Capitolul 1 Serviciile de asigurri

1.1. Piaa serviciilor de asigurare Asigurarea const n crearea unui fond de ctre personele fizice i juridice ameninate de riscuri din care se acoper daunele i alte cerine financiare imprevizibile. Asigurarea este operaiunea prin care un asigurtor constituie, pe principiul mutualitii, un fond de asigurare, prin contribuia unui numr de asigurai, expui la producerea anumitor riscuri, i i indemnizeaz pe cei care sufer un prejudiciu pe seama fondului alctuit din primele ncasate, precum i pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitii desfurate. Juridic, asigurarea este un contract aleatoriu n care una din pri (asiguratul se oblig s plteasc celeilalte pri (asiguratorul o sum de bani pentru ca n ipoteza producerii evenimentului asigurat, acesta din urm s plteasc asiguratului indemnizaia stabilit prin contract. !n unele situaii, asigurarea apare ca un contract obligatoriu, nc"eiat n temeiul legii. #in punct de vedere economic, activitatea de asigurare reprezint oferirea, intermedierea, negocierea, nc"eierea de contracte de asigurare i reasigurare, ncasarea de prime, lic"idarea de daune, activitatea de regres i de recuperare, precum i investirea sau fructificarea fondurilor proprii i atrase prin activitatea desfurat.$ Asigurarea are rolul de a acoperi riscuri prin crearea comunitii de risc, acoperi riscuri datorate unor evenimente independente de voina asiguratului, dar evaluabile, de a proteja persoane egal ameninate de acelai tip de risc. %rin mecanisme economice, asigurarea poate avea i rolul de a preveni producerea evenimentului duntor prin impunerea asiguratului a unei conduite preventive (de exemplu, n cazul asigurrii pentru incendiu, persoanele fizice sau juridice care nu iau msuri de protecie sunt supuse unor tarife de prime mai mari . &uncia esenial a asigurrii este de dezdunare i rezid din scopul asigurrii care este acela de despgubire a asiguailor, prin repararea bunurilor, repararea unor prejudicii sau acordarea unor sume de bani. %rin acumularea sumelor de bani pltite ca prime i prin intervalul de timp dintre
$

'onstantinescu, #.A., (endic, )., #obrin, *., +radisteanu, #., ,amasavs-i, .., Marketing in asigurri, 2 /ditura (ren, (ucureti, $001

momentul ncasrii primelor i plata indemnizaiilor, societile de asigurare ajung s dein temporar valori importante. /le au datoria s le plaseze pe piaa de capital n scopul obinerii de venituri suplimentare. Astfel, se pot constitui depozite la bnci sau efectua operaiuni mobiliare. &uncia de control are o pondere mai mic, const3nd n depistarea de ctre stat prin intermediul asigurrilor a unor cauze generatoare de prejudicii. Asiguratorul este societatea comercial datoare s plteasc indemnizaia de asigurare la producerea evenimentului asigurat. Asiguratul este persoana fizic sau juridic ce nc"eie contractul de asigurare n interesul su sau al altei persoane. (eneficiarul asigurrii este terul fa de contract ce urmeaz s primeasc indemnizaia de asigurare la realizarea evenimentului asigurat. 4iscul asigurat este evenimentul viitor, posibil i incert prevzut n contract ce pune n pericol patrimoniul, viaa .a. asiguratului. 'azul asigurat este evenimentul asigurat i produs. 5biectul asigurrii este reprezentat de ceea ce s6a asigurat ( de ex 7 rspunderea civil . 8nteresul asigurrii este reprezentat de dauna evaluabil n bani pe care asiguratul o poate suferi. .uma asigurat este suma maxim n limita creia asiguratorul este obligat s plteasc indemnizaia de asigurare. !n funcie de suma asigurat, se calculeaz at3t indemnizaia, c3t i prima de asigurare. %rima de asigurare este suma de bani pe care o pltete asiguratul asiguratorului pentru asumarea riscului. 8ndemnizaia de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o pltete asiguratului sau beneficiarului la producerea cazului asigurat. 9evoia de protecie a oamenilor a existat ntotdeauna, ntruc3t n decursul vieii, se acumuleaz o serie de bunuri, de valori, care pot disprea dintr6o clip n urma unui furt, a unui incendiu sau a unui cutremur. 8ntegritatea fizic, sntatea, capacitatea de munc pot fi i ele afectate, put3nd duce la imposibilitatea desfurrii unei activiti n scopul obinerii unui venit. /xist grade diferite de dezvoltare a asigurrilor de la o ar la alta, nivelul de dezvoltare economic a rii fiind un factor important de extindere a asigurrii. !n rile dezvoltate, asigurrile reprezint o parte a tradiiei i educaiei, n timp ce n 4om3nia, suntem departe de a vorbi de o educaie la nivelul ntregii populaii n acest domeniu. !n plus, alturi de lips de informare i mentalitate, se adaug i un factor obiectiv, i anume lipsa resurselor financiare, care s fie orientate spre economisire n domeniul asigurrilor sau spre protecie. /ste necesar ca oamenii s cunoasc evenimentele generatoare de pagube, pentru a le preveni sau a se pune la adpost. Aceste cauze care produc pagube se pot grupa n dou mari categorii7 cauze independente de voina oamenilor, care au un caracter obiectiv, cum sunt forele naturii, care nu pot fi controlate de om: (cutremure, uragan, incendii, trsnete, furtun,

grindin, deces etc. i cauze legate de comportamentul oamenilor, care au un caracter subiectiv, cum ar fi comportamente (neglijen, impruden, nervozitate etc. care conduc la accidente, invaliditi, incendii, intoxicaii etc. #atele statistice evideniaz pagubele imense pe care le pot provoca calamitile naturale. !n totalul accidentelor la care sunt expui oamenii, accidentele de circulaie i de munc au ponderea cea mai mare, aadar, pericolele la care sunt expui oamenii i bunurile sunt numeroase i variate i demonstreaz necesitatea i importana activitii de asigurare. %entru prent3mpinarea evenimentelor viitoare generatoare de pagube, denumite riscuri, oamenii apeleaz la mai multe ci sau forme de protecie. 'ea mai rsp3ndit form de protecie este aceea prin care oamenii ntreprind o serie de msuri, de ocrotire gospodreasc a bunurilor i sntii lor.; .e caut evitarea riscului sau prevenirea lui, prin anumite msuri care s mpiedice producerea lui, cum ar fi7 msurile de ndiguire sau regularizare a unor cursuri de ap< reducerea surselor de poluare a mediului nconjurtor< realizarea unor locuine solide< aplicarea unor tratamente profilactice pentru oameni i animale< renunarea la creterea unor specii de animale n zonele predispuse la mbolnviri etc. %e de alt parte, dac riscul s6a produs, se caut ntreprinderea de msuri care s limiteze pagubele. #e exemplu, localizarea i stingerea incendiilor, nlarea de diguri pentru protejarea localitilor i obiectivelor economice sau de alt natur n caz de inundaii etc. !ns, oric3t de eficiente ar fi msurile ntreprinse prin ocrotirea gospodreasc, ele au numai capacitatea de a limita frecvena riscurilor i proporiile pagubelor. #e aceea, trebuie create anumite rezerve materiale i resurse bneti n vederea acoperirii eventualelor pagube. 5 alt form de protecie a oamenilor este formarea unor fonduri de rezerv n mod descentralizat (autoasigurarea sau centralizat. Autoasigurarea este o metod de creare autonom i descentralizat a unor fonduri de rezerv, care sunt destinate acoperirii pagubelor provocate de fenomene neprevzute. +radul de compensare a pierderilor suferite i posibilitile de reluare a procesului de producie ntrerupt depind de mrimea fondului constituit. ,eoretic, aceste fonduri ar trebui s fie egale cu valoarea ntregului patrimoniu al persoanei fizice sau juridice, iar la ansamblul economiei naionale, cu valoarea ntregii avuii a societii. !ns, constituirea practic a fondurilor la acest nivel este imposibil ndat ce apare nevoia reparrii prejudiciului pentru care au fost constituite. i ineficient, iar acestea trebuie s aib i un anumit grad de lic"iditate, pentru a fi folosite de

'onstantinescu, #.A., (endic, )., #obrin, *., +radisteanu, #., ,amasavs-i, .., Marketing in asigurri, = /ditura (ren, (ucureti, $001

Aceast form de protecie este numit impropriu autoasigurare, ntruc3t nu se bazeaz pe o relaie contractual, nu exist pi contractante, asiguratul este n acelai timp i asigurtor i nu are la baz principiul mutualitii, care este obligatoriu n asigurare. &ondurile de rezerv centralizate se constituie la nivelul bugetului statului, la partea de c"eltuieli care pot deveni fonduri de asigurare n momentul n care sunt utilizate pentru acoperirea unor pierderi provocate de evenimente neprevzute productoare de pagube economiei naionale. Aceast metod prezint o importan redus, av3nd n vedere tendina de reducere a ponderii proprietii de stat n favoarea proprietii private. 'ea mai important form de constituire a fondurilor destinate acoperirii pagubelor produse de diferite riscuri se realizeaz prin intermediul societilor de asigurare i reasigurare. Aceast form se caracterizeaz prin aceea c fondurile se constituie n mod descentralizat pe seama contribuiei persoanelor fizice i juridice asigurate (denumite prime de asigurare i se utilizeaz n mod centralizat (la nivelul societii de asigurare i reasigurare pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurai. 'u alte cuvinte, pierderile suferite de asigurai se repartizeaz asupra tuturor participanilor la constituirea fondurilor. %osibilitile de nt3mpinare a riscurilor sub cele trei forme prezentate mai sus nu se exclud, ci se completeaz reciproc, acion3nd mpreun, n acelai scop, fiecare ns cu specificul su. Asigurarea const n protecia financiar pentru pierderi cauzate de o gam larg i variat de riscuri.2 Asigurarea are la baz un acord de voin (un contract de asigurare nc"eiat ntre asigurtor i asigurat (cele dou pri principale ale contractului de asigurare , prin care asigurtorul ofer asiguratului protecie pentru riscurile pe care i le6a asumat, oblig3ndu6se s acopere asiguratului contravaloarea daunelor (sau suma asigurat n cazul asigurrilor de persoane n caz de producere a acestor evenimente, n sc"imbul plii de ctre asigurat a unei sume de bani numit prim de asigurare. !n literatura de specialitate sunt formulate accepiuni diferite n ce privete conceptul de asigurare. Astfel, definiia dat asigurrii de )crel i (ercea este7 asigurarea exprim relaii de distribuire a valorii adugate brute, relaii care apar n procesul constituirii i utilizrii fondului de asigurare n vederea desfurrii nentrerupte a activitii economice, pstrrii integritii bunurilor asigurate, protejrii persoanelor fizice mpotriva anumitor evenimente care le-ar putea afecta viaa ori integritatea corporal, precum i onorrii obligaiilor de rspundere civil ce revin persoanelor fizice i juridice fa de teri !

'iurel, )., "sigurri i reasigurri# abordri teoretice i practici internaionale, /ditura All (ec-, (ucureti, ;>>> : ? a 886a, /ditura /xpert, (ucureti, $001 )crel, 8., (ercea, &l., "sigurrii i reasigurri, /diia

@nii economiti consider definitorii n privina asigurrii urmtoarele trsturi principale ale acesteia7 existena riscului, a comunitii de risc i mutualitatea n suportarea pagubelor. Alii consider c esena asigurrii const n scopul i metoda acesteia7 scopul A compensarea pagubelor produse de calamiti ale naturii i accidente, prevenirea pagubelor< metoda A acoperirea unor riscuri, crearea unei comuniti de risc, toate acestea materializate prin formarea i utilizarea fondului de asigurare. 4ezult de aici formulri diferite ale noiunii de asigurare, fr s existe un consens n acest punct de vedere datorat dificultilor de ordin economic, social i juridic. #in opiniile prezentate mai sus, se desprinde o unitate n ce privete trsturile caracteristice ale asigurrilor, i anume7 existena i aciunea unor riscuri pe care asigurarea le ia sub protecia sa, existena unei comuniti de risc, format din totalitatea persoanelor fizice i juridice care, ameninate de existena unor riscuri comune, accept s plteasc sume de bani sub forma primelor de asigurare, din care se vor acoperi pagubele produse de aceste riscuri, mutualitatea n suportarea pagubelor, care reprezint un act de solidaritate uman, potrivit creia riscul este suportat i acoperit n comun de ctre toate persoanele cuprinse n asigurare (toi pentru unul i unul pentru toi , formarea i utilizarea fondului de asigurare sub form bneasc, evenimentul (producerea riscului trebuie s fie nt3mpltor i realizarea lui s nu depind de voina asiguratului, fie datorit faptului c acest lucru este imposibil (de exemplu, calamitile naturale , fie c interesul asiguratului sau legea l mpiedic s l provoace (accidente, incendii etc. , evenimentul s fie evaluabil, s se bazeze pe calcule statistico6matematice, at3t n privina frecvenei lui, c3t i a proporiilor valorice ale fiecrui caz n parte. Aceste trsturi redau esena conceptului de asigurare, fiind valabile pentru orice tip de societate. .unt considerate asigurri numai relaiile care se caracterizeaz prin aceste trsturi definitorii, iar fondurile de asigurare se formeaz n cadrul acestor relaii. !n ara noastr, exist dou mari categorii de fonduri de asigurare, i anume7 fondurile de asigurare constituite n cadrul asigurrilor de bunuri, persoane i rspundere civil (denumite asigurri comerciale i fondurile de asigurri sociale. #eosebirile dintre cele dou categorii de asigurri in de fluxurile de formare i de distribuire a fondurilor constituite prin intermediul lor. Astfel, la asigurrile mijlocite de societile de asigurare, participanii la constituirea fondurilor sunt, de regul, i beneficiari ai indemnizaiilor de asigurare, excepie fac asigurrile de persoane unde beneficiari ai sumelor asigurate pot fi tere persoane desemnate de asigurai. Ba asigurrile sociale, participanii la constituirea fondurilor 6 ageni economici, instituii publice i statul 6 nu sunt beneficiari direci ai resurselor distribuite, n timp ce neparticipanii 6 salariai, pensionari, persoane fr C

nici un venit sau cu venituri reduse 6 sau participanii ntr6o mic msur sunt beneficiarii nemijlocii ai fondurilor respective. %rin funciile sale, asigurarea i justific rolul, menirea social, direciile i modalitile de aciune, precum i efectele scontate. #up unii economiti, se consider c asigurrile ndeplinesc o serie de funcii=7 &uncia de compensare a pagubelor pricinuite de calamiti ale naturii i de accidente (n cazul asigurrilor de bunuri i rspundere civil i plata unor sume asigurate (n cazul asigurrilor de persoane 6 atunci c3nd n viaa asigurailor intervin anumite evenimente. Aceasta este funcia care a stat la baza apariiei i dezvoltrii asigurrilor. Astfel, asigurarea are rolul de a contribui la refacerea bunurilor avariate sau distruse, la repararea unor prejudicii fa de tere persoane pentru care asiguraii rspund conform legii i acordarea unor sume de bani n cazul producerii unor evenimente privind viaa i integritatea oamenilor. &uncia de prevenire a pagubelor a aprut i s6a dezvoltat ndeosebi dup cel de6al doilea rzboi mondial i ea se exercit pe dou ci principale, i anume7 prin finanarea unor activiti de prevenire a calamitilor i accidentelor (construirea de diguri de protecie mpotriva inundaiilor, lucrri de mpduriri, desecri, irigaii, finanarea unor programe educaionale pentru asigurai etc. sau prin stabilirea unor condiii de asigurare care s oblige pe asigurat la o conduit preventiv permanent (participarea asiguratului la acoperirea unei pri din pagub, obligaia asiguratului pe linia eliminrii sau limitrii pagubelor etc. . &uncia financiar apare ca urmare a decalajului de timp ntre momentul ncasrii primelor i momentul plii despgubirilor sau a sumelor asigurate, decalaj important, ndeosebi n cazul asigurrilor pe via, dar i a celorlalte categorii de asigurri. Astfel, societile de asigurare concentreaz temporar sume de bani foarte importante pe care apoi le plaseaz pe piaa capitalului (constituirea de depozite sau disponibiliti curente la bnci, acordarea de credite pe termen scurt sau efectuarea unor diverse operaiuni pe seama resurselor mobilizate n scopul obinerii unor venituri suplimentare i al creterii siguranei afacerilor. Ali economiti de prestigiu din ara noastr trateaz asigurrile ca o component a sistemului financiar al rii noastre i, ca atare, consider c acestea ndeplinesc funciile generale ale finanelor, i anume7 funcia de repartiie i funcia de control?. &uncia de repartiie se manifest n procesul distribuirii i redistribuirii produsului intern brut i cunoate dou faze distincte, dar organic legate ntre ele7 constituirea fondurilor de asigurare i distribuirea acestora. &ondurile de asigurare se formeaz n procesul de
=

