Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BMTURA
lUNII
CULTURA RZICA
SPORT
u Lt /fiX
""7A s
MANDI
SaDAng - arhiva personal
Cultura ca parte a culturii socialiste, constituie un
important mijloc de a oamenilor muncii, de cre,tere a
unei viguroase, capabile in bune
'\
sarcini cte construire a socialismului, de a cuceririlor regimului
democrat-popular 'i de strngere a de prietenie intre poporul
n vederea 'i
(Din Comitetului Central al P.M.R.
a Consiliului de al R.P.R.
din 2 iulie 1957.)
SaDAng - arhiva personal
UN
CE
SALT VALORIC
SE CERE EXPLICAT
Un 11011 record mondial stDbilit th /olanda
. t th tenis th din
Rmrama au salvat onoarea Europei ... Rominii,
ui mai lnmi din lume la JumdbaJ .. t Sportivii
th la poalele s-au impus din nou la
recentele campionate europene ... t Din nou un
romin pe podiumul olimpic .. . t fraze sau
titluri de articole pe care, n formA
sau n alta apropiati, le n ultimii ani
tot mai des n coloanele presei sportive mondiale.
latl cuvinte - rostite n toate limbile plmn-
tului - care exprimi marele salt valoric nre-
gistrat de sportul romnesc n anii
ai populare, sub conducerea
a partidului iubit.
La Melbourne f la Reykjavik. la Moscova
f la Cairo, n Brazilia sau n Finlanda, pe
stadioanele fi n sllile de sport de la Paris,
Tokio,Praga,Damasc,Oslo, Teheran, New York,
Budapesta, Londra, Atena, Pekin, n attea
alte ora,e de pe toate meridianele paralelele
globului plmntesc, sportivi ai
Republicii Populare Romne au luat parte la
zeci f zeci de cucerind victorii,
de o inalti valoare.
Ce diferen{i ntre sportul nostru de azi, cu
adevirat un bun al maselor dezas-
truoasi a sportului din Rominia
reascl! Burghezia din Romnia,
ca peste tot n capitaliste, au poporul
muncitor departe de sport. Clasele exploatatoare
au folosit sportul ca mijloc de cultivare a
nalismului burghez, de atfare f rasial1;
ele au dlutat si foloseascl sportul drept
de ntirire a capitaliste. Guvernele
au folosit para-
militare fasciste ca mijloc de abru-
tizare a tineretului, n scopul transformArii sale
n carne de tun pentru rAzboiul criminal impo-
triva Uniunii Sovietice. Burghezia a transformat
sportul n teren de exploatare capita-
list!, de afacerism
Ot! deosebire ntre tabloul sumbru al sportului
n Rominia larga dez-
voltare a culturii fizice a sportului din zilele
noastre!
In trecut, sportul era practicat de un numlr
restrns de oameni, n special de fiii celor
Masele largi erau departe de binefacerile
acestei Terenurile de sport se numArau
pe degete, echipamentul sportiv era o raritate,
nici vorbi de practicarea sportului la sate.
Marile succese de poporul nostru
sub conducerea partidului n construirea socia-
lismului au asigurat o bazl puternicii f dezvol-
multilaterale a culturii fizice sportului
Parada sport.dui nostru nou, fn mijloc.d entutitJJ(ilor spectatori
de pe Stadion.d Republicii
3
SaDAng - arhiva personal
in noastrll. Astlzi, membrii Uniunii de Cul-
turi Fizici ti Sport, largi de mase,
dispun de numeroase terenuri 'i sili de sport,
de baze sportive moderne, cunoscute 'i apreciate
in intreaga lume. Au fost create din ce
In ce mai bune pentru ca sportul si pltrundl
in toate si cuprindl mase largi
de oameni ai muncii. In anii regimului democrat-
popular sportul a devenit un bun de al
maselor, aducind o importanti la
intlrirea celor ce muncesc, la formarea
unui om nou, luptltor hotlrit ti activ pentru
construirea socialismului.
Largul caracter de masl al sportului nostru
este ilustrat ti de faptul el miprea de culturi
fizici 'i sport inregistreazA peste 3 000 000 de
membri ai U.C.F.S. Avem azi un numir de
peste 168 000 de sportivi fatl de numai
15 000 de sportivi legitimati erau in Rominia
burgbezo-IDOfiereasd. Membrii U.C.F.S. acti-
veazl in peste 10 000 de sportive de
la ti sate. Tineretului ti stau la
zeci fi zeci de sportive cu caracter
de masl. Dintre acestea, cele mai populare sint
spartachiadele ti crosurile. La spartachiadele
de vad ti de iarni ale tineretului sint mobi-
4
mereu mai tineri. De exemplu,
n 1962 s-au nregistrat la aceastl
peste 4 800 000 de participlri, iar in 1962 la
crosul Sl ntimpinim 1 Mai cifra
a trecut de un milion. In anul1961, Concursul
cultural-sportiv al tineretului, ca ti
nalele intreceri sportive de mase de tot felul
( crosurile cu ocazia zilelor festive, Cupa agri-
culturii ) au reunit la start peste 4 500 000. de
oameni ai muncii ! Gimnastica n s-a
extins, n 1962, in 987 iar numirul
tltorilor insignelor G.M.A ti F.G.M.A a ajuns
la peste 1 500 000. O inflorire firi precedent o
sportul la sate, turismul - forml recrea-
tivi de practicare a sportului - este cu adevlrat
un bun al tuturor oamenilor muncii, iar cam-
pionatele pe antreoeazl in practicarea
orpnizatl a sportului sute de mii de oameoi
ai muncii din uzine, intreprinderi,
fCOii ti
Harta Sportivi a se iJnboPlqte nefnc:eut
cu noi de mari stadioane, modern
utilate. :IJnpRsionantul -.dioll 23 August din
Capitall, cu o capeciwe de 80 000 de loc:uri,
parcul sportiv Dinamo din Capitali, poliaonul
Tunari, patinoarul artificial din Bucurqti, sala
SaDAng - arhiva personal
bazinul de not de la Floreasca, stadioanele
din Constanta, Ouj, lqi, Hunedoara,
Baciu, Oradea, Baia Mare numai
cteva din marile realizlri arhitectonice sportive
ale ultimilor ani. Pe lingi acestea, au fost amena-
jare peste 3 300 de terenuri simple.
De o ampll dezvoltare se bucuri azi sportul
fCOlar. In grija . lui plrinteasci pentru tinAra
regimul nostru pune la
elevilor toate pentru practicarea spor-
tului, pentru indri Statisticle
inregistreazl peste 800 de SPortive
fODlare, S cluburi sportive ale elevilor, numeroase
fCOli cu program special de fizici
fCOli sportive de elevi. Pentru a ne da seama
de avintul luat de sportul f<:Olar, vom aminti
el la campionatele republicane fCOlare pe anul
trecut au luat parte peste 1SO 000 de elevi,
fi fete 1 La acestora stau baze
sportive speciale, ca Stadionul tineretului de
la baza nauticl de la Snagov, ca
nu mai vorbim de numeroase alte baze sportive
simple.
Sportul de performanfl, fireasci a
amplei dezvoldri a sportului de mase, a atins
el in Republica Populari Rominl culmi
O mare de capete fn imenstd owd de beton
al stadionviKi 23 Avttut din Capitald
de nebinuit. Chiar cel mai avizat amator
de sport de peste hotare - pe care l-ai fi intrebat
inainte de 1944 despre vreun succes al sportivilor
din Rominia acelor timpuri - nu fi putut
pomeni dect un nume-doul de boxeri profesio-
sau de . . atit ! Astlzi insl,
cine o-a auzit de fenotJleD8}ele recorduri la
in realizate de lolanda Baiat?
Cine o-a citit despre caiaclftii romini,
despre Valeriu Bularca, despre Maria Alexandru
Geta Pitici, despre echipa masculinl de bandbal
in 7 a {lrii noastre, despre cea femininl de bandbal
in 11, despre de la Rapid
despre Gheorghe Negrea, despre trlgitorii Ion
Dumitrescu Constantin Antonescu, despre
Olga Orban-Szabo, despre lirii noa-
stre sau despre sportivi
sportive care au cucerit in ultimii ani titluri
de campioni olimpici mondiali sau europeni,
titluri de campioni balcanici sau au bltut recor-
duri ale lumii sau ale continentului !
SaDAng - arhiva personal
Cu inimile bAtnd de fireasdl mndrie, sportivii
din tara noastri au unnhit comportarea
Romniei populare la cele mai
mari confrunt!ri sportive de pe glob, Jocurile
Olimpice, care au adus o glorie
de nevisat in trecut. Participnd la trei
ale Olimpiadelor n timpul regimurilor burgheze,
Romnia a cucerit o singuri medalie de argint.
Concurind la editiile din 1952, 1956 1960
ale mari sportivii noastre
au cucerit 27 de medalii, dintre care 9 de aur,
5 de argint 13 de bronz ! Iar la ultima editie,
cea de la . Roma, Republica Romnli
s-a clasat pe locul 10 intre cele 84 de tiri parti-
cipante, in n acest clasament tiri
cu ndelungate traditii n sport. In acest fel,
sportivii romni au confirmat succesul lor de la
Melbourne. Iosif Srbu (1952), Leon
Rotman, Simion Ismailciuc, Alexe Dumitru,
Nicolae Linca, Petrescu (1956), pe lista
campionilor olimpici mai nscris numele n
anul 1960 Iolanda Dumitru Prvulescu,
Ion Dumitrescu.
a sportului
rominesc este de cifra celor 905
ai sportului 65 de emeriti.
Am citat mai sus doar cteva din marile succese
sportive ale acestor ani. Dar la aceasti
enumerare s-ar putea adiuga alte succese
de la tir lupte, de la caiac, canoe, canotaj
O noud realitare in bdtaia reflectoarelor :
patinoand artificial 23 August >t din
Buchete de gladiole pentru inttingdtori:
campionii olimpici Iolanda Dumitru
Pirttule.scu, Ion Dumitre.scu
academic de la cele ale
sau ale ale DOftri
Prerutindeni unde au participat, la Olimpiade,
la campionate mondiale sau europene, la ntre-
cerile sportive din cadrul festivalurilor mondiale
ale tinererului la diverse
ale jocurilor balcanice, la competitiile ntl-
nirile internationale inter-tiri sau inter-cluburi,
sportivii romni au simpatia
spectatorilor nu numai prin frumoasele lor rezul-
tate, ci printr-o comportare
sportivilor unei tiri socialiste.
din partidului, i
toate succesele lor, sportivii patriei
noastre snt hotliriti cu sporite
pentru ridicarea mliiestriei lor sportive, pentru
a repurta noi succese nchinate noastre
noi, patriei libere, partidului iubit.
SaDAng - arhiva personal
Uniunea de
sport va actioitatea
sub conducerea Partidului Mun-
citoresc Romn.
(Dia llodrtrea Comitetului Ceatral al
p .M.R. ti Coasiliaiai de MiDittri al
R.P.R. din 2 iulie 195'J.)
Comitetul Central al Partidului, Consiliul de
Stat Consiliul de al Republicii Populare
Romne convingerea
va necontenit activitatea, aducnd un
aport tot mai nsemnat la dezvoltarea
a patriei noastre, la ridi,
carea a nivelului sportului. de
la prestigiului sportiv al Republicii Populare
Romne; va contribui mai mult la dezvoltarea
in rndul tineretului a spiritului de colectiv, a disci,
plnei, a curajului de a nfrnge orice gre,
n atingerea propus, a entuziasmului
eroismului n a de a pune
capacitatea creatoare n slujba nfloririi
patriei noastre socialiste, a cauzei progresului
n lumea de caracter spe,
cifi.ce constructorilor socialismului
DIN SALUTUL C. C. AL P. M. R., CONSILIULUI
. DE STAT CONSILIULUI DE
ADRESAT CONFERIN]"EI PE T A UNIUN11
DE SPORT
DIN REPUBLICA
SaDAng - arhiva personal
TRNTA
concursurilor, la care participa luptitori
din diverse colNr ale firii, s-au stabilit
procedee principale: ttinta fi ttinta
la curea.
sportul voinicilor
La ttinta cei doi se prind
mina este peste
stng al adversarului mina
ce se trece sub drept al adversarului
aproape de In ttinta la curea, fiecare
dintre o curea mai Iad de care
se cei doi sportivi: cu mina dreapti n
n dreptul abdomenului, iar cu mina
pe lateral la spate, n apropierea coloanei
vertebrale.
Inel din cele mai vechi timpuri, voinicii de
pe meleagurile noastre mAsurau puterea lun-
du-se la ttintl, iar baladele, basmele povesti-
rile n care se de vitejia poporului nostru
istorisesc despre lupta
Lupta se n trei reprize a trei minute;
ntre reprize se fac pauze de un minut. lnviDgltor
va fi declarat cel care va ttinteascl
adversarul de mai multe ori la care
n cele minute de lupti are cele mai multe
puncte acumulate. Regulamentul felul
n care se punctele.
Biroului Politic al C.C. al
P.M.R. din 26 iunie 1949 a avut un rol important
n dezvoltarea sporturilor din
printre care trinta care, ca alte sporturi
a fost neglijat! pe vremea ornduirii
Fiecare regiune a firii diferite feluri
de Pentru a face insi organizarea
VASILE ALECSANDRI
DESPRE TRliTl
"' ...... -- -- f ,_..
._., Vuile AleeaaMri faee iaten:eaate
........ ....w- f t.-Mifia
toloolel la ,.,_.a -... AaoollsW
penale ,.,...._ - pe are le -
-.ri aepretllke, la eue pate
"-eperi -- oii f ..-- .......
.wedarile .......- ... JaeM- Alee-
...... __ ,
Ata- ... MA
d .......,. oe .,..,. -e f oe '-
la lllpU. ...... a..peaod .... la ---1
- eSfttl ...., eare oljea a f--.
-.-.--ti--
......... ,...__-- ti-
... ,_ ,._ .,.. ..... __ puti-
eoolaft, La ....... - hopUteri .. Wiei
8
ee .. ..,. ... .ari. Aae.olae f
la ........ alllW ..... .....-
---.....w---
......... la ...... fila
eiaopi. f -- -e
oti- ti ....,.,.,.. -- Miaiead
Trlata (lllaed - ni - la elrioi-
terile ,.,....ae f - - -...,.e
iaellaarea bol ..... fec:iaare. .. -
ee Wtrlooll - eoo1eafi pe iarW, pan
- ....... - Yedoe., .. .._...
__ .,.... ti-.m ..-la-.
-lfi - Ueii fae n-itapri pe
trt.le, ee .,..,. la hopd. ti eaplii li
IIIOil-..-..........alw.T-.- ...
.... laopUtite .. oleeeeWte _.......
,...,_ ..
Tr&.ta illi r*,
Trlata ___ ,
............. l .. llea-' -
oi
....- ...... - ...... enoelt f oi
- la pialoot, ..--- -
............... ---- --
- - oi ,...t-Ie .. kile,
..................... oi..._
,....e eap. ...,.__ ...,...._ IOlA Ur
la .ma ,.._ f ......... ,...,_. ti
la -- ................. ....
peootno ""' .......... .
Ei la loopli ...,_.
... .....
..... .
Veiooieelool ....... oiDea,
.... ; ............ ..
SaDAng - arhiva personal
Finlandezii 1-au avut pe Nurmi.
Americanii - pe Owens.
Cchoslovacii - pe Zatopek.
Sovieticii n au (cu nglduinta lui Brumel
a lui Ciukarin, Kut etc. etc. etc.) pe Vlasov:
Iar noi o avem (cu ngiduinta nimlnui) pe
!olanda
... Paavo Nurmi a adus Finlandei faima
cu cei mai buni alergitori din lume, a privit
la lumina ciad a nordului bronzul statuii sale
din Helsinki a intrat in legendA.
. .. Jesse Owens a domnit netulburat un sfert
seco! a abdicat doar in fata asaltului general
din ultuna vreme - vremea unui avint tehnic
Bd precedent in istoria adetismului .
. . . Emil Zatopek a deschis larg ferestrele
laboratoarelor de fiziologie, a tliat
t sportului ti a flcut c tabula
rasa pe mormanele de fite ale statisticienilor.
e Echipa feminilfii de atletism a
R.P. Romne se printre cele
mai bune din lume. Atletele IUKlstre
au realizat performmrte 11aloroare, dintre
care : Z medalii olimpice, de 5 ori C()lf.Se-
Ciltiv campioane balcanice pe echipe, de z
ori consecutiv campioane . balcanice de cros.
e Zi de zi crefte femeilor
angrenate In activitatea sectiilor de atle-
tism din cluburi 1i asociatii. Numai in
ultimul an, peste 48.000 de tinere au par-
ticipat la diferite compdi{ii de atletism.
.. . luri Vlasov a aphut pardl din cronicile
care au . cintat puterea miraculoasA a voinicilor
roti. a trecut prin sita fin! a sportive
sovietice a invitat citeva limbi stdine, ca si
poatA aplica imbulzip in jurul
podiumului olimpic de la Roma taina celor
37 de kilograme adlugate jumltlp de toni.
In acest panteoo al c nemuritorilor t sportului,
!olanda sufragiul unanim.
Niciodatl in analele adetismului un sportiv
nu s-a desprins cu atta de top urrniri-
torii sii.
Niciodatl in istoria adetismului un sportiv
nu a izbutit si cucereascl prima medalie cu o
att de minunat!
NiciodatA un sportiv nu a fost in situapa de
a lupta mai mult doar cu sine
Astizi existi o c zoni a !olandei . O zoni
dincolo de zona ... brazilor. Acolo unde totul
e clar ferm. Zona de
Firi indoiall !olanda este inzestrati
cum nu se poate mai bine pentru siritura in
nilpme. Dar, pe glob existi mii ti mii de fete
blonde sau brune cu coapse prelungi prghii
ample.
Atunci? De ce oare i-a fost dat numai !olandei
noastre si intre in panteonul c nemuritorilor t?
In primul rind pentru dl !olanda
in acea zool a globului care a inchis
cu hotlrire robinetele irosirii talentului.
Pentru !olanda a invitat si iubeasdl
ca pupru alPi a si i se diruiasdl.
Pentru dl din aceastl dragoste s-a nlscut acel
complex de mundl neistovit!, in care amAnuntul
cel mai neinsemnat a dlpltat proporple unui
factor decisiv.
Pentru dl marele campion Ion SOfer s-a intrecut
pe sine in conducerea Ioladdei, adlugind
SaDAng - arhiva personal
DRUMUL GLORIOS AL IOLAIDEI
.. - Bwuaqai, 14. VD.l956
1,76 Dl - 14.X.l957
m - Bwuaqli, 7. VL195&
1 .. m- Oaj, 22.VL195&
1.11 .. - r--. ..,_, si.VD.I95&
1.,12 .. - Jlaeantli, 4.X.l95&
1,13 .. - Bw: ..... li.X.l95&
l,U m - Bw:aaqli, ZLIX.l959
1,15 m- 6.VLIMI .
1.16 m- Bwuaqai, Ie.VD.IMI
1,17 aa - Bw:aaqli, 15.1V.I"l
1.11 m - v_,.-n., IL VLI"l
Ce bine-i medaliei olimpice de aur pe
panoplia cu -
I,M m- .............. LVD.l"l
1,91 .. - s.&a, 16. VD.l"l
a unei mari campioane !
n retorta vastei sale experienJe toate cuce-
ririle pedagogiei sportive, n sensul cel mai pur
al cuvntului.
Iati de ce !olanda a cules roate roadele
muncii sale eroice, fhi sl aibi sentimentul de
nemplinire al valorosului Sidlo sau gustul amar
al nfJoingerii fizice mai ales psihice pe eate 1-a
ncercat John Thomas.
*
In zilele Universiadei de la Sofia, n decursul
unui meci de .volei, ctainicul a anunJat sosirea
n tnbunl a !olandei a lui Valeri Brumel,
adeJi eate au Sotiei doul recorduri mon-
diale aproape ireale: 1,91 2,25. Timp de citeva
minute, sofiopi au uitat voleiul au scandat
fhi ntrerupere numele a doi din cei mai mari
adeJi ai lumii.
Ierta la..ilouii .. .u .. ser n
-eprie - tuiafA? IIU..-
rWa-w et1 ajt-.1 a-..i ..... IY
eledreJOic opeeia1 Ierta fi .,.;,... lan-
tarii - .. ser, 11-a e-..atat d le-ti-
tara efeet..a.i ew Ueape.a cS.IArqle
se. "8- 1ar ,.-ool.i -
11,6 pe -..a. ioo t.1.p ee lanlara
......... lltioosloolhqot ......;
... k8 Iar ...... ,.-ool.i -
a,t /__.._ A-"" Uterqte
,.,..... .. ....... r.a.-, ;" apli-
..... ........... .... lalrefl-'ooi ...
ep .. - .......; ... a ... , .........
.......
. Ierta .... "'' lrae 4o .. feiiiNolial
la - n .,...,. l MI n k8f
BiaelaJeloa eli eriee ...... ,..
-'-f!el cw.
.. _ .. - a ,_ U..LI,
10
priatr- ,.--.n. opoeial, o-a daul
.. ia __ ... leYirii ,.;..p
; .... ....- i1lld .......... trea..e
.. -.. < ooiatl .._ odatA, &reftl)
. Piaiool.! uW r.._ -....i ofere
t...Uli la pali, -... .. 4ilmtoler ,.....,,.
,. -,..r ... lai - .......
fajA n ....... lai? Aalfel, ,._ ...
ait-te pe ee..aer - la a".,-rea
hoi oiool ..U 4epktale n .......
Pihttool.i 4eeil ,_-ele n ..._...
.. ..,........ ,......_A.-. r ... ..
, ...... ....... ..
taali..,....,... Piahtl .. al! 4aei ..U
a4i.,U. f id-Ja rMaJiei Piaht-
lDiai, '-Jder-.._ ...... --
lllncJia Piaitmolal ...... l/29t ..U
- ... il la pali. BiaehtJeJoo, -
1 .... 1 .......... ,..,.._.. ... .,.
tiYO. Aatfol, - .. f a-.. .. eielireoe
ee aai patU. 1. reptulile ec:-t...U.Ie
eeil la Jirile ....U... Iar ........
la Nritlll'1l O. l...p.e uu la ara.earea
llliJei. MUilil i Fi ....... - -
.... eeil oei realisat., n ne_,la, ia
a..-.. C. - eli -
ht r ..... .;a, --,
- ialapta ............ llr --
-... Jaili-ra aaa ....., faptal
a.-a .. elipoit4e
pi....,;...tele-..eu
fatloal oare aYDl lee ia S....W.,
- ..,..... opart.iY fnuoea a
aleitllil --.u. ftpi
pireroa lui eea ..U Mei eeloipi 4Uo
lu-? lali _,...... ..-.; eeloipo
I,..U. (U.R.S.S.), D. s-a-fN. S...ao
(Braailia), Vaia.T (U.R.S.S.), llellhti
(BraDiia), DWi (Br-ilia), Gari.o ..
(Bruilia), F-.i.e (FraaJa), 11:.,.
(FnoaJa), Polo (llf-uO!ia), va..-a
(FraaJa).
. . - ,.;-.. ..d al eeloi',e... ......
4e ,. .. ale U.R.S.S. ti S.U.A.
care a a.-.t 1..: U. - Hpleakie
lMS priD ra4ia-ldesrale o-a ...,.._
eu 'rieteria ah'iiiiC'itl a .......
tiei, oare .. elftillal c lS%-4Y'
Aoeat ..d a f- a.-o 4e ,.._
a.aericaai oaetd ....a.hoi XX-.
SaDAng - arhiva personal
IICIODATA
IU ESTE PREA
DEVREME 1
Desigur d( practicarea spor-
tului nu poate incepe din primii
ani ai copillriei. Fiecare ramuri
sportivi, in de specificul
ei de efort, poate fi recoman-
dat! doar la anumite virste.
Astfel, inotul este recomandat
de la 5- 6 ani, patinajul tot de
la aceasti vnti, ca unele
jocuri cu mingea.
d( efortul va fi moderat, un:nl-
rindu-se organismului
copilului in dezvol-
tarea coordonlrii generale prin
intermediul tehnicii sportului
respectiv. vor cere in
sfatul medicului.
Dar m1 este nU:iodaul prea
timpuriu penlTII a obipJui copiii
cu practicarea fiziu
simple, cunoSQIU .ndl denumirea
de de i11f1iorare. Ince-
pind cu cea mai fragedA vrsti,
trebuie sl fie preocu-
de dezvoltarea fizidl armo-
nioasA a copilului. Este cunos-
cuti gimnasticii
speciale a sugarilor, stimularea
coordonarea co-
piilor mici. Existi
simple de nviorare, potrivite
fiedlrei vrste, care au o nsem-
deosebit! in discipli-
narea dezvoltarea
ritmului. Cele citeva
minute destinate in fiecare di-
mineatA gimnasticii de nvio-
rare aduc foloase sigure slnl-
copilului.
Nu trebuie subestimati va-
loarea igienid( a plimblrilor in
aer 1.:urat, mai trziu a excursi-
ilor, a jocurilor in parcuri
gddini, a dlirii Tendinta fi-
reasdl a copiilor de a alerga, de a
sAri, de a se juca este folositor
sl fie indrumati, organizati.
In aceasti privintA rolul pA-
trebuie sl fie activ,
integrindu-se in preocuparea
generali de educare multilate-
a copiilor. Consultarea me-
dicului, a educatoarelor, a dlr-
de specialitate, iar mai
trziu a profesorului de
fizid( stimularea copilului
pentru o activitate fizid(
nali bine organizati vor duce,
toate impreunA, la intirirea sl-
copilului.
Activitatea a
copiilor pionierilor va fi
de
de pionieri in cadrul
lor, palatelor caselor de
pion ieri, pe baza programelor
elaborate de Ministerul Tn-
Culturii,
U. T.M. U.C.F.S.
(DIN HOTAIIIEA COMI-
TETULUI CENTIAL Al P.M-1.
A CONSILIULUI DE MI-
Ali.P.I. DIN 2 IULIE
1951)
11
SaDAng - arhiva personal
OLIMDIADELE
Oliapidde e tall saa tamee ale -fi...n.r Clllll 6 ee -.i .....-e. ee e eltre
F.LD.E., iDeepW ma ...... 1927, '-re tari a...W ..... lll puticipe eu edlipl e 4 jadt.ri.
I.. a-,.t ele ee a '-re -, r iDeepW ea aaal DS3 ee Uti la Mi aai.
laii- taW eue il..areasi ., ........ ..".._ .&wpi .... :
1927 ........_ (1), 16 eehipe - eifrip-JI'e Uttpria
1921 llap (H), 17 eehipe - eifripteere Uttpria
1931 (DI), 11 eddpe - eifriptNre Po&.aia
1931 Prap (IV), 19 eehipe - eifriPteere S.U.A.
1933 F...._ (V), 15 eddpe - efiPteel'e S.U.A.
1935 v_,.n. (VI), 2t eehipe- eifriPteel'e S.U.A.
1937 St.ekiMim (VD), 19 eehipe - eifriPtoRe S.U.A.
1939 .._ Aira (VDI), 27 eddpe - C:fiPteel'e Genaaaia
195e (IX), 16 eehipe- eifliliteel'e R.P.F. lapalaria
1952 Belliaki (X), 25 eeiBpe - t"ifriPteere U.R.s.s.
1954 (XI), Z6 eehipe - eifriPteel'e U.R.S.S.
