Sunteți pe pagina 1din 7

CELE 7 MINUNI ALE LUMII

PIRAMIDA LUI KHEOPS

Neatinsa si maiestuoasa, piramida lui Kheops se inalta pe platoul stancos de la iseh, in apropiere de !airo" !el mai mare edi#iciu al Antichitatii, este una din cele sapte minuni ale lumi Dintotdeauna, aceasta piramida a dat nastere la o multime de speculatii" Este oare un monument$mormant inchinat %eului$Re&e' Ori ser(ea unor scopuri stiinti#ice, era un centru de o)ser(atii astronomice, un ceas solar ce ser(ea drept calendar, un punct de reper pentru masuratorile topo&ra#ice' In (remea inaltarii sale, adica acum *+++ de ani, e&iptenii stiau sa calcule,e cu e-actitate #orma pamantului" Ei au inte&rat aceasta cunoastere in edi#iciu" Enormele )locuri de roca au #ost asam)late cu o preci,ie incredi)ila, ceea ce, pe plan astronomic, este de o e-trema importanta. mar/a de eroare nu este decat de cati(a milimetri0 E &reu de cre,ut ca toate acestea nu au #ost pre(a,ute decat pentru a lasa sa treaca o sin&ura data un corte&iu #unerar"

RADINILE SUSPENDA1E ALE SEMIRAMIDEI

A doua minune a lumii antice a(ea cu aproape doua sute de ani mai putin decat piramida lui Kheops" !ontemporanii lui Antipater au putut sa o (i,ite,e la 2a)ilon, care era, #ara indoiala prima metropola a omenirii, insa a#lat de/a in ruina in cea mai mare parte inca din secolele al III$ lea sau al I3$lea i"Hr" Persii si macedoneenii distrusesera cetatea Uru4, din secolul al 3II$lea i"Hr" 1urnul 2a)el din 3echiul 1estament #usese trans#ormat in cenusa cu mult timp inainte de Antipater" E-istau totusi cele)rele 5 radini Suspendate ale Semiramidei6, a doua minune a lum antice" Era (or)a de sapte terase construite din dale de piatra masurand #iecare 7,*7 metri lun&ime si 8,97 metri latime" Aceste dale erau ase,ate precum &rin,ile pe ta(anul unei pi(nite" :iecare terasa se a#la cu aproape 7 metri deasupra celei de su) ea, ceea ce dadea impresia une scari &i&antice" Direct peste aceste dale se &asea un strat de trestii lipite care asi&ura etanseitatea. deasupra se adau&au doua randuri de ti&le arse, lipite cu ipsos" Pentru ca etanseitatea sa #ie per#ecta, s$a turnat un strat de plum) topit" Deasupra tuturor acestora era un strat de pamant ara)il, &ros de 9 metri, in care puteau prinde radacini chiar ar)ori de mari dimensiuni" radinile palatului nu erau atunci ce(a e-traordinar in sine" Dar &radinile suspendate din 2a)ilon erau totusi unice pe plan arhitectonic" Si nu era cel mai mic dintre meritele sale #aptul ca a(ea un sistem in&enios de iri&atii, compus din #antani adanci, canale, mici lacuri si /ocuri de apa, care alimentau terasele, aducand racoarea atat de pretioasa in climatul desertic, #ier)inte si uscat, al re&iunii" 3ara, scla(ii pompau apa #ara intrerupere" E#ectu de suspendare a &radinilor era datorat unei esalonari a)ile de ; eta/e" Ele #ormau un ansam)lu omo&en, #iind le&ate intre ele prin impletituri ornamentale de plante urcatoare . radinile din (echiul 2a)ilon cuprindeau si unele minuni )otanice" Nu era (or)a de o simpla &radina de palat ci de prima colectie de plante din lume" !reatorul sau, re&ele Na)ucodonosor, isi insarcinase soldatii sa scoata cu &ri/a, in cursul campaniilor intreprinse, toate plantele necunoscute pe care le &aseau in strainatate si sa i le trimita in cel mai scurt timp" !ara(anele si na(ele 2a)ilonului aduceau mereu plante noi" Nu lipsesc descrierile acestor &radini suspendate" Se po(esteste ca monarhul o#erise aceste prime &radini )otanice sotiei sale, o printesa persana, pentru ca, in mediul monoton al Mesopotamiei, sa se poata distra in timpul indelun&atelor a)sente ale sotulu sau" Numele re&inei este necunoscut" Nu (om sti pro)a)il niciodata de ce li s$a dat numele de 5&radinile suspendate ale Semiramidei6" Semiramida, re&ina Asiriei, este )ine cunoscuta de catre istorici, insa ea a trait cu mult timp inainte si ar putea mai de&ra)a sa #i a(ut ideea reali,arii unei ast#el de &radini" Locali,area e-acta a acestor &radini este si ea in(aluita in miste Dupa 8< ani de cercetari, arheolo&ul &erman Ro)ert Kolde=e> a descoperit, in 8<?<, (esti&iile stra(echiului 2a)ilon, ale turnului 2a)el si ceea ce el credea ca au #ost ,idurile de sustinere ale &radinilor suspendate" 1otul pare sa do(edeasca autenticitatea acestei descoperiri, insa unii arheolo&i cred ca )oltile descoperite de Kolde=e>, in&ropate su) un strat de pietris de un metru, nu indica in mod o)li&atoriu locul (echilor &radini"

