s!"# ct l s!$t o"l#%ato&##' T#()!l * l!c&! st * *o!a o& ' S aco&*a 100 )!$ct ) & +ol,a& -10 )!$ct ) & *acta& a l!c&a&## s# 10 )!$ct *#$ o.#c#!' S */ t 0t!l1 A fost ce-a fost: dac n-ar fi fost nici nu s-ar povesti. A fost odat un mprat, - un mprat mare si puternic; mprtia lui era att de mare, nct nici nu se stia unde se ncepe si unde se sfrseste. (...) Despre mpratul acesta a fost mers vorba ct e lumea si tara, cum c cu ochiul cel de-a dreapta tot rde, iar cu cel de-a stn a tot lcrmea! nencetat. (...) "rescur feciorii mpratului. "e feciori# "e feciori# $rei feciori n tar ca trei luceferi pe cer# %lorea, cel mai btrn era de un stn&en de nalt, cu niste umeri nct nu l-ai putea msura cu patru plmi crucis. "u totul alta era "ostan: mic la statur, ndesat la fptur, cu bratul de brbat, cu pumnul ndesat. Al treilea si cel mai tnr fecior al mpratului e 'etru: nalt, dar subtire, mai mult fat dect fecior. (...) - (i %loreo, tu esti acum mare; du-te si ntreab pe taica, pentru ce-i pln e lui un ochi, iar altul rde pururea. Asa !ise 'etru ctre frate-su %lorea ntr-o bun dimineat. Dar %lorea nu s-a dus: el stia nc de mic c mpratul se supr, dac-l ntreab cineva de ast treab. $ot asa o pti 'etru si cu frate-su "ostan. - )u cutea! niciunul; las c-oi cute!a eu, !ise la urm 'etru. *orba fu !is; lucrul fu ata. 'etru merse ca s ntrebe...+ (Ioan Slavici, ,na ,orilor)
I' Po&$#$* * la t 0t!l c#tat- & al#+ a+/ o co()!$ & * (a0#( 20 * &2$*!&#- 3$ ca& s/ co$t#$!# a, $t!&#l l!# P t&!- 3$ 3$c &ca& a sa * a a.la a* ,/&!l * s)& c#!*/t $#a l %at/ * oc4## 3()/&at!l!# 520 )!$ct 61 n compunerea ta va trebui: a) s atribui un titlu adecvat compunerii; b) s olosesti naratiunea, descrierea si dialo!ul; c) s introduci cel putin dou persona"e si s le nominali#e#i; d) s ai un continut adecvat tipului de te$t si cerintei ormulate; e) s te %nscrii %n limita de spatiu cerut& II' A,a$* ca s)#$ .&a%( $t!l c#tat- &as)!$* !&(atoa& lo& c &#$t 530 )!$ct 61 '& Preci#ea# numrul de sunete si de litere din cuvintele: ochiul, acesta, feciori, pln e. nencetat, trei& ,&-eali#ati un epitet, o personi icare si o comparatie cu a"utorul cuvantului soare& .& Transcrie un cuvant derivat din te$t si preci#ea#a partile lui componente& indicativ, timpul mai mult ca per ect pe lan!a un subiect multiplu& 8) 8) 9) :) 3) (&& I#olati di ton!ii, tri ton!ii sau )iaturile din urmtoarele cuvinte, preci#*ndu+le: dimineat, stia, 4) 4) 4) 4) 4)
/& 0onstruieste o propo#itie in care predicatul sa ie e$primat prin verbul a se duce la modul
III& C! toat ca st# la #$c )!t * *&!( #$ * +l %a& a ta#$ lo& l#t &at!&##- a# * st!l c!$ost#$t #$cat t )ot# $!(# !$ (#c sc&##to&' 5:0 )!$ct 6 C!( #a&$a st ) )!$ct!l * a "at la !sa- la"o& a+a o co()!$ & * a)&o0#(at#, *o!a )a%#$# c! t#tl!l Aripi de zapada - 3$ ca& s/ * sc&## o +# * #a&$/- a;a c!( <#-o #(a%#$ +# t!' =$ & *acta& a co()!$ &## , # a, a 3$ , * & 1 + %nln1uirea lo!ic a ideilor + olosirea adecvat a unor i!uri de stil studiate + olosirea %n compunere a cel putin dou moduri de e$punere + povestirea a cel pu1in dou %nt*mplri semni icative pentru compunerea ta 10 ) 10 ) 10 ) 20 )