'onstantinescu, #.A., #obrin, *., @ngureanu, A.*., +radisteanu, #., $ratat de asigurri, /ditura ,ribuna /conomic, (ucureti, $000 ? 1 %bidem

repartiie ale %8( din primele de asigurare provenite de la persoanele fizice i juridice cuprinse n asigurare. #eci, o prim relaie este cea dintre asigurai i asigurtori generat de ncasarea primei de asigurare. !n al doilea r3nd, funcia de repartiie a asigurrilor se manifest n procesul repartizrii fondurilor de asigurare constituite n scopul acoperirii pagubelor produse asigurailor de riscurile asigurate sau ac"itrii sumelor asigurate n cadrul asigurrilor de persoane. #e asemenea, aceast funcie se manifest i n raporturile cu bugetul statului pe linia finanrii de ctre societile de asigurare a unor aciuni de prevenire a evenimentelor care genereaz nevoia asigurrii, ca i prin obligaiile fiscale pe care aceste societi le au fa de bugetul statului, sub forma unor impozite i taxe. &uncia de control se manifest at3t n folosirea de ctre stat a asigurrilor ca mijloc de depistare a unor cauze generatoare de pagube n economie, c3t i n controlul ce se efectueaz asupra modului de formare a fondurilor asigurate. &uncia de control se exercit n legtur cu modul n care se ncaseaz primele de asigurare i alte venituri ale societii de asigurare, cu modul de efectuare a plilor cu titlul de indemnizaii i despgubiri, aciuni de prevenire a riscurilor, obligaii ctre bugetul statului etc. Asigurarea, prin funciile sale, dob3ndete i un rol social i unul economic. 4olul social al asigurrilor. Asigurarea are ca scop, prin intermediul contribuiilor vrsate de ctre asigurai, s plteasc indemnizarea, acelora dintre ei care sunt victimele evenimentelor nedorite. #eci, este o funcie eminamente social. A garanta veniturile membrilor familiei rmai dup dispariia prematur a capului familiei, a oferi mijloace pentru reconstituirea casei sau cumprarea unei alte locuine pentru acela a crui cas a fost distrus de ctre un incendiu, a vrsa sume care s compenseze pierderile profesionale aceluia care din cauza unui accident este n imposibilitatea de a munci, a da mijloacele financiare bolnavului sau rnitului pentru a fi ngrijit conform metodelor cele mai eficace i deci creterea anselor acestuia de a se nsntoi, acestea toate sunt obiectivele fundamentale ale asigurrii. @n alt aspect al rolului social al asigurrii este incidena sa n supravieuirea ntreprinderilor. %ermi3nd supravieuirea ntreprinderilor, victime ale unor evenimente nedorite (incendiu, faliment al unui client debitor, rspundere civil etc. asigurarea i salveaz pe angajai, precum i locurile lor de munc, cu toate implicaiile, i contribuie la restabilirea relaiilor sociale i a celor de munc. !n toate rile, asigurrile contribuie la crearea de produs intern brut prin valoarea adugat adus de societile de asigurri. 'onform 4aportului '.A la 2$ decembrie ;>$$, asigurrile au contribuit la crearea %8( cu >,1CD C. Asigurrile apar i pe piaa muncii cu un
C

#an Ang"el 'onstantinescu, *arinica #obrin, Ana *aria @ngureanu, #aniela +radisteanu, $ratat de asigurri, /ditura ,ribuna /conomic, (ucureti, $000 0

numr semnificativ de locuri de munc. Asigurrile particip la oferta de mprumut pe piaa financiar prin fructificarea rezervelor pe care le constituie sub forma investirii lor n depozite bancare, bonuri de tezaur, aciuni, obligaiuni, acordarea de mprumuturi asigurailor n contul sumelor asigurate la asigurrile de via i sub alte forme de plasament. %lasarea acestor rezerve se face n funcie de posibilitile de fructificare, de prevederile legale privind nivelul lic"iditilor ce trebuie asigurate i proporiile investiiilor n diverse tipuri de active. Asigurrile ndeplinesc i un rol de intermediar ntre asiguraii care dein resurse temporar disponibile prin plata primelor de asigurare i beneficiarii despgubirilor sau a sumelor asigurate. Atunci c3nd se efectueaz i operaii de reasigurare ( cedri de prime sau pli de indemnizaii de asigurare n afara rii , societile de asigurri influeneaz i balana de pli a rii. Asigurrile ofer i garania investiiilor prin faptul c orice proiect modern de investiie, de dezvoltare necesit participarea asigurrilor, fr garania crora antreprenorul i, mai ales, banc"erul nu i6ar risca fondurile necesare pentru proiectul respectiv. Activitatea de asigurare i reasigurare n 4om3nia este reglementat n prezent de dou legi specifice7 Begea nr. $2?E$00= privind asigurrile i reasigurrile n 4om3nia i Begea nr. 2;E;>>> privind societile de asigurare i supraveg"erea asigurrilor.Ba acestea se adaug i o serie de "otr3ri guvernamentale, norme prudeniale, emise de *inisterul &inanelor i ordine ale 'omisiei de .upraveg"ere a Asigurrilor care reglementeaz funcionarea pieei asigurrilor n 4om3nia. 4eglementarea contractului de asigurare se refer la definirea acestuia, forma, modificrile i obligaiile prilor contractante. !n categoria asigurrilor obligatorii, potrivit acestei legi, este inclus numai asigurarea de rspundere civil pentru pagube produse din accidente de autove"icule. Aceast form de asigurare se practic numai de ctre asigurtorii autorizai de '...A. &ondul de protejare a asigurailor este destinat s protejeze asiguraii n caz de faliment al societilor comerciale din domeniul asigurrilor i este administrat de '...A. legea prevede i constituirea &ondului de protecie a victimelor strzii destinat protejrii victimelor accidentelor auto, soldate cu vtmri corporale sau decese, n care autorul a rmas neidentificat i autove"iculul neasigurat. Acest fond este administrat de ctre (iroul asigurtorilor de autove"icule. .pre deosebire de vec"ea legislaie, pentru prima dat se legifereaz activitatea bro-erului de asigurare, ca intermediar n asigurri, difereniindu6se de agenii de asigurare.1 #e asemenea, legea prevede pentru asigurtorii care practic asigurri generale s constituie urmtoarele categorii de rezerve te"nice7 rezerve de prime, rezerva de daune,
1

'onstantinescu, #.A., #obrin, *., @ngureanu, A.*., +radisteanu, #., $ratat de asigurri, /ditura ,ribuna $> /conomic, (ucureti, $000

rezerve de daune neavizate, rezerve pentru riscuri neexpirate, rezerve de egalizare. Asigurtorii care practic asigurri de via sunt obligai s constituie i s menin rezerva matematic. Asigurtorul este persoana juridic care, n sc"imbul unei prime de asigurare ncasate de la asigurai, i asum rspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamiti naturale sau accidente, de a plti suma asigurat la producerea unui anumit eveniment n viaa persoanelor asigurate sau de a plti o despgubire pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde A n baza legii A fa de tere persoane. Asiguratul este persoana fizic sau juridic care, n sc"imbul primei de asigurare pltite asigurtorului, i asigur bunurile mpotriva unor evenimente ce pot s apar n viaa lor. (eneficiarul este persoana care are dreptul de a ncasa suma asigurat sau despgubirea de asigurare, fr s fie neaprat parte la contractul de asigurare. 'ontractantul este persoana fizicEjuridic care poate nc"eia asigurarea, fr a obine prin aceasta calitatea de asigurat, dar exist i posibilitatea ca nsui contractantul s fie acelai cu asiguratul. 'ontractantul asigurrii i asum sarcina de a nc"eia contractul de asigurare i de a plti prima de asigurare. 4iscul asigurat reprezint evenimentulEfenomenul care, odat produs datorit efectelor sale, l oblig pe asigurtor s plteasc asiguratului sau beneficiarului despgubirea sau suma asigurat. 4iscul asigurat constituie elementul esenial al contractului de asigurare, fr de care existena asigurrii nu ar fi posibil. /l este un eveniment incert, posibil i viitor la care sunt expuse bunurile, patrimoniul, viaa, sntatea sau integritatea fizic a unei persoane. %entru ca un risc s devin asigurabil, sunt necesare ndeplinirea anumitor condiii7 producerea lui s fie posibil, s aib n caracter nt3mpltor, s nu depind de voina asiguratului, s aib un caracter licit etc. &enomenul (evenimentul asigurat, care a fost deja produs, poart denumirea de caz asigurat sau sinistru. /valuarea n vederea asigurrii este o etap necesar n procesul nc"eierii asigurrii, deoarece stabilete valoarea bunurilor n vederea cuprinderii lor n asigurare. )aloarea bunului trebuie cunoscut cu exactitate pentru a evita subevalurile sau supraevalurile. .uma asigurat este, conform contractului de asigurare, partea din valoarea de asigurare pentru care asigurtorul i asum rspunderea n cazul producerii evenimentului pentru care s6a nc"eiat asigurarea. .uma asigurat reprezint n toate cazurile limita maxim a rspunderii asigurtorului i constituie unul din elementele care stau la baza calculrii primei de asigurare. 9orma de asigurare reprezint suma asigurat, stabilit prin lege, pe unitatea de obiect asigurat. /ste nt3lnit n cazul asigurrilor obligatorii de bunuri. &c3nd produsul ntre norma de asigurare i numrul unitilor de obiect asigurat, obinem suma asigurat pentru $$

bunul respectiv. %rima de asigurare reprezint suma de bani pe care asiguratul o pltete asigurtorului, pentru ca acesta s6i poat constitui fondul de asigurare necesar plii indemnizaiilor, n cazul producerii riscului asigurat. 'otele de prim se stabilesc pe baza datelor statistice, folosind metodele i principiile calculului actuarial. Ba asigurrile de via, ele se stabilesc n funcie de durata contractului i de v3rsta asiguratului, n timp ce la asigurrile de bunuri ele sunt difereniate n funcie de felul bunului asigurat, de ramura de asigurare i de frecvena i de intensitatea producerii riscurilor asigurate. %rima net servete la formarea fondului necesar ac"itrii indemnizaiilor iar suplimentul de prim servete la formarea resurselor bneti necesare acoperirii c"eltuielilor privind constituirea i administrarea fondului de asigurare, realizrii unui anumit beneficiu etc. #urata asigurrii reprezint perioada de timp c3t exist raporturi de asigurare ntre asigurat i asigurtor, aa cum au fost ele stabilite n contractul de asigurare. %aguba sau dauna reprezint pierderea exprimat valoric, suferit de un bun asigurat, ca urmare a producerii unui fenomen mpotriva cruia s6a nc"eiat asigurarea. %aguba nu poate fi dec3t mai mic sau cel mult egal cu valoarea bunului asigurat. #espgubirea de asigurare este suma de bani pe care asigurtorul este obligat s o plteasc asiguratului, cu scopul de a compensa paguba produs de riscul asigurat. #espgubirea de asigurare poate fi A n limita sumei asigurate A egal sau mai mic dec3t paguba. %entru a fi operant, asigurarea trebuie s capete form juridic. 5 asemenea form i6o confer contractul care constituie Flegea prilorG, precum i legea propriu6zis, care eman de la puterea legislativ. 'ontractul de asigurare i legea cu privire la activitatea de asigurare, n calitate de izvoare de drepturi i obligaii n materie de asigurri, se completeaz reciproc0. !n literatura de specialitate, cei mai muli specialiti n materie utilizeaz urmtoarele criterii7 dup modul de realizare a raporturilor juridice< dup domeniul asigurrii< dup riscul asigurat< dup sfera de cuprindere n profil teritorial< dup natura raporturilor dintre asigurat i asigurtor etc. #up modul de realizare a raporturilor juridice de asigurare sunt asigurri obligatorii i asigurri facultative. Asigurarea obligatorie izvorte din interesul economic i social al ntregii colectiviti i ea se introduce atunci c3nd bunurile unui numr mare de persoane fizice sunt ameninate de anumite riscuri, astfel nc3t fiecare deintor al bunului respectiv ar avea de suportat pagube la producerea evenimentelor asigurate. !n cele mai multe ri, ca i n ara noastr, forma de asigurare obligatorie este asigurarea de rspundere civil pentru pagube produse din accidente de autove"icule. *inisterul Administraiei %ublice a elaborat un proiect de lege privind asigurarea obligatorie a locuinelor, care n prezent se afl la %arlamentul 4om3niei pentru a fi dezbtut i adaptat.
0

$;/xpert, (ucureti, ;>>C )crel, 8., (ercea, &l., "sigurri si reasigurri, /ditura

Asigurarea facultativ are la baz acordul de voin dintre asigurtor i asigurat, concretizat n contractul de asigurare, prin care sunt stabilite drepturile i obligaiile prilor, precum i toate celelalte elemente ale asigurrii (riscuri, prim de asigurare, sum asigurat etc. . #up domeniul asigurrii, deosebim7 asigurri de bunuri, de persoane i de rspundere civil. !n cazul asigurrii de bunuri, obiectul asigurrii l constituie anumite bunuri (o construcie, autove"icule, animale etc. provocatoare de daune. care sunt expuse anumitor riscuri !n cazul asigurrii de rspundere civil, numit i asigurare de

responsabilitate, obiectul asigurrii const ntr6o valoare patrimonial egal cu despgubirile ce ar urma s le plteasc asiguratul ca urmare a unui prejudiciu cauzat unei tere persoane pentru care rspunde potrivit legii. Asigurrile de bunuri i de rspundere civil sunt asigurri contra pagubelor, denumite i asigurri de daune, av3nd drept scop repararea prejudiciului care amenin patrimoniul asiguratului. #rept urmare, aceste asigurri au un caracter de despgubire, denumit n limbajul asigurrilor, caracter indemnitar. Asigurrile de persoane au ca obiect persoana fizic, viaa i integritatea sa, supuse ameninrii unor evenimente care pot provoca boala, invaliditatea sau decesul. !n cadrul acestor asigurri, asiguratul sau beneficiarul asigurrii are dreptul s primeasc indemnizaia de asigurare fr a exista vreo legtur cu prejudiciul suferit. Asigurrile de persoane au un caracter neindemnitar, reprezent3nd o msur de prevedere, de capitalizare a unor sume de bani. 'u toate c la acest criteriu se face cel mai adesea referire atunci c3nd se vorbete despre tipurile de asigurri practicate, el nu are caracter ex"austiv, ntruc3t mai exist o categorie de asigurri, cea a asigurrii riscurilor financiare (asigurarea riscului de neplat din partea debitorilor n caz de incapacitate de plat a acestora care nu se regsete clar n nici una din categoriile de mai sus. ,otui, cei mai muli specialiti o includ n categoria asigurrilor de bunuri, iar alii o trateaz distinct, alturi de cele trei categorii de baz, exist3nd astfel dup domeniul asigurrii7 asigurri de bunuri, persoane, rspundere civil i asigurarea riscurilor financiare.$> !n funcie de subiectele raporturilor de asigurare, se disting asigurri directe i asigurri indirecte (reasigurri . .pecific asigurrilor directe este faptul c raporturile de asigurare se stabilesc nemijlocit ntre asigurat i asigurtor, fie pe baza contractului de asigurare, fie pe baza legii. ,ot asigurare direct este i coasigurarea, n care exist mai muli asigurtori i un singur asigurat.
$>

