PIRAMIDA LUI KHEOPS

Neatinsa si maiestuoasa, piramida lui Kheops se inalta pe platoul stancos de la Giseh, in apropiere de Cairo. Cel mai mare edificiu al Antichitatii, este una din cele sapte minuni ale lumii. Dintotdeauna, aceasta piramida a dat nastere la o multime de speculatii. Este oare un monument-mormant inchinat Zeului-Rege? ri ser!ea unor scopuri stiintifice, era un centru de o"ser!atii astronomice, un ceas solar ce ser!ea drept calendar, un punct de reper pentru masuratorile topografice? #n !remea inaltarii sale, adica acum $%%% de ani, egiptenii stiau sa calcule&e cu e'actitate forma pamantului. Ei au integrat aceasta cunoastere in edificiu. Enormele "locuri de roca au fost asam"late cu o preci&ie incredi"ila, ceea ce, pe plan astronomic, este de o e'trema importanta( mar)a de eroare nu este decat de cati!a milimetri* E greu de cre&ut ca toate acestea nu au fost pre!a&ute decat pentru a lasa sa treaca o singura data un cortegiu funerar.
A doua minune a lumii antice a!ea cu aproape doua sute de ani mai putin decat piramida lui Kheops. Contemporanii lui Antipater au putut sa o !i&ite&e la +a"ilon, care era, fara indoiala prima metropola a omenirii,
1

GRADINILE SUSPENDATE ALE SEMIRAMIDEI

insa aflat de)a in ruina in cea mai mare parte inca din secolele al ###-lea sau al #,-lea i.-r. .ersii si macedoneenii distrusesera cetatea /ru0, din secolul al ,##-lea i.-r. 1urnul +a"el din ,echiul 1estament fusese transformat in cenusa cu mult timp inainte de Antipater. E'istau totusi cele"rele 2Gradini 3uspendate ale 3emiramidei4, a doua minune a lumii antice. Era !or"a de sapte terase construite din dale de piatra masurand fiecare 5,$5 metri lungime si 6,75 metri latime. Aceste dale erau ase&ate precum grin&ile pe ta!anul unei pi!nite. 8iecare terasa se afla cu aproape 5 metri deasupra celei de su" ea, ceea ce dadea impresia unei scari gigantice. Direct peste aceste dale se gasea un strat de trestii lipite care asigura etanseitatea( deasupra se adaugau doua randuri de tigle arse, lipite cu ipsos. .entru ca etanseitatea sa fie perfecta, s-a turnat un strat de plum" topit. Deasupra tuturor acestora era un strat de pamant ara"il, gros de 7 metri, in care puteau prinde radacini chiar ar"ori de mari dimensiuni. Gradinile palatului nu erau atunci ce!a e'traordinar in sine. Dar gradinile suspendate din +a"ilon erau totusi unice pe plan arhitectonic. 3i nu era cel mai mic dintre meritele sale faptul ca a!ea un sistem ingenios de irigatii, compus din fantani adanci, canale, mici lacuri si )ocuri de apa, care alimentau terasele, aducand racoarea atat de pretioasa in climatul desertic, fier"inte si uscat, al regiunii. ,ara, scla!ii pompau apa fara intrerupere. Efectul de suspendare a gradinilor era datorat unei esalonari a"ile de 9 eta)e. Ele formau un ansam"lu omogen, fiind legate intre ele prin impletituri ornamentale de plante urcatoare . Gradinile din !echiul +a"ilon cuprindeau si unele minuni "otanice. Nu era !or"a de o simpla gradina de palat, ci de prima colectie de plante din lume. Creatorul sau, regele Na"ucodonosor, isi insarcinase soldatii sa scoata cu gri)a, in cursul campaniilor intreprinse, toate plantele necunoscute pe care le gaseau in strainatate si sa i le trimita in cel mai scurt timp. Cara!anele si na!ele +a"ilonului aduceau mereu plante noi. Nu lipsesc descrierile acestor gradini suspendate. 3e po!esteste ca monarhul oferise aceste prime gradini "otanice sotiei sale, o printesa persana, pentru ca, in mediul monoton al :esopotamiei, sa se poata distra in timpul indelungatelor a"sente ale sotului sau. Numele
2

