-a manifestat prin impunerea domiciliului obligatoriu, supraveg(erea fo@tilor deAinuAi politici, a fo@tilor membri ai partidelor democratice, utilizarea spitalelor de psi(iatrie ca locuri de recluziune . Dorme de rezistenA? anticomunist?. ,e!isten+a din mun+i a fost specific? anilor 944- 9/!, fiind organizat? de grupurile Bnarmate de partizani alc?tuite din foste cadre militare, fo@ti legionari, membri ai partidelor de opoziAie, A?rani, intelectuali. 5rintre acestea s-au num?rat grupurile din 'anat @i ;ltenia, cel din zona &uscel-D?g?ra@ (grupul R=aiducii &usceluluiN al colonelului Arsenescu @i al fraAilor Arn?uAoiu), rezistenAa din 'ucovina, reprezentat? de *ladimir &acoveiciuc, )avril *atamaniuc, .ozma 5?tr?ucean, 7imitrie -usu. 0a rEndul lor, femeile au susAinut mi@carea de rezistenA?, pl?tind uneori cu viaAa. Sunt cunoscute numele &ariei 5lop @i al &ariei Sumbleanu, membre ale grupului Arsenescu-Arn?uAoiu, ca @i cel al Olisabetei -izea din :uc@oara (&uscel). Aceast? form? de rezistenA? a fost reprimat? cu o violenA? e$trem? de organele de represiune ale regimului comunist. ,e!isten+a din mediul rural a corespuns cu deosebire perioadei colectiviz?rii agriculturii, manifestEndu-se prin refuzul Bnscrierii Bn formele colective de asociere, al pred?rii cotelor obligatorii de produse agricoleF atacarea @i devastarea sediilor locale ale 5...-.F revolte spontane. .onform unor estim?ri, peste <! !!! de A?rani au c?zut victime represiunii. ,evoltele muncitore9ti au ap?rut Bn anii V7!-V<!, ca form? de reacAie a populaAiei faA? de sc?derea nivelului de trai, @i au cuprins *alea Siului (revolta minerilor din anul 977) @i 'ra@ovul (manifestaAiile din 9<7). >n urma unui proces trucat, dintre cele peste ,!! de persoane arestate la 'ra@ov, << au fost deportate Bn alte zone ale A?rii sau li s-a instituit domiciliul obligatoriu. /isiden+ii, precum 5aul )oma, 7oina .ornea sau )(eorg(e 9rsu, au opus o rezistenA? individual?, acAiunile lor fiind specifice anilor #7! @i #<!. 1nclusiv fo@ti membri ai conducerii 5...-. au protestat, Bn 9<9, faA? de politica dictatorial? a lui :icolae .eau@escu (Scrisoarea celor ase).