$2 /xpert, (ucureti, ;>>C )crel, 8., (ercea, &l., "sigurri si reasigurri, /ditura

.pre deosebire de asigurrile directe, reasigurarea (sau asigurarea indirect apare ca un raport care se stabilete de fiecare dat ntre dou societi de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat, iar cealalt de reasigurtor. 4easigurarea are la baz contractul de reasigurare, prin intermediul cruia reasiguratul cedeaz unui reasigurtor o parte din rspunderile asumate prin contractele sale luate n asigurare. 4easigurtorul i asum rspunderea de a participa la acoperirea pagubelor n limitele convenite n contractul de reasigurare. #up riscul asigurat, exist asigurri pentru urmtoarele riscuri7 incendii, trsnete, explozii, cutremure de pm3nt, grindin etc., denumite riscuri ale calamitilor naturale< derapri, rsturnri, coliziuni, accidente< diferite boli, epizootii i accidente ale animalelor< evenimente ce pot surveni n viaa persoanelor fizice7 boal, invaliditate, deces, supravieuire< prejudicii cauzate terilor7 cazurile de rspundere civil. !n anuarele statistice internaionale, asigurrile sunt clasificate n7 asigurri de via i asigurri de non6via, sau asigurri de pagube i asigurri de persoane. Ba noi n ar Begea 2;E;>>> prevede dou categorii de asigurri7 asigurri de via i asigurri generale.$$ #up sfera de cuprindere teritorial, asigurrile se mpart n asigurri interne i asigurri externe. Asigurrile interne se caracterizeaz prin faptul c prile contractante (asigurat, asigurtor, beneficiar i contractant , obiectele asigurate i riscurile asigurate se afl sau se produc pe teritoriul aceluiai stat. #e asemenea, primele de asigurare, sumele asigurate i despgubirile sau indemnizaiile se pltesc n moneda statului pe teritoriul cruia se afl bunurile sau se produc riscurile. Asigurrile externe se caracterizeaz prin aceea c fie prile contractante, fie obiectul asigurrii, fie riscul asigurat se afl pe teritoriul altui stat. 'aracteristic acestor asigurri este faptul c prile pot stabili i plti prima de asigurare n valut. !n categoria asigurrilor externe, pot fi incluse7 asigurarea mrfurilor pe timpul transportului extern, asigurarea navelor maritime i fluviale ce parcurg rute internaionale, asigurarea de rspundere civil pentru pagube din accidente auto pe teritoriul altui stat (asigurarea 'artea )erde i altele. 1.2. Asigurrile pentru clieni mici i organizaii %e plan mondial, deopotriv pe pieele (;( i (;', se manifest o tendin evident de promovare a conceptelor i strategiilor de mar-eting relaional, de implementare a valorilor managementului relaiilor cu clienii. /sena politicilor de mar-eting const n orientarea spre client i focalizarea pe satisfacia clientului. 'u toate acestea, majoritatea
$$

$: /xpert, (ucureti, ;>>C )crel, 8., (ercea, &l., "sigurri si reasigurri, /ditura

organizaiilor nu au o imagine clar asupra potenialului i valorii fiecrui client din propriul portofoliu. Biteratura de mar-eting, la nivel mondial, pune accentul pe doi indicatori eseniali, respectiv Fcustomer lifetime valueG i Fcustomer eHuitIG. *ai precis, cei doi indicatori se refer, n cadrul relaiei cu furnizorul, la valoarea actualizat a profitului generat de clientul loial, pe termen mediu i lung, respectiv la suma valorilor trebuie s fundamenteze strategiile de management al relaiilor cu clienii. 'u toate acestea, numeroase organizaii nu au reuit nc s proiecteze i s realizeze un sistem informaional care s le permit aplicarea eficace i eficient a celor dou concepte. '"iar i ntr6o astfel de situaie n care lipsesc elemente de baz ale managementului relaiilor cu clienii ('4* , organizaiile pot s msoare o serie de variabile mai puin sofisticate comparativ cu Fcustomer lifetime valueG i Fcustomer eHuitIG, dar relevante pentru fundamentarea strategiei de mar-eting orientate spre client. /xemple de astfel de indicatori pe care specialitii de mar-eting i pot calcula sunt valoarea cumprrilor clientului, exprimat prin valoarea total a cumprrilor realizate de client, i cota de client, exprimat prin ponderea n cumprrile realizate de client. !n funcie de aceti indicatori, se poate segmenta portofoliul de clieni al organizaiei, n vederea implementrii celor mai adecvate strategii de mar-eting i v3nzri. 8ndicatorii respectivi vor fi capabili s ofere doar o imagine parial a valorii fiecrui client din perspectiva furnizorului. Aportul lor la evaluarea capacitii fiecrui client de a genera profituri pentru organizaie este limitat. ,otui, n demersul de orientare spre client, nainte de a calcula valoarea Fpe viaG a fiecrui client (Fcustomer lifetime valueG i valoarea capitalizat n portofoliul propriu de clieni (Fcustomer eHuitIG , este necesar ca fiecare organizaie s parcurg o faz preliminar ce const n msurarea unor variabile.$; @n prim indicator de evaluare este valoarea cumprrilor clientului. !n esen, acest indicator reprezint valoarea total a cumprrilor realizate de client din diferite surse. Astfel, sunt considerate cumprrile efectuate de un anumit client de la toi furnizorii si, nu numai de la organizaia care evalueaz potenialul clientului respectiv. #enumirea indicatorului subliniaz faptul c accentul este plasat pe cererea clientului, respectiv pe nevoia i dorina de a obine anumite produse i mrci, care se materializeaz pe pia ca urmare a puterii de cumprare a clientului. /ste vizat cererea efectiv a clientului, respectiv acea parte a nevoilor clientului sau dorinelor sale de a ac"iziiona bunuri i servicii, care se concretizeaz sub forma tranzaciilor n perimetrul pieei. #in perspectiva furnizorului, valoarea

$;

$= /xpert, (ucureti, ;>>C )crel, 8., (ercea, &l., "sigurri si reasigurri, /ditura

cumprrilor clientului este, de fapt, valoarea v3nzrilor realizate de toi furnizorii, la nivelul clientului respectiv. /ste posibil calcularea valorii cumprrilor realizate de client dintr6o anumit categorie de produse. Acest indicator are un grad mare de relevan, deoarece faciliteaz adoptarea celei mai adecvate strategii de cretere a competitivitii unei organizaii furnizoare, n raport cu ceilali furnizori, pentru categoria de produse care face obiectul analizei. 8ndicatorul reflect bugetul alocat de client pentru cumprarea unei anumite categorii de produse. %entru organizaiile furnizoare cu poziie de lider de pia, este important at3t creterea valorii cumprrilor clientului din mrcile i produsele sale, c3t i sporirea valorii bugetului alocat de client respectivei categorii de produse, indiferent de sursa de aprovizionare. #in aceast perspectiv, organizaia furnizoare va avea n vedere strategiile de tip FupsellingG, de dezvoltare intensiv, axat pe creterea valorii cumprrilor, nu neaprat pe dezvoltarea extensiv, focalizat pe sporirea cantitativ a cumprrilor din categoria vizat. 5 alt posibilitate de calcul vizeaz toate categoriile de produse pe care le are n portofoliu organizaia care estimeaz valoarea clientului. Ba prima vedere, o perspectiv cumulat asupra mai multor categorii de produse nu este relevant. ,otui, pentru organizaiile implicate simultan n mai multe categorii, un grad mediu de agregare este util pentru a depista potenialul pe care l ofer clientul pentru aplicarea unor strategii de tip FcrosssellingG, de v3nzare corelat, de ctre un anumit furnizor, a mai multor categorii de produse, la nivelul clientului vizat. 5 variant integrat de calculare a valorii clientului const n stabilirea valorii totale a cumprrilor clientului, respectiv a valorii tuturor produselor ac"iziionate, indiferent de categoria de produse creia i aparin. Aceast perspectiv i permite organizaiei furnizoare s identifice posibilitile de cretere nu numai a valorii cumprrilor efectuate de client n privina mrcilor i produselor furnizorului respectiv, ci i a valorii cumprrilor realizate dintr6o anumit categorie de produse, indiferent de sursa de cumprare. Ba acest nivel, organizaia furnizoare va alege cele mai adecvate strategii de mar-eting pentru a spori competitivitatea categoriei de produse care prezint interes pentru ea, n raport cu celelalte categorii de produse pe care le cumpr clientul. !n esen, un grad maxim de agregare reflect bugetul disponibil n mod efectiv la nivelul unui client. %entru fiecare furnizor, informaia privind valoarea total a cumprrilor este punctul de start pentru a elabora politici

$?

care s faciliteze accesarea unei ponderi c3t mai mari din valoarea total a bugetului clientului. !n acest context, o anumit categorie de produse se afl n competiie direct cu celelalte categorii ac"iziionate de client, n valoarea bugetului pe care l investete. )aloarea cumprrilor clientului este un indicator ce se poate aplica deopotriv n cazul clienilor organizaionali i n cel al persoanelor fizice. 8nformaiile referitoare la valoarea cumprrilor se pot obine direct de la client, pe baza unor cercetri directe. 5 metod de culegere a informaiilor, n cazul clienilor persoane fizice, poate fi sondajul. !n cazul clienilor organizaionali, furnizorul poate s realizeze interviuri, n mod special prin intermediul forei de v3nzare care se deplaseaz la client i are menirea de a dezvolta relaiile cu clienii i cu membrii centrului de cumprare de la nivelul fiecrei organizaii cliente. !n privina clienilor individuali, cu c3t gradul de agregare a informaiilor solicitate de furnizor crete, cu at3t sporete gradul de dificultate a obinerii informaiilor respective. !n general, clienii persoane fizice sunt reticeni n privina oferirii de date despre bugetul lor disponibil, despre veniturile lor totale. 8nteresul organizaiilor furnizoare pentru valoarea cumprrilor realizate de client este generat de preocuparea de a reine n propriul portofoliu i de a fideliza clienii de mari dimensiuni, precum i pe cei de mare potenial. Astfel, organizaia v3nztoare va putea s genereze o cifr de afaceri n continu cretere i, implicit, profituri. ,otui, este necesar o analiz mai detaliat a contribuiei fiecrui client la cifra de afaceri i profiturile organizaiei, sub impactul costurilor asociate servirii i dezvoltrii relaiei cu fiecare client. !n procesul de determinare a valorii clientului, un alt indicator relevant este cota de client. .e exprim ca pondere a organizaiei furnizoare n valoarea monetar a cumprrilor realizate de client. !n prezent, specialitii n mar-eting consider c n afar de cota de pia, cota de client este un indicator ce st la baza formulrii obiectivelor din planurile de mar-eting ale organizaiilor. !n fapt, pentru numeroase organizaii, obiectivul de cretere a cotei de client a devenit mult mai important dec3t cel de cretere a cotei de pia, n special n pieele mature, caracterizate de o intensitate mare a concurenei. 9ivelul indicatorului cot de client poate indica oportuniti de dezvoltare intensiv a organizaiei, comparativ cu dezvoltarea extensiv, bazat pe atragerea de noi clieni. ,erminologia s6a diversificat ca efect al preocuprilor organizaiilor din diferite sectoare de activitate economic. !n funcie de referina considerat, cota de client se poate calcula n dou moduri distincte. 'ota de client individual exprim ponderea pe care organizaia furnizoare o deine n valoarea cumprrilor efectuate de un anumit client. +radul de agregare poate varia n funcie de necesitile de informaii ale furnizorului, de la un anumit produs, la ntregul buget al clientului respectiv. $C 'ota de client agregat. 'u ajutorul acestui

indicator, furnizorul are posibilitatea s cunoasc ponderea sa n valoarea cumprrilor realizate de un grup sau segment de clieni relevant pentru organizaie. +radul de agregare poate varia n conformitate cu necesitile organizaiei furnizoare, de la un produs, la o categorie de produse sau un grup de categorii de produse aflate n portofoliul furnizorului. !n privina modului de culegere a datelor pentru calcularea cotelor ''8 i ''A, este de remarcat faptul c valoarea v3nzrilor furnizorului ctre fiecare client este consemnat n sursele interne ale furnizorului. !n sc"imb, valoarea v3nzrilor fiecrui furnizor concurent este dificil de estimat. 'ea mai frecvent utilizat modalitate de obinere a datelor respective sunt cercetrile directe de tip Fretail auditG, realizate pe eantioane de tip panel. ,otui, valoarea unor astfel de informaii este diminuat de gradul lor sczut de disponibilitate, de absena unor informaii clare, precise i suficiente. Adesea, raionamentul managementului are un rol important n estimarea ''8 i ''A.$2 'unoaterea cotei de client indic oportuniti de dezvoltare a valorii v3nzrilor i de cretere a profiturilor, n relaia dintre furnizor i client. @n indicator cum este cota de client individual reflect gradul n care potenialul unui anumit client a fost valorificat de furnizor i prefigureaz prioritile privind activitatea consultanilor sau agenilor de v3nzri. /stimarea cotei de client agregate permite o perspectiv mai precis asupra performanelor organizaiei furnizoare n raport cu un anumit grup sau segment de clieni int. 'ota de client nu trebuie s fie confundat cu frecvent utilizatul indicator denumit cot de pia. #iferena ntre cota de pia i cota de client const n numrul i tipologia clienilor la care se refer. 'ota de client individual vizeaz ponderea organizaiei furnizoare n cumprrile realizate de un anumit client, nu ponderea n v3nzrile totale pe piaa analizat, aa cum este cazul cotei de pia. 9ici cota de client agregat nu se poate confunda cu indicatorul cot de pia. Argumentul este faptul c, n timp ce cota de client agregat este calculat numai n raport cu clienii organizaiei furnizoare, cota de pia se refer la cumprrile tuturor clienilor efectivi existeni n cadrul pieei analizate, indiferent dac sunt clienii firmei furnizoare care realizeaz evaluarea sau sunt clienii concurenilor. /xist posibilitatea de a calcula cota de pia a unui anumit furnizor, pe baza indicatorilor valoarea cumprrilor clientului i cota de client. Astfel, cota de pia este cota de client pe ansamblul tuturor clienilor care cumpr produsul sau categoria de produse care face obiectul analizei, indiferent dac sunt clieni ai furnizorului pentru care se calculeaz cota de pia sau clieni ai concurenilor. 4aportul dintre cota de pia i cota de client agregat poate oferi o imagine a importanei furnizorului
$2

$1 /xpert, (ucureti, ;>>C< )crel, 8., (ercea, &l.,, "sigurri si reasigurri, /ditura

ca operator pe piaa analizat. 5rganizaia furnizoare va considera valorile celor doi indicatori, valoarea cumprrilor clientului i cota de client, pentru a proiecta i aplica cele mai adecvate strategii de mar-eting. #in perspectiva furnizorului, este evident faptul c gradul de atractivitate a clienilor este influenat deopotriv de valoarea cumprrilor clientului i de cota de client. ,otui, doi clieni crora le corespunde aceeai cot de client pot avea un grad diferit de atractivitate pentru furnizor. ,ipologia clienilor i strategiilor, n funcie de valoarea cumprrilor i cota de client7$: *are

