Suport Curs Infirmier

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial De !oltarea Re"ur"elor Umane #$$%&#$'( )*In!
e"te+te ,n oameni-. ."a 'rioritar/ nr. 3 0Cre1terea ada'tabilit/2ii lucr/torilor 1i a 3ntre'rinderilor4 5o%eniul %a6or de inter7en2ie 3.2. 0!or%are 1i s'ri6in 'entru 3ntre'rinderi 1i an-a6a2i 'entru 'ro%o7area ada'tabilit/2ii4 Titlul 'roiectului: 0!89:$5-!or%are 'entru ser7icii %edicale i%bunatatite4 Contract nr. POSDRU/81/3.2/S/57404
/FORMED & Formare pentru "er!icii medicale ,m0un1t1ite.
SUPORT 2URS PERFE23IONARE /INFIRMIER.
PATRONATUL NATIONAL ROMAN Calea Serban Voda, nr. 219-221, sector 4 Bucuresti Tel: 021 335.81.95 021 335.45.82 !a":021 33#.2#.1# $-%ail: &or%ed'nr()a*oo.co% , 'atronat90()a*oo.co% +eb: ,,,.'nr.or-.ro ,,,.&or%ed-'nr.ro
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial De !oltarea Re"ur"elor Umane #$$%&#$'( )*In!e"te+te ,n oameni-. ."a 'rioritar/ nr. 3 0Cre1terea ada'tabilit/2ii lucr/torilor 1i a 3ntre'rinderilor4 5o%eniul %a6or de inter7en2ie 3.2. 0!or%are 1i s'ri6in 'entru 3ntre'rinderi 1i an-a6a2i 'entru 'ro%o7area ada'tabilit/2ii4 Titlul 'roiectului: 0!89:$5-!or%are 'entru ser7icii %edicale i%bunatatite4 Contract nr. POSDRU/81/3.2/S/57404
SUPORT 2URS /INFIRMIER.
AUTORI4 Dr5 6erceanu 2ri"tina Maria A"i"tent medical principal 2ioroa0a Adriana
2UPRINS 1. ;n&ir%ierul si locul de %unca al acestuia 1.1. 5escrierea ocu'atiei de in&ir%ier 1.2. <ocul de %unca al in&ir%ierului=ei> 1.3. ?lani&icarea 'ro'riei acti7itati 1.4. ?artici'area la cursuri de &or%are continu/ 1.5. <ucrul 3n ec*i'a %ultidisci'linara
2. .s'ecte ale eticii 'ro&esionale in %eseria de in&ir%ier=a> 3. @otiuni de le-islatie 4. @or%e de i-iena in unitatile sanitare 4.1. 5e&initii. @otiuni -enerale 4.2. ?re7enirea in&ectiilor noAoco%iale 4.3. Bni&or%a in&ir%ierului=ei> 4.4. Curatenia, deAin&ectia si i-iena in blocul ali%entar 5. Circuitul len6eriei in s'ital C. Circuitul si trans'ortul deseurilor C.1. Trans'ortul deseurilor C.2. ?ro&ila"ia 'ri%ara a accidentelor 'rin e"'unere la 'roduse biolo-ice #. ;n-ri6irile de baAa acordate 'acientilor #.1. Toaleta 'acientilor #.1.1. Toaleta -enerala a 'acientilor i%obiliAati #.1.2. ;n-ri6irea oc*ilor #.1.3. ;n-ri6irea %ucoasei naAale #.1.4. ;n-ri6irea urec*ilor #.1.5. ;n-ri6irea ca7itatii bucale #.1.C. ;n-ri6irea un-*iilor #.1.#. ;n-ri6irea 'arului #.1.8. ;n-ri6irea re-iunii ano--enitale #.2. 5e'araAitarea #.3. Sc*i%barea len6eriei de 'at si de cor' #.3.1. Sc*i%barea len6eriei de 'at neocu'at =&ara 'acient> #.3.2. Sc*i%barea len6eriei de 'at ocu'at =cu 'acient i%obiliAat>
#.3.3. Sc*i%barea len6eriei de cor' la 'acientul i%obliAat
7.3 :obiliAarea 'acientilor #.4. .li%entarea si *idratarea 'acientilor #.5. Ca'tarea eli%inarilor &iAiolo-ice si 'atolo-ice 8. ;n-ri6irile acordate 'acientilor cu di7erse 'atolo-ii 8.1. Te-u%entele 8.2. .'aratul res'irator 8.3. .'aratul cardio-7ascular 8.4. .'aratul di-esti7 8.5. .'aratul reno-urinar 9. ;n-ri6irea 'acientilor cu ne7oi s'eciale 9.1. ;n-ri6irea -ra7idelor 9.2. ;n-ri6irea nou-nascutului 9.3. ;n-ri6irea 'acientilor batraniDinstitutionaliAati 9.4. ;n-ri6irea 'acientilor co%atosiDinconstienti 9.5. ;n-ri6irea bolna7ilor oncolo-ici sau in stari ter%inale 9.C. ;n-ri6irea bolna7ilor din sectiile de 'si*iatrie 9.#. ;n-ri6irea 'acientilor su'usi unor inter7entii c*irur-icale 10. .cordarea 'ri%ului a6utor 11. ;n-ri6iri acordate in caA de cala%itati
'5 INFIRMIERUL7A8 SI LO2UL DE MUN2A AL A2ESTUIA Infirmierul E este o 'ersoana cali&icata din cadrul 'ersonalului sanitar care in-ri6este bolna7ii intr-un s'ital sau alta institutie destinata in-ri6irii si tratarii bolna7ilor. ;n&ir%ierDin&ir%iera E in &ir%us =latina> : Fcare nu este &er%4 %oral siDsau &iAic sau 'ersoana care se ocu'a de in&ir%i =eti%olo-ic 7orbind> este o 'ersoana a carei 'ro&esie este de a o&eri asistenta %edicala. '5' De"crierea ocupatiei de infirmier7a8 ;n&ir%ierul=a> 3nso2e1te 'ersoanele 3n-ri6ite la 3nde'linirea acti7it/2ilor 7ie2ii cotidiene 1i e&ectueaA/ 3n-ri6iri le-ate de &unc2ii de 3ntre2inere 1i continuitate a 7ietii. ;n&ir%ierul=a> contribuie la 3%bun/t/2irea st/rii de s/n/tate 1i la re&acerea autono%iei, 3n %/sura 3n care este 'osibil. ;n&ir%ierul=a> lucreaA/ 3n colaborare 1i sub res'onsabilitatea uneiDunui asistent %edical, cel %ai adesea, 3n cadrul unei ec*i'e 'luridisci'linare 1i 'artici'/ la 3n-ri6irile de s/n/tate 're7enti7e, curati7e sau 'aliati7e. ;n&ir%ierul=a> 31i e"ercit/ acti7itatea 3n %ediu s'italicesc sau e"tras'italicesc, 3n sectorul %edical, %edico-social sau social. ;n&ir%ierul=a> 'artici'a e&ecti7 la : -asi-urarea unui %ediu de 7ia2/ 1i cli%at adec7at 3n-ri6irii co%'le"e din 'unct de 7edere, &iAic, 'si*ic, a&ecti7 -asi-urarea i-ienei 1i a s'a2iului de 7ia2/ a 'ersoanei 3n-ri6ite -asi-urarea *idrat/rii 1i a ali%enta2iei cores'unA/toare a 'ersoanei 3n-ri6ite -sti%ularea 'artici'/rii 'ersoanei 3n-ri6ite la acti7it/2ile Ailnice -trans'ortul 1i 3nso2irea 'ersoanei in-ri6ite etc, res'ectGnd 'er%anent dre'turile 1i con&iden2ialitatea 'ri7ind e7olu2ia st/rii de s/n/tate a 'ersoanei in-ri6ite. '5# Locul de munca al infirmierului7ei8 Spitalul este o institutie sanitara destinata in-ri6irii bolna7ilor cu ser7icii 'er%anente si are un caracter curati7. ;n s'ital se interneaAa bolna7ii in stare -ra7a 'entru in-ri6iri 'er%anente si de s'ecialitate. Se interneaAa bolna7i care nu 'ot &i dia-nosticati decat in anu%ite s'itale si necesita in-ri6iri de lun-a durata. Se interneaAa
bolna7i care necesita inter7entii c*irur-icale sau alte trata%ente s'eciale, nerealiAabile a%bulatoriu. 5e ase%enea se %ai interneaAa bolna7i cu boli in&ecto-conta-ioase care trebuiesc iAolati. .%'lasarea ideala a s'italelor %ari ar &i de'arte de Aonele industriale si 'e terenuri %ari, incon6urate de Aone de 7erdeata. 8rientarea cea %ai buna a s'italelor este cu saloanele s're sud, &ara alte constructii in 6ur 'entru a a7ea acces la lu%ina si soare. Spitalele "unt de doua feluri4 "pitalul pa!ilionar "i "pitalul 0loc5 Spitalul pa!ilionar E necesita s'atii &oarte %ari 'entru ca distanta dintre 'a7ilioane sa &ie cores'unAatoare. .ceste s'itale asi-ura liniste 'entru bolna7i si 'osibilitatea de %iscare a acestora. ;n&ectiile si e'ide%iile sunt %ai rare. .cest ti' de s'ital are ur%atoarele deAa7anta6e: intretinere &oarte costisitoare, 'ersonalul an-a6at este %ai nu%eros, co%unicare &oarte -rea intre 'a7ilioane. Spitalul 0loc ) necesita un s'atiu %ai %ic, 'ersonal ad%inistrati7 %ai %ic, siste%e de incalAire si ali%entare %ai a7anta6oase, co%unicarea si colaborarea intre sectii se &ace %ai usor. S'italul cu'rinde: ser7icii de 'ri%ire sectiile de s'ital ser7iciul de dia-nostic si trata%ent ser7iciul ad%inistrati7--os'odaresc. &"er!iciul de primire ) este &iltrul 'rinci'al al s'italului in care se *otaraste internarea 'acientului. Cu e"ce'tia sectiilor de %aternitate si boli conta-ioase, celelalte sectii au in %od obisnuit un ser7iciu co%un de 'ri%ire care cu'rinde: sala de aste'tare biroul de inre-istrare al 'acientilor cabinetul de consultatii ca%era de de'araAitare si baia bolna7ului ca%era de i%bracare ca%era 'entru deAin&ectarea si de'araAitarea e&ectelor %a-aAia de e&ecte ale 'acientului %a-aAia de len6erie curata. -sectia de s'ital E este 'artea co%'onenta inAestrata cu 'aturi care asi-ura asistenta intr-o anu%ita s'ecialitate a 'acientilor s'italiAati. $a cu'rinde saloane cu bolna7i, ca%era 'entru surori, 'entru %edici, o&iciu, toaleta, baie, *ol, sala de trata%ent si alte inca'eri in &unctie de s'eci&icul sectiei =%aternitate, urolo-ie, c*irur-ie etc>. Sectiile sunt -ru'ate ast&el: interne, c*irur-ie, 'ediatrie, obstretica--inecolo-ie, oto-rinolarin-osco'ie, o&tal%olo-ie, urolo-ie, etc. ;n s'italele %ari, sectia de boli interne se di&erentiaAa %ai de'arte: cardiolo-ie, -astro-enterolo-ie, *e%atolo-ie, 'neu%olo-ie, boli endocrine etc. -ser7iciile de dia-nostic si trata%ent E sunt 'arti co%'onente &ara 'aturi ale s'italului care ser7esc toate sectiile. @u%arul lor este in &unctie de %ari%ea, 'ro&ilul s'ecialitatii si cate-oria de ierar*iAare a s'italului, e"istenta lor &iind obli-atorie nu%ai in 'arte 'entru toate s'italele. ;n -eneral se -asesc ur%atoarele ser7icii de dia-nostic si trata%ent: ser7iciul de radiolo-ie si &iAiotera'ie laboratorul de analiAe %edicale laboratorul de e"'lorari &unctionale 'unctul de trans&uAie &ar%acie ser7iciul central de
steriliAare ser7iciul de cultura &iAica %edicala ser7iciul de anato%ie 'atolo-ica si 'rosectura laboratorul de %edicina e"'eri%entala. -ser7iciile ad%inistrati7e--os'odaresti E asi-ura baAa %ateriala a acti7itatii %edicale, &iind una din conditiile i%'ortante 'entru &unctionarea s'italului. .ceste ser7icii cu'rind: ser7iciul ad%inistrati7, ser7iciul te*nic de intretinere si re'aratii s'alatoria sectia bloc ali%entar. .lte institutii unde in&ir%iera isi 'oate des&asura acti7itatea sunt: -In"titutii pentru ingri9irea: educarea "i protectia "ociala a copiilor .ici sunt cu'rinse ur%atoarele cate-orii de %inori: co'ii ai caror 'arinti sunt necunoscuti, decedati sau decaAuti din dre'turile le-ale de 'arinte =%edii noci7e>, la care se i%'une tutela sau 'lasa%entul &a%ilial, etc. &Leagane pentru copii E sunt institutii de in-ri6ire, ocrotire si 'rotectie sociala care se ocu'a de cresterea si in-ri6irea %edico-'si*o-sociala a co'iilor 'ana la 7arsta de 3 ani. -2a"e de copii 7centre de pla"ament8 acestea sunt destinate co'iilor 'rescolari si scolari. .cestea se i%'art in doua: case de co'ii cu deA7oltare intelectuala nor%ala si case 'entru co'ii cu de&iciente. .lte institutii: -radinite 'entru co'ii care 'reAinta di&erite ti'uri de de&icienta =senAoriala, %intala> scoli s'eciale licee s'eciale ca%ine E scoala ca%ine s'ital -ru'e si clase s'eciale 'entru co'ii cu H;V si S;5. centre de Ai centre de inlocuire 'e ter%en scurt a &a%iliei centre de reeducare. &In"titutii pentru ingri9irea: ocrotirea "i recuperarea adultilor ;n aceste institutii sunt ocrotite ur%atoarele cate-orii de adulti: -cei care au 7enituri 'ro'rii insu&iciente 'entru a le asi-ura intretinerea sau cei care nu se 'ot autoser7i -bolna7i cronici care nu se 'ot in-ri6i si necesita su'ra7e-*ere 'er%anenta din 'artea 'ersonalului sanitar -'ersoane a'artinand 7arstei a treia care nu 'ot ra%ane in &a%ilie =din %oti7e te%einice>. .st&el de institutii 'entru adulti sunt: ca%ine-atelier ca%ine s'ital 'entru bolna7i cronici ca%ine de batrani. 1.3 Planificarea propriei acti!itati Identificarea acti!it1ilor +i o0iecti!elor "pecifice "e face4 - corect din 'lanul indi7idualiAat de 'rotec2ie 1i 3n-ri6ire - 'rin 'reluarea e"act/ a acestora de la 1e&ul ierar*ic - adec7at 're7ederilor din docu%entele o&iciale (&i1a 'ostuluiDcontractul de %unc/> -aceste docu%ente stabilesc atribu2iile, res'onsabilit/2ile 1i obli-a2iile in&ir%ierei - ra'ortul
de e7aluare a 'roble%elor 'lanul indi7idualiAat de 'rotec2ie 1i 3n-ri6ire &i1a %edical/ a in&ir%ierei. Ierar;i area "e reali ea a4 - cu aten2ie 2inGnd cont de ca'abilitatea 1i starea 'ersoanei 3n-ri6ite - cu 'ro%'titudine, i%ediat du'/ identi&icarea ne7oilor 'ersoanei 3n-ri6ite - 3n &unc2ie de starea, 7Grsta 1i e7olu2ia 'ersoanei 3n-ri6ite - ordinea 'riorit/2ilor este &le"ibil/, %odi&icGndu-se 3n &unc2ie de situa2iile inter7enite. E"timarea perioadei de timp4 - se &ace 3n &unc2ie de starea 1i e7olu2ia 'ersoanei in-ri6ite - este realiAat/ 3n %od realist 'e ter%en scurt, %ediu 1i lun-, 'e baAa unei analiAe atente a datelor ce co%'un situa2ia e"istenta - elaborarea 'ro-ra%ului de acti7it/2i se &ace ada'tat noilor situa2ii a'/rute. '5< Participarea la cur"uri de formare continua4 -se &ace 3n %od acti7 3n sco'ul 3nsu1irii cuno1tin2elor necesare, cu constiincioAitate, -se a'lica cuno1tin2ele dobGndite 3n ti%'ul instruirii cu res'onsabilitate, 3n sco'ul cre1terii e&icien2ei 1i calit/2ii ser7iciilor acordate 'ersoanei 3n-ri6ite, -'artici'a la &or%area 'ro&esional/ cu res'onsabilitate, 3n 7ederea recunoa1terii ca'acit/2ilor 'ro&esionale, -se a'lic/ 3n 'ractica cuno1tin2ele dobGndite. Sur"ele de informare4 -'ublica2ii de s'ecialitate, -c/r2i re&eritoare la te*nicile de 3n-ri6ire s'eci&ice 7Grstei 1i dia-nosticelor, -'ros'ecte de 'roduse noi de i-ieniAare, %edica%ente, ali%ente. '5= Lucrul ,n ec;ipa multidi"ciplinara Colaborarea cu %e%brii ec*i'ei este 'er%anent/ 1i 2ine sea%a de interesul 'ersoanei 3n-ri6ite. Solicitarea s'ri6inului %e%brilor ec*i'ei se &ace 3n &unc2ie de situa2iile s'eci&ice. <ucrul cu %e%brii ec*i'ei se realiAeaA/ dGnd do7ad/ de obiecti7itate 1i rece'ti7itate. 9/s'unsul la solicit/rile cole-ilorD1e&ului ierar*ic este dat cu 'ro%'titudine, 3n situa2ii s'eci&ice. Obiectivele echipei sunt: -stabilite 3%'reun/ cu ceilal2i %e%bri, 3n &unc2ie de atribu2iile din &i1a 'ostului asu'ra 'ersoanei 3n-ri6ite
-stabilite cu claritate, 'utGnd &i identi&icate reAultatele a1te'tate 1i ter%enele de realiAare -stabilite adec7at atribu2iilor 1i 3n &unc2ie de starea 1i e7olu2ia 'ersoanei 3n-ri6ite. ;n&or%area ec*i'ei asu'ra oric/rei %odi&ic/ri a situa2iei 'ersoanei 3n-ri6ite se &ace cu 'ro%'titudine. Schimburile de informaii sunt facilitate prin: -%en2inerea unei le-/turi 'er%anente 3ntre %e%brii ec*i'ei -trans%iterea datelor 3n ti%' o'ti% -co%unicarea lor 3ntr-o &or%/ clar/, accesibil/ Respectarea recomandrilor personalului ierarhic se realizeaz: -cu consec7en2/ -te*nicile 1i 'rocedurile reco%andate sunt a'licate corect 1i 3n ti%' util -i%'licarea 3n acti7it/2ile de tera'ie ocu'a2ional/ se realiAeaA/ cu res'onsabilitate. 2. ASPE2TE ALE ETI2II PROFESIONALE IN MESERIA DE INFIRMIER7A8 >ENERALITATI4 $tica %edicala re'reAinta un ansa%blu de re-uli de conduita al 'ro&esionistilor din do%eniul sanatatii, &ata de 'acientii lor. $tica %edicala este strGns le-ata de deontolo-ie, %orala si de stiinta. Biroul 9e-ional 'entru $uro'a din cadrul 8r-aniAa2iei :ondiale a S/n/t/2ii =8.:.S.>, decreteaA/, re&eritor la dre'turile 'acientului, du'/ cu% ur%eaA/: a> 8rice 'ersoan/ are dre'tul de a &i res'ectat/ ca &iin2/ u%an/. b> 8rice 'ersoan/ are dre'tul la autodeter%inare. c> 8ricine are dre'tul la inte-ritate &iAic/ 1i %ental/ 1i la securitatea 'ersoanei sale. d> 8ricine are dre'tul de a 'retinde res'ectarea inti%it/2ii sale. e> 8ricine are dre'tul la res'ectarea 7alorii sale %orale 1i culturale 'recu% 1i a con7in-erilor sale &iloAo&ice. &> 8ricine are dre'tul la o 'rotec2ie cores'unA/toare a s/n/t/2ii asi-urat/ 'rin %/suri 're7enti7e 1i curati7e care ur%/resc atin-erea ni7elului 'ersonal o'ti% de s/n/tate. :odalitatea u%ana si 'ersonala de abordare a 'acientului de catre in&ir%ier re'reAinta o re-ula de baAa a 'ro&esiei. ;n-ri6irea 'ro&esionala este orientata de cunoastere, co%'etenta si co%'orta%ent etic. Valorile de baAa ale in-ri6irilor sunt: increderea, a'ro'ierea, con&identialitatea, 'rietenia, res'ectul de sine si res'ectul celorlalti oa%eni. 8 serie de notiuni de etica
%edicala 'recu%: con&identialitatea, obli-atia de a s'une ade7arul 'acientului sau obtinerea consi%ta%antului in ur%a o&eririi de in&or%atii 'acientului, sunt 6usti&icate nu%ai in 7ederea obtinerii starii sale de bine. ?entru ca 'acientii sa se 'oata rela"a si sa 'oata asi%ila doAa de necunoscut 'e care o re'reAinta in -eneral 'entru ei actul %edical, este i%'erios necesara co%unicarea din a%bele directii, ast&el, cadrele %edicale au ne7oie de a6utorul 'acientilor 'entru o corecta dia-nosticare si 'entru identi&icarea celui %ai bun trata%ent ce 'oate &i a'licat iar la rGndul lor, 'acientii au ne7oie de a6utorul cadrelor %edicale 'entru a 'utea initia si duce la bun s&Grsit 'rocesul de 7indecare. $&icienta cadrelor %edicale in acordarea in-ri6irilor si trairea e"'erientei de sine, de'ind de aceasta relatie. ;ndi&erent ca sunte% %edici, asistenti %edicali, in&ir%ieri, brancardieri, sunte% toti oa%eni, asa ca cea %ai sanatoasa 'ractica si naturala abordare, este sa ne 'une% in locul 'acientului si sa co%unica% cu el, la &el cu% o &ace% cu un bun 'rieten care are ne7oie de a6utorul si de cunostintele noastre. $c*i'a de cadre %edicale trebuie sa intelea-a ca relatia cu un 'acient 7iAeaAa in 'ri%ul rand stabilirea unui contact u%an baAat 'e desc*idere, si%'atie si caldura u%ana. ?ro&esia de in&ir%ier a &ost le-ata intotdeauna de cerinte etice =%orale> si deontolo-ice =dre't si %orala> ale caror 'articularitati s-au &or%at ca un reAultat al %ediului in care cadrul %edical traieste si lucreaAa, sub in&luenta unei desa7arsite 're-atiri %orale. $tica in intelesurile si sensurile sale, contribuie la cunoasterea de sine si a6uta indi7idul in ra'ort cu deciAia ce ur%eaAa sa &ie luata. ?entru ca e&orturile sustinute ale cadrelor %edicale sa &ie de %a"i%a e&icienta trebuie acordata o atentie deosebita %odului de abordare a 'acientului. ;n acest sens, un rol i%'ortant il au in&or%area 'acientului, 'rocesul de ascultare si e%'atiAare, crearea unei stari de con&ort 'si*ic si de incredere in cadrele %edicale si in actul %edical. 9e&eritor la i%'ortanta in&or%arii 'acientilor, este unani% recunoscut dre'tul 'acientilor de a &i in&or%a2i co%'let asu'ra st/rii lor de s/n/tate, asu'ra 'rocedurilor %edicale 'ro'use, a riscurilor 'oten2iale 1i a bene&iciilor 'e care le incu%b/ &iecare 'rocedur/, asu'ra alternati7elor la 'rocedurile 'ro'use inclusi7 al e&ectului re&uAului trata%entului, asu'ra dia-nosticului, 'ro-nosticului 1i e7olu2iei sub trata%ent. $"ce'tia de la aceasta re-ula o constituie caAul in care e"ist/ %oti7e serioase si te%einice s/ se cread/ c/ o anu%ita in&or%atie ar 'utea 'roduce 'acientului un r/u -ra7, &/r/ a aduce 7reun bene&iciu. ;n&or%a2ia trebuie co%unicat/ 'acientului 3ntr-un %od adec7at ca'acit/2ii sale de 3n2ele-ere, reducGnd 'e cGt se 'oate &olosirea ter%inolo-iei te*nice de strict/ s'ecialitate. In caAul cGnd se a&l/ interna2i 3ntr-o unitate de 3n-ri6ire a s/n/t/2ii, 'acien2ii trebuie in&or%a2i asu'ra identit/2ii 1i a statutului 'ro&esional al 'ersonalului de 3n-ri6ire cu care ei
intr/ 3n contact, cGt 1i asu'ra re-ulilor 1i re-le%ent/rilor de rutin/ la care 7or &i su'u1i 'e durata intern/rii. ;n in-ri6irile %edicale se 'une accent deosebit 'e deA7oltarea si educarea 'rinci'alului atribut al co%unicarii si anu%e ascultarea, 'e acest ele%ent de co%unicare al relatiilor interu%ane se realiAeaAa incura6area interlocuitorului, obtinerea de in&or%atii, i%bunatatirea relatiilor cu oa%enii si o %ai buna intele-ere a lor. Limbajul este cel %ai direct %i6loc al co%unic/rii u%ane. Vorbirea este o cale de e"'ri%are a unei 'ersoane 1i de %ani&estare a senti%entelor sale. .scultarea, este un 'roces de in7atare si totodata un 'roces de 3n2ele-ere a altora. .scultarea este un 'roces de a&lare, 3n2ele-ere, ob2inere 1i acce'tare a in&or%a2iei din e"terior. 8 'ersoan/ care 1tie cu% s/ asculte este ca'abil/ s/ ob2in/ o %ul2i%e de in&or%a2ii de la oa%enii cu care interactioneaAa. 9a'ortata la 'ro&esia de in&ir%ier=a>, ascultarea, &inaliAata cu o serie de in&or%atii obtinute de la 'acienti, este indisolubil le-ata de 'rocesul de 7indecare, &iind un ele%ent de baAa al acestuia. Ascultarea 'acientilor si e%'atiAarea cu acestia sunt eta'ele &iresti ce trebuie 'arcurse 'entru crearea senti%entului de incredere. ?entru a casti-a ceea ce re'reAinta &unda%entul tuturor relatiilor interu%ane si anu%e increderea in relatia cu 'acientul, se i%'une tinuta morala desa7arsita a 'ersonalului %edical, co%'etenta 'ro&esionala ire'rosabila, sinceritate, blandete, e%'atie si res'ectarea 'ro%isiunii. ?entru o abordare adec7ata a 'acientului in conte"t bio-'si*o-social trebuie a7ute in 7edere: -cunoasterea 'acientului in conte"tul relatiei sale sociale, cu 're&erintele, 7alorile si con7in-erile sale le-ate de actul %edical si in-ri6irile %edicale -abordarea e%'atica a 'acientului cu si%'atie, intele-ere, -ri6a, atentie si res'ect -stabilirea unei relatii de incredere 'rin sc*i%b 'er%anent de in&or%atii intr-un %od accesibil intele-erii 'acientului =co%unicare 7erbala sau non7erbala> acesta trebuie sa stie si sa &ie con7ins ca 'ersonalul %edical actioneaAa in interesul sau si 7a ur%ari trata%entul si in-ri6irea sa, 'e toata 'erioada s'italiAarii -ada'tarea in-ri6irilor acordate in &unctie de starea 'acientului, %ena6and con7in-erile, 7alorile si circu%stantele de 7iata ale acestuia -restrictiile libertatii indi7iduale a 'acientului trebuie li%itate la acelea i%'use de starea sa de sanatate si 6usti&icate de e&icienta trata%entului. ;n&ir%iera acorda in-ri6iri 'entru sanatatea indi7idului si isi coordoneaAa acti7itatea cu cea a cole-ilor, su'eriorilor. ;n cadrul relatiei cu cole-ii sai i%'arte res'onsabilitatea de a coo'era cu toti cei cu care lucreaAa indea'roa'e, ia toate %asurile si res'ecta intoc%ai indicatiile 'ri%ite 'entru in-ri6irea indi7idului.