reginei este necunoscut. Nu !om sti pro"a"il niciodata de ce li s-a dat numele de 2gradinile suspendate ale 3emiramidei4. 3emiramida, regina Asiriei, este "ine cunoscuta de catre istorici, insa ea a trait cu mult timp inainte si ar putea mai degra"a sa fi a!ut ideea reali&arii unei astfel de gradini. ;ocali&area e'acta a acestor gradini este si ea in!aluita in mister. Dupa 6< ani de cercetari, arheologul german Ro"ert Kolde=e> a descoperit, in 6<?<, !estigiile stra!echiului +a"ilon, ale turnului +a"el si ceea ce el credea ca au fost &idurile de sustinere ale gradinilor suspendate. 1otul pare sa do!edeasca autenticitatea acestei descoperiri, insa unii arheologi cred ca "oltile descoperite de Kolde=e>, ingropate su" un strat de pietris de un metru, nu indica in mod o"ligatoriu locul !echilor gradini.

STATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIA

A treia minune a lumii antice era singura care nu putea fi !a&uta la lumina &ilei. Era o statuie a primului dintre &ei, Zeus, inalta de 6@ metri, aflata in limpia, in principalul sanctuar consacrat acestui &eu. ,echii &ei ai grecilor a!eau un comportament foarte uman si impartaseau sla"iciunile caracterului omenesc. Disgratia, intrigile si tradarile erau la ordinea &ilei. Chronos, parintele &eilor, isi inghiteau copiii chiar de la nastere, fiindca un oracol ii pre&isese ca !a fi detronat intr-o &i de unul dintre ei. Rhea, sotia lui Chronos si mama copiilor, era foarte indurerata, dar in cele din urma a reusit sa-l pacaleasca pe sot. #n locul noului nascut, Zeus, ea a im"racat in scutece o piatra, pe care Chronos a inghtito in mania sa oar"a. Zeus a crescut mare, fiind ascuns de mama sa , iar mai tar&iu l-a facut pe tatal sau sa "ea un preparat care producea !oma si care l-a o"ligat sa-i scoata
3

intacti pe primii cinci copii. Chronos nu i-a iertat fiului sau aceasta manisfestare de dragoste frateasca si, in lupta care a urmat, fiind mai puternic, fiul a in!ins. Zeus si-a i&gonit tatal in 1artar, #nfernul !echilor greci si de atunci si-a atri"uit primul loc in ierarhia &eilor, asa cum pre&isese oracolul. Acest e!eniment di!in a a!ut urmari asupra lumii oamenilor. Zeus a !rut sa-i fie sar"atorita !ictoria si !echii greci, la fiecare patru ani, ii cele"rau amintirea prin tinerea competitiilor sporti!e de la limpia, cunoscut su" numele de 2Aocurile limpice4, tinute pentru prima data in anul 99B i.-r. Grecii au luat e!enimentul foarte in serios, astfel incat acest an era considerat inceputul unei noi ere. #nter!alul de patru ani dintre doua )ocuri olimpice se numea 2olimpiada4 si primea numele in!ingatorului de la ultimele )ocuri. 3ar"atoare regionala la origine, )ocurile s-au transformat in cursul deceniilor si secolelor, impunandu-se in calitate de competitii panelenice. limpia a de!enit un important centru arhitectural, a carui incoronare tre"uia sa fie templul lui Zeus. Cheltuielile pentru constructia acestuia au fost asigurate printr-o colecta de mare amploare, desfasurata in toata Grecia, in anul $9% i.-r. .este 6$ ani a a!ut loc inaugurarea impresionantului edificiu. Cu o lungime de B$ de metri si o latime de @9 de metri, era cel mai mare templul din intreaga lume elena. #n sanctuarul sau, Cella, trona statuia lui Zeus, reali&ata de cele"rul sculptor .hidias, ase&ata la inaltime pe un somptuos fotoliu de fildes. #nteriorul statuii era o structura de re&istenta armata cu fier, lemn si ipsos. #nsa e'teriorul uimea prin deose"ita "ogatie a materialuluiC fata, "ratele, mainile si picioarele, adica toate partile descoperite ale corpului, erau din fildes sculptat. .arul, podoa"ele si sandalele erau din aur, a!and o greutate totala de @%% de 0ilograme. chii erau doua pietre pretioase, mari cat pumnul. .icioarele lui Zeus se spri)ineau pe un ta"uret sustinut de doi lei. Zeus tinea in mana stanga un sceptru, in !arful caruia era un !ultur, pasarea sa purtatoare de mesa)e. .e mana lui dreapta se afla Ni0e, &eita inaripata a !ictoriei, preluata ca o amintire de catre ingerii crestini. Ea a!ea dimensiunile unui om "ine facut. Asa cum el il detronase pe tatal sau Chronos, Zeus a tre"uit, dupa aproape 66%% de ani de )ocuri olimpice, sa
4