1956 (XII), U eehipe - eifriptNre U.R.S.S.
1951 lliaebaa (XID), 36 eebipe - U.R.S.S.
1Me (DV), 4e eddpe - e!ftisitoare U.R.S.S.
1961 v ..... (XV), 31 eehipe- eifliPteel'e U.R.S.S.
Dintre ..ni ai 1..0 eue aa luat parte la IDapiade e ph tlm pe C.peWa-,
Alehia, Eawe, S...Wov, Betrimtik, Tai, Petneiaa fi altii-
12
SaDAng - arhiva personal
SCRIITORII SPORTUL
EUGEN BARBU
Se crede pe nedrept. dl apropierea omului
cu condei ck stadion este foane recenti fi pare
celor mai un capriciu JDOdern, o incercare
de a se sdpa ck sclerozde Discute in fotolii,
prin fizice. Pitagora o probi
de pugilat. Platon concurase la lupte in jocurile
istmice fi nemeice. Sofocle putea fi ghit in
palestrele din Atena. EUripide ti Chrisippos
luased premii la concursurile din timpul jocurilor
sacre. Poetul Timocreon din Rhodos era un
adet faimos. Lista poate fi inmultiti mai inooace
cu Tolstoi, Shaw, Giraudoux etc., etc.
Spun o banalitate dnd amintesc cititorului dl
un spectacol adetic are cu coregrafia.
In gjmnastidl e mult dans fi chiar fotbalul
dnd este bine jucat amintqte baletul. Despre
p.llcerile ale tenisului s-au scris nume-
roase pagini. Literatura inregistreazl un dogiu
al olimpienilor t ti dedicate altor sporturi.
Literatura rominl CW108fle mai cazuri
ilustre de apropiere intre oamenii de litere ti
sportivi. O boemi du chema mai mult
dltre masa cafenelei pe poet ti pe romancier,
stadionului. Singur Camil Petrescu,
jntdectUal distins, iti dedicase multe ceasuri
scrierii unor cronici foane competente despre
adetism ti chiar despre jocul cu balonul rotund
pe care-I iubea foane mult.
Lipsa de interes a oamenilor de de
mifcarea sportivi era intr-un fel aplicabili.
Cine a citit despre afacerile din trecut efectuate
in jurul stadioanelor ti al tJedetelor cu picioare de
lZIIT, cumplrate cu sute de mii ck lei, nu putea sl
fie dedt dezgustat ck moravurile existente in falsa
lume sportivi t din anii 36- 39 dnd tot ce
exista talent era cumpArat ca o marfl oarecare.
inthDpinate de dltre iubitorii ade-
tismului, ai rugbiului sau ai bandbalului, pe atunci
discipline aproape necunoscute, pot forma cro-
nica intunec:atl a unei epoci de tristi amintire.
Aveam sportivi mari campioni, cum
erau boxerii, ajunfi prin cine ce minune
de voin{i pinl la tidul de campion european,
trilnifi peste dnd erau trimifi, cu bani
strIJfi cu tava, metodl rufinocasl . practicatl
indl in zilele noastre in unele tiri capitaliste.
Tenis jucau fii de bogltafi la cluburile
aristocratice unde campionul nostru de mai trziu,
Viziru, era de mUrgi. Secretele minuirii balo-
nului ovalle boiernqi, cu studii in
Anglia in Bldgan. Arenele, dl stadioane
indl nu puteau fi numite, adtau ca maidane.
Ciclismul se flcea cu biciclete de CumpAra-
rea unei perechi de schiuri devenea un eveniment.
A scrie despre toate aceste ale timpului
insemna sl te expui
care vedeau in sport o neserioasl
nu un factor de
Dupl Eliberare, o dati acele energii
ale care fuseserl oprimate, o dati cu
crearea acelor baze sportive atit ck numeroase
ti ck bine utilate, rezultatde n-au intirziat sl
se arate. Se locul ocupat de D<l8Std
in ierarhia sportului moodial.. Campioni mondiali,
campioni olimpici, campioni europeni la disci-
pline abia cunoscute cu 20 de ani in UI'IDi in
Rominia, iatJ ceva uluitor !
Despre acest salt, despre marea ofensivl a
sportului nostru trebuia sl se scrie atit ti ap
cum meritau admirabilde eforturi flcute de
sportivii Nu este intimplltor faptul dl
reviste de mare prestigiu cultural, clllll ar fi
Contemporanul t, Tnouna t, FJaclra t, Lu-
ceaflrul t au rubrici permanente de sport. Du-
minidl de duminidl, la masa presei de pe marile
stadioane, allturi de cronicari sportivi,
pot fi cu hirtia ti condeiul allturi scriitori
ca Al. Mirodan, Dan Dqliu, Haralamb Zindl,
urmlritori ai
ti dlrora le
mwte ore de mundl.
Un poet de prestigiu ca Demostene Botez a con-
sacrat uri roman al siu sportului, subsemnatul a
incercat in Unsprezece t sl descrie unui
club ck fotbal din zilde D<l8Stre. In volumde de
nuvele fi ale prozatorilor apar adesea
cu subiect sportiv. In tnoune, nu intim-
plltor. iau loc tot mai oameni de culturi.
academicieni,
Se poate spune dl vechiul deziderat al
D<l8Stre. spOrtive: ttocnll111Jlerpe- stadiont a
fost realizat, pentru ci ultimii mobicani t au
coborit intr-o triumfall pe piSta-de zgurl.
Cununa de lauri este in zilele noatre
pe fruntea de dltre miinile celor
ce cauti cu pana in cerneall un cuvint de aur .. .
13
SaDAng - arhiva personal
VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI
- ! ...
Sediul parizieni era
la inceputul secolului al
XVIII-lea renumita Cafee de
la Regence , unde de-a lungul
a peste 150 de ani s-au adunat
in jurul meselor de nume-
jucitori, printre care
celebre. Aici au
jucat Robespierre, Napo-
leon Bonaparte, Diderot,
J. J. Rousseau, Voltaire, Tur-
gbeniev, marii Philidor,
Paul Murphy, Alex. Petrov
De altfel, Diderot scria in
opera sa c Nepond lui Rameaut:
Atunci cind e prea frig sau
vremea-i prea ploioasl, mi in-
drept spre Cafk de la Rigence.
Acolo mi amuz, urmlrind jocul
de Paris este locul <!in
lume, iar Cajk de la Rigence
locul din Paris, unde acest
joc .
- ln ultimul timp, in
R. P. Polonl se bucud de
popularitate un nou sport .. .
motorizat : baschetul pe
motociclete t. El se practici pe
terenuri obifnuite de fotbal, de
pe gazon. cele doui
panouri cu inele fiind instalate
la capetele terenului, in dosul
Jucitorii, pe motoci-
clete, poartl mingea' cu aju-
torul UllOl" rachete speciale,
in qa fel nct
si poad balonul chiar
in viteza motocicletei.
Desen de MATTY
- ln anul 1959, traversarea
Canalului Minecii, devenitA o
de fond s-a
pe o vreme foarte
nefavorabill. Din aceastA
chiar de la inceput, 14 con-
de valurile
mari de ceata au
abandonat. DupA ce cei-
inotltori au ajuns pe
englez, s-a constatat
lipsa unui concurent, reprezen-
tantul Portugaliei s-a dat
alartna. Dar cercetlrile echi-
pelor de salvare, care au durat \
ore intregi au dmas infructu-
oase; nici bhcile cu motor
ale marinei engleze franceze,
nici elicopterele n-au dat de
urma celui displrut. Mare a
fost insi surpriza celor care,
in sead, I-au desco-
perit , intmplitor, pe mult
ciutatul dispArut intr-un
VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI
local de noapte de pe coasta
francezi: portughezul uitase
si pe organizatori ci
si participe la !
- La o ntlnire amicall
de fotbal, care a avut loc in
Noua Guinee, arbitrul a fost
nevoit si intrerupA meciul
chiar in prima reprizA, deoarece
pni in acel moment fuseserA
12 jucitori. Ce s-ar fi
intimplat oare daci intilnirea
nu era amicali? Sau daci me-
ciul s-ar fi jucat pni la capAt?
- Fotbalul profesionist oferi
jucitorilor fel de fel de sur-
prize, nu totdeauna plicute.
Astfel, clubul de fotbal cLaziot
din Roma (Italia), care de
obicei acordA jucitorilor
premii recompense pentru
joc bun, i-a amendat pe
echipei cu 500000
de lire italiene, pentru. joCul
slab prestat in cadrul campio-
natului italian.
- ci renumitul
jucitor francez de din
secolul al XVIII-lea
Andtt Danican Philidor(1726-
1795) a fost totodatA
compozitor? El a compus
un numlr de 21 de opere, una
dintre cele mai cunoscute fiind
Tom Jones (1764).
e VARIETATI
SaDAng - arhiva personal
AJUETAll e V ARIETAll e V ARIETAll e V ARIETAll e V ARIETAll e V ARIETAll
Recorduri ... SI recorduri
- Jesse Owens, care nu
mai e de mult tinAr, a bltut
de curind un nou original
record. Observnd, ntimpll-
tor, de la fereastd, el cineva
incearcl fure bicicleta din
curte, Owens, flld si mai stea
pe gnduri, s-a repezit afad,
ca si punl mna pe Acesta
insi a prins de veste a rupt-o
la fugi, deplrtindu-se conside-
rabil. Acest handicap t nu 1-a
impresionat insi pe celebrul
atlet, care l ajunse curind pe
dldu pe mna
!ati dar el, dupl ani,
J. Owens mai inel
azi . . . recorduri t.
- Un record a
stabilit n anul 1930 echipa
de fotbal a Greciei:
in meciul cu Italia, pe care 1-a
cu scorul de 2: 1, echipa
a avut n sa cinci
cu numele de Adria-
nopoulos ! Nu era o simpli
ooincidenJl, cei cinci jucltori
fiind. . .
- Tot un record, de data
acasta de rezistenJl, a stabilit
francez de Del-
lanay, care n anul 1842 a
la Paris, 137 de par-
tide de n 24 de ore.
cind te el n-a fost
vorba de un ... simultan!
- Recordul mondial de trau-
matis.me jucltorului
profesionist american de hochei
pe Bddy Show. In cei
13 ani de activitate sportivi, el
a avut de 14 ori capul spart
de 5 ori maxilarele fracturate.
Nwnhul diferitelM cicatrice
rispndite pe tot corpul se ri-
dici la 987. el fai-
mosul reoordman pierdut
. . Iati una din fizio..
nomiile tipice sportului profe-
'
- Recordul n materie de
arbitraj l probabil, ar-
bitrul englez de fotbal Bailey
din Northampton, care a arbi-
trat 3 375 de meciuri ! Este ade-
vlrat el pentru stabilirea ace-
stui record lui Bailey i-au tre-
buit 44 de ani (din cei 85, m-
de curind). Aceasta insi
nu scade cu nimic din valoarea
- Un alt record t, plltit
cu l-a stabilit -im student
care a stat dezbrAcat timp de
5 ore pe un sloi de
- In dupl
organizatorii sportivi din lumea
capitalisti fel de fel de
concursuri n ca-
drul clrora se stabilesc cele
mai recorduri.
Astfel, un student din Trini-
dad a recordul mon-
diah bnd 10,5litri de bere; dar
recordul a fost bltut de
un canadian cu rezultatul de
Il litri n 5 ore
tate. . . care a fost in-
ternat la spital.
sionist. DESEN DE WALTER
- Dintre celelalte . recor-
duri t de facturi citim:
un individ a citit cu voce tare,
timp de 27 de ore; un altul a
stat treaz timp de 6 zile
tate, iar un altul a ris incon-
tinuu 78 minute Il secunde.
- Recordul mondial de 12,8
sec pe 100 m, stabilit n 1896,
n-a fost ntrecut nici pni
astizi. Ca si risipim nedume-
ririle, trebuie si spunem el
este vorba de un record
realizat la alergarea . . . n trei
picioare. Schultz W ernike
snt acestei perfor-
pe care au
alergnd la avnd
picioarele
curele.
- Fosta notitoare
Haene U m, a devenit ea
recordmani n consumul de
alcool, si bea n cadrul
unui concurs, special organizat,
34 de plhlrele de rachiu de
orez, toate ad-
versarele.
O familie de sportivi . ..
All e VARIETAll e VARIETAll e VARIETAll e VARIETAll e VARIETAll
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
DE LA
Nu se bine ecourile care
de pe teren a stegarilor celor
84 de participante la Jocurile Olimpice
de la Roma lumea ncepuse se
la viitoarea a marilor ntreceri
sportive olimpice, cea din 1964, de la
Tokio.
Intrecerile de pe Stadio dei Centomilla
tuturor dezvoltarea a
sportului mondial, a
nivelului cuceririle nentre-
rupte ale aplicate n sport, progresele
n tehnica n metodica
antrenamentelor, fac necesar ca
fie pe o mai
este vorba despre spor-
tive n vederea nu despre cele
organizatorice ale Aceste
concepute pe o de patru ani ar fi bine
- cum se exprima foarte plastic
antrenorul Ion SOter, ntr-o convorbire cu un
ziarist care-I ntreba despre proiectele de viitor
ale !olandei - chiar din zorii primei
zile de ncheierea unei .
Ca o sportivii de pretutindeni au
bine acest lucru, 1961 1962
- primii ani Olimpiada de la Roma - n-au
mai fost ani post-olimpici , n care de
obicei intervine n sport, n nivelul performan-
o de acalmie, ci ani n care
n mai toate sporturile de recorduri au
fost umplute la multe rubrici. Atletismul,
halterele alte sporturi au dat ocazia
statisticienilor nregistreze noi recordYri
Marele premiu de al Ministerului Edw-
din Japonia a fost decernat lui jusaku
Kamekuru, pentru .. jocurile Olimpice
de la Tokio" . Este interesant faptul ar-
tistul japonez este primul grafician distins
cu acest important premiu.
olimpice 1964 se n
anul ui 1963. La man ec hi n e
dar cind va fi n Midl er, ]danovici
&au Mangiar ott i ?
mondiale, europene, noi
de valoare.
anul 1963 va purta mai
pregnant caracterul preolimpice,
iar de la Tokio vor fi mai tati
dect cele precedente.
O privire asupra jocurilor de
la Roma ne nu numai a
fost cea mai tare din punct de vedere valoric,
ci avntul precedent pe care 1-a luat
n ultimii ani.
Este suficient, n amintim
la Roma au fost toate recordurile de
participare. La Roma, parti-
cipante a fost de 84 (cu 17 mai multe dect la
Melbourne), iar sportivilor
a fost aproape dublu n 1960 de 1956.
se
prin faptul o serie de mai ales africane,
care au scuturat jugul robiei colonialiste, au
participat pentru prima la J.O. Deosebit
de mare a fost interesul cu care opinia
17
SaDAng - arhiva personal
Dacd ar fi dup<i unii, campionul olimpi c
n-ar mai auea de ce sd se pregdteascd
pentru Cliitoare. Dar !olanda
are incredere fn triumful
haltera hop !
mondialli a urmlirit jocurilor, tine-
retul de pe toate continentele adernd cu entu-
ziasm la nobilele idealuri olimpice, care promo-
veazli prietenia ntre popoare, pacea lumii.
Continua a prestigiului Jocurilor
Olimpice, faptul aceastli mare
sportivli promoveazli ideile
legerii colaborlirii precum
faptul eli la ultimele sportivii sovietici
din celelalte socialiste au repurtat
de mare rlisunet, ncepe a nu mai fi pe placul
anumit01::. cercuri sportive din
Occident, care de la un timp
progresul olimpice interna-
amploarea, o lipseaseli
de ei social-educativ, prin reinvierea
unor formule de mult
Cercurile sportive care - din
- au purtlitori de cuvnt chiar n rndu-
rile Comitetului Olimpic promo-
veazli ideea reducerii programului olimpic, a
scoaterii din program a unor sporturi, a redu-
cerii sau limitlirii de
Sesiunea C.I.O. care a avut loc n luna iunie
1960 la Atena a constituit un net
pentru spirit olimpic.
Astfel, sportive
comitetele olimpice s-au
net mpotriva restrngerii Jocurilor Olimpice,
mpotriva amestecului C.I .O. n problemele
tehnice de organizare a jocurilor, mpotriva
pentru campionii olimpici de a
participa la jocurile viitoare, mpotriva ideii de
a se la intonarea ..ftnnurilor nationale ca
18
de cinstire a etc. Iar la
sesiunea a C.I.O.
n olimpieli a primit alte lovituri.
Astfel, majoritatea membrilor C.I.O. au votat
mpotriva reducerii de sporturi, mpo-
triva reintroducerii clasificlirii sporturilor, pe ca-
tegorii de discipline facultative obligatorii,
mpotriva introducerii salutului cu mna
etc. Mai mult chiar, de unde unele cercuri agitau
propunerea reducerii programului J .O., n sesi-
unea C.I.O. de la Atena s-a hotlirt ca n pro-
gramul de la Tokio, n afara celor 18 sporturi
care au figurat la Roma, se voleiul
judo. (De notat eli din 1932 nu fusese nicio-
datli bariera a celor 18
sporturi.) Lhgirea programului J .O. constituie
flrli o victorie a progresiste
din olimpieli
Un alt domeniu n care se manifestli
narismul unor membri ai C.I.O. este acela al
sportului feminin. Cu toate eli n aceastli sesiune
nu i s-a acordat cuvenitli, la
atletism programul jocurilor a fost
cu probele de pentatlon 400 m plat.
La Atena, sovietieli a prezentat
propunerea C.I.O. din punct
de vedere al metodelor sale de
lucru. ln acest sens, s-a propus includerea n
acest for a comitetelor olimpice
a inter-
pe ramuri de sport.
Au fost n ansamblul lucrlirilor sesiunii de
la Atena aspecte negative, dar n general se
poate spune rezultatele ei au fost pozitive,
progresiste s-au ntlirit,
membri ai C.I.O. au nceput mai
bine interesele generale ale sportive
olimpice mondiale.
*
Aceasta fiind orientarea n ceea ce
Jocurile Olimpice, se vede limpede
cea de-a XVIII-a cea din 1964, de
la Tokio, departe de a fi mai
(cum ar dori-o unii), va o mai mare
amploare. Pentru aceasta pledeazli nu numai
faptul programul lor a fost dar
continui" a ruvehilw tehnic al spor-
tului mondial, precum interesul tot mai
mare pe i:are tineretul din toate lumii l
manifestli pentru Jocurile Olimpice.
ln aceste participarea
cu succes la J .O. de la Tokio constituie o preocu-
SaDAng - arhiva personal
pare de prim ordin pentru sportivii romni.
La ultimele douA ale marii
noi am repurtat succese de prestigiu, cu care
pe drept cuvnt ne mndrim, dar care, n
timp, ne obligll. La Roma, cucerind trei
medalii de aur, una de argint cinci de bronz,
precum locul 10 n clasamentul neoficial pe
sportivii romni au sll confirme
valoarea ridicat! a sportului din noastrll
prestigiul de care se bucurll pe plan inter-
Locul n clasamentul pe
este deosebit de valoros, mai ales dacll
seama de faptul cll n urma noastrll se cu
o veche n sport ca Anglia, Canada,
Suedia, Finlanda, R.F.G., R.P.F. Iugoslavia etc.
Este de subliniat faptul cll R. P. Romnll a
cucerit cele 10 medalii n 7 ramuri de sport,
ceea ce o valoare multilateralll.
In de a face ca participarea sporti-
vilor romni la J.O. de la Tokio sll fie cel
tot att de fructuoasll, sportive au
nceput sll se preocupe din timp de preglltirea
de perspectivll a tinerilor sportivi susceptibili
de a purta culorile n capitala
Japoniei.
Pentru fiecare ramuri sportivll au fost alcll-
tuite planuri de perspectivll n vederea Jocu-
rilor Olimpice, antrenorii studiazll cele
mai bune metode de antrenament, o mare
se acordll loturilor reprezentative de
tineret, din rndul cllrora se vor ridica perfor-
merii de peste 2 ani. In timp, Uniunea
de Culturll Fizicll Sport de
specialitate se de alclltuirea unui
program de ale spor-
tivilor romni, care sll serveascll preglltirea
olimpicll.
Ansamblul de preglltire, dragostea
de muncll aptitudinile tineretului nostru,
sportivilor de a reprezenta cu
succes patria pe plan sportiv
ne sll credem cll la Tokio steagul
Republicii Populare Romne se va ridica de
mai multe ori pe carargele stadioanelor slllilor
de sport din ndepllrtata capitalA a
temelor t .
. . rdbdarea sportittilor = cheia succesului
19
SaDAng - arhiva personal
MATERIALELE SPORTIVE
AU ISTORIE
PATINELE
Era normal ea paliDele, ea mijloc e. 4epluare pe
fie foloeite JDai alee ia aeele uHe nemea reee 4uread
mai muJt. Leeuitorii aonliee ale RoMei NU ale
Seaaiiaaviei aveau aeveie 4e mijloace 4e 4epl ... re pe at.iaH
acoperite e alpaB eau pealnt ti iatlepUai
oe apaJiile :dla.ic:e. Nu cete 4e mirare, ... 4ar, el a mormintele
iin epocile ule mai iDIIepirtate au aeoperit reeturi tie
patiae. la vechile 4e a.emeaea. ee fae
deepre patiaaj ti ,.tiae.
Patiaele iia timpurile etrlYeehi au eemlaau aproape
4eloe eu cele e aetlzi. Pini la apariJia &erulu.i, ee eoa ..
feeJ.ioaau oe f Jema. Se iatreuil toto4atl elenaul
de p .. lre, eare se lqa e pieior. Erau foloeite ti hfe pentru
impiaere, intocmai ea la H:hi. la Ruaia au foet 8iMle 4eeeae.,
4atia4 tlia eeeolul al XIII-lea, care reprezinti. patiaatori
eu ia miial.
DupA fiera.lui, patinele 11e fieeau &tr-o fDl
e &er fixati pe un fel tie talpi e leam, care ee IC8a tie pieier
e u oudte eu rele e piele. Aeeuti. talpi ayea f llD .,. irf tie
piele ia ea.re ee Tira pie.ierul. Mult timp paliDele au piatrat
aeeuti feriDI primitbi ..
s ru.;tul oee.lulal al XIX-lea, fi iaeeputul eelui 4e al
XX-lea iat ma.rtore la o rapiD tlea'feltare a tehaieii faltri-
eirii patiador. stemul 4e lecate eu curele eate pl.riait
aproape peele tot. PatiDde 4et ... ltile iDt iaSdtrate eu uo
eietem 4e 4iap care priatl talpa shetelor. Peatru atreeerile
de vitesi, peatru patiaajul artietie f pentru hochei pe
ee fac patiae fisate llireet pe shete.
fa prezent exiati aaulte tipuri 4e patine. Cele tie pat.i.aaj-
vited, eare iat mai j.ue, au laiiUl mai lu&Jl ti foarte
put-ia ri4ieaiA la Tirf 1 paliDele 4e looehei pe au lama
mai ecurti , iatoarceri repeD ti ta poeibili-
tatea e a 4emara UfO.r Ele Sat mai oalte tleeit patinele
tie patiaajvitea.L la f'iqit, patinele pentru fig"ari, iaalte
fi ele ( U,. aa ea eele 4e heehei) aa o IJUDA ..,.; sreul fi oiat
prevbate eu aiJi ha "lrfal eare cete &e u .. r riiieat, fie
ueaJit, 4api preferiiiJa patiDatHulal.
*
* *
DatoritA caracterului ia aeeeeiiKI f plAcut e-a
tranelormat, treptat, &tr- impll aecajtate alrUD exereiJia
&.De foarte iatlri8it. Naeroue sraYuri ti picturi 4at iatl
4ia tliferite epoci Qtoriee, preeam ti alte mArturii,
aeeet lucra.
Intr-o eeriaeare 4iD 21 iaauarie 1177, atlreeati fratelui
eia Alesaa4ru, euaeeeutul pictor Theetlor Amaa, epuaea:
la aeeet moment patiaajal e ia "!oare pe lacul Citmi
s;iulai. E learte amusaat 4e visat fi mai cu eeaai e
pie.tat latr-aft"ir, A... a pictat patiaatorii pe Jac:al
4ia pieate iDoA talolul a pierit, prkWI ia iaeea-
4.iul Ma 11&-&. Ne ri .... Iad KldJele care Tieac o.imi ..
toare ba &llafta prmpti a mifeiriiH, oiat pliae
4e amer ti aa aMA tie peteac ...Uei la epera lai TlaeNer
Amaa.
imaginat oamenii primele tdlpict
alunecdtoare . ..
SPORTIVA
ALIMENTATIA
Unul dintre elementele cele mai importante
de a de ridicare a
de a omului p de a
organismului de factorii externi este alimen-
a oamenilor de vrste
diferite p cu diferite are o
foarte mare pentru organism. De aceea, respectarea
unui regim alimentar potrivit p trebuie
constituie o preocupare p pentru
cei ce fizice, sportul.
Principalele nutritive necesare omului
sint protidele, lipidele, hidrocarbonatele,
minerale, vitaminele, apa. Aceste care
in wrpu/ui nostru nu
introducerea lor n organism;
o parte din ele dind energia
omului.
Astfel, hrana
organismului omenesc ,,materialul" care penmte
a celulelor p
wrpu/ui.
1. P. Pavlov a pe baza unor
pe animale, necesitatea la ore
anumite, respectate cu la ora
inainte de consumarea alimentelor, incepe
sucului gastric. a
unei este pofta de mncare,
care duce la sucurilor digestive p deci
la o digerare asimilare a alimentelor.
Masa trebuie la aceleap ore
nu n timpul lucrului. ln timpul mesei trebuie
ne asupra hranei,
bine alimentele p la
se naintea primului fel de
mncare felurile lichide, calde (supe,
ciorbe, contribuie la secretarea sucului
gastric la o mai digerare a felului urmdtor
de mncare. Dulciurile ( duertul ) se la
mesei, pentru in felul acesta
se mai de organism.
Hrana trebuie fie bine p
se cel de trei ori in
decursul a 24 de ore, mncare la ore stabi-
lite cu Important este mai ales ca masa de
se termine cu 2- 1 ore inainte de culcare.
Varietatea hranei pofta de mncare,
asimilarea alimentelor. De aceea, este
indicat ca meniurile fie pe cit posibil variate.
de calorii
necesare sportivilor snt in de efortul ce-l
depun n anumite faze ale sau compe-
snt, de asemenea, de speci-
ficul ramurii de sport, de vrsta p
individuale ale sportiv.
Patinatorii de de pe lacul
au inspirat acest crochiu marelui nostru pictor
Th. Arnan
SaDAng - arhiva personal
Mdsurindu-1i cu cea a cam-
pionul ndddjduie1te la un nou record. fi !
O cu un recordman
de clasa lui Valeri Brumel nu
poate fi dect Mai
ales cnd ea cititorului
atitea ca aceea pe
care o reproducem n rndurile
ce
dialogul a avut
loc stabilirea recordului
mondial de 2,24 m, n cadrul
ntlnirii atleti ce U .R.S. S. -
S.U.A., n iulie
1961, la Moscova.
Intrebare : Cnd unde
nl!scut?