Contactul cu bolna7ul se &ace inca de la internare 'rin obser7area si discutia cu acesta. Blterior in&ir%iera are datoria de: -a-l a6uta sa in7ete sa isi acorde din nou in-ri6ile Ailnice, cu sau &ara su'ra7e-*ere -a-i e"'lica bolna7ului 'rocedura, in ce consta si necesitatea e&ectuarii acesteia cu %ult tact, la un ni7el la care sa se &aca inteleasa -a se asi-ura ca 'acientul intele-e in&or%atia 'e care i-o da, in&or%atie ce trebuie dublata de un consi%ta%ant 7oluntar din 'artea 'acientului. ;nteractiunea si conlucrarea buna cu 'acientul o'ti%iAeaAa reAultatele trata%entului. 9es'onsabilitatea nu re7ine e"clusi7 'ersonalului %edical ci si 'acientului care este res'onsabil de res'ectarea intoc%ai a indicatiilor 'ri%ite. $ste unani% acce'tat &a'tul ca o co%unicare e&icienta cu ec*i'a %edicala 'oate usura acce'tarea bolii de catre 'acient, 'oate i%bunatati calitatea autoin-ri6irii, 'recu% si starea de sanatate &iAica si 'si*ica in -eneral. ?entru a obtine o co%'lianta buna, 'ersonalul %edical trebuie sa -aseasca un %od de abordare di&erentiat 'entru &iecare 'acient, in &unctie de ti'ul de co%unicare cel %ai e&icient si cel %ai la inde%ana. Comunicarea terapeutica este o co%'onenta a relatiilor inter'ersonale dintre cadrul %edical si 'acient, &iind totodata un act 'lani&icat, deliberat si 'ro&esionist. Comunicarea terapeutica are ca sco' stabilirea unei relatii u%ane 'oAiti7e, care 7a 'er%ite atin-erea obiecti7elor de in-ri6ire si se realiAeaAa 'rin ur%atoarele doua ti'uri de co%unicare: - comunicarea verbala =li%ba6ul, 7ocabularul, claritatea, si%'litatea si naturaletea, 'olitetea si de%nitatea, corectitudinea> - comunicarea nonverbala =e"'resia &aciala =%i%ica>, -esturile, 'oAitiile cor'orale ='ostura>, atin-erea, contactul 7iAual, atitudinile, co%unicarea 'rin inter%ediul obiectelor, co%unicarea scrisa>. ?entru ca o co%unicare sa &ie e&icienta, trebuie sa inde'lineasca ur%atoarele conditii: -sa se tina cont de &actorii &iAiolo-ici si socio-culturali, care 'ot in&luenta co%unicarea -sa se asi-ure con&ortul 'si*ic si &iAic al 'acientului -sa se cGsti-e si sa se %entina increderea 'acientului -sa se asi-ure res'ectul cu7enit 'acientul -%esa6ul trans%is sa &ie scurt si clar
-7ocabularul utiliAat sa &ie 'e intelesul 'acientului -debitul 7erbal sa &ie 'otri7it iar tonul 7erbal adec7at -intonatia sa nu &ie in&luentata de e%otiile sau de oboseala cadrului %edical -sa &ie ales %o%entul cel %ai 'otri7it -%i%ica, -esturile sa accentueAe cu7Gntul, sa-l clari&ice sau sa ilustreAe ideea -sa se %ani&este solicitudine &ata de 'acient -atin-erea 'acientului ='rinderea %ainii unui 'acient trist sau cu dureri> sa &ie utiliAata in %asura in care acesta intele-e bine se%ni&icatia si o acce'ta ca 'e un %esa6 de incura6are, tandrete, sustinere a&ecti7a. E emple de comunicari non!verbale: - 'oAitia ca'ului - inclinat la drea'ta insea%na ascultare, buna7ointa - inclinat la stan-a denota sce'ticis%, critica, indoiala - clatinarea ca'ului de sus in 6os insea%na acord, intele-ere - clatinarea ca'ului de la stan-a de drea'ta insea%na ne-are, deAa'robare - %i%ica =incruntarea, ridicarea s'rancenelor, tu-uierea buAelor,etc> - &runtea incruntata se%ni&ica 'reocu'are, &urie, &rustrare - s'rancenele ridicate cu oc*ii desc*isi insea%na %irare, sur'riAa - buAele stranse insea%na nesi-uranta, eAitare - nasul incretit insea%na ne'lacere. Mimica este se%nalul non7erbal cel %ai usor de desci&rat. Te;nicile de comunicare terapeutica "i rolul cadrelor medicale: Ascultarea activa. ;n caAul ascultarii acti7e cadrul %edical isi %obiliAeaAa intrea-a atentie 'entru a intele-e %esa6ul 'acientului, res'ectand ur%atoarele re-uli: - sta in &ata 'acientului cand 7orbeste - il 'ri7este in oc*i 'entru a-i de%onstra dorinta de a-l asculta - ado'ta o atitudine decontractata - nu &ace %iscari care ar 'utea distra-e interlocutorul - il a'roba cand s'une lucruri i%'ortante. Acceptarea este de&inita ca &iind 7ointa de a asculta %esa6ul unei 'ersoane, &ara a %ani&esta indoiala sau deA-ust, c*iar daca sunt di7er-ente de o'inii. .ceasta te*nica este a'licata res'ectGnd ur%atoarele re-ului: - 'ersonalul %edical 7a %ani&esta toleranta &ata de 'acient
- 'acientul 7a &i ascultat &ara a &i intreru't - ii 7a da o retroactiune 7erbala, 'entru a arata ca intele-e ce ii s'une - se 7a asi-ura ca %esa6ele sale non7erbale cores'und %esa6elor 7erbale. "ntrebarile sunt un %i6loc direct de co%unicare si dau tonul unei interactiuni 7erbale. $le 7or &i intotdeauna le-ate de subiectul discutat si 'use intr-o ordine cronolo-ica. #arafraza re'reAinta redarea %esa6ului 'acientului in cu7intele brancardieruluiD in&ir%ierei, 'entru a se asi-ura de intele-erea corecta a 'acientului. Clarificarea este necesara si inter7ine atunci cand a'are o neintele-ere. ;n acesta situatie, cadrul %edical E in caAul nostru in&ir%ieraDbrancardierul - 'oate intreru'e discutia, 'entru a clari&ica sensul %esa6ului. $ocalizarea re'reAinta centrarea %esa6ului 'e o anu%ita 'roble%a de sanatate. ;n acest caA in&ir%ierul=a> 7a a6uta 'acientul sa nu descrie in ter%eni 7a-i 'roble%ele sale. "nformarea pacientului - in&or%atiile 7or &i date cu re-ularitate si la %o%entul o'ortun - 7or &i trans%ise intr-o %aniera &a7orabila de co%unicare cu 'acientul - nu se 7or di7ul-a date 'e care %edicul doreste sa nu le cunoasca 'acientul ='astrarea secretului 'ro&esional>. Linistea E 7a 'er%ite in&ir%iereiDbrancardierului si 'acientului sa-si or-aniAeAe -andurile si sa asi%ileAe in&or%atiile 'ri%ite. Totodata, in&ir%ieraDbrancardierul care asi-ura linistea in co%unicarea cu 'acientul, do7edeste ca este -ata sa asculte cu rabdare. Recapitularea este o re7iAuire a 'rinci'alelor idei discutate. ;n acest caA in&ir%ierul=a> ince'e o discutie reAu%and-o 'e 'recedenta, 'entru a a6uta 'acientul sa-si a%inteasca subiectele abordate. Stiluri de comunicare ineficace A-ti spune parerea personala are urmatoarele onse inte! - in*iba 'ersonalitatea 'acientului
- intarAie reAol7area 'roble%ei - nu-i da 'osibilitatea 'acientului de a lua deciAii. A "a asi#urari $alse: - i%'iedica a7ansarea co%unicarii. A raspun"e riti ilor printr-o atitu"ine "e$ensi%a insea%na a-i ne-a dre'tul 'acientului la 'arerile 'ro'rii. A mani$esta apro&area sau "e'apro&area e( esi%a! - o a'robare e"cesi7a 'resu'une ca acesta este sin-urul lucru acce'tabil - o deAa'robare e"cesi7a 'oate &ace 'acientul sa se si%ta res'ins si sa e7ite interactiunea. A #enerali'a prin stereotipii E orice 'ersoana este unica si o -eneraliAare ar ne-a aceasta unicitate. A s )im&a su&ie tul! - este o i%'olitete - i%'iedica co%unicarea tera'eutica sa 'ro-reseAe - 'acientul isi 'ierde &irul ideilor si s'ontaneitatea - %esa6ul 'oate de7eni con&uA. 2au ele comunicarii ineficiente: -neincrederea 'acientului -di&icultati de intele-ere si %e%orie -atitudinea 'ro&esionala inadec7ata. Efectele comunicarii adec!ate: -reducerea an"ietatii -res'ectarea indicatiilor de catre 'acient -satis&actia 'acientului &ata de in-ri6irile %edicale 'ri%ite. Bn rol &oarte i%'ortant in interactiunea 'acient E cadru %edical il are si con7in-erea reli-ioasa a 'acientului, i%'ortanta reAidGnd in necesitatea sustinerii s'irituale a 'acientului. Cadrul %edical are obli-atia: - de a a'recia i%'ortanta credintei reli-ioase 'entru &iecare 'acient si sa res'ecte o'tiunea acestuia -de a sesiAa si clari&ica i%'actul credintei reli-ioase asu'ra in-ri6irilor de sanatate =restrictii asu'ra dietei ali%entare> -de a sta lGn-a 'acientul %uribund si a inde'lini anu%ite ritualuri
-de a identi&ica 'ersoanele care au ne7oie de asistenta s'irituala ='acientii sin-uri, care au 'utini 7iAitatori, cei care-si e"'ri%a &rica sau an"ietatea, 'acientii care 7or &i su'usi unor inter7entii c*irur-icale, %uribunAii>. -de a &acilita satis&acerea ne7oii s'irituale =sa 'er%ita 7iAita 'reotului, sa-i 'er%ita 'acientului citirea cartilor reli-ioase, sa %arc*eAe e7eni%entele reli-ioase E ?aste, Craciun E utiliAand decor adec7at si alte &acilitati 'er%ise, etc.>. (5 NOTIUNI DE LE>ISLATIE Cunoasterea cator7a ele%ente de le-islatie 'ri7ind dre'turile o%ului in le-islatia internationala, dre'turile co'ilului, dre'turile 'ersoanei cu diAabilitati, dre'turile 'acientului, co%'orta %a"i%a i%'ortanta. 8r-aniAatia @atiunilor Bnite =8@B> si Consiliul $uro'ei =C$> au &ost 'er%anent 'reocu'ate in elaborarea le-islatiei care 'ri7este 'e o% si statutul sau in societate. ;deea de la care 'orneste orice declaratie sau con7entie internationala cu 'ri7ire la dre'turile o%ului este e-alitatea tuturor oa%enilor, indi&erent de rasa, culoare, reli-ie, li%ba, se", ori-ine sociala. %reptul la e&alitate este dre'tul tuturor &iin2elor u%ane de a &i e-ale 3n de%nitate, de a &i tratate cu res'ect 1i considera2ie 1i de a 'artici'a 3n condi2ii de e-alitate cu ceilal2i la orice as'ect al 7ie2ii econo%ice, sociale, 'olitice, culturale sau ci7ile. Toate &iin2ele u%ane sunt e-ale 3n &a2a le-ii 1i au dre'tul la 'rotec2ie 1i bene&iciu e-ale 3n &a2a le-ii. .rticolul 1 al 5eclara2iei Bni7ersale a 5re'turilor 8%ului 'rocla%/ c/ toate &iin2ele u%ane sunt n/scute libere 1i e-ale 3n de%nitate 1i dre'turi. ;n 5eclaratia :ondiala a 5re'turilor 8%ului sunt %entionate ur%atoarele dre'turi si libertati: -dre'tul la 7iata, libertate si securitate a 'ro'riei 'ersoane -e-alitate in &ata le-ii -dre'tul la libertate a -andirii, constiintei si reli-iei -dre'tul la securitate sociala -dre'tul la 'ro'rietate -dre'tul la %unca, la libera ale-ere a %uncii, la conditii e-ale de %unca -dre'tul la odi*na -dre'tul la in7atatura si la 7iata culturala. .ceste dre'turi au &ost rea&ir%ate in Con7entia $uro'eana a 5re'turilor 8%ului ado'tata in anul 1950.