S1A1UIA LUI %EUS DIN OLIMPIA


A treia minune a lumii antice era sin&ura care nu putea #i (a,uta la lumina ,ilei" Era o statuie a primului dintre ,ei, %eus, inalta de 8@ metri, a#lata in Olimpia, in principalul sanctuar consacrat acestui ,eu" 3echii ,ei ai &recilor a(eau un comportament #oarte uman si impartaseau sla)iciunile caracterului omenesc" Dis&ratia, intri&ile si tradarile erau la ordinea ,ilei" !hronos, parintele ,eilor, isi in&hiteau copiii chiar de la nastere, #iindca un oracol ii pre,isese ca (a #i detronat intr$o ,i de unul dintre ei" Rhea, sotia lui !hronos si mama copiilor, era #oarte indurerata, dar in cele din urma a reusit sa$l pacaleasca pe sot" In locul noului nascut, %eus, ea im)racat in scutece o piatra, pe care !hronos a in&htit$o in mania sa oar)a" %eus a crescut

mare, #iind ascuns de mama sa , iar mai tar,iu l$a #acut pe tatal sau sa )ea un preparat care producea (oma si care l$a o)li&at sa$i scoata intacti pe primii cinci copii" !hronos nu i$a iertat #iului sau aceasta manis#estare de dra&oste #rateasca si, in lupta care a urmat, #iind mai puternic, #iul a in(ins" %eus si$a i,&onit tatal in 1artar, In#ernul (echilor &reci si de atunci si$a atri)uit primul loc in ierarhia ,eilor, asa cum pre,isese oracolul" Acest e(eniment di(in a a(ut urmari asupra lumii oamenilor" %eus a (rut sa$i #ie sar)atorita (ictoria si (echii &reci, la #iecare patru ani, ii cele)rau amintirea prin tinerea competitiilor sporti(e de la Olimpia, cunoscut su) numele de 5Aocurile Olimpice6, tinute pentru prima data in anul ;;B i"Hr" recii au luat e(enimentul #oarte in serios, ast#el incat acest an era considerat inceputul unei noi ere" Inter(alul de patru ani dintre doua /ocuri olimpice se numea 5olimpiada6 si primea numele in(in&atorului de la ultimele /ocuri" Sar)atoare re&ionala la ori&ine, /ocurile s$au trans#ormat in cursul deceniilor si secolelor, impunandu$se in calitate de competitii panelenice" Olimpia a de(enit un important centru arhitectural, a carui incoronare tre)uia sa #ie templul lui %eus" !heltuielile pentru constructia acestuia au #ost asi&urate printr$o colecta de mare amploare, des#asurata in toata recia, in anul *;+ i"Hr" Peste 8* ani a a(ut loc inau&urarea impresionantului edi#iciu" !u o lun&ime de B* de metri si o latime de @; de metri, era cel mai mare templul din intrea&a lume elena" In sanctuarul sau, !ella, trona statuia lui %eus, reali,ata de cele)rul sculptor Phidias, ase,ata la inaltime pe un somptuos #otoliu de #ildes" Interiorul statuii era o structura de re,istenta