M-am nl!scut la 14
aprilie 1942 ntr-un sat de
Cita, n Siberia nu
departe de lacul Baikal.
meu este inginer geolog, iar
mama are specialitate.
Mi-am petrecut n
Siberia, n apropiere de Cita
apoi n insulele Sahalin.
date antropo-
metrice, am 1,85 m
o greutate de 85 kg.
Intrebare: Cnd nceput
atletismul ?
In 1954. Eram n
ntr-o de pio-
nieri unde se organizau multe
concursuri sportive pentru noi .
Am luat eu parte fAd sl!
vreun rezultat deosebit.
ntrecerile acestea m-au
captivat atit de mult nct am
dmas credincios sportului. La
nceput am fAcut ciclism, gimna-
dar- abia dupl!
doi ani - n 1956 -
la atletism. Eram convins
voi face la de-
catlon. Am constatat nsl! cu-
rnd din cele zece probe,
21
SaDAng - arhiva personal
la mi conve-
nea cel mai mult.
Intrebare: Ce antrenori
avut ce metodl de antrena-
ment
Am avut doi antre-
nori Sein Diacikov.
Cu ajutorul lui Vladimir Mihai-
lo'l'ici Diacikov am
sar doi metri. Sein, care a fost
n un celebru arundltor
de ciocan, s-a preocupat ndeo-
sebi de mea fizidl
Cu el am
ridic haltera de 108 kg.
Chiar mai trziu, cnd am
nceput mll cu
Diacikov, am folosit sfaturile
lui Sein n fizidl.
Intrebare: Cum progresat
n proba n care acum
recordul lumii?
Progresul cel mai
evident s-a n 1960,
an n care mi-am schimbat
stilul. Imediat am nceput
rezultate foarte bune. La
nceput executnd o
foarte puternidl; apoi
am adoptat metoda do-
moale , eliminnd orice rigi-
ditate din ajuns
la doi metri, Diacikov a nceput
se ocupe mai ndeaproape
de mine, dlutnd
reze stilul n toate fazele
turii. De la doi metri am ajuns
la 2,08 metri (n lui
960). Am suferit apoi un du-
reros traumatism la
Credeam dl n-am mai pot
concura vreme ! Medicii
m-au ngrijit cu
astfel, n ajunul Jocurilor
Olimpice de la Roma, am
trec la 2,17 m.
In ziua aceea mi-am
ncrederea n mine m-am
gndit dl putea lupt ono-
rabil cu Thomas; dl
acesta e un adet de mare
chiar nfrngerea lui
la Roma am continuat
consider unul din cei mai
mari de din
lume.
Intrebare: Ce despre
noul record de 2,24 m despre
de a-1
Eu fac tot ce-mi
n ca rezul-
tate din ce n ce mai bune.
mea este dl n 2 - 3 ani,
recordul meu va fi doborit.
Poate de Thomas, poate de
mine sau de Cred,
de asemenea, dl se va ajunge
la de 2,30 m.
Peste 2 - 3 ani vom precis
acest lucru. Acrualmente, n
de antrenamente con-
cursuri, mA preocupA cursurile
mele de la Institutul de CulturA
Fizidl. De acolo voi pro-
fesor voi la rindul
meu, noi de sportivi.
Intrebare: un re-
gun alinientar special?
Desigur. Mesele
mele se pe: carne, unt,
icre, multe dulciuri. Nu beau
de loc alcool.
Intrebare: .In meciul cu
din S.U.A. doborit
recordul mondial abia la a treia
ncercare. Aceasta dl
un sistem nervos bine
Cum ajuns la aceasta?
lngrijindu-ml,
printre altele, de sistemul meu
nervos, de starea mea morali.
Dar n primul rind nu
de sistematidl, pu-
terea in
intrecere. Am mll
prezint la cele mai importante
cu calm ca
la un antrenament oarecare,
mai ales am dl, atta
timp ct mai ai o posibilitate,
trebuie o fructifici. Cu alte
cuvinte a treia poate
servi la ceva. DupA cum s-a
...
Nici nu vi inchipui cit de mult este
stimulati de fizice.
22
PLINIU
Omul care practici moderat 'i la timp exerci-
pile fizice nu are nevoie de nici un tratament
pentru indeplrtarea vreunei boli.
AVICENA
Noi vrem sl dezvoltim omul din toate punc-
tele de vedere, astfel ca el si si alerce bine,
si inoate, si meargi repede 'i frumos, ap incit
toate organele sale si normal, intr-un
:uvint si fie un om normal, slnltos, preptit
.>entru munci ,1 aplrare.
M. 1. KALININ
SaDAng - arhiva personal
Trimiterea mingn m nu-i o pasiune
tocmai modernd. Ne-o o veche
. ..
FOTBAL SE JOAC
Fotbalul este unul dintre cele mai vechi jocuri
din lume.
De-a lungul veacurilor el s-a prezentat sub
felurite forme, in diverse ale lumii.
unele izvoare, fotbalul a inaintea erei
noastre. Astfel, se in China, un joc
fotbalului se practica de acum
2500 de ani, fiind cunoscut sub denumirea de
cijuciu. Timp de secole, aceastil a jocului
de fotbal (una dintre cele mai vechi de altfel)
s-a bucurat de o mare rllspindire. In jurul
anului 500 .e.n. , cijuciu a fost transformat in
China intr-un mijloc de astfel,
pe teren, judltorii chinezi aplicau principiile
fundamentale de atac verificau tac-
tica ce urma sll fie pe cmpul de
Conform documentelor vremii, portile se fll-
ceau din de bambus, inalte de peste 3 m,
avnd intinsll intre ele o plasll de mlltase. La
inceput mingea se din piele era
cu de animale, iar mai trziu, dupll
500 de ani, mingea se umfla cu aer. Cind mingea
trecea pe deasupra plasei sau printr-un orificiu
al acesteia, se considera goL Invinglltorii erau
cu fructe, flori, vin cupe de argint,
iar echipei invinse era batjocorit.
Din China, acest joc trece in Japonia. Aici
el denumirea de kemnari este legat
de datini religioase.
Dar jocul cu mingea s-a bucurat de o mare
popularitate la vechii greci, unde era cunoscut
sub denumirea de jeninda, fiind pomenit chiar
de Aristofan. Grecii antici practicau o altll
a jocului (hepiscuros) in care se folosea
o minge foarte mare in care cele doull echipe
adverse dlutau ca mingea sll ajungll in locul
stabilit sau in poartA , nscriind astfel un
punct. Fotbalul era prcticat de spartani,
intr-o aparte. La joc luau parte
tineri, fiecare cuprinzind 15
juditori. Scopul acestui joc era intrarea in
.. . precum acest basorelief din sec. XN
de pe o din Gloucester
DE C 1 ND LUMEA
posesia mingii pllstrarea ei un anumit timp.
De altfel, in Grecia, jocul cu balonul rotund era
un pentru cei ce practicau alte
ramuri de sport, nefiind inclus n programul
Jocurilor Olimpice din antichitate.
romanii au cunoscut un joc asemllnlltor
. fotbalului, sub denumirea de harj>astum. Ei
foloseau o minge midi grea, pe care juditorii
pasau, fiecare avind dreptul sll
mingea o singurll dadi o primea de
ori, mingea era celeilalte echipe. Jocul se
pe un teren care avea trasate trei
linii : o linie de centru linii de gol, iar
scopul jocului era de a trece mingea peste aceste
linii de gol, astfel puncte. In
timpul . jocului, unii dintre judltori purtau
specialll calceus, de
unde a cuvintul italian calcio (fotbal).
Mult mai trziu, in Italia, in veacul al XVI-lea,
se juca fotbal in timpul serbllrilor
echipele fiind formate din cte 27 de juditori;
ca document ne-a regulamentul jocului,
in Italia in 1580.
In ceea ce jocului de fotbal
in Anglia, cteva versiuni; toate
el a fost adus aici de ditre
aici, el se prezenta intr-o mare varie-
tate de forme, in de regiuni
dar forma cea mai era
fotbal al , la care luau parte o mul-
de oameni care se juca la serbllrile de
la diferite alte date festive. Drept
teren de joc serveau
satelor, iar oamenii ju91!! fllrll nici. ordine,
incllierindu-se adeseori. In 1314, Eduard al II-lea
a interzis jocul de fotbal pe iar
in 1389 regele Richard al II-lea a emis o ordo-
prin care ca in locul fotbalului
interzis, practice tirul cu arcul
a dirui utilitat e era mai pe placul
regilor.
SaDAng - arhiva personal
Pe la nceputul secolului al XIX-lea fotbalul
s-a separat n fotbal propriu-zis
rugbi, iar n 1823, s-a introdus prima
cu privire la dreprul de a alerga cu mingea
(de a conduce mingea n alergare), a nceput
dezvoltarea a jocului de fotbal de
conturarea regulamenrului modern.
In veacurile XVI XVII englezi
au dus n America de Nord jocul de fotbal,
care cu timpul s-a transformat n fotbal ame-
rican, cu tot caracterul modern,
procedeele violente ale fotbalului primitiv.
In 1863 a fost n Anglia o aso-
de fotbal, punnd astfel o de hotar
ntre perioada de dezvoltare a
fotbalului perioada de organizare a acestuia.
Chiar la a doua a nou nfiin-
fotbalul s-a separat de rugbi n mod
oficial.
Dar separarea a fotbalului a rugbiului
s-a produs la 6 decembrie 1863, cnd s-a sta-
bilit pentru prima oacl, prin regulament,
orice are dreprul alerge cu mingea,
fiind ziua de a fotbalului
modem.
Arbitrajul obligatoriu al jocului s-a introdus
abia n anii 1880- 1881. La nceput, de
doi arbitri, fiecare sa de
teren. Incepind din 1890 jocurile au fost con-
duse de un singur arbitru, care era suveran pe
teren. Curnd, aceea, au fost
arbitrii de avnd ca cei
de azi.
Pe vremea aceea poarta nu avea trans-
nici iar n anul 1875 era
doar din 2 stlpi linie de
de asemenea, nu se penaltiul (11 m),
lovitura de
Jocul avea un caracter ofensiv (echipa era
din opt trei iar
din 1870 - patru
baza jocului fiind driblingul nu pasele, care
se foloseau n cazuri extreme.
Abia n 1870 au fost demonstrate avantajele
jocului cu J>ase, cucerind tuturor
driblingului scade
devin posibile tactice. Fotbalul se
cu ntr-un joc colectiv, de
Tot atunci s-a stabilit regula
prima schimbare care
anterior se fiecare gol nscris.
n 1875 s-a montat bara iar n
1881 s-a utilizat prima la poarta de fotbal;
cu 10 ani mai trziu s-a introdus regula penalti-
ului (11 m), iar n 1883 universitatea din Cam-
bridge a propus ca echipa fie ntocmai
ca n zilele noastre.
n anul 1885 fotbalul se juca numai din
dar n preajma acestui an apar primii
pentru ca la 20. iunie 1885 pro-
fesionismul fie oficial recunoscut n Anglia,
iar apoi n alte
La 21 mai 1904 a luat
de Fotbal (F.I.F.A.),
care 117
de fotbal.
24
- Te felicit mai ales pentru cele trei lovituri
decisive ... Tot nu-mi explic cum de nu le-am
putut para . ..
- Buuuun,. . . acum reamin-
cum am contraatacat .. .
4"@
c-)
- tehnician, bun tactlClan .. . Nu
cum cu. . . curajul ! 1 .. .
Desene de MATTY
SaDAng - arhiva personal
t..
\{{1 Jllfl> OIMII
Oina este un joc sportiv
bine cunoscut
de Cu toate
acestea, timp de zeci de ani
nu s-au mai organizat con-
cursuri campionate; abia n
urma Biroului Politic
al C.C. al P.M.R. din 26 iunie
1949, de au
un loc stabil n calen-
darul concursurilor sportivi!.
Oina este un joc care se
n aer liber nu nece-
sau echipament
materiale costisitoare. Jocul
de se bucud de o pre-
tuire tot mai mare n rndul
tinerilor de la sate
In afara campionatului R.P.R.
de se nume-
roase cu caracter
local. Regulile jocului s-au defi-
nitivat unificat pe ntreaga
iar primesc titluri
ca la orice
Pe terenul de deosebim:
linii de margine lungi de
60 m, o linie de centru para-
cu linia de margine, o linie
de n
linia de linia
de o linie de fund
ea n
linia de sosire linia de
intoarcere). Distingem pe teren
cercuri n felul
trei n mijlocul tere-
nului, trei pe o margine trei
pe Diametrul
cerc este de 2 m, iar
intre cercuri este de 15 m,
de la centrul cercurilor.
"
Jocul se ntre
echipe, echipa de la prindere
echipa de la
reprize; fiecare are
11
de la trebuie
mingea cu bastonul
de lemn aceea
terenul de la un la
napoi, ducndu-se
spre linia de fund pe culoarul
de ducere napoindu-se de
la linia de fund pe culoarul
de ntoarcere. Mingea se
n sus pentru a fi cu
bastonul de
echipei de la prindere.
care mingea
n fel nct ea
n zbor, peste linia de trei
sferturi, primesc un punct n
plus pentru echipa lor, iar
mingea trece n zbor peste
linia de fund, se echipei
puncte.
echipei de la prin-
dere cu mingea
pe cei de la n timp ce
terenul de joc.
Pentru ca lovirura fie vala-
care a aruncat
mingea trebuie fie cel
cu un picior n interiorul cer-
cului de la
se pot de mingile arun-
cate spre ei prin
cu ajutorul palmelor
sau fugind din calea mingii.
In ogoi joc de-a hoina ..
Deepre eelaim.ea eiaei u eU.tA mirturii preeUe. Wtriai pemeaae:, ea r..._eeal
ler peetie, .... ti ea ... iaesaetitatea 1 ...
Cu atit ...U plleutA HYiae iatilairea eu eiaei ia eperde eluicc ale eeriiteriler a .. tri. la
cneeeuta pieei Vlaicu VMl, Ale:a:aHru Da'riUa il puac pe Mircea M uaehiul du
nul prea ia ia H:&JDI
CH c miae siee ei au- Iad ltua
Nici tie CUfma aici e numele atri.ltun.
e ee? Ci ("1! e Curte, Of!oi mii joe ea DOINA
d.-a lee tie leturslaie, paa ai mi 11e etate tloi ... ..
Si & f..a Mireea ... paaieat al .heiaeif (tle.allm.ire u eare au e sreu ai shicim eiaa). Cine flief
Dar faptal el AJes.aa4.ra DaYiUa pemeactte tleepre acnt joc ti-I pluead. iatr-o aauatiti epoci i.atorici, ae faee
ai ere4em d a aut earee:are ivare la iatlem.iai. E 1 ateeti utfel atit eehim.ea cit fi pepalaritatea jocului
a..rra aap..al.
25
SaDAng - arhiva personal
"
In amintirea lor
Sportivi mari au existat in toate timpurile. Tineretul ii cu privirea pe stradtl,
pe stadioane admire, aplaude. In vremea cine nu numele Iolcuuki sau
al lui V aleri Brumel, cine de victoriile lui Zatopek, de impresionantele succese ale lui
Vladimir de titlurile mondiale ale lui VlasotJ, de inepuizabilul Gustav Schur, de aerianul Recktwgel,
de veteranul Dinu Cristea sau de rapidul Evgheni Gripn de despre care citim sau
pe care ii in mari intreceri sportive?
Sportivii fac nivelul general al pe contri-
buie la dezvoltarea sportive. Ei sint un exemplu viu pentru tinerii sportivi care urmeze.
Vrem ne amintim, in paginile ce de citeva figuri de sportivi care p-au energia
talentul poporului lor care servesc ca pentru
FRATII ZNAMENSKI
Intr-o zi de a anului 1932 lumea
sportivA a Moscovei a auzit pentru prima datli
numele Znamenski. ln fruntea din
cursa Himki-Moscova se afla un necu-
noscut care a terminat de altfel victorios aler-
garea. Cine era? La intrebArile reporterilor spor-
tivi, se t Znamenski Serafim,
27 de ani. Muncitor la uzina "Secera Cio-
canul" t.
Cu citeva zile nainte trecuse cu
fratele Gheorghi normele complexului G. T.O.
Dupll alergarea pe 1 000 m, arbitrii au
Mai de 3 minute? Repetlim
alergarea 1 t Znamenski iau
inel o datli startul n proba de 1 000 m. De
data aceasta cronometrele au indicat 2'48", un
timp mai bun decit n prima alergare. au
fost t t Znamenski.
Nu trece nici un an presa scrie
despre alte Serafim 5 000 m
in 15'36" 6. ln 1934, Gheorghi recordul
unional pe 1 500 m la 4'02"3. Serafim
recorduri unionale pe patru 2 000 m
n 5: 31,8; 3 000 m n 8: 40,2; 5 000 m n 14:
56,6 10 000 n 31: 53,8.
Cu toate amndoi au nceput adetismul la
o mai naintatli, Znamenski au par-
ticipat la multe concursuri adetice. ln 1935
26
Serafim Znamenski 1 500 m n 3: 59,9,
iar cu un an mai tirziu Gheorghi
timpul alergnd 3:57,9. Gheorghi
de ori recordul pe 5 000 m, coborndu-1
la 14: 37,0. Abia n anul 1949 a Popov
acest record.
Dar nu numai publicul din Moscova i-a n-
pe Znamenski. Ei s-au bucurat de
o primire pe stadioanele din Paris, Hel-
sinki, Anvers Praga. Gheorghi Serafim au
de trei ori cros t L'Huma-
nite t de la Paris de 4 ori adus aportul
la victoria Uniunii SoVietice n clasamentul pe
echipe al acestei ziarului
L'Humanite t a instituit n cinstea
Znamenski un trofeu de bronz care reprezintli
doi trofeu ce se atribuie primei
echipe clasate. Incepind din anul 1959, cursa
n amintirea Znamenski figu-
reazA n calendarul Cei mai renu-
ai Europei disputli cinstind
memoria acestor doi fii ai marii a Socialis-
mului, n Marele RAzboi-pentru
rarea Patriei.
numele Znamenski este viu
n amintirea iubitorilor de sport din ntreaga
lume. cei doi nu mai snt printre
noi.
SaDAng - arhiva personal
DASCALI! PROLETARIATULUI IUBEAU $AHUL
Jocul de i-a atras
pe Karl Marx pe Friedrich
Engels, mai ales in perioada
la Londra. W. Lieb-
knecht, tatll lui Karl Lieb-
knecht, relateazA in amintirile
sale despre marele dascll al
clasei muncitoare al lui Marx
i pllcea mult sl joace
in timpul slu liber. De altfel,
capitolul acesta este intitulat
chiar Marx jocul
de .
DAm mai jos o jucat!
de Marx (cu albele), cum
s-a in literatura
a acelor vremuri :
1. e2- e4 e7- b5; 2. f2 - f4
35:f4; 3. Cgl - f3 g7- g5;
4. Nfl - c4 g5 - g4; 5. 0- 0
g4:f3; 6. Ddl:f3 Dd8-f6;
7. e4- e5 Df6:e5; 8. d2 - d3
Nf8 - h6; 9. Cbl - c3 Cg8- e7;
10. Ncl-d2 Cb6- 06; 11.
Tai - el De5- f5; 12. Cc3- d5
Re8 - d8; 13. Nd2- c3 Tb8-
g8; 14. Nh6- g5;
15. Nf6:g5 Df5:g5; 16. Cd5 :f4
Cc6- e5; 17. Df3- e4 d7- d6;
18. h2- h4 Dg5- g4; 19.
Nc4:f7 Tg8- f8; 20. Nf7- h5
Dg4 - g7; 21. d3 - d4 Ce5-c6;
22. c2- c3 a7- a5; 23. Cf4-
e6+ Nc8:e6; 24. Tfl :f8+
Dg7:f8; 25. De4:e6 Ta8- a6;
26. Tel ""7fl Df8- g7; 27.
Nh5- g4Cc6- b8;28. Tfl - f7.
Negrul cedeazA.
Vladimir Ilici Lenin,
marele geniu al omenirii, era
un pasionat al jocului de
atunci cind preocupirile mul-
tiple i permiteau dedice
cteva ore. Vladimir Ilici a
inceput joace
cum spune fratele slu, de la
vrsta de ani. Primul
profesor i-a fost tatll
apoi fratele mai mare, iar mai
tirziu i-a avut ca parteneri
pe membri ai familiei.
La cincisprezece ani Lenin a
inceput partidele
cu tatAl caute
adversari mai puternici, de la
care sl poatA Cu timpul,
a devenit pentru Lenin
un mijloc de recreere,
orele de munal incordatA.
ADAOG INCA O UITAT A.
TRIMITE,MI UNUL DIN JOCURILE NOASTRE
DE SE PARE LA MINISINSK EXISTA
PARTENERI PRINTRE MI,AM
ADUS AMINTE CU DE TIMPURILE
TRECUTE. AM CND AM CREZUT
CA SIBERIA ESTE O
ATT DE SALBATICA 1NC1T NU
POATE SE ACIUEZE ACOLO.
LENIN
(Scrisori citre familie, 1898)
27
SaDAng - arhiva personal
Stafeta cazacilar
SPORTURI NATIONALE IN URSS.
Printre obiceiurile popoarelor ce locuiesc pe
teritoriul Uniunii Sovietice, de
dansuri, sportul ocupll un loc de seamll.
Serblri.le populare cuprind aproape totdeauna
ale unor ramuri sportive care
sint mlrturiile unei vechi de practicare
a fizice. Vom prezenta cteva din
cele mai dspindite jocuri sporturi
din Uniunea
Lapta este un joc deosebit de rAspindit.
Aproape fiecare tnlr l-a jucat sau ll in
timpul sllu liber. Mingea loviti cu ajutorul
unui baston trebuie sll fie prinsll, iar
schimbi intre timp locul este cu
aceastA minge. Jocul este cu oina
Gorodki este practicat de sute de mii de
Scopul jocului este de a dobori cu
un baston, in ct mai arundiri, un
cit mai mare de figuri (popice). Este un joc
care dezvolti mult indeminarea, la fel de inddgit
de copii ct de oamenii mai in vrstA. Marele
scriitor Lev Tolstoi, ca savantul 1. P. Pavlov
au jucat gorodki la o vrstA destul de
inaintati.
Lelo este un joc cu mingea rAspindit in
Gruzia. Drept poartA t servesc liniile laterale
ale terenului. Mingea poate fi jucati att cu
mina ct cu piciorul. indoialll rezul-
tatele bune ale echipelor de fotbal din Gruzia
au la jocului de lelo, el con-
stituind un bun mijloc de preglltire pentru
celelalte jocuri c clasice t cu mingea.
. Multe dintre sporturile se
dilare. Astfel, issindi, joc dlspindit in Gruzia,
28
constA in ochirea adversarului cu o neascu-
ptl. Cel ce un punct; in cazul
in care prinde punctul
i se atribuie lui. Se in doull echipe a
nfruntndu-se pe rind cte doi.
Pe un teren de ori mai mare dect cel
de fotbal se disputA jocul tkenburti. Fiecare
echipll este compusll dintr-un portar, doi mijlo-
trei Cu ajutorul unui fel de
rachetA numiti ciogani, poartl, lovesc
sau mingea spre poarta adversarilor.
Acest polo t gruzin necesitA o foarte bunll
preglltire att a ct a calului, fiind
in timp un joc de mare spectaculozi-
tate.
Unul dintre sporturile preferate ale kirghi-
zilor este codarisul. Acest cuvint inseaJllll1 in
traducere doborirea de pe cal. Pe teren
mai multe perechi de care se iau
la trinti intre ele, sll se doboare unul
pe
De la serblrile populare nu nici
cursa de UI1Ilhire a logodnicii. urmhi-
torul nu sll o prindll din goana calului,
el scapll cu greu de ironia
Kobaki este denumirea sportului tragerii cu
arcul dilare. trebuie sll
din goana calului un pahar care se aflll la o
de 6 m. In stabilirea -nvinglltorului
se seama de numllrul de puncte realizate
in cele doull incerdin ct de tinipUl in care
au fost dilare cei 100 m dus ntors,
in fata .
Arta dilllritului se bucuri de mare populari-
tate in rindurile popoarelor Uniunii Sovietice.
SaDAng - arhiva personal
de sute de ani, ea a ajuns la o perfec-
n diferite regiuni ale U.R.S.S.
In Caucaz snt multe feluri de ntreceri
pentru vrstnici tineri, care se pe
terenuri grele chiar pe poteci de munte.
Cursele rezervate tinerilor chiar copiilor se
pe terenuri mai sub ochii
mai vrstnici. care au ajuns
la o a se numesc
Tot o ntrecere cu cai este cursa troicilor
ce se iarna.
*
Multe felurite snt modurile de
folosite de diferite popoare ale
Uniunii Sovietice. Fie este vorba de lupta
ciadoba din Gruzia, din Azerbaidjan,
de lupta koh din Armenia, de practicat
de popoarele din Asia Mijlocie, de luptele la
curea ale sau cele buriatice kir-
ghize, reguli stricte stabilite
uneori cu veacuri n
*
Oamenii puterruc1 au fost ntotdeauna pre-
n Rusia. se cu prilejul
populare, ntreceri de ridicare a
la care iau parte tineri vrstnici.
Tragerea la se din cele mai
vechi timpuri. La mongoli de este foarte
tragerea cu arcul. La 40 de lungimi
de arc se 19 figuri colorate.
buriat - mongoli trebuie foarte
puternice pentru a ntinde coarda arcului a
trimite cu precizie n figurile expuse.
Scrima cu bastoane scrimei de
este de tadjici de manaiezi.
constau n materialul deosebit din
care snt bastoanele, n unele reguli care
fac ca aceste ntlniri fie dansuri
de folosesc cte 2 bastoane,
n fiecare cte unul.
*
Locuitorii nordului cu prilejul
nordului care au loc anual, mari
ntreceri cu reni cte trei la fiecare
sanie. Renii snt cu ajutorul unui
lung numit koreji trebuie o
cu un diametru de aproximativ 1 km.
primesc premii, se stabilesc recor-
duri. Se ntreceri pe schiuri,
sportivul fiind tras de cte doi reni; concursul
se de obicei pe de o
(1,06 km). Schiorul renii tot cu ajutorul
unui lung.
cum am mai spus, populare
snt un prilej de manifestare a diferitelor spor-
turi jocuri populare. Am prezentat pe scurt
cteva dintre ele. Nu vom ncheia a
aminti la aceste au loc ntreceri de
cum ar fi de
poiga, alergarea cazacilor, sau kyyly, ntrecerea
de a aruncarea pietrelor n
Daghestan sau Estonia, ridicarea pietrelor sau
a n Letonia Estonia; alergarea n
perechi a altele.
Toate aceste jocuri sporturi
oglindesc populare ale
Uniunii Sovietice.
de a oamenilor din nord-estul pe schiuri,
de reni puternici
29
SaDAng - arhiva personal
VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETA"P
DESEN DE N. CLAUDIU
Mare lucru, o n pus;
ti etatea asta . . .