%repturile copilului ;%'ortanta de a acorda o 'rotectie s'eciala co'ilului a &ost enuntata in di&erite tratate si con7entii internationale cu% ar &i: -5eclaratia cu 'ri7ire la 5re'turile Co'ilului de la Jene7a din 1942, luata in consideratie in declaratia Bni7ersala a 5re'turilor 8%ului din 1948, in 5eclaratia 5re'turilor Co'ilului, ado'tata de .dunarea Jenerala din noie%brie 1959 si in Con7entia ;nternationala a 5re'turilor Co'ilului ado'tata de .dunarea Jenerala 8@B din noie%brie 1989. .ceasta con7entie cu'rinde 54 de articole si se re&era la dre'turile si libertatile care se acorda co'ilului &ara nici o deosebire de rasa, culoare, se", nationalitate sau etnie, li%ba, reli-ie, o'inii 'olitice, stare %ateriala sau 'oAitie sociala, diAabilitati din nastere sau de orice alt &el. Vo% reda cate7a articole 're7aAute de con7entie: -dre'tul la libertatea de e"'ri%are - acest dre't cu'rinde libertatea de a cauta, de a 'ri%i si de a di&uAa in&or%atii si idei de orice natura, indi&erent de &rontiere, sub &or%a orala, scrisa, ti'arita sau artistica ori 'rin orice alte %i6loace, la ale-erea co'ilului -co'ilul care este te%'orar ori 'er%anent li'sit de %ediul sau &a%ilial sau care, 'entru 'rote6area intereselor sale, nu 'oate &i lasat in acest %ediu are dre'tul la 'rotectie si asistenta s'eciale din 'artea statului -dre'tul oricarui co'il de a bene&icia de asistenta sociala, inclusi7 de asi-urari sociale -dre'tul oricarui co'il de a bene&icia de un ni7el de trai care sa 'er%ita deA7oltarea sa &iAica, %entala, s'irituala, %orala si sociala -dre'tul co'ilului la educatie si, in 7ederea asi-urarii e"ercitarii acestui dre't in %od 'ro-resi7 si 'e baAa e-alitatii de sanse -dre'tul co'ilului de a &i 'rote6at i%'otri7a e"'loatarii econo%ice si de a nu &i constrans la 7reo %unca ce co%'orta 7reun risc 'otential sau care este susce'tibila sa ii co%'ro%ita educatia ori sa ii dauneAe sanatatii sau deA7oltarii sale &iAice, %entale, s'irituale, %orale ori sociale -'rote6area co'ilului contra oricarei &or%e de e"'loatare se"uala si de 7iolenta se"uala -nici un co'il sa nu &ie su'us la tortura, la 'ede'se sau la trata%ente crude, inu%ane sau de-radante. ?edea'sa ca'itala sau inc*isoarea 'e 7iata &ara 'osibilitatea de a &i eliberat, nu 7a &i 'ronuntata 'entru in&ractiunile co%ise de 'ersoane sub 7arsta de 18 ani -co'iii 'ri7ati de libertate sa aiba dre'tul de a a7ea acces ra'id la asistenta 6uridica sau la orice alta asistenta cores'unAatoare, 'recu% si dre'tul de a contesta le-alitatea 'ri7arii lor de libertate, in &ata unui tribunal sau a unei alte autoritati co%'etente,
inde'endente si i%'artiale, si dre'tul la 6udecarea in 'rocedura de ur-enta a caAului res'ecti7. %repturile persoanelor cu dizabilitati Toti oa%enii sunt nascuti liberi si e-ali, in de%nitate si in dre'turi. ?ersoanele cu diAabilitati au de%nitatea si 7aloarea sociala, la &el ca toti ceilalti oa%eni. %izabilitatea re'reAinta di&icultatea unui indi7id de a realiAa relatii nor%ale cu %ediul de 7iata, in concordanta cu 7arsta, se"ul, conditiile sociale, econo%ice si culturale. ?ersoana cu diAabilitate ='ersoana cu ne7oi s'eciale> este acea 'ersoana care se a&la in inca'acitatea de a-si asi-ura sin-ura, toate sau o 'arte din necesitatile 7ietii indi7iduale sau sociale nor%ale, din cauAa unei de&iciente con-enitale sau dobandite a ca'acitatilor &iAice, 'si*ice sau senAoriale. Ti'urile de diAabilitate sunt ur%atoarele: &iAic, 7iAual, auditi7, so%atic, %intal, 'si*ic, H;VDS;5. asociat, boli rare. ?ersoana cu diAabilitate a e"istat din totdeauna dar &oarte %ulta 7re%e aceasta cate-orie a &ost %ar-inaliAata si discri%inata. @e&iind in-ri6iti de ni%eni, a6un-eau inada'tati social. 5in acest %oti7, .dunarea Jenerala a 8@B, in 19#5 a ado'tat 5eclaratia cu 'ri7ire la 5re'turile ?ersoanelor cu 5iAabilitati, care 'orneste de la ideea ca 'entru 'ersoanele cu diAabilitati, libertatea si e-alitatea re'reAinta 'osibilitatea de a bene&icia in %od e-al de i%bunatatirea conditiilor de 7iata, reAultat al deA7oltarii econo%ice si sociale. 5in aceasta declaratie, 7o% enu%era cate7a din dre'turile 'ersoanelor cu diAabilitati: -dre'tul la res'ectarea de%nitatii lor u%ane, indi&erent de -ra7itatea de&icientei, dre't &unda%ental, 'e care il au si ceilalti cetateni de aceeasi 7arsta -dre'turi cetatenesti si 'olitice ca toti ceilalti se%eni -dre'tul la %asuri care sa le 'er%ita sa de7ina cat %ai inde'endente 'osibil -dre'tul la trata%ent %edical, 'si*olo-ic si &unctional ='roteAe, orteAe>, la recu'erare %edicala si sociala, la scolariAare, 're-atire, reeducare si orientare 'ro&esionala -dre'tul la ser7icii de incadrare in %unca, ast&el incat sa le 'er%ita sa-si deA7olte 'e de'lin ca'acitatile si sa le &aciliteAe inte-rarea sau reinte-rarea lor sociala -dre'tul sa locuiasca cu &a%iliile lor biolo-ice sau ado'ti7e -dre'tul de a 'artici'a la acti7itati sociale, culturale, creati7e si recreati7e -dre'tul la si-uranta econo%ica si sociala si la un ni7el de 7iata decent -dre'tul ca necesitatile lor s'eciale sa &ie luate in consideratie, in toate &aAele 'lani&icarii econo%ice si sociale -dre'tul de a bene&icia de asistenta cali&icata 6uridica in sco'ul 'rote6arii lor si a 'ro'rietatiilor de care dis'un
-daca internarea unei 'ersoane cu diAabilitati intr-o institutie s'ecialiAata este indis'ensabila, atunci conditiile de 7iata si %ediul incon6urator din aceea institutie trebuie sa &ie cat %ai a'ro'iate de o 7iata obisnuita, s'eci&ica celorlalti se%eni de aceeasi 7arsta -in caAul 'ersoanelor cu diAabilitati se7ere si 'ro&unde care nu-si 'ot e"ercita dre'turile =sau e"ercitarea unor dre'turi este li%itata> se i%'une 'rote6area lor, de catre societate. %repturile pacientului 8 i%'ortanta deosebita si deloc de ne-li6at o re'reAinta 'acientul, 'entru care a &ost elaborata <e-ea nr. 4C din 21.01.2003 'ublicata in :onitorul 8&icial nr. 51 din 29 ianuarie 2003. 5in acest %oti7, 7o% reda inte-ral te"tul le-ii: *apitolul + - Dispo'itii #enerale Art5 '5 ;n sensul 'reAentei le-i: a> 'rin 'acient se intele-e 'ersoana sanatoasa sau bolna7a care utiliAeaAa ser7iciile de sanatate b> 'rin discri%inare se intele-e distinctia care se &ace intre 'ersoane a&late in situatii si%ilare 'e baAa rasei, se"ului, 7arstei, a'artenentei etnice, ori-inii nationale sau sociale, reli-iei, o'tiunilor 'olitice sau anti'atiei 'ersonale c> 'rin in-ri6iri de sanatate se intele-e ser7iciile %edicale, ser7iciile co%unitare si ser7iciile cone"e actului %edical d> 'rin inter7entie %edicala se intele-e orice e"a%inare, trata%ent sau alt act %edical in sco' de dia-nostic 're7enti7, tera'eutic ori de reabilitare e> 'rin in-ri6iri ter%inale se intele-e in-ri6irile acordate unui 'acient cu %i6loacele de trata%ent dis'onibile, atunci cand nu %ai este 'osibila i%bunatatirea 'ro-noAei &atale a starii de boala, 'recu% si in-ri6irile acordate in a'ro'ierea decesului. Art5 #5 ?acientii au dre'tul la in-ri6iri %edicale de cea %ai inalta calitate de care societatea dis'une, in con&or%itate cu resursele u%ane, &inanciare si %ateriale. Art5 (5 ?acientul are dre'tul de a &i res'ectat ca 'ersoana u%ana, &ara nici o discri%inare. *apitolul ++ - Dreptul pa ientului la in$ormatia me"i ala Art5 <5 ?acientul are dre'tul de a &i in&or%at cu 'ri7ire la ser7iciile %edicale dis'onibile, 'recu% si la %odul de a le utiliAa. Art5 =5 =1> ?acientul are dre'tul de a &i in&or%at asu'ra identitatii si statutului 'ro&esional al &urniAorilor de ser7icii de sanatate. =2> ?acientul internat are dre'tul de a &i in&or%at asu'ra re-ulilor si obiceiurilor 'e care trebuie sa le res'ecte 'e durata s'italiAarii.
Art5 ?5 ?acientul are dre'tul de a &i in&or%at asu'ra starii sale de sanatate, a inter7entiilor %edicale 'ro'use, a riscurilor 'otentiale ale &iecarei 'roceduri, a alternati7elor e"istente la 'rocedurile 'ro'use, inclusi7 asu'ra nee&ectuarii trata%entului si neres'ectarii reco%andarilor %edicale, 'recu% si cu 'ri7ire la date des're dia-nostic si 'ro-nostic. Art5 %5 ?acientul are dre'tul de a decide daca %ai doreste sa &ie in&or%at in caAul in care in&or%atiile 'reAentate de catre %edic i-ar cauAa su&erinta. Art5 @5 ;n&or%atiile se aduc la cunostinta 'acientului intr-un li%ba6 res'ectuos, clar, cu %ini%aliAarea ter%inolo-iei de s'ecialitate in caAul in care 'acientul nu cunoaste li%ba ro%ana, in&or%atiile i se aduc la cunostinta in li%ba %aterna ori in li%ba 'e care o cunoaste sau, du'a caA, se 7a cauta o alta &or%a de co%unicare. Art5 A. ?acientul are dre'tul de a cere in %od e"'res sa nu &ie in&or%at si de a ale-e o alta 'ersoana care sa &ie in&or%ata in locul sau. Art5 '$5 9udele si 'rietenii 'acientului 'ot &i in&or%ati des're e7olutia in7esti-atiilor, dia-nostic si trata%ent, cu acordul 'acientului. Art5 ''5 ?acientul are dre'tul de a cere si de a obtine o alta o'inie %edicala. Art5 '#. ?acientul are dre'tul sa solicite si sa 'ri%easca, la e"ternare, un reAu%at scris al in7esti-atiilor, dia-nosticului, trata%entului si in-ri6irilor acordate 'e 'erioada s'italiAarii. *apitolul +++ - *onsimtamantul pa ientului pri%in" inter%entia me"i ala Art5 '(5 ?acientul are dre'tul sa re&uAe sau sa o'reasca o inter7entie %edicala asu%andu-si, in scris, ras'underea 'entru deciAia sa consecintele re&uAului sau ale o'ririi actelor %edicale trebuie e"'licate 'acientului. Art5 '<. Cand 'acientul nu isi 'oate e"'ri%a 7ointa, dar este necesara o inter7entie %edicala de ur-enta, 'ersonalul %edical are dre'tul sa deduca acordul 'acientului dintr-o e"'ri%are anterioara a 7ointei acestuia. Art5 '=. ;n caAul in care 'acientul necesita o inter7entie %edicala de ur-enta, consi%ta%antul re'reAentantului le-al nu %ai este necesar. Art5 '?. ;n caAul in care se cere consi%ta%antul re'reAentantului le-al, 'acientul trebuie sa &ie i%'licat in 'rocesul de luare a deciAiei atat cat 'er%ite ca'acitatea lui de intele-ere. Art5 '%. =1> ;n caAul in care &urniAorii de ser7icii %edicale considera ca inter7entia este in interesul 'acientului, iar re'reAentantul le-al re&uAa sa isi dea consi%ta%antul, deciAia este declinata unei co%isii de arbitra6 de s'ecialitate. =2> Co%isia de arbitra6 este constituita din 3 %edici 'entru 'acientii internati in s'itale si din 2 %edici 'entru 'acientii din a%bulator.
Art5 '@5 Consi%ta%antul 'acientului este obli-atoriu 'entru recoltarea, 'astrarea, &olosirea tuturor 'roduselor biolo-ice 'rele7ate din cor'ul sau, in 7ederea stabilirii dia-nosticului sau a trata%entului cu care acesta este de acord. Art5 'A5 Consi%ta%antul 'acientului este obli-atoriu in caAul 'artici'arii sale in in7ata%antul %edical clinic si la cercetarea stiinti&ica. @u 'ot &i &olosite 'entru cercetare stiinti&ica, 'ersoanele care nu sunt ca'abile sa isi e"'ri%e 7ointa, cu e"ce'tia obtinerii consi%ta%antului de la re'reAentantul le-al si daca cercetarea este &acuta si in interesul 'acientului. Art5 #$5 ?acientul nu 'oate &i &oto-ra&iat sau &il%at intr-o unitate %edicala &ara consi%ta%antul sau, cu e"ce'tia caAurilor in care i%a-inile sunt necesare dia-nosticului sau trata%entului si e7itarii sus'ectarii unei cul'e %edicale. *apitolul +, - Dreptul la on$i"entialitatea in$ormatiilor si %iata pri%ata a pa ientului Art5 #'. Toate in&or%atiile 'ri7ind starea 'acientului, reAultatele in7esti-atiilor, dia-nosticul, 'ro-nosticul, trata%entul, datele 'ersonale sunt con&identiale c*iar si du'a decesul acestuia. Art5 ##5 ;n&or%atiile cu caracter con&idential 'ot &i &urniAate nu%ai in caAul in care 'acientul isi da consi%ta%antul e"'licit sau daca le-ea o cere in %od e"'res. Art5 #(. ;n caAul in care in&or%atiile sunt necesare altor &urniAori de ser7icii %edicale acreditati, i%'licati in trata%entul 'acientului, acordarea consi%ta%antului nu %ai este obli-atorie. Art5 #<. ?acientul are acces la datele %edicale 'ersonale. Art5 #=. =1> 8rice a%estec in 7iata 'ri7ata, &a%iliala a 'acientului este interAis, cu e"ce'tia caAurilor in care aceasta i%i"tiune in&luenteaAa 'oAiti7 dia-nosticul, trata%entul ori in-ri6irile acordate si nu%ai cu consi%ta%antul 'acientului. =2> Sunt considerate e"ce'tii caAurile in care 'acientul re'reAinta 'ericol 'entru sine sau 'entru sanatatea 'ublica. *apitolul , - Drepturile pa ientului in "omeniul repro"u erii Art5 #?. 5re'tul &e%eii la 7iata 're7aleaAa in caAul in care sarcina re'reAinta un &actor de risc %a6or si i%ediat 'entru 7iata %a%ei. Art5 #%. ?acientul are dre'tul la in&or%atii, educatie si ser7icii necesare deA7oltarii unei 7ieti se"uale nor%ale si sanatatii re'roducerii, &ara nici o discri%inare. Art5 #@5 =1> 5re'tul &e%eii de a *otari daca sa aiba sau nu co'ii este -arantat, cu e"ce'tia caAului 're7aAut la art. 2C. =2> ?acientul, 'rin ser7iciile de sanatate, are dre'tul sa alea-a cele %ai si-ure %etode 'ri7ind sanatatea re'roducerii.
=3> 8rice 'acient are dre'tul la %etode de 'lani&icare &a%iliala e&iciente si li'site de riscuri. *apitolul ,+ - Drepturile pa ientului la tratament si in#ri-iri me"i ale Art5 #A5 =1> ;n caAul in care &urniAorii sunt obli-ati sa recur-a la selectarea 'acientilor 'entru anu%ite ti'uri de trata%ent care sunt dis'onibile in nu%ar li%itat, selectarea se &ace nu%ai 'e baAa criteriilor %edicale. =2> Criteriile %edicale 'ri7ind selectarea 'acientilor 'entru anu%ite ti'uri de trata%ent se elaboreaAa de catre :inisterul Sanatatii si !a%iliei in ter%en de 30 de Aile de la data intrarii in 7i-oare a 'reAentei le-i si se aduc la cunostinta 'ublicului. Art5 ($ =1> ;nter7entiile %edicale asu'ra 'acientului se 'ot e&ectua nu%ai daca e"ista conditiile de dotare necesare si 'ersonal acreditat. =2> Se e"ce'teaAa de la 're7ederile alin. =1> caAurile de ur-enta a'arute in situatii e"tre%e. Art5 ('5 ?acientul are dre'tul la in-ri6iri ter%inale 'entru a 'utea %uri in de%nitate. Art5 (#5 ?acientul 'oate bene&icia de s'ri6inul &a%iliei, al 'rietenilor, de su'ort s'iritual, %aterial si de s&aturi 'e tot 'arcursul in-ri6irilor %edicale. <a solicitarea 'acientului, in %asura 'osibilitatilor, %ediul de in-ri6ire si trata%ent 7a &i creat cat %ai a'roa'e de cel &a%ilial. Art5 ((. ?acientul internat are dre'tul si la ser7icii %edicale acordate de catre un %edic acreditat din a&ara s'italului. Art5 (<5 =1> ?ersonalul %edical sau ne%edical din unitatile sanitare nu are dre'tul sa su'una 'acientul nici unei &or%e de 'resiune 'entru a-l deter%ina 'e acesta sa il reco%'enseAe alt&el decat 're7ad re-le%entarile de 'lata le-ale din cadrul unitatii res'ecti7e. =2> ?acientul 'oate o&eri an-a6atilor sau unitatii unde a &ost in-ri6it, 'lati su'li%entare sau donatii, cu res'ectarea le-ii. Art5 (=5 =1> ?acientul are dre'tul la in-ri6iri %edicale continue 'ana la a%eliorarea starii sale de sanatate sau 'ana la 7indecare. =2> Continuitatea in-ri6irilor se asi-ura 'rin colaborarea si 'arteneriatul dintre di&eritele unitati %edicale 'ublice si ne'ublice, s'italicesti si a%bulatorii, de s'ecialitate sau de %edicina -enerala, o&erite de %edici, cadre %edii sau de alt 'ersonal cali&icat. 5u'a e"ternare 'acientii au dre'tul la ser7iciile co%unitare dis'onibile. Art5 (?. ?acientul are dre'tul sa bene&icieAe de asistenta %edicala de ur-enta, de asistenta sto%atolo-ica de ur-enta si de ser7icii &ar%aceutice, in 'ro-ra% continuu.
*apitolul ,++ - San tiuni Art5 (%. @eres'ectarea de catre 'ersonalul %edico-sanitar a con&identialitatii datelor des're 'acient si a con&identialitatii actului %edical, 'recu% si a celorlalte dre'turi ale 'acientului 're7aAute in 'reAenta le-e atra-e, du'a caA, ras'underea disci'linara, contra7entionala sau 'enala, con&or% 're7ederilor le-ale. *apitolul ,+++ - Dispo'itii tran'itorii si $inale Art5 (@5 =1> .utoritatile sanitare dau 'ublicitatii, anual, ra'oarte asu'ra res'ectarii dre'turilor 'acientului, in care se co%'ara situatiile din di&erite re-iuni ale tarii, 'recu% si situatia e"istenta cu una o'ti%a. =2> !urniAorii de ser7icii %edicale sunt obli-ati sa a&iseAe la loc 7iAibil standardele 'ro'rii in con&or%itate cu nor%ele de a'licare a le-ii. =3> ;n ter%en de 90 de Aile de la data intrarii in 7i-oare a 'reAentei le-i, :inisterul Sanatatii si !a%iliei elaboreaAa nor%ele de a'licare a acesteia, care se 'ublica in :onitorul 8&icial al 9o%aniei, ?artea ;. Art5 (A. ?reAenta le-e intra in 7i-oare la 30 de Aile de la data 'ublicarii in :onitorul 8&icial al 9o%aniei, ?artea ;. Art5 <$. <a data intrarii in 7i-oare a 'reAentei le-i se abro-a art. #8, 108 si 124 din <e-ea 3D19#8 'ri7ind asi-urarea sanatatii 'o'ulatiei, 'ublicata in Buletinul 8&icial,?artea ;, nr. 54 din 10 iulie 19#8, 'recu% si orice alte dis'oAitii contrare. <5 NORME DE I>IENA IN UNITATILE SANITARE <5' Definitii5 Notiuni generale ;-iena este ra%ura a %edicinii care studiaAa %i6loacele de 'astrare a sanatatii si de 're7enire a bolilor "au - ansa%blul de re-uli si de %asuri %enite sa a'ere sanatatea. ;-iena se realiAeaAa 'rin: curatenie, deAin&ectie, deAinsectie si deratiAare. 2uratenia re'reAinta su%a o'eratiilor 'rin care %urdaria ='ra&, resturi ali%entare, etc.> este inde'artata de 'e di7erse su'ra&ete de lucru, utila6e, ustensile, 'ereti, 'odele. Curatenia se &ace 'e toata durata lucrului, ori de cate ori este necesar =nu doar la ince'utul sau s&arsitul acti7itatii>. De infectia re'reAinta totalitatea %asurilor si %etodelor 'entru a inde'arta sau distru-e -er%enii 'ato-eni ='entru %ateriale inerte>.
5eAin&ectia are 2 eta'e: '8 De infectia profilactica - se &ace in %od 're7enti7 'e obiecte, in sali 'ublice, etc. #8 De infectia in focar care cuprinde4 -de infectia curenta E se &ace la 'atul bolna7ului, 'e toata durata s'italiAarii ='at, no'tiera, obiecte, len6erie> -de infectia terminala E este e&ectuata du'a 7indecarea sau decesul unui bolna7 care a su&erit de o boala in&ectioasa. Metode de de infectie: -metode mecanice: ster-erea si %aturarea u%eda, aerisirea, s'alarea, &ierberea. -metode fi ice: caldura uscata care se &ace 'rin &la%bare =trecerea unui obiect 'rin &lacara>, calcarea cu &ierul de calcat, arderea, caldura u%eda E &ierberea si calcarea u%eda cu &ierul incins. -metode c;imice =*i'ocloriti, &or%ol, etc>. Decontaminarea este introducerea in solutie deAin&ectanta =i%ersie> a tuturor obiectelor, instru%entelor %urdare, sau conta%inate cu 'roduse biolo-ice. Asepsia este lu'ta contra in&ectiei in tesuturile 7ii. 9e'reAinta absenta tuturor -er%enilor %icrobieni, a tuturor ele%entelor susce'tibile de a 'roduce o in&ectie. ;n 'atolo-ie se s'une des're o leAiune ca este ase'tica atunci cand nu este 'rodusa din cauAa unor %icrobi si e7olueaAa &ara co%'licatii in&ectioase, e"e%'lu necroAa ase'tica. ;n c*irur-ie E antise'sia este totalitatea %asurilor 'rin care se realiAeaAa distru-erea -er%enilor 'reAenti intr-o 'la-a, 'e te-u%ente sau in %ediu, &iind o %etoda curati7a. Sterili area este ansa%blul de %etode &iAico-c*i%ice de distru-ere a tuturor -er%enilor 'ato-eni sau sa'ro&iti. De in"ectia este o'eratia de distru-ere a insectelor daunatoare =trans%itatoare de boli> cu a6utorul unui insecticid. Derati area este o'eratia de star'ire a soarecilor si sobolanilor 'rin otra7ire cu substante c*i%ice sau culturi %icrobiene.
<5# Pre!enirea infectiilor no"ocomiale Infectia no ocomiala e"te orice infectie contractata in timpul "pitali arii: la un pacient care a fo"t internat pentru alta 0oala5 ?acientii cei %ai e"'usi la ast&el de in&ectii sunt cei cu acte c*irur-icale din ce in ce %ai -rele si in7aAi7e, care constituie 'orti de intrare 'entru in&ectii =sonde 7eAicale, catetere 7asculare, 7entilator arti&icial, etc>. !rec7enta a'aritiei acestor in&ectii este 7ariabila, du'a ti'ul in-ri6irilor acordate: -%ai ridicata in ser7iciile de in-ri6ire intensi7a, de reani%are -du'a durata s'italiAarii E %ai ridicata in ser7iciile cu s'italiAare indelun-ata si de reeducare &unctionala din cauAa 'reAentei escarelor, sondelor stabile care &a7oriAeaAa in&ectiile -du'a 7ulnerabilitatea 'acientilor E cei care su&era de boli acute -ra7e, care au or-anis%ul &ra-iliAat 'rin 7arsta inaintata sau din contra, 7arsta &oarte %ica, cei cu cancer, cei care sunt internati 'entru alcoolis% cronic, cu i%unosu'resie le-ata de S;5., cu i%unotera'ii anticanceroase sau de -re&ele de or-ane. .-enti 'ato-eni care 'roduc in&ectii noAoco%iale: -stre'tococcus 'neu%oniae E este un a-ent i%'ortant in 'roducerea 'neu%oniei, sinuAitei, otitei %edii si %enin-itei, %ai rar endocardita, artrita se'tica, 'eritonita. .lte in&ectii noAoco%iale: in&ectia tractului urinar, in&ectiii noAoco%iale e'ide%ice, etc. ?entru 're7enire, este i%'ortant sa se asi-ure controlul si su'ra7e-*erea in&ectiilor s'italicesti, 'entru a le aduce la ni7eluri cat %ai scaAute 'osibil, in &unctie de sectorul de acti7itate. .ceste ni7eluri a'ar ca un indicator al calitatii si securitatii in-ri6irilor, 'recu% si al 'resti-iului unei institutii =s'ital curat>. ?olii lu'tei i%'otri7a in&ectiei intras'italicesti sunt: o buna &or%are a 'ersonalului de in-ri6ire, o strate-ie de 're7enire si control a in&ectiilor intras'italicesti, res'ectarea re-ulilor de i-iena s'italiceasca =ase'sia sau i-iena in-ri6irilor in %ediul se'tic>. :etodele de 're7enire a in&ectiilor noAoco%iale se adreseaAa cauAelor &a7oriAante sau secundare ale %odului de trans%itere ale acestor in&ectii si se re&era la: 1> reducerea trans%iterii de la o% la o% =conta%inarea 'rin %aini>, conta%inarea aero-ena, conta%inarea 'rin contact E 'olitica 7esti%entara 2> conce'tia ar*itecturala a s'italului =or-aniAarea s'atiului si ti%'ului, circulatia 'ersoanelor, circulatia %aterialelor si obiectelor> 3> su'ri%area conta%inarii 'rin %ateriale si instru%ente =deAin&ectia, deconta%inarea, ase'sia si steriliAarea> 4> asanarea =i%bunatatirea> re-ulata si siste%atica a %ediului a%biant =deconta%inarea Ailnica, deAin&ectie cu &or%ol sau cu ultra7iolete>.