armata cu #ier, lemn si ipsos" Insa e-teriorul uimea prin deose)ita )o&atie a materialuluiC #ata, )ratele, mainile si picioarele, adica toate partile descoperite ale corpului, erau din #ildes sculptat" Parul, podoa)ele si sandalele erau din aur, a(and o &reutate totala de @++ de 4ilo&rame" Ochii erau doua pietre pretioase, mari cat pumnul" Picioarele lui %eus se spri/ineau pe un ta)uret sustinut de doi lei" %eus tinea in mana stan&a un sceptru, in (ar#ul caruia era un (ultur, pasarea sa purtatoare de mesa/e" Pe mana lui dreapta se a#la Ni4e, ,eita inaripata a (ictoriei, preluata ca o amintire de catre in&erii crestini" Ea a(ea dimensiunile unui om )ine #acut" Asa cum el il detronase pe tatal sau !hronos, %eus a tre)uit, dupa aproape 88++ de ani de /ocuri olimpice, sa cede,e locul Dumne,eului crestin" In anul 9?9 d"Hr", imparatul )i,antin 1heodosius I a inter,is cultul pa&an din Olimpia" 1emplul lui %eus #usese de/a serios a#ectat, in secolul al II$lea d"Hr", de un cutremur de pamant" Soarta statuii cunoscute in toata lumea nu este si&ura" E-ista ,(onuri care sustin ca niste talhari o daramasera de/a pe la anul 97+ d"Hr" Alte surse a#irma ca a #ost transportata la !onstantinopol, unde a #ost distrusa intr$un incendiu"

1EMPLUL %EI1EI AR1EMIS DIN E:ES

3echiul templu al Dianei din E#es, in Asia Mica, in #ata insulei Samos, considerat a patra minune a lumii antice, a ca,ut si el prada #lacarilor" Locuitorii din Ionia, (eniti din ,ona continentala a reciei, #ondasera acest templu catre s#arsitul primului mileniu inainte de Hristos" Se &asea cand(a in apropierea unui ar)ore pe care tri)urile indi&ene il (enerau" Acolo se a#la sanctuarul unei ,eite a #ecunditatii, pe care si$o repre,entau ca pe o #emeie cu mai multi sani" Mitolo&ia &reaca, deschisa intotdeauna la nou, a preluat$o cu entu,iasm" Dorienii au marit stra(echiul templu, au asimilat$o mai tar,iu pe ,eita$mama Dianei, seducatoarea si #eciorelnica ,eita a lunii, neo)osita (anatoare, protectoare a animalelor, a #emeilor si a oraselor" Era, de asemenea, recunoscuta ca #iica a lui %eus si sora &eamana a lui Apollo" Pe la anul B++ i"Hr", ionienii au (rut sa$i dedice ,eitei un nou templu, in apropiere de E#es, insa au renuntat din lipsa )anilor necesar constructiei" In 7B+ i"Hr", !resus, re&ele Lidiei, a atacat orasul E#es, l$a ocupat si a reusit sa$si implineasca (isul de a #inanta construirea templului Dianei" !ostul tre)uie sa #i #ost #oarte mare deoarece #undatiile sirului de coloane erau neo)isnuite, constituind o &rea incercare" !um acea