B2

B1

'ota de client

*ic *ic *are )aloarea cumprturilor clientului %entru a ndeplini obiectivele sale de v3nzri, organizaia furnizoare va aprecia ca fiind mai atractiv clientul care, la aceeai cot de client, realizeaz o valoare mai mare a cumprrilor totale. !n consecin, alegerea strategiilor adecvate presupune considerarea simultan a celor doi indicatori. 'ei mai atractivi clieni din portofoliul furnizorului sunt cei crora le corespunde o cot de client mare i o valoare mare a cumprrilor. %rincipalele obiective i strategii recomandate n fiecare caz n parte sunt prezentate n tabelul urmtor7 *anagementul relaiilor cu clienii presupune identificarea celor mai profitabili clieni i dezvoltarea relaiilor cu acetia. Astfel, organizaia i dezvolt propria cifr de afaceri i

$:

'onstantinescu, #.A7, #obrin, *., @ngureanu, A.*., +radisteanu, #., $ratat de asigurri, /ditura ,ribuna $0 /conomic, (ucureti, $000

profitul, pe termen mediu i ling. ,otodat, managementul relaiilor cu clienii este o strategie a crei aplicare are consecine organizaionale. !n consecin, succesul furnizorului n domeniul managementului profitabil al relaiilor cu clienii depinde n msur "otr3toare de capacitatea de adaptare a strategiilor sale de mar-eting la tipurile de clieni din portofoliu, delimitate n funcie de cei doi indicatori majori, respectiv valoarea cumprrilor i cota de client. *anagementul relaiilor cu clienii presupune identificarea celor mai profitabili clieni i dezvoltarea relaiilor cu acetia. Astfel, organizaia i dezvolt propria cifr de afaceri i profitul, pe termen mediu i ling. ,otodat, managementul relaiilor cu clienii este o strategie a crei aplicare are consecine organizaionale. !n consecin, succesul furnizorului n domeniul managementului profitabil al relaiilor cu clienii depinde n msur "otr3toare de capacitatea de adaptare a strategiilor sale de mar-eting la tipurile de clieni din portofoliu, delimitate n funcie de cei doi indicatori majori, respectiv valoarea cumprrilor i cota de client. 1.3. Asigurrile n contextul actual al pieelor inanciare! cross"selling! up"selling. 5rice companie de asigurri, n procesul de derulare a afacerilor, i fixeaz ca int s atrag c3t mai muli clieni. %entru a fi atinse intele de cretere i dezvoltare, pentru orice companie de asigurri este esenial ca produsele i serviciile pe care ea le ofer s fie prezente pe pia cu succes, respectiv s ocupe un segment c3t mai consistent din aceasta. )3nzarea de asigurri reprezint activitatea de baz a companiilor de asigurri, activitate generatoare de venituri i implicit de profit, obiectivul principal al oricrei entiti i, bineneles i al companiilor de asigurri. 'ompaniile de asigurri s6au axat pe partea de pregtire a salariailor pentru nsuirea noiunilor de v3nzare. @n v3nztor trebuie s stp3neasc at3t mecanismele te"nice i economice, dar i pe cele psi"ologice i relaionale. )3nzrile produselor i serviciilor pot fi de dou feluri7 adaptate i persuasive. )3nzarea adaptat este v3nzarea n care clientul solicit o anumit asigurare, iar agentul de asigurri adapteaz oferta la ateptrile acestuia. 'ompaniile de asigurri prezint totui proceduri interne destul de rigide, posibilitile de a adapta o ofert fiind relativ limitate. Acestea sunt de competena unui segment foarte mic de salariai ai companiei de asigurri, iar peste anumite limite sunt de competena centralelor bncilor. )3nzarea persuasiv este v3nzarea n care clientul nu este solicitant de la nceput, dar prin calitile sale, v3nztorul reuete s o fac s evolueze ctre una de cerere. 'ompaniile ;>

de asigurri i recompenseaz clienii cu grad c3t mai sczut de risc i care le sunt c3t mai loiali. /le le ofer o serie de avantaje, cu scopul declarat de a pstra rela ia cu ace tia i din dorina de a6i plasa noi produse i servicii. inta final a acestor avantaje este tot maximizarea profitului, prin v3nzarea unor pac"ete de produse i servicii. %ac"etele de produse i servicii de asigurare reprezint o ofert pe care companiile de asigurri o pun la dispoziia clienilor, ofert format din mai multe asigurri, care prezint discount6uri la o parte din acestea n ideea unei profitabiliti ridicate n condiiile ac"iziionrii mai multor produse sau servicii. 'ross6selling reprezint v3nzarea de ctre un agent de asigurri a unui produs de care este responsabil un alt agent sau o alt divizie a unei companii. 'ompaniile de asigurri v3nd clienilor produse i servicii combinate cu alte produse i servicii financiare, dar care nu in de asigurare. #e regul, sunt nc"eiate pentru astfel de v3nzri convenii pentru distribuia produselor specifice ambelor entiti. !n acest mod, compania de asigurri va vinde, pe l3ng produsele sale, i alte produse, iar societatea asociat va vinde produse i servicii din portofoliul companiei de asigurri. @p6selling este reprezentat de rev3nzarea produselor pe care o companie de asigurri le6a v3ndut deja clienilor din portofoliu. .e bazeaz pe informaiile pe care o companie de asigurri le deine despre clienii si, cumprtori de diferite asigurri. !n baza de date a companiilor de asigurri sunt nscrise i termenele acestora, date ce se transmit unui call center. 'lientul este contactat de personalul de v3nzare al companiei de asigurri pentru a discuta posibilitatea i termenii rennoirii produselor i serviciilor deja contractate cu clienii. %rocesul de rev3nzare este important pentru o banc, ndeosebi pentru acele produse i servicii care au o durat scurt de timp. !n ultimii ani, companiile de asigurri au nceput s acorde o importan din ce n ce mai mare clienilor, inclusiv pe partea de nemulumiri ale acestora. 8deea de la care pleac companiile de asigurri este aceea c un client mulumit rm3ne n portofoliul su i contribuie la realizarea intelor acesteia. #up anul $00>, au aprut importante sc"imbari legislative care au condus la nlturarea monopolului statului, apariia multor societi de asigurare climatului concurenial pe pia asigurrilor din 4om3nia, favorizat mentalitii poporului rom3n dupa 4evoluia din $010.$= !n locul Administraiei Asigurrilor de .tat, care i6a ncetat activitatea pe data de 2$ decembrie $00>, au luat fiin trei societi cornerciale pe aciuni n domeniul asigurrilor7 .ocietatea JAsigurarea 4om3neasc ..A.J, care a preluat activele aferente asigurrilor
$=

i la stabilirea i de sc"imbarea

'onstantinescu, #.A., #obrin, *., @ngureanu, A.*., +radisteanu, #., $ratat de asigurri, /ditura ,ribuna ;$ /conomic, (ucureti, $000

facultative de via, cele aferente asigurrilor obligatorii, asigurrilor facultative de autoturisme i altor asigurri n suma de $ >>> milioane i, n limitele acestora, pasivele corespunzatoare, precum i bunurile imobile aparinand A#A., incluse n capital< .ocietatea JAstra ..A.J a preluat activele societilor mixte, cu participarea A#A. din strinatate, cele aferente asigurrilor i operaiilor de reasigurare n relaiile cu strinatatea, n suma de 2 >>> milioane de lei, i, n limitele acestora, pasivele corespunzatoare< Agentia J'arom ..A.J a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea i plata despgubirilor n cazurile de pagube produse n 4om3nia, c3nd rspunderea revine unor asigurai la societi de asigurri din strainatate. !n luna septembrie $00> a fost nfiinata prima societate cu capital integral privat din 4om3nia, @nita ..4.B cu sediul la ,imioara. !n anul $00$, a fost adoptat Begea nr. :C privind constituirea i funcionarea societilor comerciale din domeniul asigurrilor iar n anul $00= Begea nr.$2? privind asigurrile i reasigurrile. +uvernul 4om3niei a nfiinat (anca de /xport 8mport a 4om3niei ..A. 6 /ximban-, avand capital integral de stat. Aceasta societate practica asigurri pentru credite la export impotriva riscului de neplat. !n anul $00; s6au nfiinat societile Agras, Asigurare 4easigurare Ardaf, 4oumanie Assurence 8nternational. !n anul $002 s6au nfiinat societile Asigurarea Anglo 6 4om3na, +enerala Asigurri. !n anul $00: cel mai mare grup de asigurri i servicii financiare din lume, A8+ 6 American 8nternational +roup a venit n 4om3nia prin divizia de asigurri generale. ,ot n anul $00: a fost nfiinat @9.A4 6 @niunea 9ationala a .ocietilor de Asigurare i 4easigurare din 4om3nia i s6au nfiinat societile Asistras, Asigurri 8on Kiriac 6 A.8, care n anul ;>>> i6a sc"imbat denumirea n Allianz Kiriac Asigurri. !n anul $00= s6au nfiinat societile Asigurarea %opular 4om3n, 5mniasig, .ara 6 Asig (care n anul $00? i6a sc"imbat numele n .ara *er-ur . !n anul $00? s6au nfiinat societile Asiban .ocietare de Asigurare i 4easigurare, Atlasib .ocietate de asigurri. !n anul $00C s6a nfiinat societatea 9ationale 9ederlaneden Asigurri de )ia care n prezent are denumirea 89+ 9ederlanden Asigurri de )ia, +aranta. !n anul $000 a fost nfiinat, n 'raiova, bro-erul de asigurri 4omasig 8nvest..4.B. !n acelai an s6a nfiinat A8+ Bife Asigurri 4om3nia ..A., divizia de asigurri de via i pensie privata a companiei A8+. Ba data de ; iulie ;>>$ s6a nfiinat '.A 6 'omisia de .upraveg"ere a Asigurrilor. 'omisia de .upraveg"ere a Asigurrilor care este autoritatea administrativ autonom de specialitate, cu personalitate juridic, al crui scop principal este aprarea drepturilor asigurailor i promovarea stabilitaii activittii de asigurare n 4om3nia. #in punctul de vedere al numrului asigurtorilor, anul ;>>$ a reprezentat unul dintre momentele cel mai semnificative din istoria ;; post6decembrist a asigurrilor din ara

noastr,deoarece s6au aplicat efectiv primele prevederi ale unei legislaii aflate n proces de armonizare cu directivele @niunii /uropene. !n acest sens, s6au introdus noile limite ale capitalului social, s6au numit membrii 'onsiliului 'omisiei de .upraveg"ere a Asigurrilor 'aracteristica dominant a pieei n momentul apariiei legii privind societile de asigurare i supraveg"ere a pieei asigurrilor (Begea 2;E;>>> privind societile de asigurare i supraveg"ere a asigurrilor era subcapitalizarea unui numr semnificativ din companiile active. !n aceste condiii, pe pia se anticipa c, odat cu noua legislaie a asigurrilor, o parte din acestea vor disprea, iar o alt parte vor accepta, pentru a supravieui, fuziunea cu companii puternice. Ateptrile au fost confirmate, iar dac analizm numrul de societi de asigurare existent la sf3ritul anului ;>>$, comparativ cu perioada similar a anului anterior se observ restr3ngerea acestuia cu circa 22D, adic de la C2 la :C. 'u toate acestea, reducerea numrului de asigurtori nu s6a reflectat n volumul de activitate, explicaiile const3nd n aceea c, pe de o parte, firmele care au disprut din pia fie erau nregistrate formal, fr a desfura activitate, fie au fuzionat cu companii care au reuit s ndeplineasc noile criterii de autorizare. !n aceste condiii, volumul total al primelor brute ncasate a continuat s creasc (n termeni reali, cu $$,0D fa de anul ;>>> . Acelai efect, ns mult diminuat, a aprut i n anul ;>>2 ca urmare a 5rdinului %reedintelui '.A nr.?E;>>; pentru punerea n aplicare a 9ormelor privind limita minim a capitalului social vrsat, respectiv a fondului de rezerv liber vrsat al asigurtorilor, tendina fiind de continuare a acestui proces de cretere a nivelului minim al capitalului social al societilor de asigurri, ceea ce se va concretiza n concentrarea pieei. !n aprecierea nivelului de dezvoltare al pieei asigurrilor cei mai utilizai indicatori de analiz n rile cu tradiie n domeniul asigurrilor sunt gradul de penetrare al asigurrilor n economie i densitatea asigurri i(indicatori preluai i n rapoartele asupra activitii din domeniul asigurrilor de ctre 'omisia de .upraveg"ere a Asigurrilor . +radul de penetrare al asigurrilor n economie este un indicator sintetic care arat contribuia sectorului de asigurare la crearea produsului intern brut i care se calculeaz ca raport ntre volumul primelor de asigurare brute directe i produsul intern brut. #ensitatea asigurrii se exprim ca raport ntre total prime de asigurare brute directe ncasate i numrul total al locuitorilor rii respective, exprim3nd astfel prima medie pe cap de locuitor. @n element ce caracterizeaz piaa este numrul i importana asigurtorilor. %iaa rom3neasc a asigurrilor este o pia concentrat, primele $> societi nregistr3nd cote de pia nsumate n jurula 1>D n toi cei ase ani analizai. !n plus, se observ c 1 din cele $> societi sunt prezente n acest clasament n fiecare dintre anii analizai, singurele societi ;2

care nu au fost prezente nc din $000 n acest top fiind A8+ 4om3nia (locul $> n ;>>; i ('4 Asigurri(nou aprut 6 anii ;>>2, ;>>: i ;>>= , intrate n locul societii +rup A., intrat n faliment. Anul ;>>= reflect tendina de cretere evident a societilor A.8(A9 i ('4 Asigurri(de asemenea, (, Asigurri , societi care au beneficiat de pe urma fenomenului de bancassurance. !n anii $0016;>>;, asigurrile de via au devansat, ca rat de cretere asigurrile generale, ca urmare a planurilor de economisire6investiii propuse n premier clienilor din 4om3nia de societile cele mai importante de pe pia( 89+, A+8, Allianz . !n anii ;>>2 i ;>>: se observ ns o diminuare a creterii volumului asigurrilor de via. Astfel, spre deosebire de anul ;>>2, c3nd cele dou categorii de asigurri, generale i de via, nregistrau creteri relativ similare, n anul ;>>: ritmul real de cretere a ncasrilor din asigurri generale a fost dublu fa de cel consemnat n cazul asigurrilor de via. #inamica asigurrilor generale a fost susinut n special de asigurrile auto (de mijloace de transport i de rspundere civil , care, datorit ponderii majoritare (de peste ?=D , au impus ritmul pieei. 'u toate acestea, clasele de asigurri generale cu cele mai mari creteri n ;>>: au fost ns asigurrile de mijloace de transport feroviare, de sntate, de rspundere civil general i de credite i garanii, dar contribuia cumulat a acestora n total ncasri rm3ne sczut, de p3n la $>D. #ezvoltarea asigurrilor auto s6a produs pe fondul expansiunii v3nzrilor de autove"icule noi, care s6au majorat, conform datelor prezentate de Asociaia %roductorilor i 8mportatorilor de Autove"icule, cu peste 2>D (ritm dublu fa de estimrile iniiale , precum i a pieei leasingului (n care peste 0>D din contracte au ca obiect autove"iculele , ntr6un ritm de cretere a valorii contractelor estimat la circa 2>D. 5 astfel de evoluie a pieei asigurrilor n anul ;>>: a fcut ca ponderea primelor ncasate din asigurri de via s se menin la un nivel mai sczut comparativ cu nivelurile acesteia n rile din /uropa 'entral i de /st. Aceast situaie se poate explica prin7 decalajul de for financiar dintre consumatorii de servicii de asigurare din 4om3nia i cei din rile central i est europene, discrepana dintre complexitatea produselor oferite i evoluia lent a procesului educaional i a ajustrii comportamentului financiar al publicului, nivelul sczut al creditelor de consum din economie,datorat pe de o parte veniturilor sczute ale populaiei, iar pe de alta prudenei excesive a bncilor n creditarea persoanelor fizice(pentru o parte a perioadei analizate sau normelor impuse de (94 n domeniul creditelor. Anul ;>>= a cunoscut o dinamic accentuat n special datorit evoluiei favorabile a asigurrilor de via i a societilor de asigurri legate mult de societile bancare. Astfel, cel mai mult au urcat n top companiile de asigurri care au bune relaii cu bncile sau sunt ;: c"iar deinute de bnci7 Asiban (controlat