Contaminarea prin maini :Ginile constituie calea cea %ai ra'ida dintre caile de trans%itere a in&ecKiilor, ast&el 3ncGt, 3n unit/Kile s'italiceLti s'/latul 'e %Gini este absolut obli-atoriu inainte si du'/ orice 'rocedur/ realiAat/ de catre 'ersonalul %edical. S-a de%onstrat LtiinKi&ic c/ o i-ien/ te%einic/ a %Ginilor reduce considerabil r/s'Gndirea bacteriilor 3n s'itale. 5octorii, asistentii %edicali, in&ir%ierii, 3ntre-ul 'ersonal %edical 'ot s/ 3Li conta%ineAe %Ginile doar &/cGnd lucruri e"tre% de si%'le 'recu%: luGnd tensiunea sau 'ulsul 'acientului, atin-Gnd 'acientul sau aLternuturile acestuia, atin-Gnd ec*i'a%entul din s'ital. 8dat/ cu a'ariKia %icrobilor reAistenKi la antibiotice, ceea ce noi nu%i% ast/Ai i-iena %Ginilor, care include atGt s'/latul 'e %Gini, cGt Li &olosirea deAin&ectantelor 'e baA/ de alcool, a a7ut 'arte de o re7enire i%'resionant/ 3n instituKiile de s/n/tate din 3ntrea-a lu%e. Studiile din ulti%ii ani au ar/tat c/, 3n ti%' ce se 3n-ri6esc de 'acienKi, %e%brii 'ersonalului din s'itale se s'al/ 'e %Gini doar 3n 40-C0M dintre caAurile 3n care ar trebui s/ o &ac/. .ceste ci&re sunt alar%ante a7Gnd 3n 7edere c/ acu% Lti% c/ in&ecKiile se trans%it de cele %ai %ulte ori 'rin contact direct. S'alarea %ainilor este cea %ai i%'ortanta 'rocedura de 're7enire a in&ectiilor in s'ital, de 're7enire a conta%inarii si dise%inarii a-entilor %icrobieni in s'ital. .e)ni a ore ta "e spalare a mainilor tre&uie sa $ie unos uta si apli ata "e intre# personalul. Clasic sunt cunoscute trei ni7ele de deconta%inare a %Ginilor: 1. S'/larea si%'la a %Ginilor E i-ienica. 2. .ntise'tica =deAin&ectarea> E i-ienic/. 3. .ntise'tica =deAin&ectarea> E c*irur-ical/. !lora %icrobiana de 'e %aini este de doua ti'uri: &tran itorie: -coloniAeaAa stratul su'er&icial al 'ielii si este inde'artata 'rin s'alarea si%'la -este re'reAentata de %icroor-anis%ele care sunt cel %ai &rec7ent asociate cu in&ectiile noAoco%iale -este dobandita de 'ersonalul in contact cu 'acientul sau cu o su'ra&ata conta%inata din %ediu. &re i"tenta: -este atasata de straturile 'ro&unde ale 'ielii -este %ult %ai reAistenta la inde'artare -este re'reAentata de %icroor-anis%ele care sunt %ai 'utin asociate cu in&ectii.
Spalarea mainilor se e$e tuea'a "e $ie are "ata in urmatoarele ir umstante =sunt re-uli atat -eneral 7alabile cat si re-uli s'ecial 7alabile la locul de %unca>: <a intrarea in ser7iciu si la 'arasirea locului de %unca. <a intrarea si la iesirea din salonul bolna7ilor. ;nainte si du'a e"a%inarea &iecarui bolna7. ;nainte si du'a a'licarea &iecarui trata%ent. ;nainte si du'a e&ectuarea de inter7entii si 'roceduri in7asi7e. 5u'a scoaterea %anusilor de 'rotecti7e. 5u'a scoaterea %astii &olosite la locul de %unca. 5u'a &olosirea batiste. 5u'a &olosirea toaletei. 5u'a acti7itati ad%inistrati7e si -os'odaresti. .e)ni a ore ta "e spalare a mainilor este urmatoarea! - Se inde'arteaAa bi6uteriile si ceasul. - Bn-*iile trebuie sa &ie taiate scurt. - Se desc*ide robinetul de a'a si se u%eAesc %ainile. - Se 'une in 'al%a o doAa de sa'un =obisnuit sau antise'tic, du'a caA>. - Sa'unirea cu -ri6a ='ana deasu'ra articulatiei 'u%nului> ast&el: 1. 'al%ele intre ele E e"tre%itatile de-etelor 2. &ata 'al%ara a %ainii stan-i 'este &ata dorsala a %ainii dre'te si in7ers 3. 'al%ele intre ele a7and -ri6a la s'atiile interdi-itale 4. 'al%ele intre ele cu de-etele &lectate, incrucisate 5. 'rin rotatie, de-etul %are stan- cu %ana drea'ta si in7ers 6. 'rin rotatie 'al%a stan-a cu de-etele stranse ale %ainii dre'te si in7ers - Clatire abundenta cu a'a calda. 5eAin&ectia i-ienica a %ainilor se &ace cu solutii antise'tice din dotare, res'ectand ti%'ul de contact reco%andat de 'roducator. Contaminarea prin contact :i6loacele de 're7enire sunt si%'le, dar deosebit de i%'ortante, si 'ot &i sintetiAate in doua cu7inte: politica !e"timentara. 5e %odul corect sau incorect de &olosire a ec*i'a%entului de 'rotectie de'inde daca 7o% contribui la %icsorarea sau %arirea &rec7entei in&ectiilor. Bni&or%a =*alat, boneta, 'anto&i, %asca> este 'urtatoare si cale de trans%itere 'entru -er%enii care se in%ultesc ra'id la te%'eratura %are si u%iditate crescuta.
@u%arul -er%enilor cresc de la o Ai la alta, in s'ecial in ser7iciile se'tice si de reani%are, unde se reco%anda sc*i%barea *alatului Ailnic sau cat de des este 'osibil. 5e ase%enea, sc*i%barea obli-atorie a *alatului cand s-a %urdarit, in s'ecial cu 'roduse biolo-ice =san-e, urina, bila, etc>. Sc*i%barea uni&or%ei du'a actiuni riscante, cu risc in&ectios, sc*i%barea uni&or%ei cand se intra in ser7icii cu% ar &i =tera'ie intensi7a, 're%aturi, co'ii nou-nascuti, iAolare, bloc o'erator>. Contaminarea aero&ena E riscul de conta%inare 'rin aer este redus, ceea ce insea%na ca 7o% considera aerul 'er%anent curat, toate Aonele &iind e"'use 'oluarii si in consecinta in&ectiilor noAoco%iale. Ca %etoda de Ftrata%ent4 se utiliAeaAa: -filtrarea aerului =&ara 'ra& si &ara -er%eni in sus'ensie, datorita 'er&ectionarii &iltrelor> -a"ep"ia aerului E care co%'leteaAa &iltrarea sau o inlocuieste cand aceasta nu e"ista. .se'tiAarea aerului se realiAeaAa 'rin: -7a'oriAare cu &or%ol E se utiliAeaAa &rec7ent 'entru ca, o data cu aerul, se ase'tiAeaAa si %obilierul. ?entru aceasta se tine cont de cabla6ul ca%erei, te%'eratura, u%iditatea %ediului a%biant 'recu% si de &elul a'aratului utiliAat. -oAoniAarea E aceasta %etoda &oloseste oAonul, -aA care are 'utere &oarte %are. 9aAele ultra7iolete sunt raAe -er%icide &olosite in ase'tiAarea aerului din salile de o'eratii, sali de 'ansa%ente si radiolo-ie. -ase'tiAarea aerului in 'reAenta o%ului se realiAeaAa 'rin: raAe ultra7iolete cu la%'i ascunse oc*iului 'rintr-un ecran o'ac, 'rotector, in contact cu o 7entilatie 'er%anenta. Se 'ot &olosi si s'ra)-uri 'entru sol. I olarea este o %etoda cu caracter 'ro&ilactic 'rin care se interAice unui bolna7 de a 7eni in contact cu alte 'ersoane. :etode de iAolare: -i olare a0"oluta E se &ace 'rin bula E &ara nici un contact cu e"teriorul, cu aer steril, &lu" lu%inat si 'ersonal %edical li%itat, cu ec*i'a%ent s'ecial. -i olare "tricta E &or%ata dintr-o ca%era s'eciala cu un 'at si un -ru' sanitar 'ro'riu, cu %ateriale 'ro'rii. -i olare in camera cu mai multe paturi, iar distanta dintre 'aturi sa &ie %ai %are 'entru a&initatea conta-iunii directe. -i olarea pe pa!ilioane in care sunt bolna7i cu 'oarta de intrare aeriana, di-esti7a sau cutanata.
<5( Uniforma infirmierului7ei8 ) 7 ec;ipamentul de protectie84 -este obli-atoriu 'urtarea unui ec*i'a%ent co%'let de 'rotectie, &or%at din: ;alat, 0oneta, pantofi, ma"ca, 0oto"i -trebuie sa &ie de culoare alba sau culoarea stabilita de s'ital, i%aculat, &ara 'ete, din bu%bac ='oate &i &iert si steriliAat, absoarbe trans'iratia> -se sc*i%ba Ailnic sau ori de cate ori este ne7oie =este 'urtator si cale de trans%itere 'entru -er%enii intras'italicesti> -de ase%eni, sc*i%barea este obli-atorie a *alatului cand s-a %urdarit, in s'ecial cu 'roduse biolo-ice =san-e, urina, %aterii &ecale, etc>. 'oneta: -din bu%bac =se steriliAeaAa> sau din %icro&ibra =bonetele de unica &olosinta> -trebuie sa aco'ere in intre-i%e 'arul -la s&arsitul 'ro-ra%ului se arunca la deseuri ne'ericuloase #antofii: -7or &i s'eciali 'entru s'ital, de culoare alba, silentiosi, =&ara tocuri, odi*nitori, co%oAi> -cand se intra in ser7iciile s'eciale se 7or sc*i%ba sau 'rote6a cu botosi din &ibra de sticla sau 'oli'ro'ilen =de unica &olosinta> sau din 'anAa =se steriliAeaAa> -este obli-atorie 'urtarea ciora'ilor. (asca : -con&ectionata din 'oli'ro'ilen sau &ibra de sticla &oarte e&icace =N 5 ore> c*iar daca este uda. :asca de *artie este e&icace N 30 %inute 'entru ca se uda si se deterioreaAa. -%asca trebuie sa aco'ere nasul si -ura du'a &olosire, %asca se arunca la deseuri in&ectioase -%asca nu se tine in buAunar -s'alatul 'e %aini este obli-atoriu du'a scoaterea %astii. Observatii: 1> ;n blocul o'erator este interAisa 'arasirea salii cu ec*i'a%entul s'eci&ic de sala =*alat, %anusi, %asca, botosi>, acest ec*i'a%ent se scoate la iesirea din sala de o'eratii si 7a ur%a circuitul s'eci&ic al %aterialului utiliAat. 2> 8&icianta trebuie sa 'oarte ec*i'a%entul adec7at care 7a &i sc*i%bat ori de cate ori este ne7oie, de 're&erinta Ailnic si sa 'oarte boneta si %asca in ti%'ul distribuirii ali%entelor.
<5< 2uratenia: de infectia "i igiena in 0locul alimentar ?ersonalul blocului ali%entar =o&iciantele> 7or res'ecta ur%atoarele: -@i7el ridicat de i-iena 'ersonala cor'orala. -Sa 'oarte ec*i'a%ent adec7at care 7a &i sc*i%bat ori de cate ori este ne7oie, de 're&erinta Ailnic. -Sa 'ractice cu re-ularitate i-iena %ainilor E obli-atoriu la intrarea in ser7iciu si du'a &olosirea -ru'ului sanitar. -Sa res'ecte te*nica corecta si reco%andarile 'ri7ind i-iena %ainilor. -Sa 'oarte boneta, %asca si %anusi in ti%'ul distribuirii ali%entelor. "n oficiul alimentar: -@u trebuie sa se ad%ita accesul 'ersoanelor straine =insotitori, alte cate-orii de 'ersonal, in a&ara interesului de ser7iciu>, 'reAenta ani%alelor. -$ste interAisa curatenia uscata =%aturare, as'irare uscata>. -Trebuie sa s'ele si sa deAin&ecteAe 'a7i%entul de cel 'utin trei ori 'e Ai, utiliAand un deAin&ectant si deter-entul din uA. -Trebuie sa s'ele si sa deAin&ecteAe su'ra&etele de lucru =%asa, c*iu7eta, 7ase etc> &olosind un deAin&ectant de su'ra&ete in uA. -Trebuie sa doteAe c*iu7eta de s'alat %ainile cu sa'un lic*id si 'roso' de *artie de unica utiliAare si sa %entina curatenia si buna &unctionare a doAatorului de sa'un. -Sa deAin&ecteAe 'eriodic c*iu7etele de 7ase si %aini. -Sa e&ectueAe deAinsectia ori de cate ori este ne7oie =cand este sesiAata 'reAenta insectelor 7ectoare =%uste, -andaci, etc>. -Vesela se deAin&ecteaAa 'rin i%ersie, se deAin&ecteaAa du'a &iecare utiliAare tetinele %ai intai se s'ala, a'oi se deAin&ecteaAa si du'a aceea se &ierb 30 %inute la 100 -rade. -$c*i'a%entele =ara-aA, &ri-ider, cu'tor, etc> se %entin in 'er&ecta stare de &unctionare, s'alate si deAin&ectate rit%ic. -9eci'ientele 'ort E deseu se %entin in buna stare de &unctionare si curate, e7acuindu-le rit%ic, ur%and circuitul deseurilor %ena6ere din s'ital con&or% 'rotocolului de deseuri. -5eAin&ecia ciclica: sa'ta%anal se e&ectueaAa curatenia -enerala si deAin&ectia o&iciului, conse%nandu-se aceasta o'eratiune in -ra&icul de deAin&ectie de 'e sectie.
=5 2IR2UITUL LENBERIEI IN SPITAL Colectarea lenjeriei -<a colectarea len6eriei %urdare, in&ir%iera trebuie sa isi 'una %anusi. -Colectarea len6eriei de 'at si de cor', utiliAate, 7a &i &acuta in saci curati, care se inc*id la -ura, i%ediat du'a colectare. -Se interAice scuturatul sau oricare alta %ani'ulare a len6eriei =sortare, nu%arare a ru&ariei %urdare> in saloane sau s'atii de circulatie. .ceste o'eratiuni se &ac nu%ai in ca%era de nu%arare E sortare a s'alatoriei. -9u&aria de 'at si de cor' 'ro7enita de la sectiile de conta-ioase, der%ato7enerice, TBC, de la bolna7ii se'tici 'recu% si cea %urdarita cu san-e sau 'roduse 'atolo-ice, 7a &i colectata si s'alata se'arat. -.si-urarea de len6erie de 'at si de cor' sterile, la &iecare sc*i%bare 'entru nounascuti si bolna7i cu %are rece'ti7itate =cei cu trans'lante de or-ane>. .ceasta len6erie se de'oAiteaAa se'arat de len6eria curata. -<en6eria curata se de'oAiteaAa se'arat, in s'atii aerate, &erite de 'ra& si u%eAeala si de 'osibilitati de conta%inare 'rin insecte si roAatoare. -:ani'ularea len6eriei in de'oAit se &ace nu%ai de 'ersonalul s'ecial destinat 'entru aceasta acti7itate. -Trans'ortul len6eriei curate de la de'oAit in sectii, se &ace in saci curati 'e un traseu bine stabilit. *ir uitul materialului moale ! -du'a utiliAarea %aterialului %oale =ca%'uri, *alate, %anusi>, acesta se colecteaAa in saci s'eciali si este trans'orat la s'alatorie -%aterialul curat se aduce de la s'alatorie in saci curati si 7a &i i%'ac*etat in s'atiul s'ecial destinat, in 7ederea steriliAarii -sacii cu %aterial %oale curat, nu 7a &i de'oAitat direct 'e 'a7i%ente. ?5 2IR2UITUL SI TRANSPORTUL DESEURILOR4 Se colecteaAa la locul de 'roducere 'e cate-orii =deseuri 'ericuloase, deseuri ne'ericuloase>. 5intre "eseurile peri uloase &ac 'arte: deseuri anato%ice ='arti anato%ice, %aterial bio'sic> deseuri in&ectioase =care contin sau au 7enit in contact cu san-ele sau alte &luide ale or-anis%ului e"e%'lu: serin-i, 'er&uAoare, reci'ienti care au continut san-e sau alte &luide or-anice, ca%'uri o'eratorii, %anusi si alte %ateriale de
unica &olosinta, co%'rese, 'ansa%ente si alte %ateriale conta%inate, %e%brane de dialiAa, 'un-i de urina, %aterial de laborator &olosite, etc> deseuri inte'atoare-taietoare: ace, ace cu &ir, catetere, serin-i cu ac, branule, la%e de bisturiu, 'i'ete, sticlarie de laborator, sticlarie s'arta sau care a 7enit in contact cu san-ele E aceste deseuri se considera in&ectioase deseuri c*i%ice si &ar%aceutice: reacti7i de laborator, %edica%ente e"'irate, etc . Deseuri neperi uloase E asi%ilabile celor %ena6ere: a%bala6ele %aterialelor sterile, &lacoanele de 'er&uAie, -i'sul, *artia, resturile ali%entare, saci, a%bala6e de 'lastic, reci'ienti de sticla E daca nu au 7enit in contact cu san-ele si alte &luide biolo-ice Se e7ita su'raincarcarea reci'ientelor colectoare. .%balarea deseurilor se &ace in a%bala6e de unica &olosinta care se eli%ina odata cu continutul, codurile de culori &iind ur%atoarele: -alben 'entru deseurile 'ericuloase si ne-ru 'entru deseurile ne'ericuloase. ?entru deseurile 'ericuloase se utiliAeaAa 'icto-ra%a 'ericol biolo-ic. 5eseurile ne'ericuloase : sunt asi%ilabile celor %ena6ere si se colecteaAa in sacii ne-rii. 5eseurile 'ericuloase: 5eseurile anato%o-'atolo-ice si alte 'arti anato%ice se colecteaAa in cutii de carton cu 'eretii reAistenti, ca'tusite cu saci -albeni in interior, 'e cutii se noteaAa cu %arOer denu%irea sectiei si data colectarii. 5eseurile in&ectioase se colecteaAa in saci -albeni, 'e saci se noteaAa cu %arOer denu%irea sectiei si data colectarii. 5eseuri inte'atoareDtaietoare se colecteaAa in cutii de 'lastic de culoare -albena, cu 'eretii reAistenti, inscri'tionate cu 'icto-ra%a F'ericol biolo-ic4. 5etasarea acelor se &ace &olosind dis'oAiti7ul inclus 'e ori&iciul de colectare. 5u'a u%'lere cutia se inc*ide er%etic si se %entine cu ca'acul inc*is notandu-se in s'atiul destinat 'e cutie data ince'erii colectarii, sectia de 'ro7enienta. Cutia 7a &i %entinuta 'e sectie 'ana in %o%entul u%'lerii. @u se 7or su'raincarca cutiile. 5eseurile c*i%ice si &ar%aceutice E se colecteaAa in a%bala6e s'eciale, &urniAate de &ir%a colectoare.
?5' Tran"portul de"eurilor ;n interiorul unitatii, se realiAeaAa cu carutul sau in saci E atunci cand cantitatile de deseuri colectate nu sunt %ari. Sacii %ari colectori si de trans'ort 'entru deseurile 'ericuloase sunt reAistenti, de culoare -albena si sunt inscri'tionati cu 'icto-ra%a 'ericol biolo-ic. Trans'ortul deseurilor se &ace 'e un circuit se'arat de cel al bolna7ilor si al 7iAitatorilor. 8rele de colectare si de trans'ort ale deseurilor sunt stabilite de catre sectii. 6.2 ProfilaCia primara a accidentelor prin eCpunere la produ"e 0iologice #rincipii de baza: -toti 'acientii sunt considerati 'otential in&ectati -se considera ca san-ele, alte &luide biolo-ice =secretii sali7are, naAale, lacri%ale, 7arsaturi, urina, %aterii &ecale> si tesuturile 'ot &i conta%inate cu H;V, VHB, VHC sau alte %icroor-anis%e -se considera ca toate instru%entele &olosite in 'ractica %edicala sunt conta%inate du'a utiliAare Cele %ai i%'ortante 'recautiuni in caAul e"'unerii accidentelor la 'roduse biolo-ice sunt: -s'alarea 'e %aini inainte si du'a &iecare %ano'era care 'resu'une contactul cu lic*ide biolo-ice sau 'roduse conta%inate cu san-e -'urtarea %anusilor de &iecare data cand e"ista risc de contact cu san-ele sau alte 'roduse biolo-ice. .titudine in caA de accident 'rin e"'unere la san-e: -intreru'erea in-ri6irii cu asi-urarea securitatii 'acientului -'ersoana accidentata anunta i%ediat cadrul %edical su'erior din sectia res'ecti7a. .si-urarea in-ri6irilor de ur-enta in caA de e"'unere cutanata: -se s'ala i%ediat locul cu a'a si sa'un ti%' de 5 %inute -se clateste -se utiliAeaAeaAa un antise'tic. $ste interAisa san-erarea =stoarcere, subtiune> deoarece 'oate crea %icroleAiuni care 'ot accelera di&uAiunea 7irusului. ;n caA de e"'unere a %ucoaselor =%ucoasa con6uncti7ala, %ucoasa naAala, %ucoasa bucala> se s'ala abundent ti%' de 5 %inute cu ser &iAiolo-ic sau a'a.