- Printre alte nume ale
epocii italiene aftlm
pe acela al lui Geronimo
Mercurialis, doctor n filozofie
n bun cunoscltor
al limbilor antice, care a
ntre anii 1530 1600. Folo-
sind elementele gimnasticii an-
tice, pe care a studiat-() te-
meinic, el a ncercat si creeze
un sistem de fizicl pe
o Tratatul
Despre arta "ginmasticii , scris
de el, era un fel de enciclopedie
a realizhilor lumii antice ale
evului mediu n domeniul edu-
fizice. Vrnd si trezeascl
interesul contemporanilor
pentru gimnasticl Mercurialis
manuscrisele Bizan-
materialele ar-
heologice, descrie gimnastica
anticl, folosind analiza
ficl critica metodelor ei.
Opera lui o
de seamA la dezvoltarea edu-
fizice.
- Arbitrul Gino Castello a
solicitat braziliene de
fotbal aprobarea de a arbitra
meciurile de fotbal de pe ...
un scuter. cererea arbi-
trului aduce argumente con-
vingAtoare anume cl fotbalul
brazilian este extrem de rapid
de dinamic, fiind imposibil
de UJ'Dlhit pe jos, se pare cl
nu va
punde afirmativ acestei cereri
inedite 1
- Philip Noel-Baker, laureat
al Premiului Nobel pentru pace
pe anUl 1959, a fost
unul dintre englezi de
frunte. Astfel, el a luat parte la
Jocurile Olimpice de la Stock-
holm (1912) Anvers (1920),
clasndu-se al doilea n proba
de 1 500 m. De asemenea,
. ntre anii 1920 1924 el a
fost clpitanul echipei olimpice
a Marii Britanii.
- NUJDirul accidentelor de
ajunge la cifre nspli-
mntitoare n majoritatea
occidentale. Nu de mult, auto-
din Auswl (S.U.A.)
s-au vAzut nevoite si organi-
zeze o consflltuire n care si
fie examinat! problema circu-
Consflltuirea a nceput
cu mare ntrziere, fiindcl
Oayton Harmon, care trebuia
si prezinte proiectul de mbu-
a a fost
. . de pentru
ncllcarea regulilor exces de
vitezA!
- Este ct de greu se
meciurile de fotbal
n America de Sud.
unul din arbitrii argentinieni
a izbutit si scape un
ntreg sezon fotbalistic. asta
datoriti unei ingenioase ino-
el pe teren grimat,
cu perucl, uneori cu barbli
sau avnd grijli
modifice machiajul de la un
meci. la altul. Dupli cum se
vede, nu este suficient si ai
numai tehnice pentru
a arbitra, flirli riscuri, pe sta-
dioanele sud-americane ...
- La Jocurile Olimpice de
la Stockholm (1912), h ntre-
cerile de lupte, au avut loc
douli ntlniri. . . record, n
ceea ce durata. Astfel,
lupta dintre suedezul Algren
finlandezul Boling a durat
aproape 10 ore, fiind ntre-
rupti de juriu, care le-a acordat
ambilor luptlitori medalii de
aur la categoria mijlocie. Intil-
nirea dintre finlandezul Asi-
kainen rusul Klein a durat
mai mult, zece ore cinci-
sprezece minute, terminndu-se
cu victoria acestuia din urmli.
In urma acestor fapte,
a modificat regu-
lamentul, limitnd durata ntl-
nirilor la lupte.
- Se spune cl renumitul
boxer Ray Sugar. Robinson,
aflnd dl admiratorii sti au
strns 30 de"""Dw de- dolari ca
comande o statuie, a de-
clarat: Snt gata si stau eu
nsumi pe soclu ncl la
jumlitate de !
VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e V ARIETAll
SaDAng - arhiva personal
V ARIETA11 e V ARIETAll VARIETAll e VARIETAll e V ARIETAll e VAIUBTAll
DESEN DE NEll COBAR
SPORT N COSMOS . . .
Curse cic!iste n circuit nchis
- Pentru asigurarea stadio-
nului olimpic pe care urmau
si se Campionatele
europene de atletism din anul
1958, n s-a plltit
suma de 4 000 de dolari. In
cazul cnd stadionul sau cam-
pionatele respective ar fi avut
de suferit din cauza uneia din
cele patru cataclisme pre-
vhute de contractul de asigu-
rare, societatea respectivi urma
si achite organizatorilor fru-
moasa sumA de 500 000 de
dolari ! el
sA care snt cele
patru. . . cataclisme.
un rllzboi mondial, o grevl
generali, gripa asiatici cA-
derea pe stadion a sputnikului
sovietic nr. 2!
- La Leningrad, unde con-
climaterice nu permit
si se faci bii n aer liber dect
aproximativ 2 luni jumAtate
pe an, doi ai Academiei
de marinl au elaborat
un proiect de bazin pe care
1-au construit. Acest bazin,
format dintr-o carcasl de grinzi
panouri de lemn,
la interior cu foaie de cort,
are dimensiunile de 4 x 10 m,
iar adncimea apei de 1,5 m;
el se umple cu ajutorul unui
simplu furtun permite efec-
tuarea n aer liber,
ncilzirea apei, timp de 5 luni
pe an, adiel un timp dublu.
- In cursul unuia din tur-
neele sale n Europa, cunoscuta
profesionisti de baschet
Harlem Globtrotters , formati
din jueltori de culoare, a fost
primiti de ntreve-
dere, jucAtorii i-au oferit papei
o minge de baschet care purta
isdlliturile lor, iar acesta le-a
cerut sA-i fael o
a jocului de baschet, pe care
nu 1-a vAzut jucat
o de
virtuozitate, de
din palme fiuieratul judto-
rilor care nu luau parte la joc,
dar imprimau prin aceasta
ritmul jocului, mare le-a fost
Desen de MATTY
uimirea cnd papa le-a cerut sA
repete ...
- Un misionar american din
Mrica Centrali a afirmat
membrii unui trib din
regiune au atletice ex-
astfel, spune el,
negrii din Ruanda Urundi sar cu
de 2,30 m !
este tot att
de verosimill ca rela-
tarea cu
ani n despre un
_cu de t,
care alerga, chipurile, 100 m n
8,0 secunde 1
- lgor Demjanov, antre-
norul cunoscutului so-
vietic Viaceslav Ivanov,
de
elevului pentru box. Intr-a-
V. lvanov, care n
p1imii ani de sport a n-
inotul
schiul,
boxer. Dar antrenorul 1-a
ndrumat spre canotaj,
fad uite utilitatea altor
sporturi. Astfel, nvin-
de la Melbourne (18 ani),
n proba de schif simplu, a
practicat luptele, n-
remarcabile. Nu se poate
spune el activitatea
multilateralll nu i-a fost de
folos. La Roma, V. Ivanov a
reeditat excelenta
cucerind medalia de aur la
probll, ca de altfel
la Campionatele europene din
1961. La prima a cam-
pionatelor mondiale de canotaj,
care a avut loc la Lucerna
n anul 1962, V. Iva-
nov s-a clasat din nou pe pri-
mul loc, la proba de schif
simplu.
Fetrd cuvinte .. .
V ARIET All e V ARIETA11 e VARIETATI e VARIETATI e V ARIETAll e V ARIETA
SaDAng - arhiva personal
urneul U.E.F.A. s-a ncheiat cu o nainte
de a ncepe n Chile campionatul mondial de fotbal.
Acum, ce i.am la lucru pe cei mai buni
juniori europeni, putem declara c u certitudine
se ni nul lor furtuna de peste
4 ani . dintre tinerii abia le-au
mijit tuleiele, au semnat la
Cluj, sau
i vom revedea, cu n Anglia n
participante la mult disputata
atunci cnd cei 4 ani n plus le vor acorda maturitatea
Favorizat de faptul se anual, Turneul
U.E.F.A." a ajuns la '5 de cele 7 ale marii
ntreceri a seniorilor care se ntlnesc doar din 4 n
4 ani . aceasta a XV -a> a
fost cea mai mare cea mai
n
Reprezentativele de juniori din 19
europene, ntrunind peste JOO de sau ntlnit
ntrun veritabil campionat de fotbal european pentru
juniori, timp de 10 zile ctorva
milioane de iubitori de fotbal de pe continent.
Dea lungul celor 15 juniorii au avut
meritorii, situndwse aproape ntotdeauna
printre n '955 1956 echipa
a grupele n care a participat, iar n
la Viena, a disputat finala turneului cu reprezentativa
R. P. Ungare.
Dar echipa R.P. Romne nu a un
succes de asemenea ca la ultima
Tinerii ai culorilor au
cucerit o victorie de prestigiu n unei
ntreceri de o dificultate. Ne gndim la
mare de reprezentative la nivelul lor
tehnic ridicat. amintim doar n grupa A,
etape, toate cele patru echipe disputau cu
calificarea n semifinale! nvingnd net
echipa R. F. Germane, noi am devansa! pe belgieni
pe portughezi. Apoi am tot att de clar
semifinala cu echipa Turciei am urcat pe scara
triumfului, ntrecnd cu brio - ntno
de prima calitate - echipa R. P . . f .
1 ugoslavia.
vreme nu vom uita inelul de beton al Sta
dionului lJ August" suprapopulat; masa
32
......
......
......
o ::J <
<
::J
"
......
z
rJ}t
::J o--4
..
u ::J
a celor 11 ooo de lucri1tori din care
toreau n acele zile la ncheierea colecti-
; turul de onoare al celor 11 bravi purtnd
o buchetele de liliac ale unei
care le1a surs . ..
CELOR. 15
1941/: Anglia; 1949: 1950: Austria; '95' :
R.. . P. F. Iugoslavia; 1951: Spania; '95}." R... P.
' 954: Spania, '955' R._ .P.R._ ., Italia, R...P.B., R.. .P.U.
au grupdr; 1956: R.. .P.l{ .,ltalia,
R.. .P.U. R... S. au grup&; 1957:
Austria; 1958: Italia; 1959: R.. . P. Bulgaria, 1g6o;
R.. . P. 1g61 : Portugalia; 1g6' : R.. . P. R..omnli.
SaDAng - arhiva personal
An de an, sportivii romini se tot mai
putemic in arena Excelentele
de pe care le au la puternicul
lor patriotism, de a aduce patriei mereu mai
multe ti mai succese de prestigiu, puterea
lor de in marile europene IJlOO<
diale, ca fi in diverse alte de mare impur
leau permis tricourilor
repurtne n ultimul an noi victorii,
palmaresul cu noi cifre fi titluri valoroase.
Vorbind despre succesele sportive ale noastre
in anul 191)1 trebuie in primul rnd
titlul de a lumii la proba de fete,
n cadrul campionatelor mondiale de
de la Buenos Aires de reprezentanta Olga
Orban,Szaho. o serie de anterioare
care o situau printre cele mai bune floretiste ale lumii,
tia mplinit un vis
pentru atingerea l au trebuit
de dea lungul
a Joii fi mii de ore de antrenament. Numai astfel se
azi marile sportive! Olga Orban.
Szaho a ftiut acest lucru, .. a cu tenacitatea
marilor campioni fi ... rezultatul se cunoaJ1e :
titlul de a lumii p. in acdafi timp, suprema
ce se poate acorda unui sportiv al
noastre, titlul de maestri a sportului. Olga
Orban.Szaho este un exemplu pentru sportivii
nOftri.
Cd de-al doilea titlu mondial cucerit de sportul
nostru in 191)1 este cel la handbal n 7 feminin.
la 191)1 a cmondialdor , n
sportivi, in de Stadionul Republicii
din handhaliJtii ti handbalistde noastre
se mai categoric in Fetele
titlul de campioane moodiak la handhal in
; 1 cucerit in Olanda, iar pe cel de campioni
mondiali la handhal in 7, pe care l.au cucerit in 91>
la Dortmund. fn de la Bucurqti,
toarele noastre sau impus de o
nesuferind nici o infringere fi ciftignd la scoruri
tot mai categorice, pe ce se apropia sfirJitul
Ana Maria Constantinescu, Irina
Hector, Victoria Dumitrescu ti celdalte toate
pentru comportarea fi excelentele lor
rezultate. sintem la capitolul handhal,
ti victoriile asupra Danemarcei
fi Finlandei, in turneul de la Moscova al echipei
Steaua in turneul Armatelor prietene.
Canotajul este un sport in care
nOftri neau ohifnuit cu succese, fie e vorba de
canotajul academic, fie e vorba de caiacocanoe.
In 191)1, componentele echipajului reprezentativ al
noastre la 4 + 1 rarne ne. au oferit
unui campionat european in intrecerile de
pe lacul Griinau, intrerupindu<Ji astfel intrun mod .. .
cum nu se poate mai seria locurilor Il
cu care ne la europene . Participind
la campionatele mondiale de la Lucerna, in aceea,i
echipajului de 1+ 1
al noastre .. au clasat pe locul al doilea, intr<O
companie din cele mai valoroase. Canotorii, ca ti
caiaciftii ti canoiftii, au repurtat victorii frumoase
fi in cRegata Snagov .
lnegalabila lolanda Baiat. care de ani de
zile proba de in tia impus
valoarea fi in acest an, cucerind titlul de
a continentului, la campionatele europene de la
Belgrad. conlirmare a valorii sale, ca
nivelul ridicat al iau adus !olandei
Bata, un loc binemeritat printre cei mai buni sportivi
ai lumii in 191)1, in diferite anchete organizate pe
plan de unele ziare ti de
La aceleati campionate europene, Maria Diaconescu
ti Zoltan Vamot <.1 ooo m obstacole> au
urcat ti ei pe podiumul celor mai buni, cucerind
medaliile de argint. Iar la intrecerile ' Balcaniadei,
atit echipa de fete cit ti cea de sau
clasat pe locul l, acestui insemnat succes
pe echipe cucerina a 11 titluri individuale de
campioni balcanici.
Voleibaliftii sau fi ei, in 191)1, pe primul
plan valoric mondial . La
la Moscova, ei au cucerit medaliile de bronz.
oottri sau clasat pe primul loc in turneele
de la Bucurefti, in intrecerile Festi
valului de la Helsinki. Echipa Dinamo Bucurqti
a ciftigat Dinamoviada de la Solia, iar Rapid Bucurqti
a a cC:upri Campionilor Europeni. Fetele
.. au clasat pe locul <4 la mondiale ,. , iar o reprezen
de tineret a cucerit primul loc in turneul
Fmivalului de la Helsinki.
fn paratmismul sportiv, ... a mai inscris
cu un record pe lista celor mai bune
mondiale : cel realizat de Elisaheta Minculescu, la
salt individual de precizie cu deschiderea
a paraJUtei .
Reprezentativa de rugbi a noastre na cunoscut
infringerea in 191)1. Participind la cC:upa Victoriei,
ea a intrecut pe rind Cehoslovaciei,
Poloniei ti R. D. Germane, ciftigind pentru a patra
consecutiv acest trofeu. Dar cel mai frumos
succes al rugbiftilor romini este victoria cu .!-<>
asupra , . confirmare a vu:torici
cu 11-J din 191)o de la f a nul
<J-J> de la Bayonne.
Sportivii OOftr au realizat remar
cahile ti la alte <;ampionate mondiale : echipa
de popice .,a clasat pe locul al doilea la
campionatele lumii de la Bratislava, iar halterolilul
33
SaDAng - arhiva personal
Singurele europene care au
un titlu mondial la Pekin : Maria
Alexandru Qeta Pitici!
Pentru prima campioane europene : echipajul de
4+ 1 rame al R.P.R.
sa clasat al patrulea la mondialele euro
penele de la Budapesta. Acest sportiv a realizat
mondiale de juniori la diferite categorii
stiluri .
Un succes de prestigiu este cel
realizat de juniori. Ei au la
de<a rpa a Turneului U.E.F.A.,
un campionat european de juniori. Iar echipa
A a ea victorii : -4-0
cu Maroc J-1 cu Spania.
Dar aproape fiecare sport adus
mai mare sau mai la bogat al sportului
nostru n 1961. Boxerii au locul 1 n Cupa
Balcanice ,. au nvins reprezentativele
Iugoslaviei; Vasile Pinciu sa clasat
de 9 ori pe primul loc, n diverse concursuri inter
la care a luat part<:; ciclistul G. Moic<:anu
a clasat al n clasamentul individual al celei
mai mari amatoare din lume, Cursa
,. ; tenismenii au ocupat primul loc n Balcaniada
pe echipe ; de tenis de n special
campioande mondiale la dublu fete Maria Alexandru
Geta sau clasat pe primul loc n diferite
turnee cum au fost cele din Austria,
R. P. R. P. F. Iugoslavia, R. F.
baschethalistele au ocupat locul la europenele de
la Mulhouse; au ntrecut reprezentativele
R. D. Germane etc., etc.
Toate succese ale anului r96>, ca cele
repurtate n anii fac ca
al sportului nostru, al noastre, nen
cetat, ca numele patriei noastre fie rostit pretu
tindeni cu
MDU UR._ZICEANU
D<= 9 ori pe primul loc in div<=rse concursuri
Vasile Pinciu
Posesorul mai multor recorduri mon-
diale de juniori: halt<=rofilul
SaDAng - arhiva personal
. . . Era n anul 1919. Popoa-
cde ndreptaserl privirile
pline de spre Rlsirit
acolo unde muncitorimea n-
cu slricimea satelor
ridicase sus stindardul revolu-
nflptuind prin grele jertfe
de snge primul stat al munci-
torilor Sub adierea
vntului innoitor dinspre Rl-
slrit, puternic de
Marea Socialisti din
Octombrie, clasa muncitoare
din noastrl strngea
rindurile, se organiza, lupta cu
avint pentru o mai buni.
In acel an de importante fd-
mntlri sociale, dspunzind ne-
voilor de organizare a clasei
muncitoare, s-a nhcut Socie-
tatea turistid Prietenii na-
turii Era o cu un
caracter de clasl bine definit,
de muncitorii dor-
nici cunoasd patria, dar
ti si n acest cadru
o intensA activitate de
politid. Prietenii naturii ,
aflati sub
elementelor comuniste din Par-
tidul Socialist, a o
vasti activitate, avnd puter-
nice filiale n 15 centre din
printre care Plo-
craiova. Insigna
Prietenilor naturii , nfl-
doul miini care se strng,
iar n mijloc, asemeni unui
buchet de fiori, trei stele
simboliza solidaritatea muncito-
reasdl, unitatea de
Ind de la primii ai
copoii SiguranJei n-au
vlzut-o cu ochi buni, iar pe
mlsud ce nteJea
de reprimare a
clrii sporeau
samavolniciile impotriva Prie-
tenilor naturii . N-a existat
insi nici o nici o
File din lslorla SPOrfUIUi
nostru munclloresc
ncercare de intimidare, care
si-i fad si dea inapoi pe
membri
ai acestei Dupl nfiin-
Partidului Comunist din
Romnia, sub con-
ducerea dlruia a nceput
dud activitatea aceastl orga-
excursiile Prietenilor
naturii au fost folosite de
ale partidului pentru
stabilirea ntlrirea leglturii
cu masele. Cu prilejul
nilor organizate, la care erau
tot mai
muncitori, mai ales tineri, se
populariza ideea luptei revolu-
se
grea a maselor populare, se
vorbea despre rolul clasei mun-
citoare al partidului ei de
zilele de sirbltoare, membrii
pleeau n excursii
prin pldurile din jurul
Bltrnii muncitori amintesc
astizi, cu adnd de
serblrile cimpenqti organizate
de aceastl Dar
intervenea adeseori, arestndu-i
maltratndu-i pe muncitori.
Membrii Prietenii
naturii nu se lllsau insi intimi-
Spre mnia
a chiar n condi-
cruntei opresiuni burgbezo-
serblrile
urmau bucurindu-se
de un puternic n ma-
sele celor MW mult,
n ziarul Tineretul Socialist ,
organ al C.C. al Tineretului
Socialist, aflat sub directa con-
ducere a Partidului Comunist
Romn, au nceput si apad
numeroase despre
activitatea
Teroarea dezlllnJuitl de gu-
vernul im-
potriva Partidului Comunist a
lovit n Prietenii
naturii .
La o descindere fllcutl de
la sediul P.C.R. a
fost glsitl, ntre altele, darea
de scam1 a ConferinJei pe
din 1924, a turistice
Prietenii naturii . Cum
atunci mlsurile de intimidare
a folosit
acest argument pentru a
motivnd d
a Statului
nu poau garanta lini1tea
asociatia Prietenii na-
turii cu ceie 15 jiliak ak sale
rru va fi Nu-i de
mirare d n din
aprilie 1924 a Comandamentu-
lui II Armat! teritorial s-a
dispus scoaterea n afara legii a
Partidului Comunist, a Uniunii
Tineretului Comunist, a Orga-
comuniste de femei, a
Prietenilor naturii
La scurti vreme dupl desfiin-
turistice Prie-
tenii naturii au fost
noi care propus
continue frumoasele
ale primei turistice
In pofida condi-
tot mai grele, n condiJiile
fascizlrii Jirii ale dictaturii
fasciste sngeroase, acestea
lllrgit mult cimpul de activitate,
nu numai turismul,
ci multe alte ramuri sportive,
n timp, sub
directa ndrumare a partidului,
o mund insufletiti entu-
ziasti pentru educarea comu-
nisti a tinerilor muncitori, opu-
nnd sportului un
sport cu adevArat muncitoresc.
... Au trecut acele vremuri.
Clasa muncitoare a izbndit.
Astlzi, sporturnostftl se dez-
volti necontenit ea a
grijii partidUlui pentru
generaJie, pentru toJi oamenii
muncii.
V. BANV
35
SaDAng - arhiva personal
12 aprilie 1961 va rimine
n cartea de aur a omenirii sub
semnul uneia dintre cele mai
strllucitoare ale
Maiorul sovietic Juri
Alexeevici Gagarin a plecat
s-a intors din Cosmos. Primul
om in Cosmos ! In limbajul
omului simplu au intrat cuvinte
ca: imponderabilitate, supra-
suprasarcini etc. Ele
laboratoa-
relor deveniseri familiare
marelui anonim al
Plmintului
Cea mai mare victorie asupra
naturii apartinea statului cu
cel mai nalt tip de organi-
zare sociali - statului socia-
list, oamenilor care au urcat
piscul de pe care se vid
zorii comunismului t . Noii nis-
in lumii au primit
numele primului cosmonaut,
s-au bltut medalii comemora-
tive, colective de oameni au
dat numele 'cosmonautului
lor.
lui Iuri Gagarin au fost
omologate ca recorduri avia-
tice absolute ale Uniunii Sovie-
tice. printre nenumlratele
acordate primului ci-
lltor al cosmice a
fost aceea de maestru emerit
al sportului din U.R.S.S.
Lin-o de presA
tinuti la Moscova inainte de
lansarea primului om n Cos-
mos, s-a spus : Olltorul cos-
mic va fi f1d ndoiall un om
puternic, bine antrenat din
punct de vedere fizic. Nu este
obligatoriu insi ca primul cos-
monaut sll fie neaplrat un
maestru al sportului ' in-
tr-adevlr, n-a fost. Iuri Alexe-
evici Gagarin nu era maestru
al sportului. A devenit dupl
uimitoarea sa Fi-
ri ndoiall insi ci la
istoricului zbor o
majori a avut
fizici perfecti a celui care a
luat loc n prima navl cosmici.
Elev inci, Iuri Gagarin era
un pasionat jucitor de baschet.
Adeseori colegii n alegeau
cipitan al echipei reprezenta-
tive a clasei lor. Printr-o intim-
plare rari, un fotograf amator
a nregistrat pe pelicull una
dintre lui Juri Alexe-
evici n calitate de conducitor
al echipei sale. Mai tirziu s-a
pasionat dupl adetism, gimna-
stici dupl sportul
celor - -
din care Bcut profesia
care i-a adus marea
de a fi primul cosmonaut.
Nici nu se stinseseri bine
ecourile formidabilei traectorii
n siderale ale primei
nave cosmice o a doua,
purtnd la bord pe Gherman
Stepanovici Titov, a pornit
intr-o lungi cllltorie, par-
curgind mai bine de 700000 km
efectuind 17 in ju-
rul Plmintului in 25 de ore
18 minute.
Gherman Stepanovici Titov,
al doilea cosmonaut sovietic,
este el un indrigostit de
sport, ba chiar un bun sportiv.
Copil fiind, Gherman. juca cu
pasiune fotbal volei. In
anii de fCOI!li era un nentrecut
ciclist. Titov n-a nici
un concurs oficial de ciclism
pentru dl n-a luat parte nici-
la astfel de
dar in intrecerile spontane cu
SaDAng - arhiva personal
colegii sii iot<Kdeauna
primul. Gherman Titov era
inci de atunci un om bine
pregitit fizic, antrenat, pu-
ternic.
Ziarul Sovietski sport re-
lata intr-unul din numerele
sale din anul trecut o intim-
plare din lui TitoV care
are darul si vorbeascl despre
vointa fizici a celui
de al doilea cosmonaut, ioel
din anii cind era elev: tOdatl,
mpreuni cu colegi, Titov
se iotoccea de la fCOall in
satul Polkovnikova, unde locuia
funilia sa. ln mijlocul stepei
tinerii au fost de un
viscol puternic. Era foarte
greu de inaintat; Titov
mblrbita incontinuu colegii
La un moment dat, insi, doul
dintre colege, sleite de puteri,
n-au mai putut merge deloc.
propunerea lui Gher-
man, le-au venit atunci in
ajutor fetelor, dudndu-le pe
ln ciuda oboselii, a
gerului nlpramic, au
dzbit in cele din urml, ajun-
gind cu bine in sat t.
Lui Gherman Titov ii pll-
oeau atletismul, gimnastica,
'i se intelege de la
sine - El fi-a dat
seama ioel de atunci el avia-
torul viitorului trebuie si fie
un om cllit, cu uuqchi de
fier 'i nervi de otel ti de aceea
nu absenta de la . nici una din
lectiile de fizici, fiind
gata oricind si se inscrie la
concursurile sportive.
Cosmonautul eate un pilot
in fata clruia in fiecare clipi
apar multiple ti ccxnplicate
noduri gordiene ye care
trebuie slle dezlege. In cabina
navei cosmice, in stare de
imponderabilitate, c::osmooautul
trebuie si se orienteze cu preci-
zie, si fie un tip echilibrat
din toate punctele de vedere.
Iuri Alexecvici Gagarin ti
Gherman Stepanovici Titov
ftiau cu prisosinfl acest lucru
tocmai de aceea
la aparatele speciale au ocupat
o mare parte din timpul con-
sacrat pregltirii lor fizice. Juri
Alexecvici Gagarin, 'de pildl,
acordl numai programului de
, tnviorare, dimineata, 30-40
de minute. Aleargl, sare, exe-
cuti diverse de gim-
nasticl la aparatele ajutltoare
etc.
Gherinan Titov, la
fCOiii, a fost repartizat la o
unitate din cadrul regiunii mili-
tare Leningrad. ln subunitatea
comandatl de Stepan Ilario-
novici Tulitnikov, din care
flcea parte Titov, sportului
i se acorda o deosebitl pre-
tuire Aici, Titov a devenit
unul dintre cei mai buni
sportivi ai practi-
cind cu regularitate acrobatica
slriturile de la trmlbulinl.
acum. dupl cele doul
raiduri spre stele t, Iuri Ga-
garin GbcnDan Titov coo-
tinui si fie llceaf
de cultml fi:zicl sport.
Gherman T"ttov fuge deseori
de povara pe pote-
cile umbroase ale pldurilor la
vinltoare sau pe malurile
tite ale iazurilor la pescuit.