cede&e locul Dumne&eului crestin. #n anul 7?7 d.-r., imparatul "i&antin 1heodosius # a inter&is cultul pagan din limpia. 1emplul lui Zeus fusese de)a serios afectat, in secolul al ##-lea d.-r., de un cutremur de pamant. 3oarta statuii cunoscute in toata lumea nu este sigura. E'ista &!onuri care sustin ca niste talhari o daramasera de)a pe la anul 75% d.-r. Alte surse afirma ca a fost transportata la Constantinopol, unde a fost distrusa intr-un incendiu.

TEMPLUL ZEITEI ARTEMIS DIN EFES

,echiul templu al Dianei din Efes, in Asia :ica, in fata insulei 3amos, considerat a patra minune a lumii antice, a ca&ut si el prada flacarilor. ;ocuitorii din #onia, !eniti din &ona continentala a Greciei, fondasera acest templu catre sfarsitul primului mileniu inainte de -ristos. 3e gasea cand!a in apropierea unui ar"ore pe care tri"urile indigene il !enerau. Acolo se afla sanctuarul unei &eite a fecunditatii, pe care si-o repre&entau ca pe o femeie cu mai multi sani. :itologia greaca, deschisa intotdeauna la nou, a preluat-o cu entu&iasm. Dorienii au marit stra!echiul templu, au asimilat-o mai tar&iu pe &eita-mama Dianei, seducatoarea si feciorelnica &eita a lunii, neo"osita !anatoare, protectoare a animalelor, a femeilor si a oraselor. Era, de asemenea, recunoscuta ca fiica a lui Zeus si sora geamana a lui Apollo. .e la anul B%% i.-r., ionienii au !rut sa-i dedice &eitei un nou templu, in apropiere de Efes, insa au renuntat din lipsa "anilor necesari constructiei. #n 5B% i.-r., Cresus, regele ;idiei, a atacat orasul Efes, l-a ocupat si a reusit sa-si implineasca !isul de a finanta construirea templului Dianei. Costul tre"uie sa fi fost foarte mare, deoarece fundatiile sirului de coloane erau neo"isnuite, constituind o grea incercare. Cum acea regiune era e'pusa unor frec!ente cutremure de pamant, templul a fost construit deasupra unei mlastini, in ipote&a )ustificata ca su"solul moale ar a"sor"i !i"ratiile. .e fundul unei gropi adanci s-au
5

fi'at, unul langa altul, trunchiuri de ste)ar, arsi la suprafata, fiind astfel tratati impotri!a putre&irii. Apoi s-au adus "locuri mari de piatra, care au constituit temeliile templului, lung de 6%5 m si lat de 56 m. Acoperisul sau de forma triunghiulara, sustinut de 6@9 de coloane din marmura al"a, se inalta la 6< metri, ceea ce corespunde unei cladiri cu sase eta)e, dupa normele actuale. .lafoanele si structura de sustinere erau din lemn de cedru mirositor, usile "atante ale sanctuarului erau din lemn de chiparos, partial aurite si acoperite cu picturi in mai multe culori. Diana insasi era repre&entata de o statuie sculptata dintrun "utuc de !ita de !ie, inalta de @ metri, impodo"ita cu aur si argint. Gratie "anilor acestui rege deose"it de "ogat, al carui nume sim"oli&ea&a si asta&i destinul militarilor, a luat nastere o "i)uterie arhitectonica, ce s-a "ucurat in toata lumea antica de o mare faima. #nsa -erostrate, impins de ne"unia onorurilor, a hotarat sa de!ina cele"ru. Cum nu ar fi reusit prin calitatile sale fi&ice sau intelectuale, el a dat foc, in anul 75B i.-r., sanctuarului 2cel mai frumos, cel mai mare, cel mai elegant de pe pamant4, cum il aprecia istoricul grec Ampelios, gandindu-se, fara a gresi prea mult, ca acest act !a face ca numele sau sa fie pe "u&ele tuturor si sa de!ina nemuritor. 8ireste ca incendiatorul a fost condamnat, dar acea condamnare ser!ea scopului sau. Ceea ce nu pre!a&use el, )udecatorii au decis sa nu dea pu"licitatii numele sau pentru a-i refu&a popularitatea atat de mult dorita. Actul criminal al lui -erostrate a dus la distrugerea completa a templului. ;emnul a are, coloanele au plesnit datorita flacarilor. Numai statui Dianei a ramas practic intacta. Grecii superstitiosi au !a&ut in acest lucru un miracol si au hotarat sa reconstruiasca imediat templul. #ntreaga natiune a participat la acest effort. 3u" conducerea arhitectului Cheirocrates, a !a&ut lumina &ilei un nou templu al &eitei Artemis, si mai mare decat cel !echi, cu dimensiunile la sol de 6@5 de metri lungime si B5 de metri latime. Dincolo de aceasta diferenta de marime, templul semana perfect cu cel anterior. 1otusi, pentru a pre!eni pericolul focului, plafonul si structura de sustinere a acoperisului nu au mai fost facute din lemn, ci din piatra. Acest nou edificiu a fost apreciat de Antipater drept una din
6