%5 IN>RIBIRILE DE 6ADA A2ORDATE PA2IENTILOR %5' Toaleta pacientilor )*+*+ ,oaleta &enerala a pacientilor O&ie ti%ele pro e"urii: asi-urarea starii de i-iena si con&ort a 'acientului 'recu% si a de%nitatii 'acientului. :entinerea te-u%entelor in stare de curatenie are ca sco' 'rinci'al, 're7enirea a'aritiei leAiunilor cutanate. Re#uli "e &a'a! -in&or%ati si e"'licati 'acientului 'rocedura, obtinand ast&el consi%ta%antul si 're&erintele sale in le-atura cu i-iena -a'reciati starea -enerala a bolna7ului, 'entru a e7ita o toaleta 'rea lun-a, 'rea obositoare -7eri&icati te%'eratura din salon, sa &ie 'este 20 P C -inc*ideti -ea%urile si usa e7itand ast&el curentii de aer -asi-urati inti%itatea bolna7ului aseAand 'ara7anul -te%'eratura a'ei controlata cu ter%o%etrul de baie , sa &ie intre 3# P -38 P C -'re-atiti in a'ro'riere %aterialul necesar toaletei, sc*i%barii len6eriei 'atului si a bolna7ului -&aceti toaleta 'e re-iuni, deA7elind nu%ai su'ra&etele necesare si aco'erindu-le i%ediat du'a ter%inare -bolna7ul se 7a deAbraca co%'let si se 7a aco'eri cu cearcea& si 'atura -se %uta %usa%aua si aleAa de 'rotectie, in &unctie de re-iunea care se s'ala -ordinea in care se &ace toaleta - s'alat, clatit, uscat &etapele toaletei: se 7a res'ecta ur%atoarea succesiune: se ince'e cu fata: gatul "i urec;ile, a'oi 0ratele "i mainile, partea anterioara a toracelui: a0domenul, fata anterioara a coap"elor, se intoarce bolna7ul in decubit lateral si se s'ala "patele: fe"ele si fata po"terioara a coap"elor, din nou in decubit dorsal, se s'ala gam0ele "i picioarele: organele genitale eCterne: a'oi ingri9irea parului "i toaleta ca!itatii 0ucale -se sa'uneste si se clateste cu o %ana &er%a si cu %iscari line, circulare, 'entru a &a7oriAa circulatia san-uina -a'a calda sa &ie din abundenta, sc*i%bata de cate ori este ne7oie -se insista la 'liuri, sub sani, la %aini si in s'atiile interdi-itale, la coate si a"ile -se %obiliAeaAa articulatiile in toata a%'litudinea lor si se %aseaAa Aonele 'redis'use escarelor
-ster-erea se &ace 'rin ta%'onare =nu &recare> cu 'roso'ul usor incalAit. Toaleta 'e re-iuni a 'acientului i%obiliAat la 'at 'er%ite e"a%inarea te-u%entelor si obser7area unor %odi&icari =inrosirea, iritatia te-u%entului, ec*i%oAe, escare, etc> si luarea unor %asuri tera'eutice. ?entru acti7area circulatiei san-uine, du'a s'alarea intre-ului cor', se &rictioneaAa cu alcool %entolat, indeosebi re-iunile 'redis'use la escare. De e!itat in ti%'ul baii 'e re-iuni a 'acientului i%obiliAat la 'at, udarea aparatului gip"at: a pan"amentelor. <a 'acientii la care starea de sanatate 'er%ite, incura6ati-i sa se s'ele sin-uri asi-urandu-le inde'endenta, a6utandu-i la ne7oie si tinandu-i sub su'ra7e-*ere 'e toata durata 'rocedurii. %5'5# Ingri9irea oc;ilor O&ie ti%e: 're7enirea in&ectiilor oculare 'rin inde'artarea secretiilor. ?rocedeul se a'lica %ai ales la 'acientii co%atosi sau 'araliAati la care este necesara inde'artarea in %od re-ulat a secretiilor oculare =datorita re&le"ului de cli'ire abolit, oc*ii ra%an desc*isi, corneea se usuca, secretiile se aduna in s'ecial la ni7elul un-*iului intern al oc*iului>. Re#uli "e &a'a! -se &olosesc %anusi sterile -se inde'arteaAa secretiile, crustele aderente de -ene si 'leoa'e de la co%isura e"terna s're cea interna 'rin ster-ere usoara cu a6utorul unui ta%'on steril i%bibat in ser &iAiolo-ic =cate un ta%'on steril 'entru &iecare oc*i>, 'rocedeul re'etandu-se 'ana cand 'leoa'ele sunt curate -'entru a %entine oc*ii u%eAiti a'licati 'e 'leoa'e cate un 'ansa%ent steril i%bibat in ser &iAiolo-ic, acesta &iind sc*i%bat ori de cate ori este ne7oie. %5'5( Ingri9irea mucoa"ei na ale O&ie ti%e: 're7enirea a'aritiei leAiunilor %ucoasei naAale si %entinerea 'er%eabilitatii cailor res'iratorii su'erioare. Re#uli "e &a'a! -'acientul se aseaAa in decubit dorsal -se in&or%eaAa 'acientul si este ru-at sa nu %iste ca'ul -du'a ce i%bracati %anusile de unica &olosinta, se curata &iecare &osa naAala cu cate un ta%'on steril i%bibat in ser &iAiolo-ic cu %iscari usoare de rotatie &ara sa a'asati -nu &olositi acelasi ta%'on i%bibat cu ser &iAiolo-ic 'entru a%bele narine -daca sunt &oarte aderente crustele de %ucoasa naAala ta%'onul se u%eAeste cu a'a o"i-enata in loc de ser &iAiolo-ic
-la 'acientii cu sonde naAo-astrice, naAo&arin-iene, de o"i-enotera'ie %ane7rele se e&ectuaAa sub su'ra7e-*erea asistentei si constau in ur%atoarele eta'e: se deAli'este banda adeAi7a cu care este &i"ata sonda, retra-eti sonda 5-C c%, se curata sonda de ur%ele adeAi7ului de la banda cu un ta%'on i%bibat in alcool sanitar, se curata crustele de la ni7elul &iecarei narine cu un ta%'on i%bibat in a'a o"i-enata, se reintroduce sonda =tot cu 5-C c%> a'oi se re&i"eaAa cu banda adeAi7a si se controleaAa 'er%eabilitatea sondei de catre asistenta. %5'5<. Ingri9irea urec;ilor O&ie ti%e: %entinerea starii de curatenie a 'a7ilonului urec*ii si a conductului auditi7 e"tern 'rin inde'artarea de'oAitelor &iAiolo-ice =ceru%en, te-u%ent descua%at> si a celor 'atolo-ice unde este caAul. Re#uli "e &a'a! -se aseaAa 'acientul in decubit dorsal, cu ca'ul usor rotat s're drea'ta 'entru curatarea urec*ii stan-i, res'ecti7 ca'ul rotat s're stan-a, daca se curata urec*ea drea'ta -se curata 'a7ilionul auricular cu cate un ta%'on uscat de detritusurile &or%ate din ceru%en si te-u%ent descua%at, e"ecutand %iscari blande de rotatie -se curata &iecare urec*e cu ta%'oane se'arate -se s'ala 'a7ilonul auricular si re-iunea retroauriculara cu cate un ta%'on nesteril i%bibat in a'a calduta 'e care se toarna o 'icatura de sa'un lic*id a'oi se li%'eAeste cu a'a calduta din abundenta, a7and -ri6a sa nu intre in conductul auditi7 e"tern si se usuca cu 'roso'ul -curatarea conductului auditi7 e"tern se &ace cu un ta%'on steril i%bibat in a'a o"i-enata care se introduce, a7and -ri6a sa nu se de'aseasca li%ita de 7iAibilitate, se usuca tot cu un ta%'on steril uscat. %5'5=. Ingri9irea ca!itatii 0ucale O&ie ti%e: 're7enirea a'aritiei res'iratiei urat %irositoare si a in&ectiilor bucale 'rin reducerea 'lacii bacteriene. Re#uli "e &a'a! -'oAitiile in care 'oate &i aseAat bolna7ul in &unctie de 'atolo-ie sunt: seAand sau decubit lateral cu ca'ul usor rotat si ridicat 'e o 'erna -%aterialele necesare: 'eriuta de dinti 'ersonala, 'asta de dinti, 'a*ar de a'a de unica &olosinta, ta7ita renala, 'roso', %usa%a, a'a de -ura si ata dentara daca acestea sunt solicitate -aseAarea 'acientului in 'oAitia adec7ata starii sale de sanatate
-sustineti ta7ita renala sub barbia 'acientului, aseAata 'e 'erna aco'erita de %usa%a si 'roso' -la 'acientii constienti si la care starea de sanatate 'er%ite, ser7iti 'acientul 'e rand cu 'eriuta de dinti, 'asta de dinti, 'a*ar cu a'a, 'roso', incura6andu-l sa isi &aca toaleta bucala sin-ur -'entru 'acientul inconstient E se introduce desc*iAatorul de -ura intre arcadele dentare, 7a 'uneti %anusile, se ster-e li%ba, bolta 'alatina, su'ra&ata interna si e"terna a arcadelor dentare cu ta%'oane i%bibate in -licerina bora"ata, cu %iscari dinauntru in a&ara. Se ster- dintii cu alt ta%'on, la s&arsit se un- buAele cu o cre%a *idratanta. -la 'acientii care 'reAinta 'roteAa dentara, aceasta se 7a scoate cu a6utorul unui ti&on 'rintr-o %iscare de anterior si in sus, se 7a s'ala cu 'eriuta si 'asta de dinti si se 7a 'astra intr-un 'a*ar cu a'a, de 're&erinta 'a*ar %at E daca 'acientul este constient, il ser7iti cu a'a de -ura iar daca este inconstient, badi6onati ca7itatea bucala cu un ta%'on cu -licerina bora"ata. %5'5?5 Ingri9irea ung;iilor O&ie ti%e: obtinerea unui as'ect in-ri6it al bolna7ului, e7itarea leAiunilor de -rata6. Re#uli "e &a'a! -'acientul se aseaAa in decubit dorsal -introduceti %anaD'iciorul in li-*ianul cu a'a calduta si sa'un 'entru a'ro"i%ati7 5 %inute a'oi aseAati 'e un 'roso' %anaD'iciorul, ti%' in care introduceti in li-*ian %anaD'iciorul controlateral -se taie cu %are atentie un-*iile a7and -ri6a sa e7itati leAarea tesuturilor adiacente =risc de 'anaritiu> a'oi se 'ilesc -un-*iile de la 'icior se taie 0'e dre't4, nu se u%bla la colturi 'entru a e7ita riscul de a'aritie a un-*iei incarnate -&ra-%entele reAultate se stran- intr-a aleAa sau 'roso' -se deAin&ecteaAa %aterialele &olosite =&or&ecuta, 'ila de un-*ii>. %5'5%5 Ingri9irea parului O&ie ti%e: %entinerea unui as'ect 'lacut, a i-ienei 'recu% si 'astrarea de%nitatii si starii de bine a 'acientului. Re#uli "e &a'a! -'arul se s'ala o data 'e sa'ta%ana la 'acientii indelun- s'italiAati -%ateriale: 'ie'teneD'erie 'ersonala 'roso', aleAa, sa%'on, li-*ian cu a'a calda, -aleata 'entru a'a &olosita, uscator de 'ar, %anusi -te%'eratura in salon trebuie sa &ie 'este 20 P C
-te*nica: se 're-ateste 'atul si se 'rote6eaAa cu %usa%a si aleAa se u%eAeste 'arul, se sa%'oneaAa, se %aseaAa usor 'ielea ca'ului cu 'ul'a de-etului, se s'ala de doua trei ori, se li%'eAeste 'arul din abundenta, se aco'era cu 'roso'ul uscat. Se usuca 'arul, se 'ia'tana cu blandete. -obiectele &olosite se deAin&ecteaAa. %5'5@5 Ingri9irea regiunii ano&genitale O&ie ti%e: e7itarea in&ectiilor -enito-urinare, a %irosurilor ne'lacute, 'astrarea starii de bine si a de%nitatii 'acientului. Re#uli "e &a'a! - se in&or%eaAa 'acientul asu'ra 'rocedurii si se obtine consi%ta%antul daca acesta este constient -i se asi-ura inti%itatea ='ara7an>, se 're-ateste 'atul cu %usa%a, aleAa -se aseaAa 'acientul in 'oAitie -inecolo-ica -se in%aneaAa o 'loscaDurinarul 'entru a-si -oli 7eAica urinara -'acientul ra%ane in 'oAitie -inecolo-ica cu alta 'losca curate, aseAata sub re-iunea sacrata -te*nica E se i%braca %anusa de cauciuc, a'oi cea de baie se s'ala re-iunea dins're si%&iAa 'ubiana s're anus, turnand a'a si sa'un lic*id. Se li%'eAeste din abundenta, se scoate 'losca, se usuca re-iunea -enitala, anala, 'liurile, se 'udreaAa cu talc 'liurile s'alarea or-anelor -enitale e"terne se &ace cu ta%'oane de 7ata %ontate 'e 'ensa 'orta%'on la barbat se decaloteaAa -landul de 're'ut si se s'ala cu a'a si sa'un a'oi se clateste cu a'a din abundenta si se recaloteaAa -landul. O0"er!atie4 trebuie e7itata conta%inarea re-iunii -enitale cu %icroor-anis%e din re-iunea anala, 'rin %iscari de s'alare dins're anus s're si%&iAa 'ubiana. %5# Depara itarea Consta in inde'artarea si distru-erea 'araAitilor care 'ot trans%ite boli in&ectioase. ?rin de'araAitare se e7ita a'aritia leAiunilor de -rata6 care se 'ot su'rain&ecta usor 'recu% si trans%iterea 'araAitilor de la un 'acient la altul. ;n&ir%iera trebuie sa 'rocedeAe cu %ult tact in %o%entul in care e"a%ineaAa 'acientul in 7ederea controlului 'araAitolo-ic ='arul, Aonele cu 'iloAitate, 'liurile>. $"a%inarea se &ace nu%ai cu %anusi de unica &olosinta. Scurtarea 'arului si a'licarea solutiilor anti'araAitare se &ac nu%ai cu acordul 'acientului, *ainele cu care a 7enit 'acientul se ard, se &ace i%baierea -enerala a'oi i se o&era 'acientului o 'i6a%a curata. 5aca e"ista leAiuni de -rata6, acestea se 7or un-e cu cre%ele indicate de catre %edic.
%5( Sc;im0area len9eriei de pat "i de corp ?atul este %obilierul cel %ai i%'ortant din salon, aici 'etrecandu-si bolna7ul %a6oritatea ti%'ului de s'italiAare. ?atul trebuie sa &ie co%od, de di%ensiuni 'otri7ite, usor de %ani'ulat si usor de curatat, 'entru ca in-ri6irile, in7esti-atiile si trata%entele a'licate sa nu &ie i%'iedicate. .ccesoriile 'atului: &salteaua E con&ectionata dintr-o sin-ura, din doua sau trei bucati, din burete, %aterial 'lastic E care se curata si se deAin&ecteaAa %ai usor -'erna -'atura -len6eria E 2 cearcea&uri =sau un cearcea& si un 'lic>, &ata de 'erna, o aleAa, %usa%a. $ste bine ca len6eria de 'at sa aiba cat %ai 'utine cusaturi. %5(5' Sc;im0area len9eriei de pat neocupat 7fara pacient84 :ateriale necesare: cearcea& de 'at, cearcea& de 'atura ='lic>, &ata de 'erna, 'atura, 'erna, aleAa, %usa%a =sau un %aterial i%'er%eabil>, %anusi de unica &olosinta, sac 'entru len6eria %urdara, carucior 'entru len6erie. $&ectuarea 'rocedurii: se 7eri&ica %aterialele alese si se trans'orta in salon 'e caruciorul 'entru len6erie. Se inde'arteaAa len6eria %urdara si se introduce in sacul s'ecial 're-atit, s'alati-7a 'e %aini a'oi i%bracati %anusile. $&ectuati in ordinea ur%atoare: intindeti cearcea&ul 'e toata lun-i%ea 'atului &i"andu-l la ca'ete si 'e 'artile laterale adanc sub saltea &ara sa lasati cute 'oAitionarea %usa%alei sau a %aterialului i%'er%eabil deasu'ra saltelei deasu'ra %usa%alei se intinde aleAa a7and -ri6a sa nu aiba cute intindeti cearcea&ul 'lic in lun-i%ea 'atului si 'este el 'atura introduceti 'atura in cearcea&ul 'lic si &i"ati-i colturile rulati 'atura ast&el in&asata sub &or%a de ar%onica sau aran6ati colturile in &or%a de 'lic 'uneti la ca'atul 'atului 'erna in&asata. <a s&arsit, nu uitati sa reaseAati no'tiera 'e locul ei de lan-a 'at, scoateti sacul de ru&e %urdare din salon, aerisiti salonul, inde'artati %anusile si s'alati-7a 'e %aini. %5(5# Sc;im0area len9eriei de pat ocupat 7cu pacient imo0ili at84 $"'licati 'acientului 'rocedura si %odul de des&asurare, ino&ensi7itatea 'rocedurii 'recu% si contributia sa la realiAarea 'rocedurii. Sc*i%barea len6eriei se 7a e&ectua intotdeauna du'a toaleta 'acientului. <a sc*i%barea len6eriei trebuie sa 'artici'e doua 'ersoane iar ale-erea %etodei de sc*i%bare a len6eriei de 'at, se &ace in &unctie de 'oAitia in care 'oate &i aseAat 'acientul = li%itele sale de %obiliAare>.