Bicicleta ii eate acel.afi
nedesplrtit, iar bombele cad
pe terenul de volei cu
tlrie. Sint - dupl cum nota un
gazetar - minunate exemple
de urmat . pentru cei ce
doresc si fie puter-
nici mai cu seaml pentru
cei care viseazl sl navigheze
in .,cel de al 5-lea ocean" -
Cosmosul!.
Oamenii mai disanau inel
faptele de ceroism cosmiet
ale lui Iuri Gagarin Gherman
Titov, ctnd din de
dincolo de planetei
ooatre au venit primele sem-
nale lansate de cel de al treilea
cosmonaut sovietic, maiorul
SaDAng - arhiva personal
Andrian Grigorievici Nikolaev.
De 64 de ori nava cosmidl
Vostok 3 s-a rotit n jurul
peste
2 600 000 km. Admirapa
de realiz:lrile sovietice
a crescut eild, dupA
cteva ore, pe traiectoriile
cosmice flcut aparipa
Vostok 4, avind la bord pe
locot. colonelul Pavel Roma-
novici Popovici. Allturi, cei
doi c gemeni cosmid au std-
bltut peste 2 000 000 km, ate-
riznd la 6 minute, unul dupA
altul.
Pentru prima au zburat
concomitent in Cosmos un
grup de oameni, apropiin-
du-se mai mult de milena-
rul vis - dllltoriile spre alte
planete.
Ziarele revistele au pu-
blicat numeroase articole, inter-
viuri fotografii n
cu marile cuceriri cosmice ale
oamenilor sovietici. nu de
putine ori s-a mentionat c forma
a celor doi
c gemeni cosmici - Colonelul
E. A. Petrov, condudltorul gru-
pului de cosmonauti, sublinia
in articolul pilot
sportiv : c Sfc:ra exercitiilor
sportive speciale este largll
Alergllri, jocuri spor-
tive, salturi in plasll, not, zbo-
ruri speciale, sllrituri cu para-
tot felul de instalatii de
antrenament- tu-
turor acestora cosmonautii acu-
muleazli rapiditate, dexteritate,
ndemnare.
Andrian Nikolaev s-a do-
vedit de la nceput un bun pa-
tinator indeosebi schior. lndl
de pe cnd lucra ca tehnician
la o exploatare n
pAdurile nordice, el a inddgit
schiul. Andrian mi-a povestit
- Cind se vis-
colul nu vedeai nimic in jur.
Zllpada era att de mare nct
te afundai in ea pnll peste cap.
Or, trebuia sll duc la par-
chetul unde lucram. dl
singurul mijloc de locomotie
care scotea din belea erau
schiurile."
La o de presll
care a avut loc dupA termi-
narea ultimelor zboruri cos-
mice, au ntrebat:
- Ce sporturi ar putea fi
numite cosmice?
- Toate ! - a A.
Nikolaev.
De ce trebuie sll fie cosmo-
nautul un om bine antrenat,
puternic? che-
stiune a fost pe
larg intr-un articol apArut nu
de mult in ziarul c Sovietski
sport sub titlul sugestiv c Des-
chizlltorii de drumuri , semnat
de A. Razumeev, candidat
n medicale, colaborator
.nmtific principal al Academiei
de a U.R.S.S.
G. Izosimov - colaborator
al Academiei de
a U.R.S.S. RedAm din acest
articol concluzia care ni se
pare deosebit de frumoasi .
Cosmonautul trebuie sll fie
un om antrenat, dezvoltat multi-
lateral fizic intelectual, bine
preglltit pentru misiunea difi-
cilA dar frumoasA ce i este
fiinddl nimic nu
poate fi mai frumos dect sll
prin munca ta patria,
poporul, sll aduci noi desco-
periri la completarea tezau-
rului
-
V. PAUNESCU
SaDAng - arhiva personal
In lupta sa pentru existen\1, omul pnDlltlV
s-a folosit fi de inot, ciutnd mereu
tot mai avantajoase pentru a nvinge curentul
apei vrtejurile, pentru a se putea strecura
printre plantele de pentru a se scufunda
sub sau a se ridica pe crestele valu-
rilor.
De-a lungul veacurilor, n continua ciutare
de noi procedee, omul a inotul,
ajungnd la tot mai economice ale
picioarelor, la o bum armonizare
a lor, la coordonarea cu
notului, la o ct mai pentru
o bum alunecare n api.
arheologice din diferite locuri ale
planetei noastre au scos la iveall fel de fel de
desene pe pietre, ornamente pe pereti pe
vase, papirusuri, monezi, medalli,
oameni n n de not.
Aceste documente istorice de acum cteva
mii de ani (2- 3000 naintea erei noastre) se
n diferite muzee sint o imagine
vie a stilurilor de inot utilizate de oameni cu
veacuri milenii n urmi.
Astfel, la Muzeul de ard antici
din Torino (Italia) se aftl o piatd
un ntins n cu n jos, ale
dlrui picioare au caracteristici
notului bras. imagine anilor
1700- 1200 naintea erei DOIIStre !
ci inotul datoreazl dezvol-
tarea rAzboaielor, n care erau nevoite
si treaci nenumlrate fluvii ruri. Echipa-
mentul greu, armele, poverile cereau din
partea o mare deoarece
altfel ei erau sortiti pieirii.
O cu fiotelor maritime,
dlrile de not au trebuit si fie
ntruct inotul era mult mai dificil n marea
adesea capricioasA fi furtunoasl.
O de dintre asirieni aramei,
de pe un basorelief de acum cteva mii de ani,
ii pe notnd men-
la cu ajutorul unor
de piele umflate.
Ulterior, n Grecia, la romani n Carta-
gina, inotul se folosea pe largi n
scopuri militare, procedeele fiind mult per-
Regele Xerxes avea n slujba sa un
renumit pentru arta sa de a se
scufunda sub pe nume Skilias, grec din
Sikon.
Istoricul roman Titus Livius scria n sec.
IV .e.n. ci n timpul asedierii Romei de dltre
gali, cei asediati cu aliatii lor
cu ajutorul care se strecurau pe
apa Tibtului. Se de asemenea dl condu-
dltorii de ai romane, cum au
fost Mare Antoniu, Iuliu Cezar, Octavian
August, Scipio Mricanul ii pe
lor arta notului, fiind ei
De altfel, Iuliu Cezar, ai dlrui puteau
si treadl not apa fiuviilor cu tot echipamentul
asupra lor, ciuta si trezeasdl interesul pentru
not, organiznd pe Cimpul lui Marte din
Roma mari lupte maritime , avnd ca scop
instruirea ln lacuri artificiale, special
amenajare, n a mii de spectatori, se desfl-
lupte demonstrative ntre legiuni, n
care att micile ct iti
trecnd not obstacole, scufundndu-se,
atacnd vasele de
In antichitate inotul a servit de asemenea
ca mijloc de dezvoltare fizici a tinerilor apar-
claselor avute.
Astfel, la Atena, era considerat infirm
att cel ce nu si citeasdl ct cel care nu
si noate, fapt de filozoful Platon
n lucrarea sa Legile .
La Roma n Pompei existau terme
cu bazine de not speciale, alimentate cu apA
caldA. ln timpul lui Neron aceste bazine aveau
dimensiunile de 38 x 26 m, al lui Caracala
55 x 20 m, iar pe vremea lui au
39
SaDAng - arhiva personal
atins apogeul: aveau laturile de 100 x 50 m
prin arhitectura lor erau adevirate monu-
mente.
Interesant este faptul el in antichitate cu
toatA rAspindirea norului, precum variatele
sale in diverse domenii, nu se orpniza
nici UD fel de concurs sportiv de inot. Inotul
nu flcca parte nici din ramurile sportive care
figurau in programul Jocurilor Olimpice ale
Greciei Antice.
ln epoca feudali, o dati cu toate celelalte
fizice, inotul suferi o deddere. Abia
mai tirziu, inotul ca mijloc de
a corpului, fiind o obligatorie pentru
cel ce aspira la titlul de cavaler.
Interesul pentru fizici a tinerilor
crqte mai mult in epoca in seco-
lele XV- XVI, cind norul caplt1 o dezvoltare
m8i mare, iar procedeele de inot devin mai
variate.
Este interesant in acestl UD mic
fragment din romanele despre Gargantua
PantagrUel, ale cunoscutului scriitor francez din
secolul al XVI-lea, Fr. Rabelais, in care acesta
n descrie astfel pc: Gargantua: c el flcca
de inot in apa riului, nota pe piept,
pc: spate, pc: o parte, cu tot corpul, numai cu
picioarele, din o .mini, in care
o carte; in felul acesta el (Gargantua}
traversa inot toat:l Sena, flri si ude cartea
totodatl in mantaua, asemenea lui
Iuliu Cezar; apoi, eu ajutoi'Ul unei singure
miini sirea cu o putere extraordinari in barci,
se arunca din nou din ea in cu capul
in jos, cerceta fundul apei, scotocea pie-
trele din se scufunda in bulboane
viltorit.
ln favoarea inotului s-au pronUD1Jlt
ginditori cu renume. Astfel, filozoful
englez John Locke (1632- 1704}, care in lucrarea
sa tGinduri despre sublinia necesi-
tatea de a-i invilll pc: copii si Inoate; pedagogul
francez Jean Jacques Rousseau, care in tEmi1t
arlta importan1Jl norului recomanda invi-
1J1rea lui de cltre oopii tineri; poetul englez
George Gordon Byron care, ce a trecut
inot Helespontul, a scris o poezie in care a
folosit legenda inotltorului Leandru, care a
pierit in valuri pc: cind se ducea cltre iubita
sa Hero.
Printre marile care au acordat
multi inotului, au fost Petru cel
Mare al Rusiei vestitul conducltor de
Suvorov. De altfel, pc: timpul lui Petru 1, inotul
a fost introdus ca disciplinl obligatorie in
fO!!lile militare din Rusia.
lnotui de care am vorbit pni acum nu
avea ind un .caracter sportiv. El a dpltat acest
caracter, de concurs, abia cu prilejul organi-
zlrii unor intrecai de vitezl, sau unor anumite
in in timpul inotului. Acest lucru
s-a intimplat in Rusia, unde au avut loc primele
concursuri de inot in deceniul al patrulea al
secolului trecut, in cadrul unor militare
din Petersburg. Aceste ale ttupc:lor
de geniu aveau echipe: speciale de inotltori,
dintre cei mai buni, care organizau cu regula-
ritate mici concursuri interne, intrecindu-se
att in vitezi, dt in ceea ce indemi-
narea de a trece apa oomplet de a se
dezbrka in de a ridica obiecte de pc: fundul
apei etc.; aceste intreceri au dus la elaborarea
primelor reguli de concurs, formulate ulte-
rioc unificate de of"qerii de geniu. ln
felul acesta s-a Discut activitatea
nall la inot, in Rusia, la inceput inal numai in
rindul militarilor. .
ln a doua jumltate a secolului trecut, concur-
surile de not au inceput si se organizeze
in alte europene- ca Fran13, Anglia altele,
luind primele cluburi de inot. Aceasta
a curind la construirea unor bazine de
inot acoperite, de iaml, primul bazin de acest
fel fiind cel de la Viena (1842}.
Astlzi., cind procedeele de inot au evoluat
atit de mult s-au performantele
au ajuns la un nivel pe care inotltorii din secolul
trecut nici DU f le-ar fi putut imagina.
SaDAng - arhiva personal
Ani n aproape n fiecare seari, 20 000
de praghezi au venit n tribunele stadionului
Armatei din Praga ca sA-1 vadi trudind pc
Emil Zatopek.
Ani n pc toate meridianele, chipul marelui
Zatopck a hipnotizat pc pisti alergltori failnofi,
cu pas elastic, pentru a izbucni ca un tore:nt
spre linia de sosire.
Ani in medici din toate au visat
sA vadi inima celui care plrea sA anuleze toati
mcdicall de la Hippocrat Incoace.
Emil Zatopck, omul n jurul ciruia s-au
atitea atitea legende, strlluCCJte n
atletici a lumii printr-o mare simplitate.
Dar o simplitate care a deschis ce plreau
ferecate. Pentru ci Emil Zatopek, unul din
cei mai inovatori practicieni ai muncii
atletice, a demonstrat laboratoarelor infinitele
ale organismului omenesc.
Ond Zatopck a spus: m1 va bate cel care
va izbuti sA faci mai mult decit mine la antre-
nament ' el a lansat o provocare demni tuturor
campionilor efortului, o la eliberare
de dogme nu e de mirare faptul
ci 20 000 de praghezi veneau, seari de seari,
pe stadionul care privea nmlrmurit favo-
ritul. Spectacolul oferit de Emil Zatopek n
Intrecerea cu sine era mai fascinant
decit cel al demarajelor campionului
adversarii.
Emil Zatopek nu este numai un mare campion
al efortului. El a intuit cu o uimitoare perspica-
citate ciile de valorificare a energiei consumate. -
De aici acea inalti metodA de antrenament
Zatopek, elaborati pni in cele mai mici aml-
nunte de omul care a gndit totul prin in
complicatul laborator al organismului slu mereu
tolicitat.
La Jocurile Olimpice din 1952 de la Helsinki,
in patria lui Nurmi, Emil Zatopek a atins apogeul
ln lupta sa necurmatA cu Iar cnd
marele campion cehoslovac a pAtruns pe stadion,
la capAtul cursei maratonului, care-i aducea a
treia medalie olimpici, zecile de mii de spec-
tatori au trlit din plin incomparabitele
pe care le i.nirc.cerea-sportivli.
Emil Zatopck ratificase .Principiile
sale sportive, care se reduc, m wtiiDI
la o imensA ncredere in puterea n
ale omului.
1. CHIRILA
41
SaDAng - arhiva personal
In amal 1769 eenetrudorul meeauie
..piar Farb. Iaapelea (17U-IIN)
a e<hillruil la Bntielava un aua-t
(.-..) - j- .... -.mw parti4e
ea eei .ai ._. ai aeeler ne-
...ri. JNal ..a-talai Btnlea ...._
ma-, aa aJee ei m-i DU infdepa
aeat .U.uai eeeelului
al XVID-Je ...
Meeaaical Farb. a DtftpriiiB un ri.8a-
aiter tai'-. Bipnuni - ...Mtul siu,
ftJIID'lM ._ in tliferite firi emo-
,-e, printre eue ti in RDIIia.
lui Farb., ...Mtul a treeat in
pnprietatea meeauieuJui Artar llaekel
(1772-1137)- ti- eentinuat turneele
tneW prin Parit, I..en.lra ti Viena. In
.,. epiena Vialei, la Sehiakunn, D8IIf
Napeleeu, eue ee da -a., a 8UCfinut
putilli eu .-..nJ (IIM), fiini Wtut
firi Uept * apel, ftti era un mare
et:rak-
lati eeeaeti in eue N.p.._n
a j-.t eu alllde: l.e2-e4 e7-e5; 2.1NI-f3
Gl-e6; 3.NO-d Cs3-f6; f.Csl-e2 Nfl-e5;
5.a2-a3 i'l-46; ..._. Nea-s'; 7.Drl-D
Cf6-hS; l.b2-h3 Ns':e2; 9.1N3: e2 O.S.
r; II.De2-el; Cri-M; n.Nd-U cr:
U+; :U..Rf-h2; DA-M;
Cf'-D+; lf.Rh2-sJ Cf3: el+; IS.TO:el
DM-s'; 16.tl2-.3 NeS: f2 17.Tel:hl
i)s': sl+; li.Jls2-fl 19.RO:e2
DsJ-e2+; DsJ: Iti+ ; 2I.Rn-
Dhl-sJ+ ; Cb3-p; 23.Cit1-
e3 NM: e3+; 2f.ll2: e3 DsJ-e2L
lhlpi --ae Nfiaute * IUdeeuahll
hli J[.,.pelea, au apirut mai tiniu ti
alte _,mi * j-.t ...... prIItft -
ti am-tol Mdi.tofele, eue a fost
42
presentat la Espeaifia e
la Paris m 1171.
ei taina aaa-teler
s-a Hee.perit eu limpnl, *fi era feerte
lline eamuftati: in inleriend JDafinii ee
da un om eue, en ajntend DOM" ..,...
:llitive, YNea mutirile U...enarilor ti exe-
cuta el wufi lnteriond auto-
matnlni era &Btfel eoll8trnit inet jvd-
torul aeeuus in el nn putea fi risUl e
epeet.ateri in momentul eW aet!flia ea--
eetau, inainte e joe, meeanienwle apa-
ratnlni.
-Printre e - au j-.t a&eiUifi in
aua-te - foet ti unii jvdtGri eu
ID&I'ele IDMllltnl PiiiUany,
&aneeaul llourd ti, ........... Zuekertort.
SaDAng - arhiva personal
un , 6cli$! .
Totul e .sd elin Pnc-
tul mort !
- ---
Desen de D. PE.TRJCA
- ! Am
FAPTE CE PAR
NEVEROSIMILE
e In iama anului J 9'38,
1ocuilorii din imprciurimilc
.Molcofti au foat martorii umai
neobifauk: un sc:hiot,
rcmorCIIl de UD avioD an:
-zbura destul de jos, aoeea pc
inliDclaiJe ele zll*tL
Viena scbiorului aj1JDICIC ta
115 km!orl. Rcc:at s-tiU lare-
gisttal Yitae superioae
0
UD ah
scbiw I'CIIIOicat de -.ioD
rcutit sl adagl 175 kmlorl.
Forta c:eonifull este ti
....,..... ., ti advcnarul
.-:ltorului de ciocan. Cod
atletul exccud pirueta.
ia miini cioc:8Dul de 7 q. forta
llilmF Ja 200 q.
Ba - DeCliiKI pentru ae-
l:alaa anmdrii. ajudnd do-
canal 11 suibad o distantA
mare. In KCiati cimp
ceutdfual dode 11-l IC08II pe
aruadalr dia c:crc, la ditcqia
zborului c:iociDului-
UalailllacJ6Idc....-ia
- ... la JDCCIC 90 q
J.ftUI* poaiC ridica aproxi-
..... 182,5 q; UD eJcf'ant
m.lia, are dotlrette In me-
die 4000 ka. poate ridica ti
uaaspona pe o diatantl de
500 Dl apteepe 1 000 q . Cu
alte c:uviole, rczubatul babe-
ro8lului este, compuadv, cu
mult superi cdui pc an:-1
poate un clefaat. In
scbimb, lldllp. o iDscc:ll care
......... CliP 15 poate
duce pe ea 1,5 q, ldicl de
100 de-ori proprat-ei-peutate !
Ca sl pod cpla acest raultat.
uollllmvfil ar ucbui sl ridice
CIDl 9000 q. adiel vreo 10
uiiDblriame !.
SaDAng - arhiva personal
e U.C.F.S. a devenit o largi
ob,teasci, cuprinznd peate 3 000 000 de
membri in peste 10000 de
sportive organizate in Intreprinderi,
sate ocoli.
Planurile de in vigoare prettdd
ore de {iticd pentru toate tipurile de
JCO{i precum ore de activitate sportittd pentru
elevii inupind de la vir.sta de 14 din
anul l antd li.
Crea 120 000 de elevi # sint
anual in tabcek de # recreere.
e O amploare deosebiti a luat In ultimii
ani activitatea sportivi in rindul maae,or.
Numai la Concursul cultural sportiv au luat
parte, in anul 1961, peate 2 500 000 de tineri
tinere, iar la crosurile organizate in cinstea
zilelor de 1 Mai ti 7 Noiembrie au luat parte,
in 1962, peste 2 200 000 de tineri tinere.
De la U.C.F.S., in 1957, spor-
tivii romni au stabilit H de recorduri mondiale,
au cucerit 3 titluri de campioni olimpici, 10 de
campioni mondiali, 27 de campioni europeni,
97 de campioni balcanici Il titluri de cam
pioni mondiali universitari.
O bogati activitate &e n cele
peste 800 de sportive din medii
profesionale. Li institutele de
superior, la sportive din anul 1961,
au participat de ori mai
dect in anul 1957.
Peste 000 de tineri participi la activi-
tatea organizati ln cadrul campiona-
telor republicane.
de 19+4 avem in de peste
5 ori mai multe stadioane terenuri de sport.
Numai in anul 1962, comite-
telor sindicale pentru activitatea s-a
ridicat la 37 000 000 lei, cu peste 9 000 000 mai
mult de anul 1961.
ln ultimul an, la finala campionatelor de
ale seniorilorau participat 27 de echipe.
Acela1i numdr de echipe s-au pre;::entat # la
finala campionatelor de juniori. Aceasta
schimbul de miine al loturilor republicane.
a regimului nostru, sportive
de elevi au succese n
intreaga n prezent 54 de
astfel de avind 154 de pe ramuri
de sport, care in activitatea
peste 17 000 de elevi. Numai n n
cele douA exiatente, aproape 5 000 de elevi
din elementar mediu
o frumoasA activitate.
Printre succesele noastre de
fit.icd sport, se numdrd cele de
hand balul rominesc in ultimii ani : trei titluri
de campioni mondiali la fete
primei a Cupei Campionilor EWTopeni
la handbal feminin n 7, locul Il la
campionatul mondial de handbal masculin n 11,
precum victoriile din mai multe turnee inter-
sau n intilniri bilaterale.
e Sportul radioamatorismul, pe
llngd caracterul lor tehnica-aplicativ, aduc o
la de apdrare
a patriei noastre.
1 n clvbwrile sportive
peste 2 000 de sportivi
dintre care 9 maepi 80 de ai
sportului. dintre. ei snt ai
loturilor olimpice.
ln comwna Coteana, raionul Slatina, regi-
unea ArgeJ, peste 350 de tineri snt membri ai
U.C.F. S. practicd cu regularitate mai multe
discipline sportive ca: fotbalul, gimnastica,
trinta altele.
e ln regiwnea au fost
centre de antrenament pentru tineret, adevclrate
pepiniere de cadre ale sportului nostru de perfor
ca: centrele de schi de la de la
Sighet, centrul de tenis de de la
de tenis de cmp de la Satu Mare Baia Mare.
n raionul Sf. Gheorghe, regiunea BraJOV,
la de mase numdrul
a atins in ultimul an cifra de aproape 50 000.
La wltima a Spartachiadei de iarnd a
tineretului s-au ntrecut, in .prima peste
21 000 de tineri. n raion muncesc cw pasiune
pricepere aproape 2300 de
9 Nvmai fn anul 1961 au foststabilite in
noastr4 opt noi recorduri mondiale de
dintre care unwl de o ooloare de-
finitittd : ;:ero metri, media celor doud salturi.
la anvlui 1962 1-a mdrit
numdrul intrecerilor de cu caracter local
- re;:ertlate In primvl rind jucdtorilor de eate
gorie - la care au participat peste
30 000 de tineri tinere.
La anului 1962 nvmdrul
cu clasificare superioarcl se pre nti! astfel :
1; 9, dintre
care 3 femei ; ai sportului l6,. dintre
care 6 femei; 46, dintre care
8 femei; l 448.
SaDAng - arhiva personal
MATEBIALELE
SPORTIVE
AU ISTORIE
Discul
Djloaol - - .... ..
......,_ .. fll"'d t. epeea lai
a.- e1 ..,.. ._ piaui (,........ aii
lllifial oe laaa pietn plate, -..Me,
... .., p.e.c la rlari). lbi tlnla
.._._,_,_ ... ._" ... _
a,._... cano .. ..u. ...... I.,S-4.,$ Ils
.,._. -..1 2 Jos are ea -'el
Aea- 6carile oe -feetl-ad
...,. lallrile Jar Jao.
,...J .. - - ..... J _.. "t.leral
ea pilei - -.llee. BiKa
riie _..... ............ 2 Jos
,_. .. 1,5 Jos ,_... Jaaiari
" 1 Jos ,_..... , ......
Celebra statuie Dis-
cobolul a lui Myron,
care reproduce .stilul
elenic )) de aruncare
tit um1 H IIJl o IHd H
FOT. BAL?
Dqi un meci de fotbal dureazi 90 de minute,
din calculde unui gazetar, care din curiozitate
a cronometrat toate fazele momentele unui
joc dintre doul echipe, a el: pentru
aruncarea mingii de la marginea terenului
(de 62 de ori) a fost nevoie de 6 min 36 sec;
pentru executarea a 25 de comerc s-au irosit
5 min 7 sec; pentru 28 de lovituri libere s-au
consumat 4 min 29 sec; pentru 29 de lovituri
de pedcapsl s-au folosit 6 min 10 sec; acci-
dcntarca unui judtor a dpit jocului 44 sec,
iar cele trei goluri marcate - 52 sec. In total,
timp de 23 min 58 sec mingea n-a fost in joc.
cind te el un meci se spune el
dureazl 90 de minute 1
SaDAng - arhiva personal
JOCURI SPORTIVE
n spiritul - Baza echipe. 6. n
cvintetul ofensiv al fotbalului . - Un fel de .. .
l Cu repezi. - Are rol comun la handbal
volei, baschet, rugbi 8. Ucsuzi <fig. ). - Mar
sau de gol. - Lac n U.R.S.S.
9 Driblat! - Victor Banu, autorul Ion Moina,. _
10. Cai.-t! - Scor egal <nv.>. 11.
n pe cei mai bu':'i -Joc sportiv
cu . .. a.
ntlnirilor sportive. -
ORIZONTAL: '- n care
sa aficmat pe plan mondoal.
- Sportul nostru 2 _ Loc de executare a
unei lovituri care portarilor. -
balonul. J _ Cucerqte! - Sport n care Rapid
Bucurqti a Cupa campionilor europeni,. __
- Cel din 4- Scriitor croat contemporan.
VERTICAL: 1 . Joc sportiv pe sau pe
- 1 . Cu bune rezultate. - naintea retu-
eului . J. Nicolae Ciobanu. - Puternice sau seci,
poarta adversarului. - Colombiu. 4- Pictor
olandez, e.lev al lui Rembrandt o6J-67_p.- Crengi
de brad. f protectoare a mingii.
- Nui. . . peste <n 6. . . fWe
telor. - Titlu de . . . roman! <nv.>. 7 Un bine
cunoscut fi n sport .. . - Un anumit punct de
plecare sosire. - . . 8. Lemn
conic cu carese copiii n Apuseni.
- Cel mai mare astro'!_om al 9 - Negrele "
din. . . cmpul alb! - Fluviu "in R.S.S.
de to. Din avangarda echipei
de fotbal. - . . . OVanesian <0.R.S.S.>, recordman
la n lungime. 11 . Un rezultat . . .
valoare, dar care aduce cte un punct echipe.
- ciclistului fi - A para.
Il. Compartiment. . . agresiv. - Sporlul scorurilor
astronomice.
DICflONAR la DOV, HOS, SEG
- Elemente axiale.. . n atac. f Echipe
- Printre sportivii occiden-
tali exisd destui
unii avnd manii de-a dreptul
curioase. Astfel, renumitul fot-
balist brazilian Julinho nu se
desparte niciodad de talismanul
slu, o legitud de ... 53 de chei.
cum jucltorul,
uitnd odad cheile, el s-a
ntors acasl si le ia din
aceastli a pierdut trenul ...
care a avut un accident cata-
46
strofa!. De atunci, J ulinho
crede mai mult n talismanul
slu.