re&iune era e-pusa unor #rec(ente cutremure de pamant, templul a #ost construit deasupra une mlastini, in ipote,a /usti#icata ca su)solul moale ar a)sor)i (i)ratiile" Pe #undul unei &ropi adanci s$au #i-at, unul lan&a altul, trunchiuri de ste/ar, arsi la supra#ata, #iind ast#el tratati impotri(a putre,irii" Apoi s$au adus )locuri mari de piatra, care au constituit temeliile templului, lun& de 8+7 m si lat de 78 m" Acoperisul sau de #orma triun&hiulara, sustinut de 8@; de coloane din marmura al)a, se inalta la 8< metri, ceea ce corespunde unei cladiri cu sase eta/e, dupa normele actuale" Pla#oanele si structura de sustinere erau din lemn de cedru mirositor, usile )atante ale sanctuarului erau din lemn de chiparos, partial aurite si acoperite cu picturi in mai multe culori" Diana insasi era repre,entata de o statuie sculptata dintr$un )utuc de (ita de (ie, inalta de @ metri, impodo)ita cu aur si ar&int" ratie )anilor acestui re&e deose)it de )o&at, al carui nume sim)oli,ea,a si asta,i destinul militarilor, a luat nastere o )i/uterie arhitectonica, ce s$a )ucurat in toata lumea antica de o mare #aima" Insa Herostrate, impins de ne)unia onorurilor, a hotarat sa de(ina cele)ru" !um nu ar #i reusit prin calitatile sale #i,ice sau intelectuale, el a dat #oc, in anul 97B i"Hr", sanctuarului 5cel mai #rumos, cel mai mare, cel mai ele&ant de pe pamant6, cum il aprecia istoricul &rec Ampelios, &andindu$se, #ara a &resi prea mult, ca acest act (a #ace ca numele sau sa #ie pe )u,ele tuturor si sa de(ina nemuritor" :ireste ca incendiatorul a #ost condamnat, dar acea condamnare ser(ea scopului sau" !eea ce nu pre(a,use el, /udecatorii au decis sa nu dea pu)licitatii numele sau pentru a$i re#u,a popularitatea atat de mult dorita" Actul criminal al lui Herostrate a dus la distru&erea completa a templului" Lemnul a are, coloanele au plesnit datorita #lacarilor" Numai statui Dianei a ramas practic intacta" recii superstitiosi au (a,ut in acest lucru un miracol si au hotarat sa reconstruiasca imediat templul" Intrea&a natiune a participat la acest e##ort" Su) conducerea arhitectului !heirocrates, a (a,ut lumina ,ilei un nou templu al ,eitei Artemis, si mai mare decat cel (echi, cu dimensiunile la sol de 8@7 de metri lun&ime si B7 de metri latime" Dincolo de aceasta di#erenta de marime, templul semana per#ect cu cel anterior" 1otusi, pentru a pre(eni pericolul #ocului, pla#onul si structura de sustinere a acoperisului nu au mai #ost #acute din lemn, ci din piatra" Acest nou edi#iciu a #ost apreciat de Antipater drept una din minunile lumii s tre)uia sa supra(ietuiasca timp de secole" Asta,i, un ia, mlastinos acopera locul in care se inalta cand(a cele)rul templu"