minunile lumii si tre"uia sa supra!ietuiasca timp de secole. Asta&i, un ia& mlastinos acopera locul in care se inalta cand!a cele"rul templu.

MAUSOLEUL DIN HALICARNAS

;a mai putin de 66% 0ilometri spre sud de Efes, pe oasta sud-!estica a Asiei :ici, se inalta a cincea minune a lumii antice. Regiunea, importanta din punct de !edere strategic pentru na!igatia din :editerana orientala, era adesea teatrul unor conflicte militare. #n anul 55B i.-r., regele .ersiei C>rus ## a cucerit aceasta &ona, care ii oferea acces la mare. #mperiul sau se intindea la est pana la flu!iul #ndus, la nord pana la tarmurile :arii Negre si la sud pana la ceanul #ndian. #mperiul nu putea sa ai"a un gu!ern centrali&at din cau&a situatiei mi)loacelor de transport si de comunicare din acea !reme. Regii persi puneau deci in locul lor gu!ernatoriC faimosii satrapi. #ncepand din anul 799 i.-r., satrapul :ausol gu!erna Caria, regiunea de coasta din sud!estul Asiei :ici. 1atal sau, -e0atominos, contri"uise la inflorirea economica a portului -alicarnas. :ausol a continuat e'tinderea acestei capitale de pro!incie. De asemenea, s-a ingri)it sa lase mostenire orasului un monument mepieritor in amintirea tatalui sau si a sa, pe locurile unde au fost gu!ernatori. .rieten al culturii elene, el i-a chemat pe arhitectii greci greci 3at>ros si .h>theos. .oate fiindca nu au !rut sa ridice monumentul funerar dupa cutumele arhitectonice ale templelor din tara, acestia au castigat concursul de proiecte arhitectonice organi&at de :ausol. Ei s-au deose"it de ceilalti concurenti prin planul lor pe cat de neo"isnuit pe atat de impunatorC nu au conceput un monument scund, traditional in Grecia, ci o constructie foarte inalta. :ausol nu a putut sa "eneficie&e de 2:ausoleul4 sau. El a murit in anul 757 i.-r. ,adu!a sa, Artemi&a, care ii era si sora, a continuat lucrarile incepute, nu fara gandul ascuns de a ridica un monument pentru ea insasi in acest fel. Deoarece c!adriga ce tre"uia sa incorone&e
7

monumentul nu era condusa de un singur conducator de car, ci de un cuplu princiar. #nsa aceasta doamna foarte emancipata pentru epoca ei nu a trait destul de mult pentru a-si !edea opera terminata. A murit la doi ani dupa sotul si fratele ei. .latiti "ine de la inceput, arhitectii au continuat constructia pana la sfarsit, reali&and mai ales un monument pentru propria lor glorie, care a fost mai tar&iu cele"rat ca una din minunile lumii antice. .e un soclu inalt, de cinci trepte, cu dimensiunile de 7? de metri lungime si 77 latime, se gasea un suport lung de 77 de metri, lat de @9 si inalt de @@ de metri. .e acesta se inalta templul funerar propriu-&is, sustinut de 7? de coloane, a!and 7? de metri fiecare, singura parte ce amintea arhitectura greaca traditionala. #mediat deasupra acoperisului se mai inalta o piramida cu @$ de trepte, pe al carei !arf trunchiat era ase&ata c!adriga. Cu o inaltime totala de $? de metri, mausoleul ar fi putut ri!ali&a in &ilele noastre cu o cladire cu 6B eta)e. :ana omului nu a distrus cel mai cele"ru monument funerar al Antichitatii, al carui nume a de!enit generic pentru toate marile morminte construite mai tar&iu. :arii cuceritori, cum ar fi Ale'andru cel :are, care a cucerit orasul -alicarnas in 77$ i.-r., au crutat monumentul si l-au tratat cu respect. De-a"ia in secolul al D##-lea d.-r., un puternic cutremur a distrus monumentul, re&er!andu-# o soarta trista, cea de cariera pentru construirea cetatilor fortificate ale cruciatilor.