- Recordul lumii la lungime
e pe cale si fie bltut de slritorii
n lungime pe patine . . . peste
butoaie ! Acest sport se prac-
tici n S.U.A., organizndu-se
chiar campionate mondiale t.
Astfel, campionul Canadei a
slrit 7,9 m peste 14 butoaie,
iar campionul mondial Lebel
(din Lake Placid, S.U.A.) a
slrit 8,7 m peste 15 butoaie.
Se pare acest nou sport t
aduce din sportul
capitalist venituri nsemnate.
M.
- Jocul de polo pe apli a
aphut pentru prima oad n
Anglia n jurul anului 1870.
Dupli regulile de atunci, jucl-
torul care era n posesia mingii
putea fi tras la fund. Era per-
misi de asemenea jucarea mingii
sub apL
- Intr-<> din America
de Sud a fost organizat un
concurs t pentru a stabili cine
poate si se un timp
ct mai ndelungat culcat pe
apli. In aceasd n-
trecere primul loc a fost ocupat
de concurent....Ql"e a
rimnli culcat pe apli 88 de
ore. Un -record - oarecum
similar a fost stabilit de ben-
galezul Kaas, care a
se pe apA, avnd bra-
legate, timp de 62 de ore
40 de minute.
SaDAng - arhiva personal
- gemeni Spence, din
insula Jamaica, n virstl de
24 de ani, se bucuri de faima
c celor mai buni gemeni din
lume n sport. Amndoi au
1,75 m cintlresc 68,8
kg, seamlnl unul cu altul ca
doul picituri de apl concu-
reazA la 400 m plat. Singura
dintreMalcolm Spence
fratele slu Melvill este o
zecime de secundA: recordul
primului este de 47,7 sec, iar
al celuilalt de 47,6 sec. Deci
rezultate. . . aproape gemene 1
- Asaltat de de au-
tografe din Sydney (Australia),
Vladimir care se a1l.a acolo
la o seratl, . mpreuni cu un
grup de sportivi sovietici, a
spus n glumi ci este cea mai
grea c probA olimpici , pentru
ci n concurs el a parcurs doar
50 de ture, iar acolo trebuie sl
suporte asaltul a mii de colec-
de autografe.
1
- La un meci de fotbal, n
italian Piacezza, a fost
inaugurat un sistem original
de arbitraj : n locul ftuierului
arbitrul folosea .. .
saxofonul. In cazul abaterilor
fld gravitate, saxofonul emitea
sunete duioase, iar atunci cind
erau grosolane, instru-
mentul dgea
Cnd unuia dintre jucitori trei.
buia sl i se dea un avertisment,
saxofonul scotea o cascadA n=
treagi de sunete. jucitorii
au cu exactitate
toate semnalele arbitrului, noul
sistem de arbitraj n-a prins ;
probabil ci arbitri de
fotbal snt amuzicali . ..
'
, '1, . -
.. .
\ . ' :-:
.... ..
..
...
, ,.'u
- Voi,. . .. re:terve !
- In anul 1955, la Viena, se
campionatele mon-
diale de patinaj artistic dan-
suri pe Inaintea nce-
perii concursului de dans pe
patine dupl pere-
chilor, canadianul Norris Bow-
den s-a prezentat el pe pati-
noar zimbind, a spus el
disputarea probei este inutilA,
intrucit medalia de aur de
campion la dans pe anul 1955
i-a fost deja atribuiti lui. Spu-
nnd aceasta, el a scos medalia,
arltnd-o att cit
spectatorilor. Ce se ntm-
plase? In ajun, Bowden deve-
nise campion mondial la patinaj
artistic perechi din
i se inmnase medalia de aur
pentru dansuri !
- Dupl victoria n cursa
Bordeaux-Paris, ciclistul profe-
sionist austriac Gerger a fost
invitat, n 1895, sl ia parte la
cursa ciclistl Petersburg-
Moscova. Organizatorii, care
erau siguri de succesul lui
Gerger, de pe urma ciruia
sperau sl realizeze profituri
frumoase, i-au flcut o reclaml
pentru acea vreme.
Mate a fost nsl mirarea specta-
torilor cnd, dupl potolirea
primului ropot de aplauze, s-a
constatat ci ciclistul care a
Desen de MATTY
trecut linia de sosire era ...
concurentul rus Mihail Dze-
vociko, care parcursese di-
de 720 km n 36 de ore,
10 min, 36 sec. Austriacul
Gerger a sosit abia dupl 44
de minute.
- In dupl profituri, .
din sportul
capitaliste nu ce sl mai
inventeze ca sl atragA cit mai
spectatori. Astfel, n
Anglia, a avut loc un meci de
box. . n apl l Ringul-era in-
stalat ntr-un bazin, la o adn-
cime de 4,5 m, ndlilirea
trebuia sl constea din doul
reprize a trei minute. In total,
boxerii au stat n apl timp
de 4 ore. Cum s-ar spune, au
cam intrat la apl !
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
GIMNASTICA
IN PRODUCTIE
5 minute . Att pe cadran acul
sprinten al minutarului durata unei c pauze
de gimnasticA t . IUstimp scurt, dar care
are nsc:mn!tatea sa n de fiecare zi a
attor fabrici, uzine, mari ntreprinderi insti-
din noastd. c Pauza de gimoasticll t
sau c gimnastica de -angrenare - cele doull
forme consacrate ale gimnasticii n -
au nceput sll fie practicate de tot mai
oameni ai muncii, ele caplltll o popularitate
mereu crescndll.
Gimnastica de angrenare se face la nceputul
zilei de lucru, ea dll muncitorului vigoarea
vioiciunea necesare pentru orele de
care urmeazi.
Pauza de gimnasticl se face de obicei n
jurul orei Il prezintll o deosebitll.
pentru toate ramurile de activitate. Programele
de sint concepute pe specificul diferi-
telor profesii. Muncitorul manual, care stll mult
in picioare sau repetll de nenumllrate ori o anu-
mitll aplecat ore in
deasupra biroului, fiecare prin gim-
nasticl acel corectiv necesar armo-
niei corpului. Oboseala primelor ore de munci
dispare, te inviorat, bine dispus, gata
pentru a continua lucrul nceput, cu mai
multll
LA UMBRA VASULUI DE MARE TONAJ
LOR - NTREGUL
TIER NAVAL DIN GALA A lN CURTE
EXECUTE GIMNASTICII
RECREATIVE
O MINUNE, CUM MAl
GIMNASTICA N LA
MIJLOCUL ZILEI DE LUCRU! <FABRICA
TRICOTAJUL
Gimnastica n a fost introdusll
n noastd cu ani n urmll. Du pll
sovietidl, aceastll excelentll formll
de reimprosplltare a solicitate n timpul
muncii a fost adoptatll cu succes la noi. Ince-
putul I-au fllcut intreprinderi mari din Capitalll,
ca uzinele metalurgice c 23 August fabrica
de tricotaje c , fabrica
de pielllrie c t altele.
In pionierat n acest domeniu au fllcut
Uzinele de pielllrie din Cluj,
c Teba Arad, c Mondiala t Satu Mare, c Bella
Breiner t
Numllrul acestei forme utile
de activitate astllzi cifra de 450 000
din peste 1100 de intreprinderi iar
conducerea zilnicA a programelor de
este asiguratll de aproape 10 000 de instrucrori
voluntari
sportive din angrenate in
practicarea gimnasticii n in
rare cu U.C.F.S. locale profesorii de
fizici, asigurll periodic pregAtirea teoretici
practici a instructorilor voluntari, cadre de bazll
ale acestei
In rllstimpul relativ scurt care a trecut de la
introducerea gimnasticii n la noi
n ea s-a bucurat de o apreciere din ce n
ce mai mare, dovedindu-se un ajutor
n munca de zi cu zi a zeci zeci de mii de
oameni ai muncii.
Se recomandl sindicatelor sl se ocupe
de problema culturii fizice ca de o parte
integrantl a sindicale, ca un mij-
loc important in realizarea unei munci de
inalti productivitate, de intlrire a slnl-
oamenilor munc17' de fo1oslre pllcutl
utili a timpului _lor _ .
(Din Camitewlui Central al
P.M.R. a Consiliului de al R.P.R.
din 2 iulie 1957 .)
49
SaDAng - arhiva personal
50
Minunat exemplu de _
sportiva, tk dragoste
pentru atletism, tU
fi motkstie, Dinu Cristea fi
semicentenarul pe
stadion. tU fotbalistul
englez Stanley Matthews, de
tenismanul francez CocMt, de
hocheistul sovietic Bobrov, de
caiacistul suetkz Fredriksson,
istoria poate inregistra
printre exemplele de longevitate
fi pe tenacele Mstru
tk fond.
In 1960, Dinu Cristea a
implinit 50 tU ani tU fi
27 tU ani tU activitate
27 tk ani pe stadion,
pe parcursul crosurilor fi pe
traseele maratoanelor. Defi a
inceput activitatea re-
lativ tirziu (fiu tU
dintr-un sat din apropierea Bucu-
n-a CUMscut sportul
tkcit n.armatcf . .. ) , Dinu Cristea
a parcurs in cariera sa
un total tU aproximativ 160000
de km.
Dar nea Dinut n-a fost
numai un simplu pasionat al
atletismului, unul din aceia care
se fac pe stadioane
numai pentru. . . originalitate
sau pitoresc. Nu! Dinu Cristea
a fost un adevcfrat mare atlet
al Mastre, cu att mai
mare cu cit ani fi ani n
n intrecere cu cei mult mai
tineri decit el, fi-a cu
succes recordurile fi a ci1tigat
tricouri tU campion. E tU ajuns
ne uittlm pe lista recordu-
rilor fi vom constata
Dinu Cristea a figurat n
dreptul recordului pe 10000 de
metri pincf acum 7 ani!
de curind a fost fi cel mai bun
maratomst al ...
Dinu a purtat de nenunrdrate
ori tn"coul fi ani
a fost al echipei Mastre
reprezentative. Pentru intreaga
lui activitate Dinu
Cristea a fost distins cu titlul
tU cinste tU maestru
emerit al sportului.
stai de cu Dinu
Cristea -despr- twltatea sa
va spune are un
singur nu- s-a
cu 20 de ani mdi trziu, fi
prins n zilele regi-
mului democrat-popular. Ati fi
atunci recorduri .. . ,
spune cu convingere nea Dinu .
SaDAng - arhiva personal
F. ENGElS
PllmtA
EIEitiTDlE
fWtE
F. Ell8els a aeonat o DUU"e
importaafi eultarii &.iee. El
4eavwa- omului
alte ia lepturi eu per-
{tqioaarea ti c:apoei-
t11il- &.iee. De altfel el IMUf
ea-a - e:&eeleat ti i-.
prlldieat siuriea,
--- ti La TDI
teare., ia la -te.
apele ia Wrei eu
ro-. F. Eapie iti petneea
orele 8 w-itati o4ihni
ftpl intdeetuali
lati eiaeva &q-ate 4in
h F. E118els. 4in
eaft M -.,..u..ae Uasoelea ..
peatta .,.n:
c Pr1ldie aeuaa foarte mult
--...(lUI)
... Si.Wti am {0111 la
Yaltou'e 8 Tulpi, elJiriiHI
ppte we. O ..alei 8 adin-
tate eate ineiatitoere timp 8
eiteva llile; - oferi o
.m.faetje (1157)
TreeiM 8118 ani.F. Eap
daM tari-.ulai.
..... __ - eale-
1&91. aeria:
c Siat opt llile 8 eIMI
ae .U.. pe Uma. ein4 pe
-ti. ein41 pe ti ata mi
prinie foarte Wae
SCHIUL
LA .JOCURILE
- Prima a jo-
curilor Olimpice de
s-a la Cha-
monix (Franta) n anul
QLIMPICE
1924, cuprinznd n program
numai 4 probe fi anume :
cursele de 18 50 km, biat-
lonul slrirurile. Ele au fost
dominate schior
norvegian Tborleif Haug, care
a cucerit 3 medalii de aur
(18 lan, 50 lan, biatlon)
una de bronz (sArituri, locul
III). Este interesant el
celelalte medalii au fost cuce-
rite tot de schiorii norvegieni,
n mare forml, cu
uneia singure: medalia de bronz
la cursa de 18 lan, care i-a
revenit fi.nlandezului Niku Ta-
pani.
Jacob Tullin Thamas, cel
mai bun sAritor al jocurilor de
la Chamonix, norvegian el,
a fost primul care a folosit
stilul aerodinamic la slritu-
rile cu schiurile.
-- A doua a Jocurilor
Olimpice de iaml, care au
avut loc la Saint Moritz (Elve-
n 1928, a avut
program.
In cursa de 50 km toate
cele trei medalii -.u fost cuce-
rite de suedezii Hedlund, jons-
son Andersson. Norvegianul
Grottumsbraaten, care la Cha-
monix cucerise trei medalii
(una de argint doul de bronz),
adjudecat de data aceasta
doul medalii de aur ( 18 km
biatlon). Reprezentantul
Cehoslovaciei, Rudolf Puerkert,
a medalia de bronz
la sArituri.
- A treia a jocurilor
Olimpice de de la Lake
Placid (S.U.A.), a avut loc
n anul 1932, iar victoriile au
fost ntre norvegieni,
suedezi finlandezi .
de data aceasta, norvegi-
anul Grottumsbraaten a cucerit
medalia de aur la biatlon, dar
la 50 km primele doul locuri
au fost cucerite de finlandezi
(Veli Saarinen Naino Lika-
nen), iar la 18 km medaliile
de aur de argint le-au
revenit suedezilor.
-- La Jocurile Olimpice de
iarnl din anul 1936, care s-au
in Germania la Gar-
misch-Partenkirchen, s-au in-
trodus de 4 x 10 km,
slalomul coborirea. de data
aceasta victoriile au fost mpllr-
norvegienii s-au afirmat la
sArituri biatlon, suedezii au
ocupat primele patru locuri
n cursa de 50 km, iar finlan-
dezii au
Pentru prima dati s-au afir-
mat sportivii germani, cuce-
rind primele locuri la slalom
coborire .
-- Dupl o ntrerupere de
12 ani, datoritl dzboiului a
urmlrilor sale, Jocurile Olim-
pice de iarnl au fost reluate,
cea de-a V-a
rindu-se din nou la Saint-
Moritz, in n 1948,
cu un program mai bogat.
La aceste jocuri suprematia
au sportivii suedezi
care au ocupat primele trei
locuri in cursa de 18 km,
primele doul locuri in cursa
de 50 km - al chei
a fost renumitul Mora-Nisse
(Nils Karlsson),
de 4 x 10 km.
Finlandezii au cucerit meda-
liile de aur argint la biatlon,
iar norvegienii nu dez-
nici de data aceasta
mliestria la slrituri:---
Celelalte victorii au fost
intre rancezi, e fve-
austrieci, iar americana
G. Frazer a cucerit prima
medalie de aur a S.U.A. (la
slalom).
i)l
SaDAng - arhiva personal
LIUBOV KOZREVA <U.R.S.S.> N DRUM SPRE
MEDALIA DE AUR CARE O LA
TUL CELOR to KM
H RECKNAGEL <R. D.
PLANND PESTE BRAZI COLINE r
ZITE, N RITUALUL DE ELEGANTE
MIRACULOASE PE CARE NUMAI
DE LA LE PERMIT
UN CVARTET, O
DE A NVINGE: DE -4 x o KM
A U.R.S.S. <TERENTIEV, KOLCIN, ANIKIN,
KUZIN> LA CORTINA D'AMPEZZO
SaDAng - arhiva personal
- A VI-a editie a Jocurilor Olimpice de
iaml din 1952 a avut ca loc de
localitatea Holmenkollen. Programul acestor
jocuri a suferit modificlri, incluzndu-se cursa
de 10 km femei. De data aceasta finlandezii au
dominat ntrecerile primele
doul locuri n cursa de 50 km primele trei
locuri n cursa de 10 km femei.
Norvegienii au conform traditiei,
probele de slrituri medalia de aur la biatlon
cursa de 18 km.
Coborirea a fost de italianul Zeno
Colo, slalomul de austriacul O. Schneider, iar
slalomul de norvegianul S. Erikssen .
- La Cortina d' Ampezzo, n Italia, s-au
Jocurile Olimpice de lamA din anul
1956 (edifia a VII-a), la care au participat,
pentru prima oarl, sportivii Uniunii Sovietice.
Sportivii sovietici, , au evoluat
cu succes, cucerind numeroase medalii.
Programul celei de a VII-a a fost com-
pletat cu de 3 x 5 km femei cu cursa
de 30 km
Medaliile de aur au fost ntre
Uniunea - 4 x 10 km, Suedia
- 50 km, Finlanda - 30 lan, Norvegia -
18 10 km.
Pentru prima dati n istoria Jocurilor Olim-
pice de iaml, norvegienii au cedat finlandezilor
ntietatea lor traditionali la slrituri, unde n-au
nici o medalie. Astfel, primele
locuri au fost ocupate de sportivii finlandezi,
iar locul trei de Harry Glass din R. D . Ger-
mani.
Sportivele finlandeze au de
3 x 5 km. Intrecerile individuale au fost domi-
nate de schioarele sovietice care au cucerit
locurile unu, doi patru.
La schi alpin austriacul Toni Sailer a cucerit
3 medalii olimpice de aur 4 medalii de
campion mondial, intrucit campionatele mon-
diale de schi s-au concomitent cu
Jocurile Olimpice.
- A VIII-a a Jocurilor Olimpice de
iaml s-a n 1960, n localitat ea
Squaw Valley din S.U.A.
a fost adusA aici din loca-
litatea Morgedal, patria schiului
norvegian, cu un avion care a aterizat la Los
Angeles, de unde 600 de sportivi au dus
prin schimburi de pnllla Squaw Valley.
de presA, radiou-
lui, cinematografiei televiziunii, la
Squaw Valley, au fost n numAr de aproape 800.
Conform datelor presei, la aceste jocuri au
asistat n total 240.904 spectatori.
Recordul de t I-au sportivele
M. Mathews P. Eastwood, n vrstl de 12 ani,
care au concurat la patinaj artistic.
Uniunea a fost reprezentati la
aceste jocuri de 67 sportivi sportive. Scbioa-
LUL SCHIOR AUSTRIAC, TONI
CARE A DOMINAT AUTORITAR
ALPINE, TIROLUL
NATAL
rele sov1ence au avut din nou prilejul
demonstreze ocupnd primele 4 locuri
la proba de fond 10 km.
Jocurile de au fost dominate de perfor-
lotului sovietic care a ocupat locul 1
n clasamentul general pe
CE E
MAREA EFORTULUI CU
MINI! cSTAFETA DE JX S
53
SaDAng - arhiva personal
Existll limite de virstl in
spon ? Stanley Matthews, fot-
balistul care la 47 de ani mai
juca n prima ligll englezll,
pare a justifica dspunsul nep-
tiv la aceastll intrebare. ln-
tr-adevllr, in unul din sponu-
rile care soliciti cel mai mult
efon, popularul Stan
un record de longevitate demn
de invidiat. Rubricile de cu-
ale ziarelor ne oferi
din cnd n cnd exemple
menite sll demonstreze eli
Matthews nu este un caz
izolat eli a fost ntrecut ca
numllr de ani de o serie de
alti in activitate pre-
lungitll. Oricum, extremul
dreapta al lui Blackpool
mne o figurll unici, deoarece
nici unul dintre rivalii slli
n longevitate fotbalisticll nu
54
s-a ridicat la valoarea mae-
strului , n-a avut o
att de remarcati n arena
mondialll.
S-a niscut la 1 februarie
1915 n Stoke. A
cunoscut sponul de mic, la
ndemnul tatlllui sllu, boxer
adet pasionat. In fiecare
zi la 6 eram sculat
cu ! Mi se lua pla-
puma ... Matthews.
Urma gimnasticll, masaj. La
6 ani micul Stanley era nscris
n cursele de handicap de pe
stadionul din Stoke. N-am
vrut sll merg la primul meu
concurs. Am plns ... , dar apoi
am fost fericit, primind pre-
miul pentru locul nti! Aveam
de pe atunci picioare bune ...
Nu atletismul, ci fotbalul a
fost nsll pasiunea sa, ncll
de la nceput. ca
amator, la 15 ani, in echipa
Stoke-City, la care a jucat
apoi 17 ani in pni in
1947, cnd a trecut la Black-
pool F.C. A devenit profe-
sionist n 1932 in anul
unnlltor aduce echipa - sa n
prima ligll a Angliei. De
atunci, nu avea s-o mai pllrll-
seascll 29 de ani... Aproape o
via\i!
Debutul lui Matthews n
Angliei a avut loc
n 1934, in meciul cftigat de
ceasta cu 6 - 1 in -
Galilor. A fost nceputul unei
cariere indelun-
gate deosebit de rodnice. Sll
ne amintim de campaniile pe
care presa englezll le-a dus
in preajma campionatului mon-
dial din 1958 pentru reintro-
ducerea n a bltri-
nului maestru . S-a opus cu
antrenorul federal
Winterbottom
narea lui era sll-1 coste
postul... Stan Matthews spu-
nea atunci: De mai multe
ori mi s-a zis cll nu mai sint
pentru ln 1937 am
fost scos din echipa pentru
meciul cu Cehoslovacia
apoi reintrodus in ultimul mo-
ment. Am marcat trei goluri ..
era fllcutl
pe UD interval de douizeci
de ani ! Ultimele sale
n - in 1956 - au
constituit insi UD succes pentru
Matthews. Pe Wembley, el a
pregitit cele patru goluri intrate
n poana Braziliei ( 4 - -2)
primele doui din meciul cu
Iugoslavia (3 - 0). In
an, presa sponivll l consacra
drept fotbalistul anului S-a
oare Winterbottom ... ?
problemll se punea
pentru Blackpool, echipa care
abia a scllpat la limitA de retro-
gradare. Sll fie sau si nu fie inlo-
cuit Stan .. . ? Argumentul pro
l constituia statistica specta-
torilor, care continuau sll asiste
n numllr mare la meciurile
lui Blackpool (medie in jur
de 30.000). este evident
cll spectatorii veneau sll-1 vadi
mai ales pe vcljitorul Mat-
thews ...
latl motive pentru care vete-
ranul fotbalului insular afirmll
sus tare: Nu mll retrag !
Joc din ce n ce mai bine .. .
SaDAng - arhiva personal
Al STUDENTILOR SPORTIVI BULGARI, COLEGI OE.AI
LOR DIN LUMEA LA SOFIA CU PRILEJUL
UNIVERSIADEI" DIN !)6
, s' . .
,. :' .. } '
', .
Pentru sportul bulgar, anul 1961 a fost
anul Universiadei, marea imer-
a de pretutindeni, la
care bulgari au rm frumos
succes de organizare. Meritele se riJsjring,
desigur, asupra sportive a tine-
retului universitar bulgar, AKADEMIK,
ii facem o succintil prezentare {n
rindurile ce
Akademik este un nume binecunoscut nu
numai iubitorilor de sport din noastri.
Dacl ar fi sA vorbim numai despre valoroasa
sa echipA de baschet, ar trebui sA amintim de
aplauzele pe care atras pe terenurile de
sport din Riga, Thilisi, Paris, Budapesta, Roma,
Cairo, Damasc, Beirut alte
Dar Akademik - - care a mplinit 14 ani de
activitate - nu promoveazA numai baschetul.
Ce-i drept, baschetul este sportul nr. 1 n rndul
bulgari. Dovada: cele aproape 100
de echipe care activeazA n diferitele centre
universitare din rndul clrora a fost aleasA
valoroasa reprezentativA Akademik.
Akademik-ului (nume cunoscute
ca L. Panov, N. Ilov, G. Panov, V. Radev,
P. Lazarov au cucerit de 4 ori titlul de
campioni ai Bulgariei; s-au calificat de douA
ori in final ele c Cupei Europei ; au turneul
din cadrul Jocurilor Mondiale Universitare de
la Paris.
bulgari au rezultate remar-
cabile n domeniul atletismului. In ultimele
zece ale campionatului la atletism,
echipa a cucerit de cinci ori primul
loc, iar reprezentativa femininA s-a dovedit de
nentrecut.
In cadrul Universiadei de la Torino, Lidia
Saramovici a dobindit medalia de aur la arun-
carea Alte douA studente, Snejina
Kerkova Diana Iorgova au purtat titlul de
campioane balcanice la 80 m garduri res-
pectiv, sAritura n lungime.
O care a suc tademik-
ului este cea de Lotul
este intr-adevAr deosebit 'ae. -un mare
maestru (Milko doi mae-
(Nikolai Pidevski Atanase
Kolarov), 20 de de
55
SaDAng - arhiva personal
ai Bulgariei. De cnd s-a. infiintat Akademik-ul,
echipa sa de a cu regularitate cam-
pionatul
Succesele nu s-au oprit, insi, aici. La primul
campionat mondial universitar de la care
participi (Oslo), bulgari ocupi locul
III, apoi locul IV la Lyon, locul III la Upsala,
locul II la Reykjavik tot locul II la Vama,
pentru ca la a VI-a a campionatului, la
Budapesta, ei si termine pe locul 1, f1ri si fi
nregistrat vreo infringere.
Succese frumoase au dobindit bul-
gari n alte ramuri de sport. Ei snt campioni
ai la volei, gimnasticA, schi, canotaj, vele
haltere.
Campionul olimpic de lupte clasice
Dobrev este membru al Akademik-ului. La fel,
schiorii de frunte ai Bulgariei: G. Dimitrov
G. (n probele alpine), fondista
Kristina Stoieva (locul 9 la Jocurile Olimpice
de la Squaw Valley). Alte nume: Cristina
una din cele mai bune jucltoare de
baschet; Stanceva, de gimna-
sticA de opt ani incoace; Stoian Koev, Mincio
Todorov, Vasili Kapsazov, campioni de gimna-
sticA, membri ai echipei care a reprezentat
Bulgaria la campionatele mondiale Jocurile
Olimpice; campioni recordmani de
atletism Anghel Kolev, D. Hlebarov, Veselina
Kolarova.
Precum se vede, o ntreagi de cam-
pioni campioane.
In afara lor, Akademik mii de
tineri tinere care vin cu plicere pe stadioane,
in sllile de sport, la bazinele de not, iau parte
la antrenamente la cu caracter
de masl. iar cei mai buni snt si duel
mai departe gloria sportivi a clubului lor :
Akademik.
acestea snt sporturi ?
24 DE ORE CALARE PE MAGARI 1
Vrind imite ntr-un fel c original cunoscuta
c 24 de ore -
Mans t care se in in
Mans p se de o
victimelor pe care le face (in special groaznicului
accident din 1955, care a costat viaJa unui condu-
p a optzeci de spectatori), un grup de feciori
de bani gata din statul Louisiana (S.U.A.) au
organizat o proprie c 24 de ore - Louisiana t.
Spre deosebire de cea din
folosea in locul automobilelor . . . Cursa
s-a pe un traseu n circuit, lung de
13,5 km p foarte dificil, cu start comun. Dep
la c au luat parte aproape 60 de
c , semnalul starterului, mai mult
de din c t au pe loc ...