MAUSOLEUL DIN HALI!ARNAS

La mai putin de 88+ 4ilometri spre sud de E#es, pe oasta sud$(estica a Asiei Mici, se inalta a cincea minune a lumii antice" Re&iunea, importanta din punct de (edere strate&ic pentru na(i&atia din Mediterana orientala, era adesea teatrul unor con#licte militare" In anul 77B i"Hr", re&ele Persiei !>rus II a cucerit aceasta ,ona, care ii o#erea acces la mare" Imperiul sau se intindea la est pana la #lu(iul Indus, la nord pana la tarmurile Marii Ne&re si la sud pana la Oceanul Indian" Imperiul nu putea sa ai)a un &u(ern centrali,at din cau,a situatiei mi/loacelor de transport si de comunicare din acea (reme" Re&ii persi puneau deci in locul lor &u(ernatoriC #aimosii satrapi" Incepand din anul 9;; i"Hr", satrapul Mausol &u(erna !aria, re&iunea de coasta din sud$(estul Asiei Mici" 1atal sau, He4atominos, contri)uise la in#lorirea economica a portului Halicarnas" Mausol a continuat e-tinderea acestei capitale de pro(incie" De asemenea, s$a in&ri/it sa lase mostenire orasului un monument mepieritor in amintirea tatalui sau si a sa, pe locurile unde au #ost &u(ernatori" Prieten al culturii elene, el i$a chemat pe arhitectii &reci &reci Sat>ros si Ph>theos" Poate #iindca nu au (rut sa ridice monumentul #unerar dupa cutumele arhitectonice ale templelor din tara, acestia au casti&at concursul de proiecte arhitectonice or&ani,at de Mausol" Ei s$au deose)it de ceilalti concurenti prin planul lor pe cat de neo)isnuit pe atat de impunatorC nu au conceput un monument scund, traditional in recia, ci o

constructie #oarte inalta" Mausol nu a putut sa )ene#icie,e de 5Mausoleul6 sau" El a murit in anu 979 i"Hr" 3adu(a sa, Artemi,a, care ii era si sora, a continuat lucrarile incepute, nu #ara &andul ascuns de a ridica un monument pentru ea insasi in acest #el" Deoarece c(adri&a ce tre)uia sa incorone,e monumentul nu era condusa de un sin&ur conducator de car, ci de un cuplu princiar" Insa aceasta doamna #oarte emancipata pentru epoca ei nu a trait destul de mult pentru a$si (edea opera terminata" A murit la doi ani dupa sotul si #ratele ei" Platiti )ine de la inceput, arhitectii au continuat constructia pana la s#arsit, reali,and mai ales un monument pentru propria lor &lorie, care a #ost mai tar,iu cele)rat ca una din minunile lumii antice" Pe un soclu inalt, de cinci trepte, cu dimensiunile de 9? de metri lun&ime si 99 latime, se &asea un suport lun& de 99 de metri, lat de @; si inalt de @@ de metri" Pe acesta se inalta templul #unerar propriu$ ,is, sustinut de 9? de coloane, a(and 9? de metri #iecare, sin&ura parte ce amintea arhitectura &reaca traditionala" Imediat deasupra acoperisului se mai inalta o piramida cu @* de trepte, pe a carei (ar# trunchiat era ase,ata c(adri&a" !u o inaltime totala de *? de metri, mausoleul ar #i putut ri(ali,a in ,ilele noastre cu o cladire cu 8B eta/e" Mana omului nu a distrus cel mai cele)ru monument #unerar al Antichitatii, al carui nume a de(enit &eneric pentru toate marile morminte construite mai tar,iu" Marii cuceritori, cum ar #i Ale-andru cel Mare, care a cucerit orasul Halicarnas in 99* i"Hr", au crutat monumentul si l$au tratat cu respect" De$a)ia in secolul al DII$ lea d"Hr", un puternic cutremur a distrus monumentul, re,er(andu$I o soarta trista, cea de cariera pentru construirea cetatilor #orti#icate ale cruciatilor"