a> <a 'acientul care se 'oate ridica in 'oAitie seAanda =se &oloseste sc*i%barea in lati%e> -:aterialele necesare sunt aceleasi ca la sc*i%barea len6eriei de 'at neocu'at. -$&ectuarea 'rocedurii: se 7eri&ica %aterialele si se trans'orta in salon rulati cearcea&ul de 'at 'e di%ensiunea %ica =in lati%e>, rularea se &ace i%'reuna cu %usa%aua si aleAa daca 'acientul necesita scoateti %ar-inile cearcea&ului %urdar de sub saltea aco'eriti 'acientul si ridicati-l in 'oAitie seAanda la %ar-inea 'atului, ru-and a6utorul sa s'ri6ine 'acientul 'e toata durata e&ectuarii 'rocedurii inde'artati 'erna si rulati cearcea&ul %urdar 'ana a'roa'e de 'acient 'oAitionati cearcea&ul curat la ca'atul 'atului a'oi derulati-l a'roa'e de cel %urdar, &ara sa intre in contact cu acesta sc*i%bati &ata de 'erna si aseAati-o 'e 'at la ca'at a'oi culcati 'acientul in decubit dorsal ru-ati a6utorul sa ridice i%'reuna cu d7s baAinul 'acientului ast&el incat sa ridicati cearcea&ul %urdar si sa il rulati in continuare 'e cel curat ridicati in acelasi %od si 'icioarele 'acientului 'ana cand cearcea&ul %urdar a &ost inde'artat iar cel curat a &ost rulat in intre-i%e. !i"ati colturile cearcea&ului curat si %ar-inile laterale sub saltea. 5aca 'acientul necesita %usa%a si aleAa, acestea sunt rulate odata cu cearcea&ul. ;ntroduceti 'atura in cearcea&ul 'lic si aco'eriti bolna7ul. b> <a 'acientul care nu se 'oate ridica =se &oloseste sc*i%barea in lun-i%e> -:aterialele necesare sunt aceleasi ca la sc*i%barea len6eriei de 'at neocu'at. -$&ectuarea 'rocedurii: se 7eri&ica %aterialele si se trans'orta in salon rulati cearcea&ul de 'at 'e di%ensiunea %are =in lun-i%e>, rularea se &ace i%'reuna cu %usa%aua si aleAa tot in lun-i%e s'alati-7a %ainile si i%bracati %anusile, scoateti %ar-inile cearcea&ului %urdar de sub saltea, intoarceti 'acientul in decubit lateral =a6utorul trebuie sa il s'ri6ine la ni7elul u%erilor si la ni7elul -enunc*ilor>, tra-eti 'erna, rulati cearcea&ul %urdar 'ana a'roa'e de 'acient si derulati cearcea&ul curat a7and -ri6a sa &ie bine 'oAitionat 'entru a 'utea &i &i"at la ca'ete si 'e laturi, aduceti 'acientul in decubit dorsal a'oi in decubit lateral de 'artea o'usa, a6utorul s'ri6inindu-l in continuare la ni7elul u%erilor si -enunc*ilor, 'uneti 'erna in&asata sub ca'ul 'acientului, continuati rularea cearcea&ului %urdar si derularea celui curat, aduceti 'acientul in decubit dorsal introduceti bine cearcea&ul curat si &i"ati-l la ca'ete si la %ar-ini a7and -ri6a sa nu e"iste cute, sc*i%bati cearcea&ul 'lic de la 'atura si aco'eriti bolna7ul. <en6eria %urdara se introduce in sac. .seAati 'acientul in 'oAitia co%oda sau in cea reco%adata de catre %edic. Scoateti sacul de ru&e %urdare, aerisiti salonul, inde'artati %anusile si s'alati-7a 'e %aini. %5(5( Sc;im0area len9eriei de corp la pacientul imo0ili at4 8biecti7ele ur%arite sunt in 'ri%ul rand : %entinerea starii de i-iena si con&ort a bolna7ului, 're7enirea escarelor de decubit, %entinerea tonusului 'si*ic si a de%nitatii
acestuia. ;nainte de ince'erea 'rocedurii se in&or%eaAa 'acientul, e"'licandu-i 'rocedura si necesitatea acesteia si %ai ales se obtine consi%ta%antul acestuia sau a &a%iliei. :ateriale: 'i6a%a curata si incalAita, sac 'entru len6eria %urdara, %anusi de unica &olosinta. $ta'ele 'rocedurii: in&or%ati si e"'licati 'acientului 'rocedura, asi-urati inti%itatea bolna7ului ='uneti 'ara7anul>, s'alati-7a 'e %aini si 'uneti-7a %anusile, la 'acientul care 'oate sa stea in 'oAitie seAanda se ruleaAa 'i6a%aua de la s'ate s're cea&a si treceti-o 'este ca', ru-and 'acientul sa &lecteAe usor ca'ul, 'i6a%aua se 'une in sacul de ru&e %urdare, se ia 'i6a%aua curata se ruleaAa &iecare %aneca i%bracand 'e rand bratele, a'oi se trece 'este ca'ul bona7ului care este initial usor &lectat =cu barbia in 'ie't> a'oi se deruleaAa 'i6a%aua 'este trunc*iul bolna7ului la 'acientii care nu se 'ot ridica se intoarce 'acientul in 'oAitie de decubit lateral si se deAbraca bratul eliberat, se intoarce 'acientul in decubit lateral in7ers si se deAbraca celalalt brat, se %entine bolna7ul in aceasta 'oAtitie si se ruleaAa %aneca i%bracand bratul liber, se intoarce bolna7ul in decubit lateral in7ers =de unde s-a 'ornit> se ruleaAa si se i%braca bratul celalalt. 5eAbracarea 'antalonilor se &ace ridicand usor re-iunea lo%bosacrata a 'acientului, se tra- 'antalonii s're 'icioare a'oi se scot, i%bracarea se &ace tra-and 'antalonii 'e &iecare %e%bru in&erior in 'arte 'ana a'roa'e de seAut a'oi ridicati usor baAinul si rotati-l usor tra-and stan-a-drea'ta 'antalonul sub re-iunea &esiera. <a &inal se aseaAa 'acientul intr-o 'oAitie co%oda, se aco'era cu 'atura, se scoate din salon sacul cu len6eria %urdara. %5< Mo0ili area pacientilor Po'itia &olna%ului in pat! $ste deter%inata de boala si de starea -enerala, aceste 'oAitii &iind: -'oAitia acti7a: cand bolna7ul se %isca sin-ur, nu are ne7oie de a6utor -'oAitia 'asi7a: cand bolna7ul este in stare -ra7a, li'sit de &orta &iAica, are ne7oie 'entru sc*i%barea 'oAitiei de a6utor -'oAitia &ortata cand bolna7ul are o 'oAitie neobisnuita, i%'usa de boala sau de necesitatea unui trata%ent, %ane7re. Po'itiile impuse "e &oala! Cele %ai &rec7ente sunt: -'oAitia -*e%uita =0-enu'ectorala4> =0cu -enunc*ii la -ura4> in ulcer -'oAitia cocos de 'usca: culcat intr-o 'arte cu -enunc*ii &lectati, cu %ainile intre -enunc*i si cu ca'ul in *i'ere"tensie =in %enin-ita> -'oAitia orto'neica: bolna7ul sta la %ar-inea 'atului seAand, ca'ul ridicat cu s'ri6in in brate si %e%brele in&erioare atarnandu-i
-'oAitia in o'istotonus-bolna7ul in *i'ere"tensie a7and &or%a unui arc de cerc cu conca7itatea dorsala =in tetanos>. Po'itiile impuse "e tratament! -'oAitia -enu'ectorala =cu toracele li'it de 'at, %ainile 'e lan-a cor', -enunc*ii adusi la 'ie't, baAinul ridicat> -decubit lateral stan- cu %e%brul stan- intins si cel dre't &lectat =in ti%'ul clis%ei>. Po'itiile o&isnuite! -decubit dorsal-bolna7ul este culcat 'e s'ate cu &ata in sus -decubit lateral dre't sau stan--bolna7ul sta culcat 'e o 'arte cu 'iciorul dins're 'at intins, cel de deasu'ra &lectat -decubit 7entral-bolna7ul este culcat 'e burta cu ca'ul intors intr-o 'arte -'oAitia seAanda =%e%brele in&erioare &ac cu trunc*iul un un-*i de 90 P -'oAitia se%iseAanda E se s'ri6ina trunc*iul bolna7ului cu 2 'erne sau se ridica 'atul de e"tre%itatea 'ro"i%ala la 30-40 P -'oAitia decli7a E se realiAeaAa 'rin coborarea 'atului la e"tre%itatea 'ro"i%ala cu C0 P , ast&el incat bolna7ul sta cu ca'ul %ai 6os de cor' -'oAitia 'rocli7a-este in7ersul 'oAitiei decli7e -'oAitia -enu'ectorala. *erinte pentru o &una po'itionare a &olna%ului! -'oAitia 7a &i stabila -con&ortabila -absenta durerii sau durerea nu se accentueaAa in noua 'oAitie -asi-ura si%etria cor'orala -sa nu &ie obositoare. 9ealiAarea e&ecti7a a %obiliAarii 'acientilor i%'lica actiunile: intoarceri, de'lasare laterala in 'at, ridicare si de'lasare, trans&er =de 'e 'at 'e brancardDcarut si in7ers>. .ceste actiuni se des&asoara 'asi7 si acti7, asistati de catre in&ir%iera. Intoarcerile&pot fi eCecutate pa"i! "i acti!4 -'entru a trece din decubit dorsal in decubit lateral in&ir%iera realiAeaAa tractiuni si%ultane la ni7elul u%arului si baAinului, a'oi 'entru a-l aduce in decubit 7entral i se aduce bratul de 'e 'artea de-a6ata in lateral, du'a care se continua actiunea -din decubit ventral in decubit dorsal se e"ecuta %iscari de tractiune de la ni7elul soldului si u%arului, se 'laseaAa bratul o'us %iscarii deasu'ra ca'ului 'entru a nu &i 'rins in decubit lateral -deplasarea laterala in pat: se e"ecuta de obicei in decubit dorsal 'rin de'lasarea trunc*iului si ca'ului, a'oi a %e%brelor in&erioare, la ur%a ra%anand de'lasarea baAinului
-ridicarea si de'lasarea: 'asi7a cu a6utor =la 'acientii i%obliliAati sau obeAi> in&ir%iera si a6utorul sustinand bolna7ul sub u%eri sau 'asi7-acti7a cand bolna7ul %er-e sin-ur dar totusi are ne7oie de a6utor, in&ir%iera sustinandu-l cu un brat aseAat sub u%arul bolna7ului -trans&erul bolna7ului se &ace co%binand %iscarile de intoarcere, de'lasare laterala a'oi ridicare si de'lasare in &unctie de %aterialul rulant 'e care este trans&erat bolna7ul =brancard, carut> si in -eneral intra in atributiile brancardierului. %5= Alimentarea "i ;idratarea pacientilor Bn &actor &oarte i%'ortant in tratarea si restabilirea &iAica a unui indi7id este ali%entatia ec*ilibrata a acestuia. 5e aceea, este necesara ur%arirea de catre 'ersonalul de in-ri6ire a calitatii ali%entelor si a re-i%urilor ser7ite, 'rin asi-urarea %esei la ti%' =care sa aiba as'ect estetic cores'unAator si -ust bun> 'recu% si creerea unei bune dis'oAitii in ti%'ul ser7irii %esei. .li%entatia trebuie sa &ie 7ariata si co%'leta, sa cu'rinda toate 'rinci'iile ali%entare: -lucide, 'roteine, li'ide, 7ita%ine si saruri %inerale =bineinteles, dietele se di&erentiaAa 'e ti'uri de boli>. ?re'ararea *ranei, ca si ser7irea acesteia, trebuie sa se &aca in cele %ai stricte conditii de i-iena, 'entru a i%'iedica introducerea in or-anis%, odata cu ali%entele, a unor %icrobi sau a unor 'araAiti. 8 'ri%a re-ula in ad%inistrarea *ranei este ser7irea %eselor la ore &i"e, aceasta 7a obisnui a'aratul di-esti7 sa aiba o acti7itate re-ulata, ast&el incat sa nu se %ai a6un-a la indi-estii si balonari. ;n ti%'ul ali%entatiei, 'entru di-erarea %ai usoara a ali%entelor, este necesara %estecarea lenta a %ancarii. $ste cunoscut &a'tul ca la %a6oritatea bolna7ilor a'etitul ali%entar este scaAut. ?entru sti%ularea 'o&tei de %ancare, 'e lan-a buna dis'oAitie create in 6urul bolna7ilor, 're'aratele trebuie sa &ie cat %ai 7ariate, %ai ales in caAurile dietelor restricti7e, cand sunt interAise anu%ite ali%ente sau li%itate cantitati7. 5aca %edicul 'er%ite, la 're'ararea %ancarii, se 'ot &olosi si anu%ite condi%ente. Tot in cadrul ali%entatiei trebuie ur%arita cantitatea de lic*ide in-erate, ?entru a nu se incarca sto%acul, lic*idele se 7or bea in cantitati %ici, a'a 'utand &i inlocuita cu li%onada, sucuri naturale de &ructe sau ceai. ;n a&ectiunile in care cantitatea de lic*ide in-erate nu are i%'ortanta, 'acientul 7a 'utea bea &ara restrictie. $"ista a&ectiuni, cu% ar &i cele cardio7asculare =*i'ertensiunea arteriala, insu&icienta cardiaca> sau cele renale, in care cantitatea de lic*ide este li%itata. ;n aceste caAuri se 7a 'rescrie de catre %edic o anu%ita cantitate de lic*ide 'e Ai, ur%and ca
acestea sa &ie ad%inistrate in cantitati %ici, 'e durata intre-ii Aile, tinand cont si de lic*idele din su'e, co%'oturi, &ructe. ;n caAurile in care asistatul are ne7oie de o cantitate %are de lic*ide E ca de e"e%'lu in trans'iratii abundente, stari &ebrile, des*idratari, into"icatii -ra7e E se ur%areste in 'er%anenta ca acesta sa in-ere cantitatea de lic*ide 'rescrisa, ur%arinduse conco%itent si cantitatea de lic*ide eli%inate. ;n &unctie de starea 'acientului, ali%entatarea 'oate sa &ie acti7a, 'asi7a, arti&iciala. Alimentarea activa E la bolna7ii de'lasabili se &ace in sala de %ese. <a bolna7ii nede'lasabili, se 'oate &ace 'rin intrebuintarea unei %asute care se aseaAa la 'at, in &ata bolna7ului si de 'e care acesta se autoser7este. Alimentarea pasiva E se &ace la 'acientii in stare -ra7a, care nu se 'ot *rani sin-uri si starea lor nu 'er%ite aceasta, se 7a %entine 'oAitia oriAontala. ;n&ir%iera se 'laseaAa in drea'ta bolna7ului, sustinandu-i ca'ul cu %ana stan-a. <ic*idele, inclusi7 su'a, 7or &i ad%inistrate din 7ase se%iu%'lute. ;n caAul bolna7ilor in stare -ra7a, se 7a &olosi lin-urita sau 'i'eta. 9it%ul ali%entarii se 7a ada'ta la starea bolna7ului. ;n-*ititurile nu trebuie sa &ie 'rea %ari, 'entru ca bolna7ul sa nu se inece. <a cei cu a'etit scaAut, sau la cei &ebrili, ali%entatia se 7a ad%inistra in %o%entul in care starea lor o 'er%ite. 5u'a ter%inarea ali%entarii, bolna7ul trebuie curatat si a'oi lasat sa se odi*neasca. Alimentarea artificiala E se &ace la 'acientii in stare -ra7a, in stare de inconstienta, cu ne-ati7is% =re&uA> ali%entar. ?oate &i e&ectuata 'rin sonda, &istula sto%acala si 'rin 'er&uAii. Alimentarea prin sonda se &ace la bolna7ii inconstienti, ne-ati7isti, la cei cu tulburari de de-lutitie. 5u'a ce a &ost lubre&iata sonda, se introduce 'rin -ura sau 'rin una din narile bolna7ului, 'ana in sto%ac. Ca'atul liber al sondei se &i"eaAa cu leuco'last 'e &ata bolna7ului. .%estecurile 're'arate 'entru ali%entarea 'rin sonda trebuie sa &ie lic*ide si incalAite la te%'erature cor'ului. ;ntroducerea ratiei Ailnice se &ace in 4-C doAe si se ad%inistreaAa &oarte incet. 8data cu ali%entele 'ot &i introduse 'e sonda si %edica%entele 'rescrise 'e cale bucala. ;nde'artarea sondei se &ace du'a -olirea ei totala. ;n acest sco' se 7a introduce 'e sonda o cantitate de 200-300 %l. a'a care &ace 'arte din ratia Ailnica a bolna7ului. ;n caAul 'acientilor cu stricturi eso&a-iene =arsuri, into"icatii cu substante caustice>, ali%entarea se &ace 'rintr-o -astrosto%a. $ste reco%andabil ca &istula sa &ie aco'erita cu un banda6 steril, 'entru a nu se in&ecta. ,ehnica alimentarii prin fistula este aceeasi ca si in caAul &olosirii sondei. Te-u%entul din 6urul &istulei se 7a 7eri&ica, deoarece sucul -astric care se 'oate 'relin-e,
deter%inand iritatea acestuia. ?entru aceasta, du'a &iecare ali%entare, 'ielea 7a &i stearsa cu o co%'resa sterila, du'a care se 7a a'lica o cre%a cu antibiotic si a'oi se 7a aco'eri cu un ti&on steril. ;n-ri6irea acestor bolna7i necesita rabdare si intele-ere deosebita din 'artea 'ersonalului, deoarece constiinta in&ir%itatii ii deter%ina adesea 'e bolna7i sa se ali%enteAe in di&erite locuri 'entru a nu &i 7aAuti de ceilalti din 6ur. Alimentarea prin perfuzii se 'oate &ace intra7enos, subcutanat, intraosos. Cea %ai utiliAata cale este cea intra7enoasa. ;n caAul acesteia, 'rin 'er&uAii se 'ot ad%inistra ali%ente %ai co%'le"e sub &or%a de solutii de concentratii cat %ai %ari: -lucoAa, a%inoaciAi si li'ide. 9it%ul de ad%inistrare a ali%etelor 'e cale intra7enoasa de'inde de natura si concentratia 're'aratului, ca si de starea bolna7ului. $ste cunoscut &a'tul ca ali%entatia corecta 'oate duce la 7indecarea sau a%eliorarea bolilor. 5e aceea trata%entul dietetic este la &el de i%'ortant in anu%ite boli ca si cel %edica%entos. $l are rolul de a &ace sa se e7ite o serie de tulburari 'roduse de boala, %oti7 'entru care re-i%urile ali%entare sunt atat de 7ariate. 9e-i%ul dietetic se intoc%este tinandu-se sea%a de 'articularitatile &iecarui bolna7 cat si de stadiul de e7olutie a bolii. Caile de hidratare ale or&anismului! 1.Calea orala E este cea &iAiolo-ica dar nu 'oate &i &olosita in caA de 7arsaturi, stenoAe, re&uAul 'acientului. 2.Calea &astro!duodenala E 'rin sonda introdusa in 'realabil, ce 'oate a6un-e 'ana la sto%ac sau 'oate %er-e %ai de'arte 'ana la duoden. 3.-idratarea rectala E 'rin clis%a 'icatura cu 'icatura, rar &olosita. 4.-idratarea prin perfuzie sau 'arenerala E este calea cea %ai &olosita, se &ace 'rin 'icatura cu 'icatura. %5? 2aptarea eliminarilor fi iologice "i patologice 2aptarea materiilor fecale Sco'ul 'rocedurii este de a -oli continutul a%'ulei rectale la 'acientii i%obiliAati. :ateriale necesare: 'losca, *artie *i-ienica, %ateriale 'entru e&ectuarea toaletei locale, %usa%a, aleAa, s'alarea %ainilor 'acientului. Etapele procedurii4 -se e"'licata 'rocedura bolna7ului -se iAoleaAa 'acientul cu un 'ara7an -se ridica 'atura de 'e bolna7
-se aseaAa 'acientul in decubit dorsal cu %e%brele in&erioare &lectate si deAbracati-l de la brau in 6os -cel care e&ectueaAa te*nica isi s'ala %ainile si isi 'une %anusile -se 'rote6eaAa 'atul cu %usa%a si aleAa -ru-ati 'acientul sa ridice baAinul s'ri6inindu-se 'e calcaie, %e%brele in&erioare &iind &lectate =daca acest lucru nu se 'oate introduceti o %ana sub %i6locul 'acientului si ridicati-l usor >, introduceti 'losca sub 'acient -lasati cate7a %inute 'acientul sin-ur, du'a ce l-ati aco'erit cu 'atura -re7eniti si inde'artati 'losca du'a ster-erea re-iunii -e&ectuati toaleta re-iunii ano--enitale a'oi i%bracati 'acientul si aco'eriti-l -obser7ati as'ectul si cantitatea %ateriilor &ecale anuntand asistenta in caAul a'aritiei unor %odi&icari -inde'artati 'ara7anul si aerisiti salonul -'losca se s'ala, deAin&ecteaAa du'a &iecare utiliAare. 2aptarea urinii Sco'urile 'rocedurii sunt: -olirea 7eAicii urinare la 'acientii i%obiliAati, %asurarea cantitatii de urina, obser7area as'ectului urinii, a %irosul urinii 'recu% si obtinerea unui esantion de urina 'entru laborator =su%arul de urina>. Atentie- Brocultura se 'rele7eaAa in reci'iente sterile si nu%ai du'a toaleta locala a bolna7ului de la %i6locul 6etului urinar. :ateriale necesare: 'loscaDurinar, *artie i-ienica sau &asa nesterila, %usa%a si aleAa 'entru 'rotectia 'atului, %anusi de unica &olosinta. Etapele procedurii: -e"'licati 'rocedura bolna7ului in ter%ini cat %ai clari -iAolati 'acientul cu un 'ara7an -aseAati 'acientul in decubit dorsal -s'alati-7a %ainile si 'uneti-7a %anusile -ridicati 'atura de 'e bolna7 si deAbracati-l de la brau in 6os -'rote6ati 'atul cu %usa%a si aleAa -introduceti 'losca sub 'acient sau aseAati urinarul intre coa'sele 'acientului =la barbati se orienteaAa 'enisul catre 'losca sau urinar> -lasati cate7a %inute 'acientul sin-ur -re7eniti si inde'artati 'loscaDurinarul du'a ster-erea re-iunii -enitale, i%bracati bolna7ul si aco'eriti-l -obser7ati daca sunt %odi&icari ale urinii atat cantitati7e cat si calitati7e si in&or%ati asistentul %edical -aruncati continutul la toaleta, s'alati si deAin&ectati 'loscaDurinarul.
2aptarea "putei Sco'ul 'rocedurii este de a obtine o 'roba de s'uta 'entru e"a%enele de laborator sau 'entru obser7area caracterelor &iAiolo-ice. ?entru aceasta sunt necesare ur%atoarele %ateriale: cutie ?etri sterila sau cu %ediu de cultura, sau scui'atoare du'a caA, %anusi de unica &olosinta, ser7etele de *artie. Etapele procedurii: -e"'licati 'acientului 'rocedura si i%'ortanta colectarii s'utei -s'alati-7a 'e %aini si 'uneti-7a %anusile de unica &olosinta -'acientul trebuie sa stea ridicat in seAut sau la %ar-inea 'atului -ta'otati usor toracele 'osterior ='entru a se des'rinde %ai usor secretiile> si ru-ati 'acientul sa tuseasca -instruiti 'acientul sa eli%ine s'uta nu%ai in colectorul 'ri%it =cutie ?etri sau scui'atoare> -la &inal se aco'era cutiile ?etri si se tri%it la laborator, res'ecti7 scui'atorile care se 'reAinta %edicului in 7ederea e7aluarii as'ectului s'utei -scui'atorile se s'ala, deAin&ecteaAa si steriliAeaAa. 2aptarea !ar"aturilor Sco'ul este de a e7ita as'irarea continutului -astric in caile res'iratorii ='neu%onia de as'iratie>. :aterialele necesare: ta7ita renala, aleAa sau 'roso', 'a*ar cu a'a, ser7etele. Etapele procedurii: -incura6ati 'acientul sa res'ire adanc 'entru a reduce 'utin senAatia de 7o%a -asi-urati-l ca stati lan-a el si incercati sa il linistiti -ridicati 'acientul in 'oAitie seAanda daca starea ii 'er%ite sau aseAati-l in decubit lateral stan- cu ca'ul intors intr-o 'arte si cu un 'roso' sau aleAa aseAate sub ca' -sustineti cu o %ana &runtea si cu cealalta ta7ita renala sub barbia 'acientului -o&eriti un 'a*ar cu a'a 'acientului sa isi clateasca -ura a'oi ser7etele uscate -aseAati-l intr-o 'oAitie co%oda si ur%ariti-l 'entru cate7a %inute =7arsatura se 'oate re'eta> -obser7ati as'ectul 7arsaturii si in&or%ati asistenta daca a'ar %odi&icari 'atolo-ice =san-e, %ucus etc> -ta7itele renale se s'ala si deAin&ecteaAa du'a -olirea continutului.