de (4#, ('4, '/' i (anca ,ransilvania , care a ajuns pe locul : n clasamentul asigurrilor generale, (, Asigurri ((anca ,ransilvania i ('4 Asigurri. %rodusele de asigurare care au impulsionat piaa au fost asigurrile de risc de credit, cumprate de bnci pentru acoperirea riscului de neplat a creditelor, precum i asigurrile de via, locuin i 'asco, nc"eiate de clienii bncilor, n funcie de destinaia creditului. #e asemenea, un factor determinant al mririi ponderii asigurrilor de via p3n la ;:D este dat de evoluia spectaculoas nregistrat de aceleai trei companii7 Asiban, ('4 Asigurri i (, Asigurri. Apartenena acestor companii la importante grupuri bancare, lidere la r3ndul lor pe piaa creditelor retail, duce la concluzia c aceast cretere se datoreaz, n special, impulsului dat de dezvoltarea activitii de creditare bancar, creterea nregistrat de segmentul creditelor de retail fiind de peste 1CD. !n acelai timp, pe acest segment de pia ('4 i6a mrit cota de pia la ;=,CD, (4# 6 +roupe .ociete +enerale, a doua mare banc din sistem, a nc"eiat anul ;>>= cu o cot de pia de $=D, iar (anca ,ransilvania a continuat s urce n clasament, ating3nd 2,0D. 8nevitabil, expansiunea nregistrat de segmentul creditelor pentru nevoi personale nenominalizate, pentru care garania este constituit ndeobte dintr6o asigurare de via cesionat n favoarea bncii, a transformat acest tip de credite ntr6o surs constant de afaceri pentru asigurtorii agreai de bnci.$? ,otui, liderii pietei asigurrilor de via rm3n dou companii cu o ndelungat tradiie n domeniu, respectiv 89+ Asigurri de )ia i A8+ Bife, care detin, mpreun, o cot de pia de aproximativ :?D. 9u este de neglijat, de asemenea, creterea nregistrat de Allianz6Kiriac, companie care, dei a debutat pe segmentul asigurrilor de via relativ t3rziu, a reusit ca, prin parteneriatele nc"eiate i prin promovarea produselor sale unit6lin-ed, s marc"eze un salt de =:D n termeni reali. !n fapt, evoluiile nregistrate pe piaa asigurrilor de via nu fac dec3t s ilustreze apropierea de o realitate fireasc n pieele mature n care integrarea serviciilor financiare, cu multiplele interdependene pe care le presupune, este deja un concept acceptat, apreciat i valorificat la justa lui valoare. !n urma acestor evoluii, piaa rom3neasc a asigurrilor are tendina spre o evoluie asemntoare cu cea din rile dezvoltate, respectiv creterea ponderii asigurrilor de via, a importanei bancassurance6 ului, a concentrrii pieei. 'u exceptia Allianz6Kiriac, care ramane liderul absolut al pietei asigurrilor generale, n anul ;>>?, toate celelalte companii din ,op $> au nregistrat rezultate care au produs modificari n clasament. 0 companii dintre primele $>, n ordinea primelor brute subscrise, i6au sc"imbat pozitia n top n anul precedent.
$?

#an Ang"el 'onstantinescu, *arinica #obrin, Ana *aria @ngureanu, #aniela +radisteanu, $ratat de asigurri, /ditura ,ribuna /conomic, (ucureti, $000 ;=

%ia asigurrilor generale din 4om3nia a consemnat cea mai importanta crestere din /uropa n anul ;>>C, de 21,;D, lasand mult n urm, cu aproximativ $2 puncte procentuale, urmatoarea clasat, (ulgaria, i cu aproape 2> de puncte %olonia. ,otodat, 4om3nia sta n fruntea clasamentelor evoluiei asigurrilor europene pe ari, conform statisticii ntocmite de '/A 6 'omite /uropeen des Assurances, i n ceea ce priveste creterile pe segmentul auto, de C=,?D, i pe cel al asigurrilor pentru proprieti, de 1>,0D. %rimele brute subscrise pe non6life de asiguratorii rom3ni s6au ridicat la $.=C> mil. /@4, indica '/A, i au reprezentat CC,1D din subscrierile totale la nivelul pieei, fa de 1>,;D, n ;>>?. 'riza financiara nu a ocolit nici pia asigurrilor din 4om3nia. Lall6.treet a cerut opinia managerilor din industria local, miz3nd pe soluiile i leciile nvate de acetia n primul an de criz, lu3nd ca moment de referin falimentul Be"man (rot"ers. 'u siguranta, pe fondul crizei la nivel mondial natura sistemelor financiare va suferi modificari, care, dup cum subliniaz managerii din asigurri, vor aduce n continuare o reasezare a principiilor de funcionare a pieei i a prioritatilor pentru asiguratori. M*odelele financiare vor deveni mai simple i mai transparente 6 practic vom asista la renaterea conceptului de sistem bancarEde asigurri clasic. Aceast3 rentoarcere va fi generat atat de reglementri legislative mai stricte, c3t i de nevoia instituiilor financiare de a se adapta la noile cerinte de capital, iar rezultatul va fi un sistem financiar bazat pe guvernante mai stricte, n care riscurile i randamentele vor fi mai miciG, declar 'ornelia 'oman , ef 89+. !n evoluia pieei de asigurri din 4om3nia din ultimele $; luni, trebuie sa facem o distincie intre doua perioade distincte7 a doua parte a anului trecut, c3nd asigurrile de via erau pe un puternic trend ascendent, ca efect al creterii nivelului de informare financiar datorita lansrii pensiilor private i prima jumtate din ;>>0, c3nd au fost nregistrate primele scderi din pia asigurrilor de via, ca urmare a restr3ngerii consumului i a veniturilor populaiei. .cderile au fost n linie cu asteptrile, in3nd cont i de ritmul de cretere a omajului nregistrat de la :,:D n decembrie ;>>1 la ?,>D n iunie ;>>0. 4eferitor la perioada urmatoarelor $; luni, pia asigurrilor va fi stimulat automat de revenirea pe plus a dinamicii %8(, prognozat de analiti pentru primul semestru din ;>$;, fiind momentul c3nd consumatori ii vor relua comportamentul normal, at3t de consum, c3t i de economisire.

1.#. $anagementul activitii de asigurare

;?

!n domeniul asigurrilor, ca n toate domeniile de activitate, managementul are ca scop crearea unor condiii favorabile pentru desfurarea unei activiti c3t mai eficiente. 'oncomitent cu influena factorilor comuni tuturor domeniilor de activitate, n asigurri, acioneaz i factori specifici care determin sistemul de organizare i de conducere a activitii de asigurri, gener3nd anumite particulariti. %articularitile constau n faptul c asigurrile de persoane, de bunuri, de rspundere civil, sunt relaii bneti de repartiie a unei pri din produsul naional brut, proces n care se constituie i se folosesc fondurile societilor de asigurri din care se finaneaz msuri de prevenire, de limitare i combatere a daunelor, se acord despgubiri sau sume asigurate i se compenseaz prejudiciile provocate de asigurai terelor persoane. !n asigurri riscul este prezent mai mult dec3t n alte domenii de activitate. 'a urmare este necesar ca organizarea i conducerea asigurrilor s in seama de influena riscurilor asigurate i a celor globale, at3t pentru asigurai, c3t i pentru societile de asigurri. .ituaia financiar a societilor de asigurri poate fi influenat numai dac riscurile preluate n asigurri se produc. Atunci c3nd aceste condiii de baz sunt ndeplinite, exist posibilitile concrete ca n cazul survenirii calamitilor naturii, accidentelor sau a producerii unor evenimente n viaa persoanelor asigurate s se acorde despgubirile i sumele asigurate, realiz3ndu6se astfel reluarea i continuarea normal a activitii umane. !n toate ramurile asigurrilor, managementul este influenat i, prin urmare, trebuie s se in seama de urmtorii factori7 caracterul aleatoriu al riscurilor< forma juridic a asigurrii (asigurri prin efectul legii sauEi asigurri facultative < ramura de asigurare (asigurri de persoane, asigurri de bunuri, asigurri de rspundere civil < sfera de cuprindere n profil teritorial a asigurrilor (asigurri interne, asigurri externe i diferite forme de reasigurri < cuantumul fondurilor de asigurare pe care i le pot constitui societile de asigurri. %rin acte normative sau prin contracte de asigurare, societile de asigurri i asum rspunderi privind acoperirea daunelor a cror producere are un caracter aleatoriu, nt3mpltor, nesigur. *rimea acestor daune nu se poate cunoate, ci se poate doar aproxima prin calcule care se bazeaz pe teoria probabilitilor. %entru efectuarea fundamentat tiinific a acestor calcule trebuie s existe i s se foloseasc un sistem informaional modern, care s cuprind i datele privind frecvena i intensitatea riscurilor pe perioade de timp c3t mai ndelungate. %e baza acestor date, societatea de asigurri stabilete nivelul primelor de asigurare. !n acest scop se apeleaz i la diferite calcule statistico6matematice. ;C

.istemul informaional modern face posibil, n acelai timp, determinarea fundamentat a c"eltuielilor pe care societatea de asigurri le va efectua pentru plata despgubirilor, a sumelor asigurate i pentru compensarea prejudiciilor provocate de asigurai terelor persoane. n acest mod se poate menine ec"ilibrul financiar i valutar al societii de asigurri. 5rganizarea i conducerea activitii de asigurri sunt determinate de formele asigurrilor (obligatorii sau facultative . Astfel, n ce privete asigurrile n efectul legii, care cuprind totalitatea bunurilor de acelai fel sau toate persoanele prevzute de lege, nu mai sunt necesare msuri pentru dezvoltarea i perfecionarea activitii de asigurare. %entru aceste asigurri este necesar s se ntreprind msurile corespunztoare n vederea ncasrii integrale i la termenele stabilite a primelor de asigurare, pentru constatarea, evaluarea, stabilirea i plata despgubirilor. %entru asigurrile facultative, managementul riscului urmrete7 cuprinderea ntr6o msur c3t mai mare n asigurri a bunurilor, a persoanelor, a riscurilor, realiz3ndu6se astfel o dispersare a riscurilor< perfecionarea i eficientizarea activitii de contractare a asigurrilor i de ncasare a primelor de asigurare< efectuarea cu promptitudine i corectitudine a operaiunilor de constatare, de evaluare a daunelor, de stabilire i de plat a despgubirilor i a sumelor asigurate care se cuvin asigurailor. *anagementul riscului n asigurri este determinat i de ramura de asigurare7 de persoane, de bunuri, de rspundere civil. !n cazul asigurrilor de persoane nu este necesar existena unui compartiment care s se ocupe cu constatarea i evaluarea daunelor, deoarece nu se pune problema evalurii persoanelor. 'u privire la persoane este necesar s existe un sistem eficient de inere a evidenei la zi privind situaia fiecrui asigurat. %e baza acestei evidene se poate cunoate cuantumul primelor de asigurare ncasate p3n la un moment dat, eventualele sume rscumprate, sumele asigurate reduse, mprumuturile acordate de societatea de asigurri. )olumul mare de operaiuni al asigurrilor de persoane a necesitat informatizarea lor. .ocietile de asigurri care se ocup cu asigurrile de via au obligaia s conduc conturi separate pentru aceste asigurri, s gestioneze separat fondurile respective i rezultatele finale s le evidenieze separat de celelalte categorii i feluri de asigurri. %entru asigurrile de bunuri este necesar o grupare pe categorii i feluri de bunuri, deoarece exist particulariti ale fiecrei categorii n ceea ce privete constatarea, evaluarea daunelor, stabilirea i plata despgubirilor. 'a urmare, asigurrile de bunuri impun prezena nu numai a economitilor, ci i a unor cadre de specialitate te"nic, a inginerilor agronomi, constructori, mecanici, electroniti etc. ;1

#eoarece momentele producerii unor calamiti naturale sau accidente nu pot fi prevzute i cunoscute cu exactitate este necesar sa existe la dispoziia societii unele fonduri cu caracter de rezerv prin care sa poat fi acoperite pagubele provocate de acestea. .ub denumirea generic de rezerv sunt cuprinse de fapt mai multe categorii de fonduri ce reflect forme diferite de protecie i care compun sistemul rezervelor din 4om3nia, i anume7 fonduri financiare de rezerv descentralizate< fonduri financiare de rezerv centralizate< fonduri de asigurare. !n principiu, ntreprinderele ar putea constitui la nivelul lor un fond de rezerv descentarlizat destinat n mod distinct prevenirii i limitrii consecinelor datorate producerii evenimente nefavorabile. #ei prezint unele avantaje, dezavantajul constituirii unor asemenea fonduri sunt evidente. %rin aceast metod nu este posibil dec3t o acoperire prial a pagubelor, deoarece constituirea unui fond de autoprotecie la un nivel egal sau apropiat de valoare patrimoniului reprezint o imobilizare de fonduri, care va afecta bunul mers al ntreprinderii. 'onstituirea unui fond de rezerv centralizat, are loc din resursele centralizate ale societii. Acest fond este utilizat, de regul, pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamiti naturale i accidente, care afecteaz bunurile proprii de stat. #in aceste fonduri se finanau i se finaneaz i n prezent aciuni de natura celor care nu au putut fi prevzute iniial. Aceste fonduri se constituie at3t n form material, c3t i n form valoric la dispoziia statului. &ondul de asigurare se constituie la dispoziia organizaiilor specializate n mod descentralizat prin contribuii bneti de la asigurai ctre asigurtori. Aceste fonduri se utilizeaz n cadrul societilor de asiguare pentru acoperirea pagubelor la asigurrile de bunuri, respectiv pentru plata sumelor asigurate, la asigurrile de persoane. Ba baza constituirii i utilizrii unui asemenea tip de fond st principiul mutualitii. &ondurile de asigurare au o serie de trsturi distincive fa de celelalte categorii de rezerve i anume $C7 se constituie i se utilizeaz numai n form baneasc< se formeaz prin contribuia asigurtorilor pe baza mutualitii, n timp ce celelalte tipuri de fonduri se formeaz prin prelevri fiscale din profit sau pe cale bugetar< fondurile de asigurare au o destinaie specific i anume, cea de a reface bunurile distruse, de a acoperi pagubele provocate de producerea riscului. #e asemenea, oamenii au fost preocupai, nc din cele mai vec"i timpuri, de prevenirea i evitarea unor evenimente nedorite care pot genera pagube substaniale, unele dintre acestea put3nd implica traume psi"ice i pierderi financiare semnificative. %rincipalele mijloace de protecie mpotriva riscului sunt7 asigurarea, coasigurarea, autoasigurarea i resigurarea.
$C

;0 'onstantinescu, #., $ratat de asigurri, (ucureti, $000

Capitolul 2 Asigurarea pentru accidente

1.1. Conceptualizare Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale face parte din sistemul de asigurri sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protecia sociala mpotriva urmtoarelor categorii de riscuri profesionale7 pierderea, diminuarea capacitaii de munca si decesul ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale garanteaz un ansamblu de servicii si prestaii in beneficiul persoanelor asigurate, in vederea7 promovrii sntii si a securitii in munca si prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale< diminurii si compensrii consecinelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale se fundamenteaz pe urmtoarele principii7 asigurarea este obligatorie pentru toi cei ce utilizeaz fora de munca angajata cu contract individual de munca< riscul profesional este asumat de cei ce beneficiaz de rezultatul muncii prestate<$1 fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din contribuii difereniate in funcie de risc, suportate de angajatori sau de persoanele fizice care nc"eie asigurarea, potrivit prevederilor prezentei legi< creterea rolului activitii de prevenire in vederea reducerii numrului accidentelor de munca si al bolilor profesionale< solidaritatea sociala, prin care participanii la sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale i asuma reciproc obligaii si beneficiaz de drepturi pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea riscurilor prevzute de lege< asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru beneficiarii drepturilor prevzute de lege< asigurarea transparentei in utilizarea fondurilor< repartiia fondurilor in conformitate cu obligaiile ce revin sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale prin prezenta lege.
$1

2> /ditura /conomic, (ucureti, ;>>;, pag. $CC. ,nsescu, %., #obrin, *. ,eoria i practica asigurrilor,

%rin asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale rspunderea civila a persoanei fizice sau juridice pentru prestaiile prevzute in prezenta lege si pentru care s6a pltit contribuia de asigurare este preluata de asigurator. 8n situaia in care se face dovada unor prejudicii care nu sunt acoperite prin prevederile prezentei legi, in mod subsidiar si complementar, intra in funciune rspunderea civila, potrivit dreptului comun.