COLOSUL DIN RODOS

A sasea minune a lumii antice poate aspira la o istorie epica, poate chiar mitologica. #n anul 7%5 i.-r, regele Demetrios al 8rigiei si al ;idiei, temut si cunoscut su" numele de 2asediatorul cetatilor4, i-a in!itat pe locuitorii insulei Rodos sa participe la o campanie impotri!a metropolei Ale'andria. #n calitate de parteneri comerciali ai Egiptului,
8

ei au refu&at cu hotarare cererea lui Demetrios. Acest refu& a dat oca&ia specialistului in asedii sa atace mai intai capitala #nsulei Rodos, in locul Ale'andriei. Cum succesul se lasa asteptat, Demetrios a pus sa fie construit cel mai mare turn de asediu din lume, faimosul 2-elepolis4, 2distrugatorul de cetati4, inalt de 7% de metri. Acest monstru, facut din lemn de ste)ar, putea fi apropiat de &idurile cetatii cu a)utorul unor roti. :ai tar&iu, inginerii au calculat ca erau necesari 6$%% de oameni pentru a-l misca. De la inaltimea turnului, se puteau arunca somoiage aprinse si se puteau catapulta pietre de cinci&eci de 0ilograme. Din mi)locul celor noua eta)e, peste cetatea asediata era co"orat un fel de pod mo"il, iar la "a&a turnului se afla un "er"ec, ce a produs o spartura in &idul cetatii inca de la primul atac. ;ocuitorii din Rodos, infricosati, au implorat a)utor din partea protectorului insulei, -elios, &eul soarelui. #n ca&ul in care acesta le-ar fi ascultat rugaciunile, ei i-au promis chiar si o statuie, mult mai mare si mai frumoasa decat toate repre&entarile &eilor din acea epoca. 2A)uta-te si cerul te !a a)uta*4. Ceea ce a sal!at cetatea a fost faptul ca locuitorii sai au sapat in cursul noptii si in mare gra"a, un sant mare, in care au intrat a doua &i rotile din fata ale turnului. Colosul de lemn nu a mai putut fi miscat si a astupat "resa din &idul cetatii cu propriul sau corp. Demetrios s-a retras deceptionat. ;ocuitorii #nsulei Rodos si-au tinut promisiunea si au inceput reali&area statuii di!ine. #moralitatea mi)loacelor puse in practica pentru implinirea )uramantului sacru nu parea sa-i deran)e&eC astfel incat aceste mi)loace au pro!ocat ruinarea, apoi sinuciderea arhitectului Chares din ;indos, in urma unei false e!aluari a cheltuielilor. Re&ultatul lucrarilor, incepute din anul 7%@ i.-r. si terminate in anul @?% i.-r, a fost un colos inalt de 77 de metri. Acest cu!ant denumea in acea !reme orice statuie in picioare. Era o structura metalica acoperita cu argila. ;a e'terior, un strat de "ron& acoperea argila uscata. :ai tar&iu nu s-a putut sti daca era !or"a de placi din cupru fi'ate in argila sau daca "ron&ul a fost turnat pe portiuni deasupra. #n !echile scrieri se preci&ea&a totusi ca s-au folosit peste 6@ tone din acel alia), ceea ce corespundea unei grosimi medii de 6,B mm. #nsa referirile tre"uie pri!ite
9

cu prudenta. Colosul nu a stat in picioare decat BB de ani. #n anul @@$ i.-r., un cutremur l-a rasturnat. Gigantul, frant de la genunchi, a ramas in acelasi loc timp de ?%% de ani, apoi ara"ii, in anul B57 d.-r., au luat stratul de "ron& si l-au transportat cu a)utorul cara!anelor de camile la Edessa, in :esopotamia, pentru a-l topi. ?%% de camile ar fi fost necesare pentru aceasta actiune( cifra este totusi putin con!ingatoareC pentru cele 6@ tone de "ron&, fiecare animal nu ar fi a!ut de transportat decat 67,7 0ilograme. Nu se !a mai putea gasi solutia misterului si nici amplasamentul e'act al statuii uriase a lui -elios, care in mod sigur nu cuprindea su" picioarele sale intrarea in portul Rodos, asa cum cre&usera cand!a multi arheologi.