@5 IN>RIBIRILE A2ORDATE PA2IENTILOR 2U DIEERSE PATOLO>II @5' Tegumentul #ielea =te-u%entul> constituie in7elisul de 'rotectie al cor'ului ce inde'lineste nu%eroase &unctii ca: ter%ore-lare, secretie, e"cretie, i%unolo-ice si de or-an senAiti7. $a 'oate 'reAenta nu%eroase %odi&icari 'atolo-ice =ca or-an> de care se ocu'a der%atolo-ia dar si %odi&icari 'atolo-ice in cadrul altor a&ectiuni. :odi&icarile de culoare: -paloarea : re'reAinta coloratia desc*isa a te-u%entelor si %ucoaselor 7iAibile &ata de un status anterior al bolna7ului =e"e%'le: in ane%ii, leuce%ii, cancere, soc, etc> -roseata: e"a-erarea nuantei roAate obisnuite a te-u%entului =in stari &ebrile, e%oti7itate, *i'er-lobulie, into"icatii cu %ono"id de carbon, etilis% cronic, etc> - iano'a: re'reAinta coloratia albastru E 7inetie a te-u%entelor si %ucoaselor =insu&iciente cardiace, insu&iciente res'iratorii, neo'las%e, etc> -i terul: re'reAinta coloratia -albena a te-u%entelor si %ucoaselor =in *e'atite, cancere, etc>. Leziuni ale te&umentului: -eruptiile cutanate sunt &rec7ent intalnite in boli in&ecto-conta-ioase =ru6eola, rubeola, 7aricela, *er'es, Aona Aoster, eriAi'el> -hemora&ii cutanate E 'ete rosii ce nu dis'ar =trau%atis%e, 'ur'ura, boli in&ectioase, %edica%ente> -arsurile sunt leAiuni 'roduse de a-resiunea unor a-enti &ierbinti, substante c*i%ice sau electricitate. ,ulburari trofice cutanate: -de&eraturile E sunt deter%inate de &ri- si localiAate %ai ales la e"tre%itatile e"'use =de-ete, urec*i, nas> -&an&rena re'reAinta %odi&icarea te-u%entelor si a tesuturilor %oi subiacente, initial se %ani&esta local 'rintr-o coloratie albastra-nea-ra a 'ielii, a'oi se 'roduce necroAa =%orti&icarea> te-u%entului =e"e%'le: in arterita, ateroscleroAa din diabetul Aa*arat> -escarele re'reAinta leAiuni ale 'ielii inter'use intre doua 'lanuri dure =os si 'at>, cauAele sunt -enerale = 'araliAia, case"ia, obeAitatea> sau locale =cutele len6eriei de cor' si 'at, %entinerea 'acientului in aceeasi 'oAitie 'entru ti%' indelun-at, li'sa i-ienei sau i-iena de&ectuasa>.
Rolul infirmierului7ei8 in ingri9irea 0olna!ilor cu 0oli ale tegumentelor Escarele :etode de 're7enire: -sc*i%barea 'oAitiei 'acientului la 2-3 ore sau de cate ori este ne7oie -sc*i%barea len6eriei de 'at si cor' ori de cate ori este ne7oie, aceasta nu trebuie sa aiba cute -asi-urarea unei i-iene o'ti%e, Ailnice a 'acientilor 'rin s'alarea si un-erea Aonelor e"'use -%asa6ul Aonelor e"'use 'entru a &a7oriAa circulatia =nu%ai 'e te-u%entul curat in 'realabil s'alat> -utiliAarea accesoriilor =saltele s'eciale, colaci, 'erne>. Arsuri ! -asi-urarea unei te%'eraturi adec7ate in salon 28-30 P C -'oAitia ele7ata a %e%brelor a&ectate de arsura -len6eria de 'at si cearcea&ul cu care este aco'erit bolna7ul sa &ie steril =se 7a sc*i%ba a7and %anusi sterile>. B@JH;;<$ si ?.9B< sau &anerele cu% sunt denu%ite -eneric, re'reAinta 'roductii e'ider%ice s'eci&ice ale te-u%entului. .lte ane"e ale te-u%entului sunt re'reAentate de -landele sebacee si -landele sudori'are. @5# Aparatul re"pirator .'aratul res'irator este alcatuit din totalitatea or-anelor care asi-ura %ecanis%ul res'iratiei. .'aratul res'irator este &or%at din: -caile res'iratorii su'erioare: ca7itatea naAala si &arin-e -caile res'iratorii in&erioare: larin-e, tra*ee, bron*iile 'rinci'ale =stan-a si drea'ta care se ra%i&ica in 'la%an 'ana la bron*iole> -'la%anii E or-ane 'erec*e ce se -asesc in ca7itatea toracica, unde au loc sc*i%burile -aAoase dintre or-anis% si %ediul incon6urator. 9olul cel %ai i%'ortant al a'aratului res'irator este acela de a rei%'ros'ata continuu aerul din Aonele 'ul%onare, de sc*i%b, acolo unde aerul 7ine in contact inti% cu san-ele din 'la%an. .erul a6un-e in 'la%ani 'e calea tra*eei, bron*iilor si bron*iolelor =cailor res'iratorii su'erioare si in&erioare>. Semne "i "imptome patologice pulmonare4
-dis'neea: di&icultatea de a res'ire, tradusa subiecti7 'rin senAatia 0li'sei de aer4 =de su&ocare>, a'are in insu&iciente res'iratorii, insu&iciente cardiace, 'leureAii, 'neu%onii, cancere, etc -ta*i'neea: %iscari res'iratorii cu &rec7enta %are =du'a e&ort &iAic, 'neu%otora", boli &ebrile, etc> -bradi'nee: %iscari res'iratorii cu &rec7enta redusa =cor'i straini, tu%ori larin-iene, ede% -lotic, etc> -tusea este un act re&le" declansat de o iritatie a cailor res'iratorii a carui e&ect este e"'ulAarea cu 'utere a continutului arborelui bronsic =aer, secretii, cor'i straini> -e"'ectoratia re'reAinta eli%inarea 'e -ura, in ti%'ul tusei, a secretiilorDe"cretiilor cailor res'iratorii iar 'rodusul sau este s'uta -*e%o'tiAia re'reAinta eli%inarea 'e -ura, 'rin tuse, de san-e 'ro7enit din a'aratul res'irator -durerea toracica 'oate sa aiba ori-ini di&erite =este nes'eci&ica>: de la 7iscerele intratoracice ='ul%on, ini%a>, 'eretele toracic =e".ne7ral-ie intercostala>, coloana 7ertebrala, abdo%en. Rolul infirmierului7ei8 in ingri9irea 0olna!ilor cu 0oli ale aparatului re"pirator4 -asi-ura conditiile de s'italiAare a acestor 'acienti =saloane bine aerisite, &ara curenti de aer, cu te%'eratura o'ti%a 18-20 P C> -'entru curatenie se &olosesc as'iratoarele de 'ra& sau ster-erea u%eda, niciodata ster-ere uscata -'oAitiile in 'at cele %ai &ec7ente ale 'acientilor sunt: se%iseAand =cu %ai %ulte 'erne la s'ate>, 'oAitia seAanda, e7entual la %ar-inea 'atului -linisteste alaturi de asistenta bolna7ii in criAa de ast%, cu ede% 'ul%onar, *e%o'tiAie. @5( Aparatul cardio!a"cular ;ni%a =cordul> este un or-an %usculo-ca7itar cu rol de 'o%'a as'iro-res'in-atoare a san-elui. $ste &or%at din 'atru ca7itati: 2 atrii si 2 7entricule, atriile au rol de as'irare a san-elui adus de cele doua 7ene ca7e, res'ecti7 7enele 'ul%onare, 7entriculele au rol de a 'o%'a san-ele in arterele %arii si %icii circulatii. Semne si simptome patolo#i e -dis'neea =7eAi a'.res'irator> a'are de obicei in insu&icienta cardiaca stan-a 'oate &i de e&ort, de re'aus sau 'aro"istica -durerea 'recordiala =a'are in an-ina 'ectorala, in&arct %iocardic> -'al'itatii E batai ale ini%ii resi%tite ne'lacut de catre 'acient la ni7elul re-iunii 'recordiale, 'ot &i re-ulate sau nere-ulate.
Rolul infirmierului7ei8 in ingri9irea 0olna!ilor cu 0oli ale aparatului cardio!a"cular4 -asi-ura re'ausul 'acientului in 'oAitia indicata de catre %edic =cele %ai &rec7ente sunt 'oAitiile seAand sau se%iseAand> -toaleta Ailnica a bolna7ului nu trebuie sa il i%'lice sa &aca e&ort si nici sa ii creeAe 7reun discon&ort -sc*i%barea len6eriei de 'at si de cor' ori de cate ori este ne7oie =trans'ira des> -asi-ura %asa6ul %e%brelor in&erioare in 7ederea 're7enirii tro%boAelor si ede%elor 'recu% si 'oAitia ridicata a %e%brelor -a6uta bolna7ul si ii su'ra7e-*eaAa ali%entarea care se &ace nu%ai la 'at -a6uta bolna7ul la e&ectuarea necesitatilor &iAiolo-ice.
@5< Aparatul dige"ti! $ste alcatuit din: ca7itate bucala, &arin-e, eso&a-, sto%ac, intestin subtire, intestin -ros, rect si -landele ane"e ale tubului di-esti7 =&icat, 'ancreas, s'lina>. ;n 'atolo-ia di-esti7a, se%nele si si%'to%ele 'acientilor se 'ot i%'arti in %ani&estari -enerale 'recu%: &ebra, scaderea 'onderala, alterarea starii -enerale, 'aloarea, des*idratarea si %ani&estari &unctionale 'recu% tulburarile a'etitului, durerea abdo%inala, eructatiile, dis&a-ia, 7arsatura, re-ur-itatiile, *e%ate%eAa, %elena, &latulenta, alterarea tranAitului intestinal =consti'atie siDsau diaree>. Rolul infirmierului7ei8 in ingri9irea 0olna!ilor cu 0oli ale aparatului dige"ti!e4 -ad%inistrarea dietei indi7idualiAate -ur%areste ca 'acientul sa %anance iar ali%entele sa le %estece bine -ur%areste *idratarea orala a 'acientilor -'acientii care 'reAinta 7arsaturi 7or &i 'oAitionati in decubit lateral cu ca'ul intr-o 'arte 'entru a e7ita as'iratia in caile res'iratorii ='neu%onia de as'iratie> -a6uta la e&ectuarea clis%elor -e&ectueaAa i-iena indi7iduala a 'acientilor -e&ectueaAa curatenia si deAin&ectia la 'atul 'acientului. F @5= Aparatul reno&urinar
$ste alcatuit din rinic*i =stan-, dre't>, cai urinare =calice si 'el7is renal, uretere, uretra>, 7eAica urinara. 9olul a'aratului reno-urinar este in 'rinci'al de secretia, e"cretia si trans'ortul urinei. Principalele "emne "i "imptome de "uferinta renala4 -durerea care 'oate &i localiAata lo%bar, 'e traiectul ureterului, 'el7i'erineal sau 7eAical 'oate iradia sau nu 'oate &i 'aro"istica sau inter%itenta =colica renala> cu durata de cate7a ore, %ai rar cate7a Aile -tulburarile de %ictiune: 'olaOiurie =%ictiuni &rec7ente>, disurie =di&icultatea de a %ictiona>, retentia urinara =inca'acitatea 7eAicii urinare de a-si -oli continutul> incontinenta de urina ='ierderea &unctiei de reAer7or al 7eAicii, urina scur-andu-se din 7eAica 'artial sau total> enureAis ='ierderea in7oluntara de urina> tenes%e 7eAicale =%ictiuni i%'erioase, dureroase> -tulburari de diureAa : diureAa re'reAinta 7aloarea cantitati7a a urineiD24 ore =7alori &iAiolo-ice intre 800-2000 %lD24 ore sau intre 0,5-1,5 %lD%inut> tulburarile de diureAa sunt: oli-uria =diureAa este intre 500 -800 %lD24 ore>, anuria =scaderea diureAei sub 250 %lD24 ore>, nicturia =7olu%ul diureAei nocturne il de'aseste 'e cel al diureAei diurne>, 'oliuria =cresterea diureAei la 'este 2 litriD24 ore>. -*e%aturia: eli%inarea 'rin %ictiune a urinii cu san-e -'iuria: de&inita ca 'reAenta de 'uroi in urina. Rolul infirmierului7ei8 in ingri9irea 0olna!ilor cu 0oli ale aparatului reno& urinar4 -ali%enteaAa si *idrateaAa bolna7ul con&or% indicatiilor %edicului -'re7in escarele la bolna7ii dialiAati care 'etrec %a6oritatea ti%'ului in 'at -'oAitia bolna7ilor dialiAati este cea de decubit dorsal sau 'oAitia Trendele%bur-sc*i%ba len6eria de 'at si de cor' a bolna7ului ori de cate ori este ne7oie -asi-ura 'aturiD'erne calde, sticle u%'lute cu a'a calda la cei cu colica renala &iind stiut ca la a'licarea de caldura local cedeaAa durerea. A5 IN>RIBIREA PA2IENTILOR 2U NEEOI SPE2IALE A5' Ingri9irea gra!idelor4 --ra7idele 7or &i aseAate in saloane bine incalAite, lu%inoase, cli%at linistit si &erit de e%otii
-len6eria de 'at si de cor' se sc*i%ba des iar in7elitoarea 'atului trebuie sa &ie usoara dar calduroasa -toaleta or-anelor -enitale se &ace nu%ai du'a ce a &ost consultata de catre %edic si s-au recoltat secretii 'entru e"a%enul de laborator s'alarea se &ace cu 'acienta in 'oAitie -inecolo-ica, de sus in 6os =dins're 7ul7a s're anus> cu un ta%'on de 7ata 'rins intr-o 'ensa si in%uiat in solutii deAin&ectante caldute -'reo'erator daca este necesar se inde'arteaAa 'arul 'ubian cu a6utorul unei la%e de unica &olosinta -baia la 'at se &ace 'e eta'e deA7elind su'ra&etele necesare si reaco'erindu-le i%ediat du'a ter%inare -cand se aseaAa len6eria de 'at trebuie a7ut -ri6a sa e"iste intotdeauna %usa%aua si aleAa care se sc*i%ba ori de cate ori este ne7oie -ali%entatia si *idratarea se &ace la indicatia %edicului -cand este in tra7aliu trebuie 'er%anent insotita si su'ra7e-*eata. A5# Ingri9irea nou&na"cutului @ou nascutul sau co'ilul in 'ri%a luna de 7iata 'reAinta anu%ite 'articularitati de care trebuie tinut cont. ;n-ri6irile ince' inca din sala de nastere si se deruleaAa intr-o anu%ita succesiune: -sala de nasteri trebuie sa inde'lineasca conditii ase'tice, cu te%'eratura intre 24-2C P C -nou nascutul este 'ri%it in cearcea&uri sau ca%'uri sterile -as'irarea secretiilor naso&arin-iene i%ediat du'a e"'ulAie 'entru usurarea res'iratiei se &ace cu o sonda @elaton ada'tata la o serin-a sau 'ara de cauciuc, in %odul cel %ai bland 'osibil 'entru a e7ita leAarea %ucoaselor -li-aturarea cordonului o%bilical la 3 c% de insertia sa o%bilicala, du'a incetarea 'ulsatiilor, bontul se atin-e cu betadina si se 'anseaAa cu co%'rese sterile -ster-erea cu un ca%' steril a nou-nascutului -s'alarea nu este indicata i%ediat du'a nastere 'entru a nu inde'arta 7erni" caseosa cu e"ce'tia co'iilor a caror te-u%ente sunt 'atate cu san-e sau %econiu -ulterior nou-nascutul este cantarit, %asurat -se i%braca in len6erie sterila -co'ilul este dus la sectia de nou-nascuti unde este e"a%inat de %edicul neonatolo-se reco%anda siste%ul 0roo%in--in4 in %aternitate =%a%a trebuie sa stea in aceasi inca'ere cu co'ilul> 'entru a realiAa le-atura a&ecti7a si 'entru insusirea unor de'rinderi corecte de in-ri6ire si ali%entatie
-'ri%a baie -enerala se &ace du'a cicatriAarea 'la-ii o%bilicale, iar 'ana atunci se &ace toaleta 'artiala -incura6ati %a%a sa ali%enteAe co'ilul la san. A5( Ingri9irea pacientilor 0atraniGin"titutionali ati Batranetea este 7arsta la care se 'une cel %ai adesea 'roble%a in-ri6irilor %edicale. Bneori, batranetea nu este o boala in sine. @e7oia de a asi-ura in-ri6iri de%ne 'entru aceasta cate-orie este absolut e7identa si de7ine si %ai 're-nanta la batranii institutionaliAati. $ste &oarte i%'ortant ca in&ir%iera sa co%unice si sa socialiAeAe cu bolna7ul. .ceasta socialiAare 7a &ace %ult %ai usor 'rocesul de in-ri6ire, 7a stabili o le-atura i%'ortanta intre cele doua 'ersoane si 7a aduce nenu%arate bene&icii 'acientului. :o%entele de socialiAare aduc bucurie bolna7ului si il &ac 'e acesta sa se si%ta bine, starea 'si*ica a batranului &iind &oarte i%'ortanta. ;-iena cor'orala a 7arstnicilor: -trebuie su'ra7e-*eata c*iar daca ei se 'ot in-ri6i si sin-uri -baia 'artialaDtotala trebuie &acuta cu %are atentie a7and -ri6a sa nu se leAeAe te-u%entele ='ielea de7ine %ult %ai &ra-ila la 7arste inaintate> -%asa6ul Aonelor 'redis'use la escare trebuie &acut cu cre%e continand lanolina si nu &rictionate cu alcool, care usuca 'ielea -sc*i%barea len6eriei de 'at se &ace ori de cate ori este ne7oie -bolna7ul se aseaAa in 'oAitia 're&erata sau cea indicata de catre %edic, cei care nu se 'ot ridica trebuie sc*i%bati cat %ai &rec7ent in alta 'oAitie. .li%entatia si *idratarea bolna7ului trebuie su'ra7e-*eata, 'entru ca acesta sa %estece bine bolul ali%entar si sa nu uite sa bea lic*ide. Su'ra7e-*erea tranAitului si a diureAei: se tine o e7identa a eli%inarilor de urina si &ecale. Saloanele trebuie sa &ie bine illu%inate, se reco%anda e7itarea su'ra&etelor care 'redis'un la accidente si a %obilierului cu %uc*ii ascutite. A5< Ingri9irea 0olna!ilor comato"iGincon"tienti .cesti bolna7i nu se 'ot in-ri6i sin-uri si nu isi 'ot inde'lini o %are 'arte din ne7oile &unda%entale, de aceea in&ir%iera are un rol &oarte i%'ortant si deosebit de solicitant. ;n-ri6irile acordate de catre in&ir%iera constau in: -asi-urarea unui cli%at cores'unAator =te%'eratura intre 18-21 P C, aerisirea salonului, as'irarea u%eda>
-'oAitionarea bolna7ului in decubit dorsal cu ca'ul usor inaltat 'e o 'erna si rotat intr-o 'arte 'entru a 're7eni caderea li%bii in 'osterior -asi-urarea urinarului sau 'lostii la 'acientii ce nu sunt sondati 7eAical -asi-urarea toaletei 'e re-iuni Ailnic 'recu% si toaleta bucala si a 'arului -%ane7rele de 're7enire a escarelor -la 'acientii ce au re&le" de de-lutitie ali%entatia se &ace cu lin-urita si se asi-ura ca 'acientul %esteca bine bolul ali%entar. A5= Ingri9irea 0olna!ilor oncologici "au in "tari terminale ;n-ri6irile 'aliati7e con&or% de&initiei 8:S re'reAinta in-ri6irea totala si acti7a a 'acientilor a caror boala nu %ai ras'unde la trata%entul curati7. 9e'reAinta una din sarcinile cele %ai -rele ale ec*i'ei %edicale. Sco'ul in-ri6irilor 'aliati7e este asi-urarea calitatii 7ietii 'acientului. ;n-ri6irea ter%inala este 'arte a in-ri6irii 'aliati7e si se re&era la in-ri6irea 'acientilor a caror %oarte este i%inenta si 'oate inter7eni in decurs de ore sau Aile. ;n %are sunt aceleasi in-ri6iri ca la 'acientii co%atosiDinconstienti iar co%'orta%entul in&ir%ierei &ata de acestia trebuie sa &ie intele-ator deoarece acesti bolna7i trec 'rin stari di&erite e"tre% de ra'id =de la socul a&larii dia-nosticului, a-itatie, an"ietate, &rica 'ana la de'resie 'ro&unda>. A5? Ingri9irea 0olna!ilor din "ectiile de p"i;iatrie ?acientii cu boli 'si*ice necesita in-ri6iri a'arte deoarece ei 'ot de7eni un 'ericol atat 'entru ei cat si 'entru antura6, %o%ent in care trebuiesc luate o serie de %asuri de ur-enta. 9olul in&ir%ierei in in-ri6irea bolna7ilor de 'e sectiile de 'si*iatrie consta in: -se asi-ura conditii s'eciale de s'italiAare: saloane bine aerisite, linistite, cu &erestrele 're7aAute cu -ratii iar 'riAele sa &ie bine iAolate -se inde'arteaAa din 6urul bolna7ului obiectele care 'ot &i &olosite de acesta 'entru lo7ire -se asi-ura i-iena -enerala si cor'orala =in&ir%iera are %isiunea delicata de a controla in %od discret, de a indru%a si la ne7oie de a e&ectua atunci cand este caAul toaleta bolna7ului> -in caAul 'acientilor a-itati 'si*ic initial se 7a incerca linistirea bolna7ului 'rin 7orba blanda, cal%a, incercand sa il retina la 'at, ulerior se anunta asistenta &ara insa a lasa sin-ur bolna7ul
-i%obliAarea bolna7ului a-itat este o %asura e"tre%a si se e"ecuta de catre cel 'utin o in&ir%era si doua a6utoare. Ti'urile de i%obliAari sunt: i%obiliAarea cu ca%asa de 'rotectie, i%obiliAarea cu cearcea&, i%obiliAarea cu benAi =c*in-i>, i%obiliAarea 'rin &orta &iAica =la ni7elul inc*eieturilor: u%eri, articulatia cotului, -enunc*i>. A5% Ingri9irea pacientilor "upu"i unor operatii c;irurgicale #reoperator: -su'ra7e-*era indea'roa'e a 'acientului -se asi-ura un cli%at linistit -in seara dinaintea inter7entiei c*irur-icale se 'ractica clis%a e7acuatoare in 7ederea -olirii intestinului -ros -se are -ri6a ca in seara dinaintea inter7entiei c*irur-icale, 'acientul sa nu %ai in-ere ali%ente,bauturi. #ostoperator: -%obiliAarea 'acientului se &ace nu%ai la indicatia %edicului -sc*i%barea len6eriei de 'at se &ace cu -ri6a ca sa nu se de'laseAe sonda urinara, tuburile de dren sau 'ansa%entele -cand se &ace 'atul nu trebuie uitata %usa%aua sau aleAa 'entru a nu se 'ata len6eria de 'at -'un-ile colectoare de urina se sc*i%ba nu%ai du'a ce asistenta a notat in &oaia de obser7atie as'ectul si cantitatea de urina e%isa -i-iena 7a &i ri-uros %entinuta 'rin toaleta 'e re-iuni a7and -ri6a sa nu se ude 'ansa%entele sau sa se s%ul-a tuburile de dren -se e&ectueaAa %anerele 'entru 're7enirea escarelor -ali%entatia se &ace la indicatia %edicului in &unctie de 'atolo-ie. '$5 MASURI DE PRIM ABUTOR ?ri%ul a6utor re'reAinta luarea i%ediata a acelor %asuri care sa duca la sal7area 7ietii si 're7enirea co%'licatiilor la ni7elul di&eritelor 'arti ale cor'ului. $ste necesar ca 'ersoana care acorda 'ri%ul a6utor sa res'ecte cate7a re-uli, cu% ar &i: -inde'artarea tuturor &actorilor care a%eninta 7iata bolna7ului =de e"e%'lu in caAul as&i"iilor cu -aAe, 'acientul este scos ra'id din %ediul to"ic, la aer curat>.