Ca p in cursa c 24 de ore - Mans punctajul
se ntocmea pe baza indici:
total de kilometri parcurp in 24 de ore, viteza
de parcurgere a unui tur, viteza maxim4 pe o
p viteza medie in tot timpul
cursei.
fiind mai c ascul-
t ca automobilele de curse, au dat
bc'itaie de cap refuznd alerge mereu
inainte, pista sau cukindu-se de-a curme-
ei.
rezultatele furnizate de colegiul de arbitri:
cursei a parcurs in total 112 km;
timpul minim de parcurgere a unui tur a fost
de 1 6 min; viteza pe o por-
de 200 m a fost de 25,6 iar viteza
medie pe ntregul parcurs - 4,6
Cu ocazia acestei curse s-a constatat cei
mai docili p cei mai rlnt
de culoare . - .
nici aceastd c cursil nu s-a
terminat accidente. Astfel, ncercnd
mi1te din loc, un concurent a fost lovit
cu copita n cap p a trntuit fie transportat
la spital in stare
SaDAng - arhiva personal
BICICLETA BUNICILOR VELQCI,
PEDUL EXPUS LA MUZEUL DE ISTORIE A
Ce sint bicicletele de curse din zilele
noastre ce viteze mari se pot atinge cu ele !
cind ne gindim el nainte de anul 1800 nu
exista inel aproape nimic in acest domeniu !
Deci, pe lingi alte materiale sportive care
ating vrste venerabile, bicicleta este un fel de
sori mai miel. datind de aproximativ un secol
jumltate ! PArintele bicicletei este un rus :
iobag Artamonov din Ural, care in
1800 o cu
pedale. Bicicleta avea cadrul ghidonul metalice.
In 1817, gennanul Dreis o bicicleti
cu egale, dar ftd pedale avind cadrul
din lemn. La Muzeul din NUrenberg existi
doul modele de biciclete despre care se spune
el ar fi fost nainte de cea a lui
Dreis, dar nu se de cine, nici exact cind.
DupA 1842, la Paris, Michaux con-
un bicyclu cu pedale. De asemenea,
in Anglia, un dlldlrar, Dailsel, inel
din 1836 un velociped cu pedale. Tot acolo se
construiesc apoi biciclete cu o roati inalti
triciclete. Prin 1884 se la Coventry
prima bicicleti de tipul celor astizi
care, firi indoiall, nu ar fi dlpltat o
adt de mare daci nu. se inventau cauciucurile
cu camerl de aer (1885). Bicicleta devine un
mijloc de curent, tricicleta dminind
numai un mijloc de transport pentru diverse
mlrfuri.
Forma de bazl a bicicletei dateazA, de
la secolului al XlX-lea. Intre timp
s-au realizat numai pentru a-i da o
rezistenti cit mai mare pentru a-i reduce greu-
tatea. Cu toate el mijloacele de cu mo-
tor s-au foarte mult, bicicleta
se fiind mai ieftinll, durabilll.
Primele biciclete folosite in noasttll au
fost de sttllinl.. In 1894 apare pe
sttllzile prima cu roatll
mare in fatl (velociped). Se pare el
de pe atunci nu au fost prea de
aceastll clei au primit-o cu fluierllturi .
Peste doi ani, n 1896, s-au mai adus doul tri-
ciclete. Primul concurs de ciclism s-a in
1899 la DupA 1900 apar citeva biciclete
de modemll, dar ele fiind foarte
scumpe nu pot fi procurate decit de cei
Actualmente bicicletele sint foarte
la nai in deoarece industria noasttll produce
biciClete in serie la pre{Uri accesibile oridlrui
cetlfean
57
SaDAng - arhiva personal
acestea snt sporturi?
Ct timp va mai pe privitori specta-
colul dezgustAtor al acestui sport t, tradus
sugestiv: Apuci-! de unde t ?
tarea voit neomeneascll intre douli matahale,
insotiti de gemete, icneli din
nu are nimic comun cu adevlirata lupti sportivli.
Cunoscutul scriitor sovietic Lev Kassil care
a asistat la un asemenea meci t, n S.U.A. ,
scrie pe drept cuvnt :
Cu ct priveam mai atent ce se petrecea pe
ring, cu att mai clarli mi se forma convingerea
cl n fata noastrli nu era nimic altceva dect
un fals spectacol de bllci. Pe ct se pare, totul
se potrivit unui aranjament dinainte
stabilit. N-am avut rlibdarea sli vlid dect trei
reprize .. .
aceastl dezgustAtoare
pornirile bolnlivicioase ale unei anumite categorii
de spectatori, dornici de tari t, um-
plnd cu bani buiunarele managerilor cu vele-
itliti regizorale. .
Ct despre soarta cu
cele mai porecle titluri, se
foarte accidentat grav, muritor de foame,
decedat n urma traumatismelor repetate . . .
I'NA FEMEILE .
ln Anglia, nu numai cursele de cai se bucuri
de popularitate. amatori de pariuri se
ntrunesc la cele rezervate altor patrupede
anume ogarilor. Derby-urile cinilor t aduni
mii de t, de pariuri. Uneori
se petrec ntmplllri din cele mai curioase.
Astfel, nainte de darea startului, ntr-una din
aceste curse, principalul favorit a pe
unul din adversarii slii. Arbitru s-au grlibit
sli-1 descalifice pe campionul patruped pentru
c purtare nesportivli . pariorilor care
au mizat pe favorit a fost mai mult dect ener-
giei. Ei nu s-au multumit se n pus teascl
asupra arbitrilor, blinuiti de ci au
dat foc tribunelor au distrus de
pariuri.
Intrecerea s-a soldat cu 14 care au
fost in stare gravli la spital, iar 7 dintre
cei mai suporteri au fost arestati.
SaDAng - arhiva personal
Viteza constltlne elemenrul al
multor intreuri sporrive. Aaasta ne permite
facem intre mediile realizate in felurite
ramuri de sport, wre nu sint lipsite
de interes. De exemplu: ane este mai rapid
intre rm de fcmd p 1111 de mar alon?
putea face cmu:ureze
constata poate cu SUTprindere schiorul va
in ce spun a/rele:
Etiopianul Abebe Bikila a realizat in maratonul
de la Roma 2:15.16,2, a parcurs
311 m pe minu1. La de-a 8-a a Jocurilor
Olimpice tk ianul, rezultatul lui Hamalainen,
primul clasat J. ,..oba tk uhi-fcmd pe 50 km a
fost tk 2:59.06.,. Aceasta Hamalainen,
medaliei de aur, a aproxi-
mariv 279 m pe minut.
se din plin, in probele
alpine. La de ei o
medie de 140 km pe txn"bim de
medii orare, este remarcabil faptul ele aring
N NOAPTEA UN ABISJ,
NIAN IN PICIOARELE GOALE
O PE
MARATONIENE: ABEBE BIKILA
la valori mari. Evgheni
51,5 km pe de 46 393,61 m
realiza{i de ciclistul Baldini, ce-i drept, intr-o
de o De alt/el, este faptul viteza
medie scade cu cit durata probei. Atletul
A . Harry a suta de metri o medie
de 35,6 km pe in rimp ce la maraton viteza
medie este doar de 18,7 km pe
O medie se pe patine:
1
03,4 km pe la 1111 vint de 5 - 6. Urili-
zind cu vele pe parine, sportivii sovieria
au in timpul Marelui pentru
rarea Patriei, pe apele
ale Golfului distrugind minele puse de
mani. Dind de un inalt patriotism ei au
adus provizii p wmbustibil in Leningradul asediat
de armatele fasciste.
Motoarele permit, deplasarea cu
viteze p mai mari. Recordul automobilistului
John Cobb este de 633 km pe Campbell tkJ1U
recordul vitezei la cumctor: 419 km pe
In at!a{ie sim de ordinul miilor tk
ki/(>metri. Aviat(>ru/ sovietic Fedoroo, care a
tlobon"t lui M'J soloo, a realizat 2401 km
pe pe "'' <I"l'W II
Primul al lumii, Juri Alekseevid
Gagarin, a zburat cu o de aproape
8 km pe 24 800 km pe sta-
bilind in rimpul extraordirumJui s4tl zbor trei
recorduri mondiale: de tk p
U himele au fost
apoi cu de cosmcnau#i sovietici
Titov, Nikolaev p Popovici.
SaDAng - arhiva personal
DE LA
STEINITZ
LA
succese nemaivlizute, flcind din Uniunea
Sovietici tara clasici a .
In U.R.S.S. existi aproape 2 tnilioane de
in fruntea dlrora se afil 150 de
19 mari In rindurile sovie-
tici sint foarte multe femei, dintre care 12 poartl
titlul de maestru.
RDTVINNIK
Avind in vedere caracterul de masl al jocului
de care existi in U.R.S.S.
pentru promovarea educarea talentelor
nu este de tnirare dl marii
sovietici aproape toate tumeele con-
cursurile organizate de F.I.D.E.
de AstAzi, in Uniunea Sovietici jocul de este
practicat de milioane de oameni, iar
sovietici mari succese Pe plan interna-
Este clar dl succesele
sovietice reprezinti in primul rind un rezultat
al a culturii poporului sovietic.
Astfel, in 1948 meciul-turneu pentru
campionatul mondial, la care au participat cei
mai buni mari din lume, reprezentantul
sovietice Mihail Botvinnik a cu-
cerit mult rivnitul titlu de campion mondial,
pe care Alehin, prin moartea sa (1946), l-a
vacant.
In Uniunea Sovietici importanta cultural-
educativi a este mult apreciati. Dezvol-
tarea rAspindirea in mase a acestw )oc este
sprijiniti, creindu-se toate pentru
inflorirea lui.
De atunci, titlul de campion mondial a dma.s
in miinile sovietici, cei mai buni din
lume.
Grija de fiecare zi a Partidului Comunist
a Guvernului Sovietic pentru infto'rirea culturii
socialiste, pentru spiri-
tuale ale poporului sovietic, a asigUrat
lat! tabelul meciurilor pentru campionatul
mondial de incepind cu anul 1886
in ziua de astAzi, incluzind locul disputlrii
rezultatele
60
1. Steinitz-Zuckertort, 1886, S.U.A., 10: 5, 5 remize.
Steinitz-Cigorin, 1889, Cuba, 10l 6, 1 remizA.
a. Steinitz-Gunsberg, 1890- 1891, S.U.A., 6: 4, 9 remize.
4. Steinitz-Cigorin, 1892, Cuba, 10: 8, 5 remize.
5. Lasker-Steinitz, 1894, S.U.A., 10: 5, 4 remize.
6. Lasker-Steinitz, 1896-1897, Rusia, 10: 2, 5 remize.
7. Lasker-Marshall, 1907, S.U.A., 8: O, 7 remize.
8. Lasker-Tarrasch, 1908, Germania. 8: 3, 5 remize.
9. 1910, Germania, 8: O, 3 remize.
10. Lasker-Yanovsky, 1910, Germania, 8: O, 3 remize.
11. Lasker-Schlechtar, 1910, Austria, Germania, 1: 1, 8 retnize.
12. Capablmrca-Lasker, 1921, Cuba, 4: O, 10 remize.
13. Akhin-Capablanca, 1927, Argentina, 6: 3, 25 remize.
14. Alehin-Bogoliubov, 1929, Germania, 11 :5, 9 remize.
15. Alehin-Bogoliubov, 1934, Germania, 8: 3, 15 remize.
16. EurDe-Alebin, 1935, Olanda, 9: 8, 13 remize.
17. Aleltirt-Euwe, 1917, Olanda, 14: 10, 11 remize.
18. Botriurik-Bl'Oilftein, 1951, U.R.S.S., 5: 5, 14 remize.-
19. Botvinnik-Smislov, 1954, U.R.S.S., 7: 7, 10 remize.
20. Smisloo-Botvinnik, 1957, U.R.S.S., 6: 3, 13 remize.
21. Botriurik-Smislov, 1958, U.R.S.S., 7: 5, 11 remize.
22. Tal-Botvinnilt, 1960, U.R.S.S., 6: 2, 13 remize.
23. Botriurik-Tal, 1961, U.R.S.S., 10: 5, 6 remize.
SaDAng - arhiva personal
N TIMPUL PE
A UNIUNII DE
SPORT 1FEBRUARIE 96>
SaDAng - arhiva personal
CAMPIONI RECORDURI
ORIZONTAL t. Atlet sovietic, recordman mon
dia! la in (2,17 m) - Atlet romn,
recordman la u,o6 m> l. no
la 100 m
- Demn de urmat ca atitudine. J. Loc de
a carnpionatelor nauticc, la noi. - -
-f . Localitate n patria Jocurilor Olimpice
<Kefalon:st . - Atlet etiopian, campion olimpic la
maraton. - HocheiClub. f C_areu! - Cupa
lor. . . in care 1
rurnoase succese. - Riu n U. R. S. S.,
Nistrului. 6. Cupa tenismenilor. - Cam,
pioana continentelor n sport . 7 Plini de ...
- Sublocotenent. - 8. dig.>.
- Mai mult decit . . . senior! - A se ivi. 9
de la care este campion olimpic sovieticul
Azarian <sing.>. - dig. ). 10.
la aruncarea
<f9Jf m>. - la care sportiva
Ponomareva recordul oliffipic <u.o ml.
1 1 . Criterii de pentru juniori seniori .
-- la care echipa R. F.
recordul olimpic (J?,fl
portughez oS.u- 191J0l . - Maladie a organelor respi
ratorii . - Cale! 6. Voinic dig. ). - Recordmana
lumii la ... pentru cei 7
la 200 m delfin
(2.12,81. - 8. la romani .
- - Cuvnt. . victorios! 9 Campionul. . . naturii .
VERTICAL: 1. la care sportiva
T amara Press recordul mondial
oo,J sec>. z . Radu Florescu. - Prin negrul Ralph
Boston, a recordul mondial la proba de
n lungime. - la care San:la
Iordan a cucerit titlul de univer
J. prin atletul Piotr Bolotnikov recordul
mondial la proba de alergare pe 10 ooo m u8 : 18,81. -
de patinaj la care este campion recordman
al lumii Evgheni <U.R.S.S.J. 4.
recordului la aruncarea discului
1 )'1,29 m>. - Adunar.-a cainpionilor. f Romancier
-- n care sa ultima
10. australian, recordman olimpic
la 400 m liber <1 8,j). - - Munte n - Dan
faur. 11 . de ... victorie ! -- Bun pentru. - Nu
mele mic al campionului R.P.R. la 400 m garduri .
Il . cuM. Dumitru recordul R.P.R.
la tir, la proba .de pistol calibru mare <F9 p. ' - Punct
cardinal. 1 J. englez, recordman european
la 4"" m liber <-4. 21,81 -- Atlet romn, recordman
la aruncarea U7, 42 m>.
- La Paris un club al
oamenilor amatori de
O sine
qua non pentru a fi primit
ca membru al clubului este .. .
greutatea minimA de l 00 kg 1
Statutul prevede de asemenea
unui mem-
bru al clubului sub 100 kg
duce la excluderea acestuia din
club, la revenirea la . ..
Controlul periodic al
membrilor l efec-
medicii clubului, de
la RIK, ESA, OTT, ASSO
categorie de greutate
care mtocmesc de altfel
programul de activitate. Curios
e faptul membrii clubului
oamenilor spor-
turi ca voleiul, baschetul n
special fotbalul. Mult mai
ar fi desigur se organizeze
un club al oamenilor slabi ...
- Un arbitru de fotbal ita-
lian a un mijloc original
de a se de
spectatorilor prea ln
timpul unui meci de fotbal, n
italian Corvisio, un
spectator furios s-a repezit la
arbitru ca minte .
Dar n clipi el fu atacat
din spate de un ciine
care-I trinti la
du-1 pe loc. Numai
arbitrului l pe
nervosul spectator. Ar-
bitrul tuturor cole-
gilor ia cu :i la toate me-
ciurile un ciine dresat, cum
face el. spusele lui, ciinde
e apildt<>rul cel mai sigur.
- Mildred Didrikson, cunos-
cuta de trei
ori la Jocurile Olim-
pice din 1932, a
trecerea la profesionism, fel de
fel de Intr-un
timp, avnd nevoie de bani
pentru a
ei, sportiva s-a angajat ca
toare n echipa profesionistii
masculin! de baschet House
of Davides , ai jucltori
purtau c Bine-
jocul cunoscutei spor-
tive n echipa -
spectatori la
meciurile acesteia, aducnd tot-
venituri importante ma-
nagerului care avusese
nica idee.
SaDAng - arhiva personal
- La meciul de fotbal dintre
seleqionatele ale
care s-a
disputat la n cadrul
celei de a Il-a a Jocurilor
sportive ale tineretului din n-
treaga lume, portarul francez,
plictisit de inactivitate, a luat
mingea, pus-() la picioare
. . a pornit cu ea
poarta adversi. ce a
sl-i dribleze, pe
aplrltorii portarul
francez s-a trezit n
.cu portarul
piardA (cum se n-
timplA cu de cimp !)
el a tras calm la poartA, mar-
cnd un gol. In entuziasmul de
nedescris al ambelor echipe
al spectatorilor, el a fost purtat
pe napoi la poarta sa.
Se vede el portarul era un . ..
complet.
- In ianuarie 1950, cunos-
cutul atlet inotlltor american,
doctorul Seymour, care a cu-
cerit medalia de argint la arun-
carea la Jocurile Olim-
pice din 1948, a traversat
Canalul Minecii ntr-un mod
original: el a parcurs not un
bazin lung de 22,87 m de
1 478 de ori, totaliznd aproape
33,5 lan n 13 ore 40 min.
terminarea traversirii ,
Seymour ti-a scos ochelarii
i-a intrebat pe cei de
Bine, dar unde-i. . . 1
CND FIECARE GRAM CON.
. . .
- La unul din meciurile
pentru "Cupa Davis, care tre-
buia si se dispute ntre echipele
Italiei Australiei, organiza-
torii au constatat el stadionul
din Philadelphia era ocupat
doar de . . . 2 500 de spectatori.
Ingrijorati de slabi, ei
au avut ideea salvatoare de a
el n zilele urmAtoare,
n pauzele dintre jocuri, pe
teren se va parada
modei. a doua zi,
o cas1 de mode a flicut si defi-
leze in spectatorilor (de
data aceasta mult mai
tinere fete, imbdcate
ultima modA: de
toalete atrAsese mai spec-
tatori dect de
mAiestrie a tenismenilor.
- CE DESPRE CERCI
- O ntmplare prece-
dent a avut loc cu ocazia me-
ciului pentru titlul de campion
mondial de box la categoria
semigrea dintre sud-americanul
Mederos pretendentul la
titlu, Johnson (Philadelphia,
S.U.A.).
Inaintea meciului Johnson
a fost solicitat de un sl-i
acorde un autograf. pri-
mirea autografului, pe care
Johnson i l-a dat cu
i-a mul-
i-a oferit o
pe care boxerul a
mncat-().
In repriza a doua, flid si pri-
meascl vreo lovituri, Johnson
a clzut la podea, spre stupe-
publicului a arbitrilor.
Ridicndu-se cu greutate, John-
son se a doua
flid si fi .primit nici de data
asta vreo lovituri din partea
lui Mederos. Meciul a fost
oprit de arbitru, iar Johnson
transportat la spital, unde s-a
constatat el se dato-
unui narcotic: de vini
era . . . portocala, oferitA cu
atta amabilitate de amatorul
de autografe.
- n toamna anului 1955 a
avut loc n Italia o interesantA
mai ales loterie. In
afara croselor a obiectelor
de echipament sportiv, care se
puteau printre altele,
premiul cel mare l constituiau ...
de hochei cana-
dieni de la cluburile
profesioniste de hochei din
Canada ! AceastA
loterie era intitulatA. . . Pentru
dezvoltarea jocului de hochei
n Italia . Scopul mij-
loacele!
- Pe insula Tahiti proba de
aruncare a diferA de
cea c;u,n_os<:utl Ja OQi. .ln cadrul
concursurilor sportive de acolo,
se ar.uncl-ntr-() &Uel de
cocos fixatA n vrful unei pd-
jini de bambus de aproape
12 m Proba o
cel care primul nuca
de cocos.
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
EiCURTF=I IEiTCJRIE
Nu de ori gazetarul, dornic sli ilustre:ze
ct mai griitor un aspect semnificativ al
noastre noi, face o cu trecutul, cu
anii dinainte de 1944. cit de' pregnant! apare
atunci dintre ceea ce a fost ieri
ceea ce vedem cu bucurle el din ce
in ce mai spornic azi in noastd. in activi-
tatea sportivi, dintre minunatele
realizlri pe care le tdim acum cu
zisul sport t din timpul regimurilor
sint la fel de izbitoare, ele fac
de cele mai multe ori inutile comentariile.
exist! un domeniu al sportive
unde o cu trecutul este imposibili.
Care este acesi domeniu? Cel al
de mase, intreceri care au intrat in tradipa
clrii noastre sportive o dat! cu instaurarea
regimului democrat-popular, o dat! cu profun-
dele transformAri social-politice petrecute la
noi in dupl 23 August 1944.
Cu alte cuvinte istoria de mase
este mai scurt!. Mai scurt! dar mai bogat!,
deoarece, cu timpul, intrecerile sportive de mase
au devenit baza noastre sportive, cons-
tituind mijlocul cel mai eficace de atragere a
oamenilor muncii in practicarea diferitelor spor-
turi. lat! de ce considedm di nu este lipsit
de interes, pentru a 1liDlAri mai bine dezvol-
tarea a sportului nostru, sli intoarcem
cteva din filele acestei scurte istorii t.
Pe prima dintre aceste file, inainte de a o
intoarce, vom gAsi insemnate cifre fapte de
la primele crosuri de mase, organiZate primi-
vara sau toamna in cinstea unor slirblttori
scumpe oamenilor muncii de pretutindeni:
1 Mai 7 Noiembrie. Aceste prime crosuri
de mase aveau atunci un caracter local ele
au cUnoscut o amploare deosebit! in special
in centrele Valea Jiului,
etc. Rlsfoind ziarele
din anii 1946- 1947 gisim. numlrul parti-
care azi ne poate modest, dar
care atunci insemna o adevll.ratl victorie:
20 000- 30 000 de
Filele urmAtoare incep si fie mai bogate in
fapte. Au unnat neuitatele intreceri Cupa
Tineretului (1948) Cupa Tineretului
Muncitort (1949). Organizarea acestor com-
de mase a insemnat un mare pas inainte,
deoarece ele aveau un caracter mai larg, cuprin-
zind intreaga SuccesUl lor este ilustrat
nu numai in numlrul dar mai
ales in faptul di din rindurile zecilor de mii de
au aplrut o serie de talente cu care
noastrll sportivi s-a mindrit. not!m
cteva nume: boxerul Mircea Dobrescu, C.
Aioanei, Al. Meridi ( Cupa UnitAtii Tineretului ),
Florica {}fel (azi Grecescu), Alexandra Taifas-
Sicoe ( Cupa Tineretului Muncitor ).
Intoarcem alte file . . . Succesele sint din ce -
in ce- mai cuprinzitoare. de mase
devin numlrul celor ce iau startul
in astfel de intreceri de la an la an. Pentru
a 1liDlAri mai bine dezvoltarea de
mase sli lulm un singur exemplu: crosul de
mase SA intimpinim 1 Mai t . In anul 1957
se ajunsese ca la aceastl intrecere si se inre-
gistreze cifra de 454 000 de pentru
ca numai un an numlrul
lN COMUNA POIANA MARE DIN
REG. OLTENIA SE VOLEI! c CUPA
AGRICULTURII A STRNIT NTRECERI
PASIONANTE
SaDAng - arhiva personal
si se ridice la 823 000, iar in anul 1960 aproape
un milion de tineri (920 000) dispute cu
intiietatea in populari com-
Petitie. Ond insi vorbim de de mase
nu trebuie sl intelegem numai intrecerile de
cros. La fd de populare au devenit sparta-
chiadele tineretului, organizate vara sau iarna;
care, de asemenea, au contribuit la descoperi-
rea unor elemente tinere talentate, ca la
lntirirea sportive, clrora
le revenea sarcina de a organiza prima etapA
a ntrecerilor o De un mare interes se bucuri
n ultimii ani duminicile cultural-sportive care
antreneazA mase largi de tineri din mediul sAtesc
n lntreceri. Anual, la astfel de de
mase, iau parte peste douA milioane de concu-
uneori nwnirullor ajungnd si
cifrA.
Mai departe, pe alte file, apar lucruri noi .
In afara marilor de mase, organizate
pe plan republican, n numeroase regiuni ale
- mai ales la sate - organele sportive
ntreceri de mase cu caracter local,
care constituie un puternic mijloc de nviorare
a n aceste regiuni, de popularizare
a unor sporturi mai rispndite, de atragere
a tinerelor fete n practicarea fizice.
Astfd de ntreceri snt completate de campio-
natele sportive, formA extrem de
populari a de mase, care stirnesc
un interes deosebit in rindurile maselor de
membri ai U.C.F.S. Aproape nu existi
sportivi care si organizeze cu regularitate
campionatul slu, cu ajutorul druia sute
sute de mii de oameni ai muncii petrec ore
pllcute in a<rul curat al stadioandor, in entu-
ziasmul intrecerilor sportive cu caracter popular.
Pentru a avea o idee ct mai ciad despre popu-
laritatea campiooatdor sportive, vom
spune doar ci in regiunea Oltenia au participat
anul trecut la concursurile de atletism, organi-
zate n cadrul campionatdor pe peste
10 000 de tineri, n timp ce peste 12 000
au luat parte la jocurile de fotbal.
Filde sint din ce in ce mai bogate in fapte,
n cifre . . . Anul trecut, la Spartachiada tinere-
tului au luat parte peste 4800000 de
1 000 000 s-au intrecut in Cupa Agriculturii t,
iar alte sute de mii, In cadrul unor frumoase
duminici cultural-sportive , in campionatele
Cifre sint inci multe. SI nu uitAm insi ci
ele reprezinti oameni ai muncii care fac spon, care
participi cu entuziasm la diferite de
66
SPORTlVll DE lA HIDROCENTRALA
V. 1. lENIN,. DIN BlCAZ AU PORNIT N
INTRECERILE SPARTACHIADEI DE
mase. daci pe una din filele acestei scurte
istorii gAsim insemnatA cifra de 7 milioane, ceea
ce reprezinti numlrul celor care au luat parte
anul trecut la diferite ntreceri de mase orga-
nizate pe plan republican, vom ncerca si o
compadm cu cei 20 000- 30 000 de partici-
la primele crosuri. Punndu-le una l1ngl
alta bine dintre inceputurile
acestei scurte istorii filele anilor din urmA,
putem avea o privire mai euprinzltoare asupra
dezvoltArii noastre sportive.
CND AU MAI AVUT
ATfTIA SPECTATORI CA IN COM
DE
SaDAng - arhiva personal
UN URIAS
COMPLEX
SPORTIV
Complexul sportiv V. 1. Lenin din Moscova
este indiscutabil nu numai una dintre amenajArile
sportive cele mai mari din U.R.S.S., ci din lumea
lntreagi. Complexul se intinde pe o
de 140 ha la Lujniki are o minunatl
fiind inconjurat de apele canalului Moscova.
Complexul cuprinde un stadion cu 103 000
locuri. Pe Ungi terenul de fotbal, stadionul
are un hotel sportiv pentru 400 de persoane,
doul sili de cinematograf, doul restaurante,
14 sili de sport, inciperi rezervate pentru
medicaJl, diferite anexe pentru sportivi
spectatori.