!OLOSUL DIN RODOS

A sasea minune a lumii antice poate aspira la o istorie epica, poate chiar mitolo&ica" In anul 9+7 i"Hr, re&ele Demetrios al :ri&iei si al Lidiei, temut si cunoscut su) numele de 5asediatorul cetatilor6, i$a in(itat pe locuitorii insulei Rodos sa participe la o campanie impotri(a metropolei Ale-andria" In calitate de parteneri comerciali ai E&iptului, ei au re#u,at cu hotarare cererea lui Demetrios" Acest re#u, a dat oca,ia specialistului in asedii sa atace mai intai capitala Insulei Rodos, in locul Ale-andriei" !um succesul se lasa asteptat, Demetrios a pus sa #ie construit cel mai mare turn de asediu din lume, #aimosul 5Helepolis6, 5distru&atorul de cetati6, inalt de 9+ de metri" Acest monstru, #acut din lemn de ste/ar, putea #i apropiat de ,idurile cetatii cu a/utorul unor roti" Mai tar,iu, in&inerii au calculat ca erau necesari 8*++ de oameni pentru a$l misca" De la inaltimea turnului, se puteau arunca somoia&e aprinse si se puteau catapulta pietre de cinci,eci de 4ilo&rame" Din mi/locul celor noua eta/e, peste cetatea asediata era co)orat un #el de pod mo)il, iar la )a,a turnului se a#la un )er)ec, ce a produs o spartura in ,idul cetatii inca de la primul atac" Locuitorii din Rodos, in#ricosati, au implorat a/utor din partea protectorului insulei, Helios, ,eul soarelui" In ca,ul in care acesta le$ar #i ascultat ru&aciunile, ei i$au promis chiar si o statuie, mult mai mare si mai #rumoasa decat toate repre,entarile ,eilor din acea epoca" 5A/uta$te si cerul te (a a/uta06" !eea ce a sal(at cetatea a #ost #aptul ca locuitorii sai au sapat in cursul noptii si in mare &ra)a, un sant mare, in care au intrat a doua ,i rotile din #ata ale turnului" !olosul de lemn nu a mai putut #i miscat si a astupat )resa din ,idul cetatii cu propriul sau corp" Demetrios s$a retras deceptionat" Locuitorii Insulei Rodos si$au tinut promisiunea si au inceput reali,area statuii di(ine" Imoralitatea mi/loacelor puse in practica pentru implinirea /uramantului sacru nu parea sa$i deran/e,eC ast#el incat aceste mi/loace au pro(ocat ruinarea, apoi sinuciderea arhitectului !hares din Lindos, in urma unei #alse e(aluari a cheltuielilor" Re,ultatul lucrarilor, incepute din anul 9+@ i"Hr" si terminate in anul @?+ i"Hr, a #ost un colos inalt de 99 de metri" Acest cu(ant denumea in acea (reme orice statuie in picioare" Era o structura metalica acoperita cu ar&ila" La e-terior, un strat de )ron, acoperea ar&ila uscata" Mai tar,iu nu

s$a putut sti daca era (or)a de placi din cupru #i-ate in ar&ila sau daca )ron,ul a #ost turnat pe portiuni deasupra" In (echile scrieri se preci,ea,a totusi ca s$au #olosit peste 8@ tone din acel alia/, ceea ce corespundea unei &rosimi medii de 8,B mm" Insa re#eririle tre)uie pri(ite cu prudenta" !olosul nu a stat in picioare decat BB de ani" In anul @@* i"Hr", un cutremur l$a rasturnat" i&antul, #rant de la &enunchi, a ramas in acelasi loc timp de ?++ de ani, apoi ara)ii, i anul B79 d"Hr", au luat stratul de )ron, si l$au transportat cu a/utorul cara(anelor de camile la Edessa, in Mesopotamia, pentru a$l topi" ?++ de camile ar #i #ost necesare pentru aceasta actiune. ci#ra este totusi putin con(in&atoareC pentru cele 8@ tone de )ron,, #iecare animal nu ar #i a(ut de transportat decat 89,9 4ilo&rame" Nu se (a mai putea &asi solutia misterului si nici amplasamentul e-act al statuii uriase a lui Helios, care in mod si&ur nu cuprindea su) picioarele sale intrarea in portul Rodos, asa cum cre,usera cand(a multi arheolo&i"