1.2. %aporturile de asigurare si riscurile asigurate .unt asigurate obligatoriu prin efectul prezentei legi7 persoanele care desfoar activitatea pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia, inclusiv funcionarii publici< persoanele care i desfoar activitatea in funcii elective sau care sunt numite in cadrul autoritarii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr6o organizaie a cooperaiei meteugreti, ale cror drepturi si obligaii sunt asimilate, in condiiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevzute la lit. a < omerii, pe toata durata efecturii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii< persoanele care desfoar activitatea exclusiv pe baza de convenii civile de prestri de servicii si care realizeaz un venit brut pe an calendaristic ec"ivalent cu cel puin 2 salarii medii brute pe economia naionala< ucenicii, elevii si studenii, pe toata durata efecturii practicii profesionale. .e pot asigura in condiiile prezentei legi, pe baza de contract de asigurare, persoanele asigurate obligatoriu in sistemul public de pensii si care se afla in una sau mai multe dintre urmtoarele situaii7 asociat unic, asociai, comanditari sau acionari< administratori sau manageri< membri ai asociaiei familiale< persoane autorizate sa desfoare activitatea independente< persoane angajate in instituii internaionale< proprietari de bunuri siEsau arendai de suprafee agricole si forestiere< persoane care desfoar activiti agricole in cadrul gospodriilor individuale sau activiti private in domeniul forestier< membri ai societilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura< persoane care desfoar activiti in uniti de cult recunoscute potrivit legii< alte persoane interesate, care i desfoar activitatea pe baza altor raporturi juridice dec3t cele menionate anterior. 'oninutul contractului de asigurare se stabilete in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.$0 %revederile art. = sunt aplicabile si angajailor romani care presteaz munca
$0

(istriceanu, +N., (ercea, &., *acovei, /. Bexicon de protecie social, asigurri i reasigurri, /ditura Oarat, 2$ (ucureti $00C, pag. 2$?.

in strintate din dispoziia angajatorilor romani, in condiiile legii. Au calitatea de asigurat si cetenii strini sau apatrizii care presteaz munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au, potrivit legii, domiciliul sau reedina in 4om3nia. Are calitatea de asigurator, potrivit prezentei legi, &ondul 9aional de Asigurare pentru Accidente de *unca si (oli %rofesionale, denumit in continuare &ondul 9aional. &ondul 9aional i exercita atribuiile prin fondurile teritoriale de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau prin asociaiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, denumite in continuare fonduri teritoriale si, respectiv, asociaii profesionale de asigurare. 4aporturile de asigurare, rezultate in temeiul prezentei legi si din contractele de asigurare, se stabilesc intre7 angajatori si asigurator, pentru persoanele asigurate prevzute la art. = si C< asigurai si asigurator, pentru persoanele asigurate prevzute la art. ?. 'alitatea de asigurat se dob3ndete, iar raporturile de asigurare se stabilesc la data nc"eierii contractului individual de munca, a conveniei civile, a nceperii practicii profesionale sau a contractului de asigurare individual, dup caz. 8n vederea realizrii asigurrii pentru accidente de munca si boli profesionale si stabilirii cuantumului contribuiei datorate, angajatorul are obligaia de a comunica asiguratorului, printr6o declaraie pe propria rspundere, numrul de angajai, domeniul de activitate conform 'lasificrii Activitilor din /conomia 9aionala, fondul de salarii, precum si orice alte informaii solicitate in acest scop. #eclaraia scrisa va fi depusa la sediul asiguratorului cu minimum $= zile nainte de nc"eierea contractului de asigurare, pentru stabilirea contribuiei in condiiile legii. 8n cazul punerii in funciune a unei noi unitii angajatorul are obligaia sa depun declaraia in termen de $= zile de la nceperea activitii. 8n cazul oricrei modificri privind nivelul fondului de salarii sau al activitilor desfurate, angajatorul are obligaia sa anune asiguratorul in termen de $= zile. 'ontractul de asigurare nc"eiat intre angajator si asigurator se rennoiete la fiecare modificare notificata. %ersoanele asigurate potrivit art. ? au obligaia de a depune declaraia de venituri in termenul prevzut la art. $> alin. (; si de a comunica asiguratorului orice modificare intervenita cu privire la venitul asigurat, in termen de $= zile de la data acesteia. #reptul la prestaiile si serviciile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se nate de la data stabilirii raporturilor de asigurare si nceteaz o data cu aceste raporturi.

2;

8n cazul in care din culpa angajatorului nu s6a pltit contribuia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, costul prestaiilor si al serviciilor de asigurare prevzute de prezenta lege se suporta de angajator. 8n cazul bolilor profesionale, declarate in condiiile legii, in timpul activitii profesionale, dreptul la prestaiile si serviciile de asigurare se menine si ulterior ncetrii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare. 8n cazul bolilor profesionale, declarate in condiiile legii, ulterior ncetrii raporturilor de munca si a contractelor de asigurare, dreptul la prestaiile si serviciile de asigurare se acorda daca fostul asigurat face dovada, cu acte medicale eliberate conform legii, ca boala a fost cauzata de factori profesionali specifici locului de munca. 4iscurile asigurate in condiiile prezentei legi sunt accidentele de munca si bolile profesionale cercetate, declarate, nregistrate si evideniate potrivit prevederilor Begii proteciei muncii nr. 0>E$00?, republicata.

1.3. &'iectivele asigurrii Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale are urmtoarele obiective7 prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale< reabilitarea medicala si socioprofesionala a asigurailor, victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale, precum si recuperarea capacitaii de munca a acestora< acordarea de prestaii in bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizaii si alte ajutoare, in condiiile prevzute de prezenta lege. Asiguratorul are obligaia de a6si organiza activitatea pentru realizarea obiectivelor prevzute la art. $C, precum si de a pstra confidenialitatea tuturor informaiilor la care are acces in scopul realizrii acestor obiective. Asiguraii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmtoarele prestaii si servicii7;> reabilitare medicala si recuperarea capacitaii de munca< reabilitare si reconversie profesionala< indemnizaie pentru incapacitate temporara de munca< indemnizaie pentru trecerea temporara in alt loc de munca< compensaii pentru atingerea integritii< despgubiri in caz de deces< rambursri de c"eltuieli. (aza de calcul a indemnizaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este media veniturilor salariale brute ale asiguratului din ultimele ? luni, pe baza
;>

(istriceanu, +N., (ercea, &., *acovei, /. Bexicon de protecie social, asigurri i reasigurri, /ditura Oarat, 22 (ucureti $00C, pag. ;$?.

crora s6a stabilit contribuia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale in lunile respective. 8n cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de ? luni, baza de calcul a indemnizaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale o constituie venitul salarial brut din ultima luna de activitate si care a fost luat in calcul la stabilirea contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. %entru calculul indemnizaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se utilizeaz numrul de zile lucrtoare din luna in care se acorda concediul medical sau, dup caz, se solicita alte drepturi de asigurri sociale. Ba stabilirea numrului de zile lucrtoare din luna in care se acorda dreptul de asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale se vor avea in vedere prevederile legale cu privire la zilele de srbtori legale in care nu se lucreaz. Asiguraii au dreptul la tratament medical, precum si la prestaii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitaii de munca. Asiguratorul are obligaia de a ac"ita contravaloarea serviciilor medicale acordate pana c3nd se realizeaz7 restabilirea strii de sntate sau ameliorarea deficientelor de sntate survenite in urma unui risc asigurat< prevenirea diminurii ori a pierderii capacitaii de munca si a necesitaii de ngrijire permanenta. 'ontravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asiguratorului celor care se afla in incapacitate temporara de munca, ca urmare in exclusivitate a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, se suporta integral din bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale. Asiguraii au dreptul la tratament medical corespunztor leziunilor si afeciunilor cauzate prin accidente de munca sau boli profesionale, dup cum urmeaz7 asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloace de transport specializate si in uniti sanitare< tratament medical ambulatoriu, prescris de medic< analize medicale si medicamente< servicii medicale, cu prioritate in spitale sau clinici specializate pentru boli profesionale< tratament de recuperare funcionala in uniti speciale< servicii de c"irurgie plastica si reparatorie< servicii de fizioterapie< cure balneoclimaterice prescrise de medicul asiguratorului. 8n vederea diminurii sau compensrii urmrilor deficientelor de sntate suferite prin accidente de munca si boli profesionale, asiguraii au dreptul la7 materiale sanitare pentru corectarea auzului si vzului< proteze, orteze si aparate ortopedice< mijloace auxiliare7 scaun, crucior cu rotile, precum si alte asemenea mijloace< orice alte materiale, produse sau mijloace destinate unui asemenea scop, a cror lista se stabilete de asigurator, la propunerea medicului asiguratorului. 2:

%entru recuperarea capacitaii de munca asiguraii beneficiaz de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, in funcie de natura si de pronosticul bolii. %rogramul individual de recuperare poate include tratament balnear, in funcie de tipul bolii. #urata tratamentului balnear este de $=6;$ de zile si se stabilete de medicul asiguratorului, in funcie de tipul afeciunii si de natura tratamentului. 'riteriile pe baza crora se acorda biletele pentru tratament balnear se aproba anual de &ondul 9aional. Asiguraii au obligaia sa urmeze si sa respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist al asiguratorului. #reptul la prestaii de asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale se suspenda in cazul in care asiguraii nu urmeaz sau nu respecta programul individual de recuperare. ,ratamentul medical in perioada programului individual de recuperare, precum si cazarea si masa in unitile medicale se suporta de c3tre asigurator. %ersonalul medical si unitile prestatoare de servicii medicale se stabilesc de asigurator in colaborare cu casele de asigurri de sntate sau, dup caz, direct cu uniti specializate, precum si cu uniti medicale proprii. ,arifele serviciilor medicale se stabilesc intre p3rtile contractante pe baza prevederilor contractului6cadru ce se va stabili prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. %restaiile si serviciile pentru reabilitare si reconversie profesionala se acorda de c3tre asigurator la solicitarea asigurailor care, dei nu si6au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfura activitatea pentru care s6au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. Asiguratorul preia in sarcina sa c"eltuielile pentru urmtoarele prestaii si servicii de reabilitare si reconversie profesionala7 c"eltuielile privind serviciile medicale si psi"ologice pentru aprecierea strii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale< costul cursurilor de calificare sau de reconversie< plata unei indemnizaii pe durata cursurilor de calificare si de reconversie. 8ndemnizaia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda lunar si reprezint C>D din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale. 8ndemnizaia se acorda numai daca persoana asigurata nu beneficiaz, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizaie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul 888, acordata potrivit legii.

2=

8ndemnizaia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda numai daca persoana asigurata respecta dispoziiile asiguratorului cu privire la7 instituia la care urmeaz sa se desfoare cursul< programul de instruire< modalitatea de absolvire.

1.#. (ndemniza)ia pentru incapacitate temporara de munca Asiguraii beneficiaz de o indemnizaie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca datorita unui accident de munca sau unei boli profesionale. 8n cazul bolilor profesionale sau al accidentelor de munca certificatul medical se vizeaz in mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de c3tre direciile de sntate publica judeene si a municipiului (ucureti, respectiv de inspectoratul teritorial de munca in a crui raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului. ;$ 'uantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporara de munca reprezint $>>D din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele ? luni. 8n cazul asigurailor prevzui la art. ? cuantumul indemnizaiei pentru incapacitate temporara de munca reprezint $>>D din venitul lunar asigurat. 8ndemnizaia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale se suporta pentru primele 2 zile de incapacitate de c3tre angajator, iar din a :6a zi de incapacitate, din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. #urata de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporara de munca este de $1> de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical. 8n situaii temeinic motivate de posibilitatea recuperrii medicale si profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste $1> de zile. *edicul asiguratorului poate decide, dup caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activitii in acelai loc de munca sau in alt loc de munca ori poate propune pensionarea de invaliditate. %relungirea concediului medical peste $1> de zile se face pentru cel mult 0> de zile, conform procedurilor stabilite de &ondul 9aional, in raport cu evoluia cazului si cu rezultatele aciunilor de recuperare. 8ndemnizaia pentru incapacitate temporara de munca datorata accidentelor de munca si bolilor profesionale se acorda pe baza certificatului medical eliberat conform dispoziiilor legale. 8n situaia in care mediul expert al asigurrilor sociale din sistemul public de pensii decide ncadrarea intr6un grad de invaliditate, indemnizaia se va acorda pana la sf3ritul lunii

;$

,nsescu, %., 8onescu, B. Asigurrile sociale de sntate din 4om3nia, /ditura &undaiei 4om3nia de *3ine, 2? (ucureti, $001, pag. ;;>.

urmtoare celei in care s6a dat avizul de pensionare, fr a se depi durata maxima de acordare a concediului medical, prevzuta la art. 2C. Asiguraii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu i mai pot desfura activitatea la locul de munca anterior manifestrii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca. 8ndemnizaia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in condiiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele ? luni, calculate de la momentul depistrii afeciunii. 8ndemnizaia pentru reducerea timpului de lucru cu o ptrime din durata normala, ca urmare a unor afeciuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asigurailor care, in aceste condiii, nu mai pot realiza durata normala de munca. 8ndemnizaiile prevzute la art. :> alin. (; si la art. :$ se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului asiguratorului, pentru cel mult 0> de zile intr6un an calendaristic, in una sau mai multe etape. 'uantumul lunar al indemnizaiilor prevzute la alin. ($ este egal cu diferena dintre media veniturilor salariale din ultimele ? luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fr a se depi ;=D din baza de calcul. Au dreptul la o compensaie pentru atingerea integritii asiguraii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, rm3n cu leziuni permanente, daca acestea7 reduc capacitatea de munca sub nivelul de =>D sau nu reduc capacitatea de munca, dar constituie o mutilare. 'ompensaia se acorda la solicitarea persoanei ndreptite, pe baza deciziei medicului asiguratorului, cu ndeplinirea condiiilor prevzute la art. :2. 'ompensaia reprezint o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fr a afecta celelalte drepturi sau indemnizaii la care este ndreptit asiguratul. 'uantumul compensaiei se stabilete in funcie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de $; salarii medii brute pe economia naionala. 'riteriile si grilele pe baza crora se acorda compensaia se stabilesc de &ondul 9aional, prin norme metodologice, cu acordul *inisterului .ntii si &amiliei.