FARUL DIN ALEXANDRIA

A saptea minune a lumii antice nu strica aceasta serie foarte di!ersa. Este !or"a despre un far sau mai e'act despre primul far al omenirii. #ar acesta era atat de puternic, incat se &icea ca lumina lui se &area pana la capatul lumii. Considerat mai simplu, el ramane e'ceptionalC niciodata nu s-a construit un far mai inalt. Acest semn de na!igatie era si un semn e'terior de manifestare a "ogatiei cetatii Ale'andria, pe care Demetrios, in anul 7%5 i.-r. !roia sa o cucereasca apeland la locuitorii #nsulei Rodos. Dar in acea !reme, turnul de asediu nu era decat in stare de proiect. El a fost terminat in anul @9? i.-r. Dorinta patimasa a lui Demetrios de a cuceri cetatea portuara de pe coasta africana nu era intamplatoare, pentru ca Ale'andria era in acea epoca una dintre cele mai importante piete comerciale ale lumii. Cetatea a!ea un port interior, in care cerealele si legumele din !alea fertila a Nilului erau trans"ordate, si un port la mare, deschis catre Grecia, ;e!ant si :editerana occidentala. #n afara de lemnul din ;i"an, !inul din Grecia, condimentele si tamaia din .eninsula Ara"ica si metalele din 3pania, nenumarati calatori treceau pe aici, !eniti din cele patru colturi ale lumiiC sa!anti, negustori, diplomati si studenti. Circulatia maritima era atat de intensa la Ale'andria incat na!ele, contrar o"iceiurilor din acea
10

!reme, intrau in port &iua si noaptea si acest lucru era posi"il datorita farului. Constructia a fost inceputa chiar din ordinul fondatorului acestui oras, Ale'andru cel :are. 1otusi, el a murit in anul 7@7 i.-r., la !arsta de 77 de ani, in +a"ilon. .rima piatra a turnului a fost pusa a"ia dupa @7 de ani. 8undatiile a!eau dimensiunile de 7% de metri pe 7%. #n centru, constructorii au inaltat mai intai o portiune dreapta, patrata, inalta de 96 de metri, care se ingusta usor spre !arf. Deasupra acesteia, continua o portiune octogonala, inalta de 7$ de metri, pe care era aprins felinarul cel mare. 8arul se termina printr-o colonada cu cinci piloni fusiformi, ce sustineau un acoperis conic si deasupra acestuia, o statuie a lui Zeus. #n e'terior, intregul turn era im"racat in marmura al"a. #n interior s-a amena)at un put central, cu un ascensor pentru materiale, pentru a se putea duce cu usurinta pana in !arful farului com"usti"ilul pentru lampi, rasina si ulei. /n reflector concentra lumina catre largul marii. 3-a consemnat ca aceasta constructie a necesitat <%% de talanti, ceea ce echi!alea&a cu @%.<%% de 0ilograme de argint. Reali&area tehnica tre"uia sa fi fost foarte solida, fiindca 2.haros4 E numit astfel dupa numele locului unde a fost construit E a supra!ietuit aproape o mie de ani. De-a"ia in anul 9?B d.-r., farul a fost daramat de un cutremur de pamant. #ncercarile de reconstructie au esuat si, prin urmare, a suferit soarta multora dintre minunile lumii anticeC a de!enit cariera de piatra. Nu au mai ramas decat fundatiile, pe care sultanul mamelu0 Kait +e> a poruncit sa fie construita o fortareata, care asta&i ii poarta numele. #nsa numele farului a supra!ietuit, deoarece lim"ile romanice au preluat aceasta denumire pentru a desemna toate farurile din lumeC romanii antici spuneau 2farus4, italienii si spaniolii 2faro4, portughe&ii 2farol4 si france&ii 2phare4.

+REAZ ,A;EN1#N Clasa a ,-a +

11