:ARUL DIN ALEDANDRIA

A saptea minune a lumii antice nu strica aceasta serie #oarte di(ersa" Este (or)a despre un #ar sau mai e-act despre primul #ar al omenirii" Iar acesta era atat de puternic, incat se ,icea ca lumina lui se ,area pana la capatul lumii" !onsiderat mai simplu, el ramane e-ceptionalC niciodata nu s$a construit un #ar mai inalt" Acest semn de na(i&atie era si un semn e-terior de mani#estare a )o&atiei cetatii Ale-andria, pe care Demetrios, in anul 9+7 i"Hr" (roia sa o cucereasca apeland la locuitorii Insulei Rodos" Dar in acea (reme, turnul de asediu nu era deca in stare de proiect" El a #ost terminat in anul @;? i"Hr" Dorinta patimasa a lui Demetrios de a cuceri cetatea portuara de pe coasta a#ricana nu era intamplatoare, pentru ca Ale-andria era in acea epoca una dintre cele mai importante piete comerciale ale lumii" !etatea a(ea un port interior, in care cerealele si le&umele din (alea #ertila a Nilului erau trans)ordate, si un port la mare, deschis catre recia, Le(ant si Mediterana occidentala" In a#ara de lemnul din Li)an, (inu din recia, condimentele si tamaia din Peninsula Ara)ica si metalele din Spania, nenumarati calatori treceau pe aici, (eniti din cele patru colturi ale lumiiC sa(anti, ne&ustori, diplomati si studenti" !irculatia maritima era atat de intensa la Ale-andria incat na(ele, contrar o)iceiurilor din acea (reme, intrau in port ,iua si noaptea si acest lucru era posi)il datorita #arului" !onstructia a #ost inceputa chiar din ordinul #ondatorului acestui oras, Ale-andru cel Mare" 1otusi, el a murit in anul 9@9 i"Hr", la (arsta de 99 de ani, in 2a)ilon" Prima piatra a turnului a #os pusa a)ia dupa @9 de ani" :undatiile a(eau dimensiunile de 9+ de metri pe 9+" In centru, constructorii au inaltat mai intai o portiune dreapta, patrata, inalta de ;8 de metri, care se in&usta usor spre (ar#" Deasupra acesteia, continua o portiune octo&onala, inalta de 9* de metr pe care era aprins #elinarul cel mare" :arul se termina printr$o colonada cu cinci piloni #usi#ormi ce sustineau un acoperis conic si deasupra acestuia, o statuie a lui %eus" In e-terior, intre&ul turn era im)racat in marmura al)a" In interior s$a amena/at un put central, cu un ascensor pentru materiale, pentru a se putea duce cu usurinta pana in (ar#ul #arului com)usti)ilul pentru lampi, rasina si ulei" Un re#lector concentra lumina catre lar&ul marii" S$a consemnat ca aceasta constructie a necesitat <++ de talanti, ceea ce echi(alea,a cu @+"<++ de 4ilo&rame de ar&int" Reali,area tehnica tre)uia sa #i #ost #oarte solida, #iindca 5Pharos6 E numit ast#el dupa numele locului unde a #ost construit E a supra(ietuit aproape o mie de ani" De$a)ia in anul ;?B d"Hr", #arul a #ost daramat de un cutremur de pamant" Incercarile de reconstructie au esuat si, prin urmare, a su#erit soarta multora dintre minunile lumii anticeC a de(enit cariera de piatra" Nu au mai ramas decat #undatiile, pe care sultanul mamelu4 Kait 2e> a poruncit sa #ie construita o #ortareata, care asta,i ii poarta numele" Insa numele #arului a supra(ietuit, deoarece lim)ile romanice au preluat aceasta denumire pentru a desemna toate #arurile din lumeC romanii antici spuneau 5#arus6, italienii si spaniolii 5#aro6, portu&he,ii 5#arol6 si #rance,ii 5phare6"