-acordarea 'ri%ului a6utor se &ace la locul accidentului sau in i%ediata lui a'ro'iere, de ase%enea se inde'arteaAa toate 'ersoanele de 'risos din 6urul acestuia 'entru a se 'utea acorda a6utorul %edical cat %ai ra'id -du'a aseAarea bolna7ului intr-o 'oAitie co%oda si inde'artarea *ainelor, se trece la e"a%inarea se%nelor 7itale cu% ar &i: 'uls, res'iratie, te%'eratura, stare de constienta -du'a acordarea 'ri%ului a6utor si scoaterea bolna7ului din 'ericol, se asi-ura trans'ortul 'ana la cel %ai a'ro'iat s'ital -in caAul in care e"ista %ai %ulti accidentati, se 7a &ace tria6ul &oarte atent, in &unctie de -ra7itatea a&ectarii. A 6 2 re'reAinta o &or%ula %ne%ote*nica de asociere a 'ri%elor litere ale al&abetului cu ordinea in care trebuie e&ectuate %ane7rele necesare sal7arii unei 7icti%e. $ta'ele de actiune 3n e7aluarea &unctiilor 7itale: A5 AirHaI E $liberarea cailor aeriene. :entinGnd desc*ise si libere caile aeriene se 'er%ite circulatia aerului 3ntre or-anis% si %ediul 3ncon6urator. 65 6reat;ing E 9es'iratia - ?rocesul 'rin care 'atrunde aerul 3n 'la%Gni si se elibereaAa dio"idul de carbon 3n aerul at%os&eric. 25 2irculation E Circulatia - Circulatia sGn-elui 'rin or-anis%. 2aile aeriene 7A8 ale 7icti%ei trebuie curatate si asi-urata desc*iderea lor =sublu"atia %andibulei in caAul in care 'acientul are tris%us E -ura inclestata> 'entru a 'utea e&ectua %ane7rele de reluare a %iscarilor re'iratorii. ?entru curatarea cailor aeriene se &olosesc ur%atoarele %ane7re: -se intinde 7icti%a 'e s'ate 'e un 'lan ri-id ='entru un su-ar sau co'il %ai %ic 'lanul dur 'oate &i 'al%a sal7atorului> -se curata ra'id ca7itatea bucala de %aterialele straine sau secretii cu a6utorul de-etelor -daca nu se e7identiaAa nici o leAiune la ni7elul -atului sau al ce&ei se inclina ca'ul 7icti%ei 'e s'ate 'entru a %entine desc*ise caile aeriene 'rin a%'lasarea unei 'al%e 'e &runtea 7icti%ei si de-etele de la cealalta %ana sub 'artea osoasa a barbiei sale, ast&el li%ba se 7a ridica din &undul -atle6ului. <a su-ar sau la co'ilul &oarte %ic, %ane7ra de inclinare a ca'ului se e&ectueaAa &oarte incet, in asa &el incat 'eretii cailor res'iratorii, e"tre% de subtiri sa nu se cuteAe si ast&el sa nu astu'e caile res'iratorii. Re"ta0ilirea re"piratiei ) 0reat;ing 7684 -se asi-ura ca 7icti%a are ca'ul inclinat 'e s'ate
-cu %ana de 'e &runtea 7icti%ei se stran- narile 7icti%ei bine, &olosind de-etul %are si aratatorul -sal7atorul ins'ira adanc cu -ura desc*isa, a'oi se aseaAa cu -ura desc*isa cu buAele in 6urul buAelor 7icti%ei si e"'ira de doua ori co%'let E in asa &el incat aerul sa intre in 'la%anii 7icti%ei E ti%' de o secunda 'ana la o secunda si 6u%atate 'entru &iecare res'iratie. 5u'a &iecare e"'iratie se ridica -ura si se ins'ira adanc, re'etandu-se 'rocedura. ?entru su-ar si co'il %ic -ura se &i"eaAa in 6urul -urii si nasului 7icti%ei, &olosind %ai 'utin aer. 2irculatia 7284 -in 'ri%ul rand se 7a e7alua situatia asi-urandu-ne daca 7icti%a este constienta, scuturand-o usor si intreband-o daca ne aude, iar daca nu ne aude stri-a% du'a a6utor. ;ntre ti%', 'ri7i%, asculta% si 'i'ai% 'entru a -asi se%nele de res'iratie, obser7and daca toracele 7icti%ei se %isca in sus si in 6os. -7eri&ica% daca e"ista substante sau cor'uri straine in -ura 7icti%ei, iar daca 7icti%a nu res'ira inclina% ca'ul 'e s'ate 'entru desc*iderea cailor aeriene =se re'eta 'rocedura 'entru restabilirea res'iratiei, descrisa %ai sus>. ?entru a 7eri&ica 'reAenta 'ulsului la -atul 7icti%ei =artera carotida> 'li%ba% doua de-ete de-a lun-ul -atului 7icti%ei catre %arul lui .da%. .'oi %uta% de-etele alaturate s're 'artea laterala a -atului 7icti%ei, intre tra*ee si %usculatura laterala a -atului. .'asa% -radat si &er% 'ana ce si%ti% bataile 'ulsului. ?reAenta 'ulsatiilor se%ni&ica acti7itatea cardiaca. 5aca e"ista 'uls dar nu res'ira, e&ectua% %ane7ra de res'iratie -ura la -ura cu &rec7enta de 12 res'iratii 'e %inut E o res'iratie la &iecare 5 secunde. 5aca nu e"ista 'uls, se ince'e %asa6ul cardiac. .seAarea corecta a %ainilor este i%'ortanta 'entru a e7ita &racturarea coastelor sau leAarea or-anelor interne. Te*nica: -ne asi-ura% daca este 'osibil, ca 7icti%a este intinsa 'e un 'lan tare, &ara deni7elari. Ca'ul trebuie sa &ie la acelasi ni7el cu cor'ul sau 'utin %ai 6os, 'entru a 'reinta%'ina scaderea cantitatii de san-e ce a6un-e in creier. 5aca este 'osibil 7o% ridica un 'icior 'entru a a6uta san-ele sa se intoarca la ini%a. -in-enunc*e% la 'ie'tul 7icti%ei, in asa &el incat sa &i% cu u%erii deasu'ra 'ie'tului 7icti%ei. ?li%ba% de-etele catre centrul toracelui 7icti%ei, s're stern, unde coastele se lea-a de acesta in un-*iul &or%at de coaste ='o'ular 0lin-urica4>. Cu 2 de-ete in aceasta adancitura, 'une% 'odul 'al%ei celeilalte %aini la o distanta de doua de-ete lati%e deasu'ra de-etelor de la 'ri%a %ana. <ua% 'ri%a %ana
din ca'ul 'ie'tului si o aseAa% deasu'ra celei de a doua.5e-etele se 'ot i%'leti. @u lasa% de-etele sa se s'ri6ine 'e coaste. .'asa% nu%ai cu 'odul 'al%ei. Cand in-enunc*e%, ne aseAa% in asa &el incat sa &i% cu u%erii deasu'ra 'ie'tului 7icti%ei, ast&el incat in ti%'ul co%'resiunii toata -reutatea noastra sa &ie indre'tata catre sternul 7icti%ei 'rin %i6locirea 'odului 'al%elor. @e tine% bratele intinse, cu coatele &i"ate, &olosindu-ne bratele ca 'e niste 'istoane 'entru a e"ercita 'resiunea. Cu% e&ectua% co%'resiunile: -5u'a ce a% -asit 'oAitia corecta a %ainilor 'entru e&ectuarea resuscitarii cardio'ul%onare, i%'in-e% in 6os sternul de 15 ori =la co'il de 5 ori>. -<a &iecare a'asare i%'in-e% in 6os ra'id si cu &orta 'ana la o adanci%e de 4-5 c% =la co'il 2-4 c%>. <asa% toracele sa se ridice du'a &iecare co%'resie, &ara a ridica %ainile de 'e stern. Se e&ectueaAa 4 cicluri co%'lete de 15 co%'resiuni si 2 res'iratii, =la co'il 10 cicluri co%'lete de 5 co%'resiuni si o res'iratie>. Mane!ra Jeimlic; este o %etoda la care se 'oate a'ela intr-o ur-enta in care 7icti%a se su&oca din 'ricina astu'arii cailor aeriene cu un cor' strain. <o7irea s'atelui =lo7iri cu 'al%a in %od re'etat si cu &orta intre o%o'lati> se &oloseste nu%ai co'ii si adultii la care %ane7ra Hei%lic* nu a &ost e&icienta 'entru dislocarea cor'ului strain as'irat 'e tra*ee. Cu% e&ectua% aceasta %ane7ra: -'entru o 'oAitie corecta 'lasa% de-etul %are s're abdo%enul 7icti%ei, 'utin %ai sus de o%bilic si %ai 6os de coaste si stern. -daca 7icti%a sta in 'icioare sau aseAata 'e scaun, ne 'lasa% in s'atele ei cu bratele in 6urul taliei sale. .'uca% 'u%nul cu cealalta %ana si e&ectua% 4 %iscari de i%'in-ere in sus, ra'id si cu &orta. ?entru co'il E ne 7o% aseAa in s'atele co'ilului, cu bratele in 6urul taliei lui. ?une% 'u%nul ca si la adult, il 'rinde% cu cealalta %ana si e&ectua% 4 %iscari de i%'in-ere in sus, ra'id si cu &orta. S-ar 'utea sa &ie necesara re'etarea %ane7rei de C 'ana la 10 ori. 5aca 'acientul 'oate 7orbi, tusi sau res'ira nu se inter7ine in nici un &el in ti%'ul e&orturilor 'e care le &ace de a arunca a&ara 'rin tuse un obiect as'irat. :etoda Hei%lic* 'e o 7icti%a intinsa 'e 6os: -incaleca% 'acientul si 'une% 'odul 'al%ei 'e abdo%enul ei, 'utin %ai sus de o%bilic si sub coaste. ?une% %ana libera deasu'ra celeilalte, ne &i"a% cu coatele intinse, e&ectua% 4 i%'in-eri in 6os si inainte, ra'id si cu &orta, catre ca'.
''5 NOTIUNI >ENERALE DE 2OMPORTARE SI DE PROTE2TIE IN 2AD DE DEDASTRE Jestionarea e&ectelor %edicale ale unui deAastru este una dintre cele %ai di&icile sarcini care trebuiesc inde'linite de catre 'ersonalul %edical. $ste ne7oie de cunostinte s'eci&ice, de a o&eri asistenta %edicala de inalta calitate intr-un %ediu auster. :ulte di&icultati recurente sau 'roble%e care a&ecteaAa ras'unsul %edical in caA de catastro&e se datoreaAa educatiei insu&iciente si de instruire a 'ersonalului i%'licat, slaba intele-ere a 'lanurilor de deAastru %edical, 'roceduri si 'rotocoale si un ni7el scaAut de cali&icare si e"'erienta. ?rin ur%are, o educatie si o &or%are cores'unAatoare in toate as'ectele le-ate de %edicina de deAastru sunt esentiale 'entru 'lani&icatori, 'ersonalul E c*eie E si a tuturor celor i%'licati in ras'uns la deAastre %edicale si de sanatate. De a"trul E nenorocire %are care se abate asu'ra unei colecti7itati, catastro&a de %ari 'ro'ortii. =sursa 5$Q>. De a"trele "unt: naturale =inundatii, &urtuni, cutre%ure de 'a%ant, eru'tii 7ulcanice, seceta, etc.> si 'ro7ocate de o% =raAboaie, acte de teroris%,deAastre nucleare, incendii, des'aduriri, etc.> ;n cele ce ur%eaAa, 7o% trata cate7a din aceste situatii intalnite %ai &rec7ent in tara noastra: 2utremurul E re'reAinta o ru'tura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita %iscarilor 'lacilor tectonice, care -enereaAa o %iscare 7ibratoare a solului ce 'oate duce la 7icti%e u%ane si distru-eri. =sursa ;JSB> Inundatiile - re'reAinta aco'erirea terenului cu un strat de a'a in sta-nare sau in %iscare, care 'rin %ari%e si durata 'oate 'ro7oca 7icti%e u%ane si distru-eri %ateriale, ce dere-leaAa buna des&asurare a acti7itatii social E econo%ice din Aona a&ectata. =sursa ;JSB>. Tornada E re'reAinta &urtuna 7iolenta =in &or%a de 7arte6> care a&ecteaAa re-iuni intinse 7arte6 de 7ant de7astator cu o arie restransa, adesea insotit de 'loi torentiale =sursa 5$Q>. Incendiul : 1> &oc %are care cu'rinde =si distru-e 'artial sau total> o cladire, o 'adure, etc: 2> &oc %are care se 'ro'a-a cauAand %ari 'ierderi %ateriale. =sursa 5$Q>
Rolul infirmierelor: -sa cunoasca si sa a'lice re-uli de co%'orta%ent 'entru &iecare ti' de deAastru in 'arte -sa cunoasca si sa a'lice re-uli 'ri7ind li%itarea si inlaturarea e&ectelor deAastrelor -sa cunoasca :ana-e%entul Situatiilor de Br-enta si or-aniAarea siste%ului local 'entru situatii de ur-enta -sa cunoasca obli-atiile si dre'turile ce decur- din re-le%entarile do%eniului situatiilor de 'rotectie ci7ila -sa identi&ice ele%entele de baAa 'ri7ind or-aniAarea si des&asurarea ada'ostirii si e7acuarii in di&erite situatii -sa cunoasca si sa &oloseasca %i6loace de 'rotectie indi7iduala si colecti7a -sa cunoasca siste%ul de instiintare, a7ertiAare si alar%are a 'o'ulatiei si sa actioneAe con&or% s'eci&icului acestuia -sa cunoasca %odul de utiliAare al a'elului de ur-enta -sa cunoasca %odul de co%'ortare in caAul desco'eririi %unitiilor nee"'lodate -sa cunoasca si sa acorde 'ri%ul a6utor in di&erite situatii -sa cunoasca necesitatea si sa utiliAeAe %i6loace de i-iena indi7iduale si colecti7e -sa-si deA7olte sta'anirea de sine si s'iritul de solidaritate in situatii de 'rotectie ci7ila -sa %ani&este o atitudine si un co%'orta%ent reAonabil in situatii de ur-enta. Continua% cu cate7a %asuri ce 'ot &i a'licate in di&erite situatii de ur-enta, intalnite in tara noastra, cu% ar &i: In ca ul cutremurelor: -nu &u-iti 'e usa, nu sariti 'e &ereastra, nu aler-ati 'e scari, nu utiliAati li&tul, e7itati a-lo%eratia, i%bulAeala, iar daca este 'osibil desc*ideti usa inca'erii s're e"terior 'entru a 're7eni blocarea acesteia, in 7ederea e7acuarii du'a ter%inarea %iscarii seis%ice -nu aler-ati in strada -nu 'arasiti i%ediat cladirea in care 7-a sur'rins seis%ul. .cordati a6utor celor a&ectati de seis%. Cal%ati 'ersoanele intrate in 'anica sau s'eriate. -a6utati 'e cei raniti sau 'rinsi sub %obilier, obiecte sau ele%ente usoare de constructii, sa se de-a6eAe. @u %iscati ranitii -ra7 E daca nu sunt in 'ericol i%ediat de a &i raniti su'li%entar din alte cauAe E 'ana la acordarea 'ri%ului a6utor %edical cali&icat -in-ri6iti-7a de si-uranta 'acientilor asi-urandu-le i%braca%inte si incalta%inte cores'unAatoare seAonului in care s-a declansat seis%ul, in 7ederea unei e7entuale e7acuari din cladire 'entru o 'erioada anu%e de la cate7a ore la cate7a Aile
-la e7acuare, dati 'rioritate celor raniti, co'iilor, &e%eilor si ascultati reco%andarile celor ce 7a sal7eaAa -nu utiliAati tele&onul decat 'entru a'eluri la sal7are, la 'o%'ieri sau la institutia insarcinata o&icial in 'ri7inta inter7entiei 'ost-deAastru in caAuri 6usti&icate, s're a nu bloca circuitele tele&onice -daca este 'osibil inc*ideti sursele de &oc cat 'uteti de re'ede, iar daca s-a declansat un incendiu cautati sa-l stin-eti 'rin &orte 'ro'rii -7eri&icati starea instalatiilor electrice, -aAe, a'a, canal, 7eri&icati 7iAual starea constructiei in interior. ;n caAul constatarii de a7arii, inc*ideti ali%entarea locala sau -enerala si anuntati unutatea 'entru inter7entie. @u &olositi &oc desc*is. -a6utati ec*i'ele de sal7are &acand e7acuarea ranitilor du'a ce tria6ul a &ost e&ectuat de catre un %edic, cunoscand re-urile tria6ului du'a &elul etic*etarii: eti )eta rosie cores'unde 'rioritatii de e7acuare si e reAer7ata 7icti%elor ce necesita a6utor i%ediat eti )eta #al&ena deter%ina a doua 'rioritate si cores'unde 7icti%elor ce necesita a6utor dar a caror 7iata nu e in 'ericol i%ediat eti )eta %er"e 7a %arca ranitii ce 'reAinta a treia 'rioritate de e7acuare, ale caror leAiuni sunt %inore si nu necesita o in-ri6ire deosebita eti )eta nea#ra este reAer7ata decedatilor sau a celor cu leAiuni &atale si &ara s'eranta -'arasiti cladirea &ara a lua lucruri inutile. ;n caAul incendiilor si into"icatiilor cu %ono"id de carbon %asurile de ur-enta 7or &i ur%atoarele: -scoaterea 7icti%elor din %ediul 'ericulos iar daca 7icti%a este cu'rinsa de &lacari, acestea se 7or stin-e &olosind 'aturi, cearcea&uri, *aine. ;n li'sa acestor %i6loace, &lacarile 'ot &i stinse 'rin rosto-olirea 7icti%ei 'e 'a%ant, turnare de a'a, aco'erire cu Aa'ada. -la ne7oie, se e"ecuta resuscitarea cailor res'iratorii, iar daca e"ista conditii se 7a ad%inistra o"i-en. -trans'ortul 7icti%ei se 7a &ace ur-ent, in %a"i% 3 ore de la a&ectarea 7icti%ei. NU AEEM EOIE URMATOARELE: -sa inde'arta% *ainele sau cor'ii straini de 'e 7icti%a =sunt %ane7re soco-ene si care e"'un la in&ectare> -nu a'lica% ni%ic 'e 'ortiunile arse =un-uente, sare, ulei, albus de ou, etc.> ci le 7o% aco'eri cu 'ansa%ente ase'tice %ari sau cu 'rosoa'e, cearcea&uri, realiAandu-se ast&el iAolarea ter%ica si 'rotectia antiin&ectioasa.
Setea se 7a co%bate 'rin u%eAirea buAelor cu a'a. Se 'er%ite in-erarea de cantitati %ici de lic*ide. ;n &ata unei 7icti%ei cu arsuri, trebuie actionat ca si in &ata unui 'olitrau%atiAat, deoarece de %ulte ori aceasta 'oate 'reAenta leAiuni or-anice %ult %ai -ra7e decat leAiunea de la su'ra&ata 'ielii. 5e e"e%'lu in caAul unui incendiu 7icti%ele 'ot 'reAenta 'e lan-a arsuri cutanate si into"icatii cu C8 sau leAiuni deter%inate de in*alarea &u%ului. 5e aceea, 'ri%ul -est 7a &i e7aluarea &unctiilor 7itale =.BC> si daca e ne7oie resuscitarea cardio-res'iratorie si abia a'oi se 7or e7alua arsurile. ;n caA de arsuri se 7a 'roceda la deAbracarea 7icti%ei cu %are atentie. Se 7a ad%inistra o"i-en 'e %asca. ;nto"icatia cu &u%, se 'roduce de obicei in ti%'ul incendiilor, &u%ul &iind noci7 atat 'rin %ono"idul de carbon 'e care-l contine cat si 'rin e&ectul iritant la ni7elul cailor res'iratorii su'erioare. :ani&estari clinice: ce&alee, a-itatie, tulburari de constienta 'ana la co%a, de'oAite de &unin-ine la ni7elul ori&iciilor naAale, a -urii si a &arin-elui, tuse, dis'nee, 7oce ra-usita, se%ne ale into"icatiei cu C8.
Titlul programului4 Programul Operational Sectorial De !oltarea Re"ur"elor Umane #$$% &#$'( /In!e"te"te in oameni-. Titlul proiectului4 .FORMED ) Formare pentru "er!icii medicale im0unatatite. Editorul materialului4 Patronatul National Roman Data pu0licarii4 Aprilie #$'' .Coninutul acestui material nu reprezint /n mod obli&atoriu poziia oficial a 0niunii Europene sau a 1uvernului Rom2niei3

Suport Curs Infirmier

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Infirmier

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial De !oltarea Re"ur"elor Umane #$$%&#$'( )*In!

/FORMED & Formare pentru "er!icii medicale ,m0un1t1ite.

SUPORT 2URS PERFE23IONARE /INFIRMIER.

SUPORT 2URS /INFIRMIER.

#.3.3. Sc*i%barea len6eriei de cor' la 'acientul i%obliAat

S-ar putea să vă placă și