1.*. +espgu'iri in caz de deces i am'ursri de c,eltuieli 8n cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaz de ajutor de deces o singura persoana, care poate fi, dup caz7 soul supravieuitor, copilul, printele, tutorele, curatorul, motenitorul, in condiiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedete ca a suportat c"eltuielile ocazionate de 2C

deces. 'uantumul ajutorului de deces acordat este de : salarii medii brute pe economia naionala. 'ererea pentru obinerea ajutorului de deces se depune la sediul asiguratorului, nsoita de actele din care rezulta dreptul solicitantului, potrivit legii. Admiterea sau respingerea cererii se face prin decizie emisa de asigurator in termen de ;> de zile de la data depunerii cererii. #ecizia se comunica in scris solicitantului in termen de = zile de la data emiterii ei. %lata ajutorului de deces se face in termen de $= zile de la data comunicrii deciziei. Asiguratorul acorda rambursri de c"eltuieli in urmtoarele situaii7 transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, c3nd salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace dec3t cele uzuale< confecionarea oc"elarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare si dentare, in situaia in care acestea au fost deteriorate datorita unui accident de munca soldat cu vtmri corporale. 'osturile suportate de asigurator sunt destinate sa asigure recuperarea funcionalitii organismului celui asigurat, iar cuantumul acestora se va stabili anual de &ondul 9aional, prin 4egulamentul privind acordarea rambursrii de c"eltuieli, elaborat de &ondul 9aional si care se publica in *onitorul 5ficial al 4om3niei, %artea 8.

1.-. Comunicarea si constatarea accidentelor de munca si a 'olilor pro esionale Angajatorii au obligaia de a comunica asiguratorului accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asigurailor. 'omunicarea trebuie realizata de ndat ce angajatorul a luat cunotina despre accident. 5bligaia privind comunicarea revine si persoanelor asigurate conform art. ? sau urmailor acestora, in cazul in care accidentul de munca s6a soldat cu decesul asiguratului. ;; #aca in urma controalelor medicale periodice personalul serviciilor medicale de ntreprindere constata ca exista riscul unei mbolnviri profesionale, acesta are obligaia de a semnala de ndat cazul asiguratorului. %entru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare asiguratorul are acces si recurge la procesul6verbal de cercetare, ntocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta care efectueaz cercetarea accidentelor soldate cu invaliditate si deces. %entru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare in cazul accidentelor soldate

;;

%urcaru, 8., 8ulian, *., Bazr, *. Asigurri de persoane i bunuri, /ditura /conomic, (ucureti, $001, pag. 21 $$0.

cu incapacitate temporara de munca, asiguratorul participa in ec"ipa de cercetare a accidentului sau poate efectua o anc"eta proprie, la solicitarea angajatorului. #repturile de asigurare prevzute de prezenta lege se acorda astfel7 pentru accidente de munca, in baza procesului6verbal de cercetare a accidentului de munca, ntocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta< pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale, ntocmit, potrivit legii, de autoritatea competenta.

1... Prevenirea accidentelor de munca si a 'olilor pro esionale 4spunderea pentru asigurarea condiiilor de securitate si sntate la locurile de munca revine angajatorilor sau, dup caz, persoanelor asigurate conform art. ?. Angajatorii au obligaia de a asigura informarea, participarea si colaborarea angajailor pentru adoptarea si aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Angajaii au obligaia de a participa la aciuni privind adoptarea unor masuri de securitate si sntate in munca, atunci c3nd sunt solicitai in acest scop de c3tre angajatori. Angajaii nu suporta in nici o situaie costul masurilor de prevenire aplicate in condiiile art. =?. Angajatorii au obligaia de a furniza toate informaiile solicitate de asigurator in legtura cu riscurile de la locurile de munca. Angajaii sunt obligai sa cunoasc si sa respecte masurile te"nice si organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aduse la cunotina in cadrul instructajului de protecie a muncii. Angajaii au dreptul, fr ca acest lucru sa atrag consecine asupra lor, de a sesiza autoritatea de stat competenta, asiguratorul sau comitetele de sntate si securitate in munca, constituite conform art. 2$ din 9ormele generale de protecie a muncii, aprobate prin 5rdinul ministrului muncii si proteciei sociale si al ministrului sntii nr. =C1E#(E=.1:>E$00?, asupra nelurii de c3tre angajator a unor masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Asiguratorul are obligaia de a promova si de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, in scopul7 meninerii integritii fizice si psi"ice a persoanelor asigurate< mbuntirii condiiilor de munca< eliminrii sau reducerii riscurilor de accidente de munca si boli profesionale. Asiguratorul realizeaz obiectivele din domeniul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale prin servicii proprii, cu personal specializat, dimensionat corespunztor numrului de asigurai. %ersonalul te"nic al asiguratorului, care desfoar activiti de 20

prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, atestat de autoritatea de stat competenta potrivit legii, precum si personalul medical specializat in medicina muncii au urmtoarele atribuii7 acorda consultanta si asistenta te"nica si medicala de medicina muncii cu privire la masurile si mijloacele de prevenire< iniiaz si elaboreaz studii si analize si asigura documentaia privind riscurile si condiiile de munca din uniti, in vederea fundamentrii unor masuri de prevenire< propun finanarea, din fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, a unor proiecte sau programe de cercetare pentru fundamentarea tiinifica a masurilor de prevenire necesare< elaboreaz si propun angajatorilor instruciuni de prevenire si proceduri de lucru specifice unor locuri de munca< participa la cercetarea accidentelor de munca ce au ca urmare incapacitatea temporara de munca, in comisiile de cercetare numite de angajatori< controleaz aplicarea si respectarea masurilor de prevenire convenite cu angajatorii< elaboreaz si propun forme si mijloace de educare si informare pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale< in evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale< propun asiguratorului majorri sau reduceri ale contribuiei, pentru stimularea activitii de prevenire< acolo unde este cazul, pot propune asiguratorului nc"eierea unor convenii cu angajatorii, in scopul mbuntirii activitii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. 8n exercitarea atribuiilor sale personalul te"nic si medical specializat este autorizat7 sa dispun de acces liber in sediile angajatorilor sau la locurile de munca organizate de acetia si sa fie nsoit de persoanele desemnate de angajator< sa beneficieze de concluziile cercetrii accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, efectuata de autoritile de stat competente< sa sesizeze autoritile de stat c3nd constata nclcri ale legislaiei in vigoare privind protecia muncii< sa propun angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecie a muncii in funcie de riscurile de la locurile de munca< sa consulte rezultatele examenelor medicale la angajare si ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate< sa solicite orice informaii si documente necesare realizrii sarcinilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale< sa recomande angajatorului masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. 8n activitatea exercitata personalul de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale este obligat sa pstreze confidenialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, te"nologice si de fabricaie din unitatea controlata, precum si a celorlalte date furnizate de autoritile de stat competente sau de orice alt organism ori persoana interesata in activitatea de prevenire, precum si confidenialitatea datelor medicale ale angajailor.;2 '"eltuielile asiguratorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de
;2

:> %urcaru, 8. *atematici i asigurri, /ditura /conomic, (ucureti, $00:, pag. $$0.

munca si a bolilor profesionale se evideniaz intr6un cont analitic separat. 'uantumul maxim alocat in acest scop nu poate depi $>D din sumele ncasate cu titlu de contribuie pe parcursul unui an calendaristic. .umele reinvestite de angajatori din profit, in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale, sunt scutite de impozit pe profit. 1. /. &rganizarea sistemului de asigurare pentru accidente de munca si 'oli pro esionale &ondul 9aional se constituie ca instituie publica de interes naional, cu personalitate juridica, in subordinea +uvernului. &ondul 9aional administreaz, gestioneaz, coordoneaz si controleaz ntreaga activitate de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. .ediul &ondului 9aional este in municipiul (ucureti. &ondurile teritoriale sunt servicii publice cu personalitate juridica, in subordinea &ondului 9aional. Atribuiile specifice de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale se exercita de fondurile teritoriale. Atribuiile specifice de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in calitate de prestatori de servicii, pot fi realizate, in condiiile prezentei legi, si de asociaii profesionale de asigurare, constituite in acest scop pe sectoare de activitate ale economiei naionale. Asociaiile profesionale de asigurare funcioneaz pe baza de statut propriu, cu respectarea prevederilor 5rdonanei +uvernului nr. ;?E;>>> cu privire la asociaii si fundaii si ale prezentei legi. Angajatorii sau, dup caz, persoanele prevzute la art. ? pot nc"eia asigurarea, in funcie de propria opiune, fie cu fondurile teritoriale, fie cu asociaiile profesionale de asigurare. %entru realizarea obiectului sau de activitate &ondul 9aional are urmtoarele atribuii7 coordoneaz si controleaz activitatea fondurilor teritoriale< ndruma si controleaz activitatea asociaiilor profesionale de asigurare< garanteaz executarea prestaiilor de asigurare in cazul insolvabilitii asociaiilor profesionale de asigurare< poate subveniona programe si proiecte de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaiilor profesionale de asigurare< aplica masuri pentru mbuntirea serviciilor si prestaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale< elaboreaz criteriile si metodologia care stau la baza calculului contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale< ndruma si controleaz activitatea de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, desfurata de fondurile teritoriale sau de asociaiile profesionale de asigurare< controleaz modul de acordare a prestaiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, prevzute de prezenta lege< controleaz modul de acordare a stimulentelor pentru ncurajarea aplicrii masurilor de :$

prevenire si reducere a nivelului de risc, stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi< poate organiza la nivel naional, la propunerea fondurilor teritoriale sau a asociaiilor profesionale de asigurare, activitatea de recuperare funcionala, protejare, reorientare si reconversie, in vederea reintegrrii profesionale pentru persoanele care au suferit accidente de munca si boli profesionale< tine evidenta cazurilor asigurate si a costurilor de asigurare la nivel naional< emite si retrage autorizaia de funcionare a asociaiilor profesionale de asigurare< finaneaz la nivel naional studii de cercetare aplicativa in vederea elaborrii de soluii, dispozitive si metode de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale< organizeaz instruirea, formarea si perfecionarea personalului din domeniul asigurrii pentru accidente de munca si boli profesionale< face propuneri privind elaborarea proiectului bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale< administreaz bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale si prezint +uvernului raportul sau de execuie bugetara. 'onducerea &ondului 9aional este asigurata de preedinte si de consiliul de administraie. %reedintele &ondului 9aional este numit de ministrul muncii si solidaritii sociale pentru un mandat de : ani, are rang de secretar de stat si reprezint &ondul 9aional in relaiile cu terii. %reedintele &ondului 9aional este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale. 4ealizarea atribuiilor ce revin &ondului 9aional, potrivit legii, este supusa controlului *inisterului *uncii si .olidaritii .ociale. *andatul preedintelui &ondului 9aional nceteaz prin demisie, revocare de c3tre ministrul muncii si solidaritii sociale sau din alte cauze prevzute de lege. 'onsiliul de administraie al &ondului 9aional este format din $= membri, dintre care7 = reprezentani ai +uvernului, numii de prim6ministru< = reprezentani ai salariailor, desemnai prin consens de confederaiile sindicale reprezentative la nivel naional, conform Begii nr. $2>E$00? privind contractul colectiv de munca, republicata< = reprezentani ai patronilor, desemnai prin consens de confederaiile patronale reprezentative la nivel naional, conform Begii nr. $2>E$00?, republicata< *embrii consiliului de administraie i desfoar activitatea in baza unui mandat pe o durata de : ani. 'onducerea operativa a activitii &ondului 9aional se exercita de c3tre un director general executiv, numit de preedinte. 5cuparea postului de director general executiv se face prin concurs, in condiiile legii. Pedinele consiliului de administraie al &ondului 9aional se desfoar lunar sau ori de cate ori este nevoie si sunt conduse pe principiul tripartitismului, prin rotaie, de c3tre unul dintre membri. 'onsiliul de administraie funcioneaz in mod legal in prezenta a doua treimi din :;

numrul membrilor si, cu condiia ca fiecare parte 6 +uvern, salariai si patronat 6 sa fie reprezentata. 8n ndeplinirea atribuiilor sale &ondul 9aional i constituie servicii specializate pentru urmrirea si asigurarea7 activitii de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale< activitii de reabilitare medicala si socioprofesionala si tratament medical< evidentei contribuiilor, prestaiilor si serviciilor acordate si a costurilor de asigurare. &ondul 9aional elaboreaz un statut propriu care se aproba prin "otr3re a +uvernului. %rin statut se stabilesc atribuiile consiliului de administraie, ale preedintelui, precum si modul de organizare si funcionare a &ondului 9aional si a fondurilor teritoriale. 'onducerea operativa a activitii fondurilor teritoriale este asigurata de c3tre un director executiv, numit de preedintele &ondului 9aional. 5cuparea postului de director executiv se face prin concurs, in condiiile legii. Atribuiile serviciilor specializate se stabilesc prin statutul &ondului 9aional. &ondurile teritoriale au urmtoarele atribuii principale7 presteaz servicii in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale< elaboreaz studii si evaluri privind riscul de accidentare si mbolnvire profesionala, la nivel local< acorda prestaiile de asigurare prevzute in prezenta lege si ntocmesc documentaia necesara in vederea acordrii acestora< nainteaz &ondului 9aional spre aprobare documentaia si propunerile privind acordarea stimulentelor pentru ncurajarea aplicrii masurilor de prevenire la nivel local< controleaz modul de aplicare a stimulentelor economice, in vederea mbuntirii activitii de prevenire la nivel local< in evidenta accidentelor de munca, a bolilor profesionale si a costurilor aferente la nivel local< asigura acordarea de prestaii medicale prin servicii proprii sau pe baza de contract nc"eiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii< verifica modul in care sunt utilizate prestaiile bneti acordate pentru serviciile de reabilitare medicala si socioprofesionala. %ersoanele care datoreaz contribuii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pot constitui asociaii la nivelul sectoarelor de activitate ale economiei naionale. Asociaiile profesionale de asigurare sunt organisme paritare, care se constituie si funcioneaz ca persoane juridice in condiiile prezentei legi si ale 5rdonanei +uvernului nr. ;?E;>>>. Asociaiile profesionale de asigurare i pot elabora regulamente si instruciuni proprii. 8n vederea funcionarii asociaiile profesionale de asigurare sunt obligate sa solicite autorizarea de c3tre &ondul 9aional. .olicitarea in vederea obinerii autorizaiei de funcionare se depune la sediul &ondului 9aional, nsoita de urmtoarele documente7 actul constitutiv, un memoriu de fundamentare cuprinz3nd obiectul, scopul activitii, precum si orice alte elemente necesare, :2

potrivit cerinelor prevzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi< statutul asociaiei profesionale de asigurare. &ondul 9aional analizeaz solicitarea, lu3nd in considerare criteriile de oportunitate, urm3nd ca in termen de 2> de zile de la data depunerii cererii sa emit autorizaia sau sa resping, prin decizie motivata, solicitarea de autorizare.;: 'ererea de acordare a personalitii juridice pentru o asociaie profesionala de asigurare se adreseaz instanei judectoreti competente teritorial, nsoit de urmtoarele documente7 actul constitutiv al asociaiei< statutul asociaiei< actele doveditoare ale sediului si patrimoniului< avizul *inisterului *uncii si .olidaritii .ociale. Asociaiile profesionale de asigurare exercita urmtoarele atribuii7 presteaz servicii in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale< acorda prestaiile de asigurare prevzute in prezenta lege si ntocmesc documentaia necesara in vederea acordrii acestora< elaboreaz studii si evaluri privind riscul de accidentare si mbolnvire profesionala< in evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, a prestaiilor acordate si a costurilor aferente< asigura acordarea de prestaii medicale prin servicii proprii sau pe baza de contract nc"eiat cu furnizorii de servicii medicale, potrivit legii< verifica modul in care sunt utilizate prestaiile bneti acordate pentru serviciile de reabilitare medicala si socioprofesionala. %atrimoniul asociaiei profesionale de asigurare se constituie din7 cotizaii de membru, stabilite de comun acord de catre membrii asociai< donaii si alte liberaliti< subvenii acordate de la bugetul de stat pentru ndeplinirea atribuiilor prevzute la art. 11 lit. b < orice alte surse legale. Asociaiile profesionale de asigurare pot desfura si activiti cu scop lucrativ, potrivit legii. Ba edinele organului de conducere al asociaiilor profesionale de asigurare participa un delegat al &ondului 9aional, fara drept de vot. Asociaiile profesionale de asigurare au obligaia de a supune anual aprobrii &ondului 9aional bilanul contabil si bugetul de venituri si c"eltuieli. 8n cazul ncetrii activitii asociaiei profesionale de asigurare, destinaia bunurilor ramase dup lic"idare si care au fost dob3ndite din subvenii de stat se "otrte de c3tre &ondul 9aional, daca dispoziiile statutului nu prevd altfel. .umele existente in conturile asociaiilor profesionale de asigurare in momentul lic"idrii se preiau de c3tre &ondul 9aional. 8n toate cazurile bunurile nu se pot atribui dec3t unui fond teritorial. .alarizarea si alte drepturi ale preedintelui si ale personalului din aparatul propriu al &ondului 9aional si indemnizaiile membrilor consiliului de administraie al acestuia,
;:

(oulescu, *., %opeang, %. 5rganizarea i conducerea activitii financiar A contabile a ntreprinderilor mici i mijlocii, /ditura &undaiei 4om3nia de *3ine, $000, :: pag. $?0.

precum si salarizarea si alte drepturi ale personalului fondurilor teritoriale si indemnizaiile membrilor consiliilor consultative ale acestora se stabilesc prin lege, al c3rei proiect va fi elaborat in termen de ?> de zile de la data nfiinrii &ondului 9aional. %ana la intrarea in vigoare a legii salarizrii prevzute la alin. ($ salarizarea preedintelui &ondului 9aional, a membrilor consiliilor de administraie, precum si a personalului angajat al &ondului 9aional si al fondurilor teritoriale se stabilete dup cum urmeaz7 salariul preedintelui, la nivelul indemnizaiei prevzute de lege pentru funcia de secretar de stat< indemnizaia de edina pentru membrii consiliului de administraie, cu excepia preedintelui, la nivelul de $>D din salariul preedintelui< salariile personalului angajat al &ondului 9aional si al fondurilor teritoriale se asigura intre limitele prevzute in anexele la Begea nr. $=:E$001 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizaiilor pentru persoane care ocupa funcii de demnitate publica, cu modificrile si completrile ulterioare. ,otalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administraie ca urmare a participrii la edine nu poate depi, intr6o luna, ;>D din salariul lunar al preedintelui. '"eltuielile privind salarizarea preedintelui, a membrilor consiliului de administraie, precum si a personalului angajat al &ondului 9aional si fondurilor teritoriale se suporta din bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale. 1.0. Contri'u)iile de asigurare i 'ugetul pentru accidente de munca si 'oli pro esionale #atoreaz contribuii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale urmtorii7 angajatorii, pentru asiguraii prevzui la art. = si C<persoanele fizice, pentru asiguraii prevzui la art. ?. 'ontribuia de asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale in cazul omerilor se suporta integral din bugetul &ondului pentru plata ajutorului de omaj, la nivelul cotei de $D aplicate asupra venitului lunar asigurat, dar numai pentru fondul destinat omerilor pe perioada in care acetia urmeaz cursuri de calificare si de reconversie profesionala. (aza lunara de calcul a contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pentru omeri o constituie cuantumul ajutorului de omaj si al ajutorului de integrare profesionala. 'ontribuia se stabilete astfel incit sa acopere costul prestaiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate, c"eltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si c"eltuielile administrative. 'ontribuiile se stabilesc in funcie :=

de tarife si clase de risc. ,ariful de risc se determina pentru fiecare sector de activitate in funcie de riscul de accidentare si de mbolnvire profesionala din cadrul sectorului respectiv. 8n cadrul tarifelor de risc diferenierea pe categorii de activiti se realizeaz prin clase de risc. ,arifele si clasele de risc se stabilesc potrivit normelor metodologice de calcul al contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, elaborate de &ondul 9aional si aprobate prin "otr3re a +uvernului. ;= ,arifele si clasele de risc se revizuiesc o data la : ani. %entru prima perioada de funcionare a &ondului 9aional tarifele si clasele de risc se pot modifica si la un interval de timp mai scurt de : ani, dar numai o singura data. !ncadrarea in clasele de risc se face de c3tre asigurator, corespunztor activitilor desfurate in fiecare unitate. (aza de calcul pentru contribuia datorata de persoanele prevzute la art. = si C o reprezint fondul brut anual de salarii realizat. 8n situaia in care intr6o unitate exista activiti ncadrate in mai multe clase de risc, baza de calcul o reprezint fondul de salarii corespunztor activitilor ncadrate in fiecare clasa de risc. 'otele de contribuie datorate de angajatori in funcie de clasa de risc se vor situa in limita unui procent minim de >,=D si a unui procent maxim de :D aplicat asupra fondului brut de salarii. 'ontribuia de asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale nu se aplica asupra sumelor reprezent3nd7 prestaii de asigurri sociale care se suporta din fondurile asigurrilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se pltesc direct de c3tre acesta, potrivit legii< drepturile pltite potrivit dispoziiilor legale in cazul desfacerii contractelor individuale de munca, al ncetrii calitii de funcionar public sau de membru cooperator< diurnele de deplasare, detaare si indemnizaiile de transfer si drepturile de autor< sumele obinute in baza unei convenii de prestri de servicii sau executri de lucrri de c3tre persoanele care au nc"eiat contracte individuale de munca< sumele reprezent3nd participarea salariailor la profit< premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. 'ontribuia datorata de persoanele fizice prevzute la art. ? este unica, indiferent de activitatea prestata, si se aproba prin "otr3re a +uvernului, la propunerea &ondului 9aional, de la >,=D la $D aplicata asupra venitului lunar asigurat. (aza de calcul pentru aceste contribuii o reprezint venitul lunar asigurat prevzut in contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o ptrime din salariul mediu brut lunar pe economia naionala. 'lasa de risc si cota de contribuie datorata pentru fiecare categorie de activiti se comunica de c3tre asigurator angajatorului anual sau ori de cate ori este nevoie.

;=

:? Junimea, 8ai, $01;, pag. ;==. %opescu, #., *acovei, 8. 'ontractul de asigurare, /ditura

Asiguratorul are dreptul de a verifica, prin serviciile proprii de control, datele comunicate de angajator pentru ncadrarea in clasele de risc. 'ontribuiile se colecteaz de fondurile teritoriale si se vireaz c3tre &ondul 9aional. ,ermenele de plata a contribuiilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sunt7 data stabilita pentru plata drepturilor salariale pentru luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale lunar< data stabilita pentru plata c"enzinei a doua, in cazul angajatorilor care efectueaz plata drepturilor salariale c"enzinal< pana la sf3ritul lunii pentru luna in curs, in cazul asigurailor prevzui la art. ?. *odificarea termenelor de plata prevzute la art. $>? lit. a si b se comunica de c3tre angajator fondului teritorial in ziua modificrii. 9eplata contribuiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale la termenele stabilite conform art. $>? genereaz plata unor majorri calculate pentru fiecare zi de nt3rziere, pana la data ac"itrii sumei datorate inclusiv. 'ota majorrilor de nt3rziere prevzuta la alin. ($ se stabilete conform reglementarilor privind executarea creanelor bugetare. .umele reprezent3nd majorrile de nt3rziere se fac venit la bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale. 'alculul majorrilor de nt3rziere, precum si urmrirea plaii acestora se fac de c3tre &ondul 9aional prin intermediul fondurilor teritoriale. 8n cazul neac"itrii in termenele prevzute la art. $>? a contribuiilor datorate, &ondul 9aional, prin intermediul fondurilor teritoriale, procedeaz la aplicarea masurilor de executare silita, conform dispoziiilor legale privind executarea creanelor bugetare. 8n cazul reorganizrii judiciare sau al falimentului angajatorului, sumele datorate de acesta pentru asigurare vor fi recuperate potrivit legii. 9eplata contribuiei de asigurare de c3tre asiguraii prevzui la art. ? la termenele stabilite atrage neacordarea drepturilor la prestaii, pana la ac"itarea contribuiilor datorate si a majorrilor de nt3rziere aferente. &ondul 9aional vireaz fiecrui fond teritorial sumele necesare constituirii bugetelor acestora. Asociaiile profesionale de asigurare presteaz servicii conform prevederilor prezentei legi, urm3nd ca decontarea acestora sa se efectueze de c3tre fondurile teritoriale pe baza documentelor justificative prezentate de aceste asociaii. Asiguratorul poate sa aprobe majorri sau reduceri ale contribuiilor. )aloarea majorrilor sau a reducerilor se stabilete in principal dup urmtoarele criterii;?7 numrul accidentelor de munca si al bolilor profesionale pe o perioada de referin< gravitatea consecinelor accidentelor de munca si ale bolilor profesionale volumul c"eltuielilor pentru prestaii si servicii.

;?

:C #imitrie 'antemir, ,g. *ure, $00C, pag. $00. 'istelecan, B., 'istelecan, 4. Asigurri comerciale, /ditura

(ugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale cuprinde veniturile, c"eltuielile si rezultatele financiare. +uvernul elaboreaz anual, pe baza propunerilor &ondului 9ational, proiectul bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale, pe care il supune spre aprobare %arlamentului. )eniturile bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din7 contribuiile persoanelor juridice si fizice care nc"eie asigurarea< dob3nzi si majorri pentru plata cu nt3rziere a contribuiilor< alte venituri, potrivit legii. #in veniturile bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se preleva o cota de pana la =D pentru constituirea unui fond de rezerva. &ondul de rezerva se poate utiliza, in cazuri temeinic motivate, numai pentru acoperirea prestaiilor si serviciilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. &ondul de rezerva se completeaz pe msura ce apar venituri, astfel incit sa se rentregeasc pana la =D. '"eltuielile bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se constituie din7 c"eltuieli necesare pentru acoperirea contravalorii prestaiilor si serviciilor de asigurare si a serviciilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale< c"eltuieli de organizare si funcionare a sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, in limita unui procent de 2D aplicat veniturilor anuale totale prevzute in bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale< c"eltuieli pentru finanarea unor investiii proprii, cu respectarea dispoziiilor legale in domeniu. /xcedentele anuale ale bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se utilizeaz in anul urmtor astfel7 pentru fondul de rezerva, pana la rentregirea acestuia< pentru prevenire6reabilitare< pentru prestaii suplimentare< pentru acoperirea deficitului anului urmtor. #eficitul bugetului asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se acoper, in ordine, din7 disponibilitile bugetului din anii precedeni< fondul de rezerva< bugetul de stat. Ba nivelul fondurilor teritoriale se constituie bugete de venituri si c"eltuieli anuale, aprobate de &ondul 9aional.

1.0. %spunderea 1uridica 8nculcarea dispoziiilor prezentei legi atrage rspunderea disciplinara, materiala, civila, contravenionala sau penala, dup caz, potrivit legii. :1

&apta persoanei care utilizeaz sumele destinate asigurrii pentru accidente de munca si boli profesionale in alte scopuri dec3t cele prevzute de lege constituie infraciune si se pedepsete cu nc"isoare de la ? luni la ; ani sau cu amenda. &urnizarea de informaii false la stabilirea contribuiilor datorate sau a prestaiilor cuvenite potrivit prezentei legi constituie infraciunea de fals intelectual si se pedepsete potrivit dispoziiilor 'odului penal. 'onstituie contravenii urmtoarele fapte, daca nu sunt sv3rite in astfel de condiii incit, potrivit legii penale, sa constituie infraciuni, si se sancioneaz cu amenda de la ;.>>>.>>> lei la =.>>>.>>> lei7 nedepunerea la termen a declaraiei prevzute la art. $>, art. $$ alin. ($ si la art. $;< nerespectarea obligaiei de comunicare prevzute la art. $$ alin. (; si la art. =$< refuzul de a pune la dispoziie organelor de control informaiile solicitate potrivit art. =1 si $>:< nerespectarea metodologiei de ncadrare in clasele de risc prevzute la art. 00 si $>>< nerespectarea prevederilor art. $>$ alin. ($ si (2 si ale art. $>; alin. (; privind baza de calcul a contribuiilor< nerespectarea prevederilor art. 01, art. $>$ alin. (: si ale art. $>; alin. ($ privind stabilirea contribuiei de asigurare si a cotelor acestei contribuii< furnizarea de informaii eronate la stabilirea contribuiilor datorate sau a prestaiilor cuvenite, daca fapta nu este sv3rita cu intenie< nerespectarea obligaiei de plata prevzute la art. $:. 'uantumul amenzilor prevzute la alin. ($ se actualizeaz in raport cu rata inflaiei, prin "otr3re a +uvernului. 'onstatarea contraveniilor si aplicarea sanciunilor se fac prin proces6verbal de c3tre persoanele abilitate in acest scop de &ondul 9aional.8n caz de constatare a unei situaii care se ncadreaz la art. $;; si $;2, persoanele abilitate prevzute la alin. ($ vor sesiza de ndat organele de urmrire penala competente, potrivit legii. %rocesul6verbal de constatare a contraveniilor si de aplicare a sanciunii se comunica contravenientului in termen de $= zile de la ntocmire si constituie titlu executoriu de la data comunicrii. !mpotriva procesului6verbal se poate face pl3ngere, in termen de $= zile de la comunicare, la instana judectoreasca in a c3rei raza teritoriala a fost sv3rita contravenia. Amenzile contravenionale, aplicate conform prevederilor prezentei legi, se fac venit la bugetul asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale. Jurisdicia asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se realizeaz prin seciile de asigurri sociale sau, dup caz, prin completele specializate pentru asigurri sociale, constituite la nivelul tribunalelor si curilor de apel, cu respectarea condiiilor prevzute de Begea nr. 0;E$00; pentru organizarea judectoreasca, republicata, cu modificrile si completrile ulterioare. 8n prima instana tribunalele soluioneaz litigii privind7 modul de calcul al contribuiei de asigurri pentru accidente de munca :0 si boli profesionale, precum si majorarea

sau micorarea contribuiei< nregistrarea si evidenta contribuiei de accidente de munca si boli profesionale< ncadrarea intr6o clasa de risc a angajatorului< refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile la asigurri pentru accidente de munca si boli profesionale< modul de stabilire si de plata a prestaiilor cuvenite beneficiarilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale< pl3ngerile mpotriva proceselor6verbale de constatare a contraveniilor, nc"eiate conform prezentei legi< orice alte decizii ale asiguratorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi. .unt competente teritorial tribunalele in a cror raza se afla domiciliul paratului. 8n cazul in care, prin excepii, obiectul litigiului l formeaz o contestaie mpotriva &ondului 9aional sau fondurilor teritoriale, competenta teritoriala revine tribunalului in a crui raza se afla domiciliul sau sediul reclamantului. !mpotriva "otr3rii tribunalului se poate face recurs la curtea de apel competenta.;C %revederile prezentei legi referitoare la jurisdicia asigurrilor pentru accidente de munca si boli profesionale se completeaz cu dispoziiile 'odului de procedura civila, ale Begii nr. 0;E$00;, republicata, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu orice alte dispoziii in materie. Aciunile in instana si toate actele procedurale in legtura cu litigiile av3nd ca obiect drepturi sau obligaii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

;C

8osif, +"., +"erasim, Al., 'irsan, 9., +aliceanu, 8., .aner, +., ,nsescu, %. .istemul de asigurri n 4om3nia, => ;$?. nr. $$1, /ditura ,ribuna /conomic, (ucureti, $00C, pag.