Palatul sporturilor din cadrul
are 15 000 de locuri. Pe arena sportivi din
acest palat se pot organiza la 12
ramuri sportive, printre care hochei pe
patinaj artistic, box, lupte, scriml, volei, baschet,
gimnasticl altele.
Tot in cadrul complexului sportiv se un
alt stadion pentru jocuri sportive (volei, baschet,
tenis), dt pentru box, lupte, scriml; Intrece-
rile pot fi urmlrite de 15 600 de spectatori.
Bazinul este inconjurat cu tribune cu o capaci-
tate de 13 200 de locuri. De fapt sint mai multe
bazine: unul de 22 x 50 m pentru inot
polo pe api, un alt bazin de 22 x 25 m pentru
sArituri n api doul culoare de 5 x 2S m
ce se aftl sub tribunl.
In afara acestor constructii principale, com-
plc:xul sportiv V. 1. Lenin mai arc UCJDitouele
amenajAri anexe: 7 terenuri de fotbal, doul
terenuri de atletism, 26 de terenuri de tenis,
13 de baschet volei, 6 terenuri pentru gorodki,
mai multe terenuri de antrenament pentru box,
lupte, haltere, precum un stadion pentru
copii cu 3 000 de locuri in care slnt amenajate
3 terenuri de tenis, 3 de baschet 4 de volei.
Acest complex poate asigura el dupi
cum s-au convins de peste
hotare, optime pentru organizarea
Jocurilor Olimpice de varl.
It
R. S. S. Ucraineanl dispune de 350 de sta-
dioane, 1 300 de terenuri pentru diferite ramuri
sportive, peste 51 000 de terenuri pentru jocurile
de tenis, baschet volei, 120 de cluburi de
canotaj iahting, 300 de bazine artificiale, 1 700
de sili de sport alte amenajAri sportive.
Compk:wl sportiv
Lujnik.i (Moscova J n fi
miirqia lui
In R. S. S. Gruzinl existi in total 60 de
stadioane, 170 de terenuri pentru diferite ramuri
de sport, 250 de sili de sport, 40 de terenuri
de tenis, baschet volei etc.
*
In R. S. S. Uzbekl sint aprollimativ 70 de
stadioane terenuri de sport, 5 000 de terenuri
pentru diferite jocuri sportive fi 28 de bazine
IICOperite de inot. Stadionul Pahtakor din
kent arc 55 000 de locuri.
*
In R. S. S. Anneanl sint 7 stadioane, peste
200 de terenuri pentru diferite ramuri de sport,
2 500 de terenuri pentru jocuri sportive, 250
de sili de sport, 1:1 de bazine acoperite multe
alte de sport. Stadionul din Erevan
are 12 000 de locuri pentru spectatori.
*
In R. S. S. Azerblidj: au la
lor 21 de stadioane, 39 de terenuri
pentru diferite ramuri de SPort, 900 ae tere-
nuri pentru jocuri sportive, 200 de sili de sport,
12 bazine de inot, 4 cluburi de iahting, iar sta-
dionul din Baku poate primi 36 000 de
spectatori .
67
SaDAng - arhiva personal
A.M.GORKI
In poginih operelor sale nemu-
ritoare, Aleksei Maksimovici
Gorki a inftllilat oameni de o
neaselffllit4 sujleleasc4
fizic4. MaTek scriim a dat
o inalt4 educa#ei jiziu
In care a f14zra un factor de
dezooltaTe multilauTal4 a omu-
lui.
Mare iubim al in aer
liber, al cullllrii jiziu al
sportului, A. M. Gorki patina
schia, inota, pesctia, jiiC4
gorodki popU;e, practiea tirul. -
Neobosit c414tor, a striUHJtut pe
jos jNM4tate din 10014.
Smrnijiealivd este
"
adresat4 sportivilor clulndui Di-
namo, al c4rui mmtbru de
onoare era.
A. M. Gorlti scrilu Trebuie
si avCli incredere in voi
in voastre. Aceastl in-
credere se realiuazl prin invin-
gerea greutltilor, educarea voin-
antrenarea ei. . Voi
prin antrenarea corpului
omul devine mai slnltos, mai
rezistent, dezvolti viteza;
tot trebuie si vi exersati
mintea, .
In anul 1932, A. M. Gorki
a fost distins de c4tre
Consiliulr# Uniorral de
In amintirea lor
Fizic4 al U.R.S.S. cu insigna
de onoare G. T. O. pentru merite
deosebite in lupta pentru cauza
clasei muncitoare a
omului nou
HELENA MARU.SARZ
unei fete de 15 ani la startul campiona-
tului de schi organizat in Polonia in preajma
celui de-al doilea dzboi mondial a provocat
mare mirare, ba chiar unele schioare s-au declarat
jignite sint obligate si concureze de
un copil .. .
Dar Helena Marusarz, i s-a ingiduit
ia parte la proba senioarelor, nu s-a lAsat
de putin intimidati. Ea a ocupat primul
loc a devenit campioana Poloniei.
Pe Helena o si schieze Crapi ei
Stanislav Jan, sportivi care
munceau ca gbizi in Tatra. Helena
ea bine munpi. Atunci cnd au
cotropit Polonia, Hdena Marusarz s-a allturat
patriotilor care luptau in de
68
ei s-au dovedit utile. Strlbltind
potecile ascunse ale muntilor .ei dragi, Helena
menJinea legAtura cu ce activau
In Ungaria.
Helena Marusarz a fost arestati, mpreuni
cu alti luptAtori condamnati
la moarte. !mira sportivA a fost
in anul 1941 de vremelnicii
ai ei. Dar pilda de eroism a neinfricatei
sportive este va fi pururi vie in inimile tineretu-
lui din patria pe a iubit-o att de mult
Hdena Marusarz care astAzi inainteazA cu
siguri pe drumun soCii lfsniulw:
In amintirea curajoasei sportive se organizeazl
anual in R. P. Polonl competitii memoriale
de schi.
SaDAng - arhiva personal
din istoria Jocurilor olimpice
Jocurile Olimpice !. . . citi
atracpe exercitA aceste cuvinte
asupra milioanelor de oameni
din atitea ale lumii. Ele
reprezinti astizi un simbol al
plcii popoarelor,
un simbol al prieteniei. Dar
inceputurile lor se pierd n
negura veacurilor, n trecutul
indeplrtat nu tocmai cuno-
scut.
Despre originea Jocurilor
Olimpice existi multe legende,
create de bogata fantezie a
poporului, printre care aceea
Zeus a organizat
prima oad jocurile, ca o
incununare a victoriei sale
asupra lui Cronos, n lupta
pentrU stlpnirea lumii.
Pe vremea cnd Sparta era
stlpnitl de Licurg, Iphytos,
regele Elidei, a ncheiat cu
acesta o care proclama
Olimpia teritoriu simt inter-
t zicea indilcarea ei
de armatl. In felul acesta
se instaura pacea olimpicl, n
virtutea clreia toate triburile
aflate n rizboi ncetau
pe ntreaga duratA a
jocurilor, iar participanfii la
ntreceri, ca spectatorii, pu-
teau si n Olimpia, chiar
trebUiau si prin
ocupate de
Spre deosebire de Olimp, care
este un masiv muntos din
nordul Greciei, avind
maximl de 2 917 m
care, dupl mitologia
ar ti fost zeilor, Olim-
pia este o localitate
din sudul Greciei (Pelopo-
nez), n Elida, .cunoscuti dato.
riti faptului aici se
furau n antichitate Jocurile
Olimpice. La 32 de ani dupli
interzicerea jocurilor, Olimpia
este arsi-din-ordinul: mplra-
tului Teodosiu 1. Aici, n mijlo-
cul ruirtelor ncer Olimpii,
dezgropate spre seco-
lului al XIX-lea, se aprinde
la fiecare 4 ani, de la soare,
ftadira purtati apoi
pnli la locul de a
69
SaDAng - arhiva personal
jocurilor din anul respectiv.
Prima mlrturie scrisl despre
jocurile Olimpice antice dateui
din anul 776 l.e.n. ea men-
numele inyingiltorului
Coreb, originar din Elida. Cu
timpul, la jocurile care se
organizau din patru in patru
ani (perioada de 4 ani dintre
jocuri se numea olimpiadA t)
au inceput si participe, in
afara locuitorilor Pelopone-
zului, ti grecii din alte
turi, iar mai tirziu insularii din
Creta, Rhodos ti Sicilia.
Programul intrecerilor, la in-
ceput sArac el, a fost mereu
imbogAtit cu noi probe, in
anul 708 1.e.n. introductndu-se
pentatlonul. Cu timpul, pentru
ca si poatf parti-
cipa, chiar indirect, la intre-
ceri, in programul jocurilor
au fost incluse cursele de care
(680 i.e.n.), iar apoi cursele
de cai, de obicei de
sclavi. Dar, greaci
nu mergea prea departe: cu-
nuna de Jnvingiltor i se oferea
stfpinulw al clrui sclav
gase intrecerea 1
Egalitatea olimpicit era
valabili doar pentru cei liberi,
care pentru a putea participa
la intreceri trebuiau si depunJ
jurimnt el snt b'beri. Mai
mult dedt atit: chiar dintre
cei liberi, la Jocurile Olimpice
puteau lua parte doar oamenii
Jnsthip, intrucit ci trebuiau
si poatf dovedi ci timp de un
an de zile s-au pregiltit in
acest scop. Or, cei sAraci
puteau permite aceasta. ln
felul acesta, tinerii
unor familii sArace au fost
deoparte, ei neputind
participa la Jocurile Olimpice
decit mai tirziu, in epoca cind
acestea au nceput si decadl.
La jocurile rezervate bhba-
femeilor le era interzis
si asiste (cu preote-
selor Demetra), ncll-
carea acestei fiind
pedepsiti cu moartea. Mai
tirziu, femeile avut intre-
cerile lor olimpice, constind
alergare pe distant!
scurti, la care luau parte pe
trei grupe de vrstA. Ele con-
curau imbricate n tunici pinl
la genunchi, cu pArul despletit,
iar invingltoarele erau rispli-
tite cu cununi de
Jocurile rezervate femeilor a-
veau loc tot n Olimpia, dar
cele in luna
septembrie.
Din istoria Jocurilor Olimpice
antice au ajuns pinl la noi
. dteva nume, devenite legen-
SaDAng - arhiva personal
dare n Grecia, datoritA victo-
rlilor rAsunAtoare repetate,
sau datoritA lor tragic.
Astfel au fost Milon, Leonid
din Rhodos, Astilos din Croton,
Lalas din Sparta (a cArui
moarte tragicl, dupl victoria
repurtatl la jocurile din anul
440 i.e.n., 1-a inspirat pe
faimosul sculptor grec Myron),
Arrahion, Polidam (care a su-
grumat un leu cu minile),
spartanul Filombrot
Dar, Jocurile Olimpice erau
un prilej de afirmare nu numai
pentru la ntre-
cerile sportive, ci ti pentru
oratori, scriitori, care
citeau din operele lor. Se
spune el Herodot a citit
n cadrul Jocurilor Olimpice .
din opera sa, anume paginile
consacrate Atena.
Invingltorii Jocurilor Olim-
pice primeau cununi din ra-
muri de mlslin. Festivitatea
nmn1rii acestor cununi era
spectaculoasl foarte solemni;
n templul lui Zeus nvingl-
torilor li se puneau pe cap
cununi din ramuri de mlslin,
tliate cu un de aur.
de muzicA cntlri,
procesiunea pornea apoi prin
poiana sacrl.
Singurul stdin care n istoria
Jocurilor Olimpice ale Greciei
antice a cucerit victoria, fiind
declarat nvingltor ( olimpionik)
a fost armeanul V8111Zdat; n
anul 385 e.n. el a nvin-
gltor n luptele cu pumnii.
Cu timpul, dupl cucerirea
de cltre romani a
strilucirea Jocurilor
Olimpice a nceput si plleascl.
fnlltltoarea idee a jocurilor
fu dati uitlrii, iar n anul
394 e.n. apAru ordinul impA-
ratului Teodosiu 1, care pro-
clama ncetarea Jocurilor Olim-
pice. In urma acestui ordin,
timp de 1502 ani, Jocurile
Olimpice au stat sub
uitlrii, peste amintirea
lor, dupl ce timp de aproape
12 veacuri se cu
regularitate.
NOUA A LUMII
LA
OLGA
ORBAN-
SZABO
ani u a
nut medalia de argint la
Olga Orban-
Szabo a cucerit la Buenos
Aires (1g6z) titlul de cam-
la
F. 1. S. A.
71
SaDAng - arhiva personal
1'
SPORTURI MAl CUNOSCUTE
Jocul de baseball bezbol), care se
bucuri de mare popularitate in S.U.A., este o
adaptare a vechiului joc englezesc rounders '
adaptare care a avut loc in decurs de aproape
un secol, ncepnd din 1853.
De fapt, jocul reprezint! o evolutie a jocului
rounders combinat cu cricketul, ai dlrui
termeni al dlrui echipament de joc s-au utilizat
la inceputul dspndirii baseballului.
Nu se care au fost regulile initiale ale
jocului nici momentul cnd a luat denumirea
pe baseball; ceea ce se cu precizie este
faptul echipele puteau fi formate din orice
de n ambele echipe),
ajungndu-se uneori la douizeci ntr-o
Primele reguli de joc oficiale s-au stabilit
abia in anul 1846, iar n 1853 a intr-un
ziar primul material despre jocul de baseball
anume despre un meci care urma
loc in 1854. -
n 1858 a luat Asociatia de
baseball din America, primul for oficial, format
prin reunirea a 25 de cluburi.
Terenul de baseball este format dintr-!lll
cmp interior, de unul exterior.
Se cu o minge de piele, avnd miezul
din plutA cauciuc, strnse cu Mingea
are o greutate de 140 - 150 g o
de 22,5 - 23 cm. cu care se este de
lemn, are forma cu un diametru de
cel mult 6 cm n partea sa mai cu
lungimea de maximum 1,05 m; n ceea ce
greutatea lui, nu exist! nici o limitA.
Echipa se compune din 9 inlocuirea
lor putndu-se face n orice moment al jocului,
dar un odatA inlocuit nu mai poate
reintra in joc.
n cadrul echipei se impart astfel :
un care prinde oiingea, unul care
mingea, trei oameni de bazl, un short-stop,
un n cimpul din dreapta, unul in centru,
unul n cimpul din stnga.
Un joc din cicluri, fiecare
avnd dreptul, cnd este la la un numlr
egal de lovituri. cele cicluri
scorul este egal, jocul cnd una
din echipe avantaj .
Jocul este arbitrat de unul sau mai multi
arbitri (maximum 4), mai ales n cazul jocurilor
importante din cadrul campionate
mondiale (la care echipe din S.U.A.,
Japonia America Latini).
Socotit un fel de sport national american,
baseballul (minus de atac)
cu oina
MAI SINT PE LUME!
n Rusia prima de
fotb:ll a luat in cadrul
Cercului sportivilor amatori din
Petrograd, iar n anul 1901 a
nceput n ace-
Liga de fotbal.
Liga de fotbal din Moscova
a luat abia mai tirziu, n
anul 1910.
72
n momentul de dato-
conditiilor pe care statul
sovietic le dezvoltArii cul-
turii fizice sportului, Uniunea
are peste 1 200 000
de de fotbal 1
n ntreaga lume exist!
aproape 10000000 de
de fotbal peste 100 000
de arbitri de fotbal. Anglia
dispun d 000 de
cluburi care reunesc aproape
850 000 iar
F.I.F.A. (Federatia Interna-
de Fotbal
ca membri 117 fede-
SaDAng - arhiva personal
Istoria tenisului de masl n
China numir.l aproximativ 40
de ani. O jumltate de secol
aproape.. dar perioadele clruia
diferi fiinddl ade-
vArata dati de a teni-
sului de masl n marea
de la Rhlrit trebuie dlutatl
abia dupl proclamarea Chinei
populare. Atunci, sportul ace-
sta, care cere dexteritate
a dlpltat un sens nou,
a urcat pe scara ierarhiilor,
devenind jocul iubit a milioane
de chinezi. P"m4 atunci el fusese
practicat doar de privile-
aproape exclusiv de repre-
claselor avute, motiv
pentru care progresul perfor-
s-au lisat zadarnic
afteptate de--a lungul primelor
decenii.
Cu totul altul este aspectul
actual al tenisului
de masl n Republica Populad
Chinezi. El este practicat de
mase largi de tineret vrst-
nici, numlrul total al judlto-
rilor trecnd acum de
10 300 000. O statistici recend
arati ci numai n
existi peste 600 000 de practi-
ai tenisului de masl, iar
printre din Pekin se
numir.l aproape 300 000 de
ai acestui sport.
Primele de masl
au avut loc n 1952, an n
In mijlccul grupului tk
tori chitu!z.i, campionii mon-
diali de tenis tk Ciuan
T:wtWJ fi Ciu Ciun-hui citind
scrisori tk la admiraton; lor
care a fost afilierea
de tenis de masl
din R. P. la
Un an mai tir-
ziu, judltorii chinezi Bceau
debutul n arena
La eveniment au asistat pro-
babil dintre cititorii ace-
stui volum, fiinddl ntr-adevlr
debutul a avut loc la
cu prilejul campionatelor mon-
diale din 1953. Trebuie s1
spunem dl la prima lor
n judltorii chinezi n-au
Bcut o 1mpresie deosebit!. Atit
la dt la femei,
dintre ei au rezistat pin! la turul
trei al probelor de simplu, ocu-
pnd pe echipe un loc modest.
73
SaDAng - arhiva personal
Dar la fiecare dintre urml-
toarele lor la compe-
supremll a tenisului de
masll, Chinei noi
au urcat mereu in clasament,
demonstrind in mod
sint in real progres.
1959 a fost anul marii consa-
a tenisului de masll
chinez. Atunci, la campiona-
tele mondiale de la Dortmund,
titlul individual suprem a reve-
nit tinhului sportiv chinez
Iun Kuo-tan. O mare sur-
dar o confirmare evi-
a valorice inre-
gistrate de Chinei
noi, ai stilului
modern in tenis de masll.
Acest prim succes a fost con-
firmat in scurt timp
aceea de altele noi,
in din Europa
Asia. Neuitate vor rAmine tur-
neele intreprinse pe continent,
in 1959 1960, de
tele R.P. Chineze, cu care prilej
tinerii au ob-
victorii de asupra
celor mai reputate palete din
R.P. R.S.
Anglia scandinave.
tot mai a
tenisului de masll chinez in
arena sportivi mondiali a justi-
ficat organizarea la Pekin a
celei de a 26-a a campio-
natelor mondiale. In primi-
vara lui 1961 s-au intilnit
in capitala R. P. Chineze
sportului cu paleta
din intreaga lume. - de
data aceasta nu se mai putea
vorbi de o ! - cei
mai !auri au fost
de echipierii Lor
le-a revenit primul loc la
echipe ca in ambele
74
probe individuale de simplu
prin Ciuan Tze-tun G::iu
Ciun-hui. Desigur, este de
aici faptul sin-
gurul succes european in
ultimJ a campionatelor
mondiale a fost de
romincele Maria Alexandru
Geta invingAtoare in
proba de dublu fete.
Evident, victoriile
de tenismenii chinezi la Pekin
fidel popularitatea ex-
pe care o
acest sport in celor 650
de milioane. Ele sint
rodul unei
in sensul
moderne in tenisul de masll.
Semnificativ este desigur
din cei 70 de chinezi
la ultimele campionate
mondiale - 52 folosesc priza
toc , sint deci prin
nu trebuie
trasll de aci concluzia asupra
unei a stilului de
joc chinez.
in rndul chinezi
la mondiale a unei de
ai prizei clasice
tenisul de masll din
orientat atac,
nu Chiar
dintre cu
sint de citat prefernd
defensiva. ln plus, stilul de
atac al fostului campion mon-
dial Iun Kuo-tan esen-
de acela al succesorului
Ciuan Tze-tun al altor
membri ai lotului al
R. P. Chineze. Toate acestea
o varietate de stiluri,
in care este deschisll larg
poarta innoirilor.
ce a justificat
Inter-
de Tenis de Masll
Yvor Montagu, care a declarat
intrecerile de la Pekin au
fost marcate de o diversitate
de stiluri atit de
bine prin dictonul chinez - tdin
o de fiori, nici una nu
la fel. . .
SaDAng - arhiva personal
S P O R T,
G R A T 1 E,
F R U M U S
SaDAng - arhiva personal
.. FOLIEI SECCA ..
Bauru. Un din interiorul Braziliei,
tari cit un continent a Americii de Sud. Un
ca toate celelalte, qezat in mijlocul unei
nesf'IrJite de de cafea. Echipa
de fotbal joacl in categoria a doua se numqte,
F.C. America. Aici ti-a flcut debutul,
cu ppte ani in urml, un tinAr jucltor de culoare
cu numele de Edson Arantes do Nascimento.
Intr-un singur sezon, el avea si devin! cunoscut
in intreaga Dar sub un nume mult mai
de Pele ..
De fapt nu silabelor numelui de
familie ar fi fost o piedici in calea
celui care avea si devinA in scurt timp unul
din cei mai mari ai Braziliei. Nu putea
trece neobservat talentul deosebit al juniorului
de la America t-Bauru, sa
nall, un al mingii iqit cu totul din comun,
chiar pentru marilor jongleri ai fotbalului.
Remarcat curind, Pele a fost de
clubul profesionist din Santos, acolo unde ti-a
cipltat rapid coosacrarea. Avea 15 ani ...
Dupl un singur an, proaspAtul atacant al lui
F. C. Santos promova in Braziliei.
ImpreunA cu celelalte stele fotbalistice din
Rio de Sao Paolo, tinlrul Pele a cilltorit in
vara lui 1958 cltre nordul indepArtat al Europei,
la Stockholm. Aici, in a treia de dupl
rlzboi a Cupei Mondiale, Braziliei
trebuia si visul dorit de ani al
tuturor iubitorilor de fotbal din cafelei.
brazilieni au cucerit titlul mondial,
impunindu-se nu numai pe tabela de scor, ci
'i printr-o superioritate necontestatA pe teren.
Iar Pele, allturi de veteranul Didi rapidul
Garrincba, au fost cei mai buni oameni ai
atacului noilor campioni mondiali.
Intoarcerea la Rio a fost, lesne de inteles,
un triumf. Primirea victorlofilor il-a
transformat in sirbltoare
De atunci, de mai multe ori la de an,
speciali,tii din diferite ale lumii 1-au con-
sacrat ca fotbalistul nr. 1 Iar sumele de
transfer ce sint oferite clubului de care este
legat prin contract s-au situat mereu in veci-
nltatea recordurilor in materie.
Dar, in timp ce patronii de cluburi calculeazl
cote ii evalueazl talentul in cifre cu multe
zerouri, Pele iti vede mai departe de treabl,
cuminte sirguincios, ou ca un virtuos celebru,
ci ca un elev care bate abia la poarta mliestriei.
Se scoall in fiecare zi la 7, se culci totdeauna
devreme. - masaj, de gimna-
sticA, antrenament pentru controlul mingii, uneori
cu doul mingi deodatA; dupl-amiazl- antrena-
ment colectiv, pase, jocuri la doul tftd a
In snul rnotkstd sak familii din Bauru
pri"? balonul, ci numai plasamentul
desigur, exersarea ciudatei lovituri folia secca
(frunzi uscat!) pe care a flcut-o celebri ... Bea
lapte, mult lapte, socuri de fructe. Nu fumeazl.
Un singur viciu (scuzabil): bea cafea naturali. . .
probabil, un singur regret - acela de a
nu fi jucat in finala campionatului mondial
urmltor, in Chile 1962, unde brazilieoii f-aU
cu succes Cupa. Un accident UJOr, in preli-
minlri, 1-a qezat pe Pele pe banca spectatorilor.
In adulatul Pele a devenit 'i ... record-
mao mondial. Cu totalul de 500 goluri marcate
in intilniri oficiale, el intrece vechiul record
altui fotbalist celebru, italiaoul Piola.
Pele continui si marcheze 1
SaDAng - arhiva personal
...........
-
La Congresul
al sportivilor muncitori, care
a avut loc la 22 iunie 1921 l
Moscova, a fost
Uniunea a orga-
de fizici, numiti
Sportivi
Crearea acesteia a fost o
replici dati
sportive reformiste de la Lu-
cerna (1919) care nu dorea si
primeascl n rndurile sale
de cu1turil fizici
sovietice p sportive
m uncitorqti din alt,: tJri.
Lupta Spor-
tive pentru unitatea spor-
tului muncitoresc a fost ncu-
nunati de succes. Cedind pre-
siunii muncitorilor, conducerea
de la Lucerna
a trebuit dea asentimentul
pentru n comun,
a Olimpiadei muncitorqti de
la Anvers n anul 1937.
ln aceste ntreceri, sportivii
sovietici au participat alllturi
de sportivii muncitori din alte
tJri ale lumii. Echipa de
fotbal Spartak din Moscova
a cucerit cupa pusi n joc la
aceasti (Cupa cam-
pionatului mondial muncito-
resc).
Gens una SVIIUIS - veche
zicaJiJ Ace4Sta este
def!za lnternaJionak
de cu o
singwtl familie . 111 momentul
de FJ.D.E. peste
60 de din
diferite continente.
la sflrptul amdui 1913,
de 1Qh a
propus organizarea unei Uniuni
de 1Qh ' propu-
nere de campionul mon-
diol de lll'lml:i, Em. Lasker, p
de marile cluburi de 1ah din
Rusia. Dar, din cauza izlnu:nirii
primultli mondiol, ideea
a trebuit nrfere o annare p
abUJ n 1924 a avut loc, la
Paris, congresul de constituire
a de
(F.I.D.E.). O cu
cooptarea in F.J.D.E. a Fede-
sovktiee de 1ah, autori-
tatea austeia a crescut
In ultimii ani F.l.D.E. a
ncepUI p o actifitate
edilind ref/sta de
1ah F 1 D E -
care se i11 R. S. Ceho-
p la care colaboreaztl
actio fahi1ti di11 lumea
lnupind cu a1lul 1927 a luat
p
de 1Qh prin
(l.C.C.E.), care desfiJioartl o
actioitate mtenstl n
ale lumii.
SaDAng - arhiva personal
SPORTUL IN LITERA TURA
ARII
ORIZONT AL; 1. Coautor al romanului
12 scaune, in care facem cu un
pretins Ostap Bender, eroul unor amu-
zante - Autorul cintecului nflo-
sportul in mea. 2. ln ... -nocturne
e celebru. - Autorul Sportul vele-
lont. 3. Poet din patria - Te face
poezia 1 4. Jocurile Olimpice
de la . . . , lucrare sub de reportaj.
literar de R. Urziceanu T. Vornicu.-Autorul
sculpturii .- Zoe Eftimie. 5.
la romani. - Nici ieri, nici miine. -
Sportul. . . 1 6. in Austria. -
Magneziu. - Mai mare pe 1 7. Luni. -
Trup. - A ara adinc. 8. Sportiv sovietic, auto-
rul Pe ring . 9. In acest moment. -
Personaj mitologic. - 10. Personaj din
l'iesa Centrul a murit in zori de
Augustin Cuzzano. - . . 11;
Autoarea picturii - Sine-qua no-
nul sportului de
VERTICAL: l. Autorul sculpturii Campio-
nul olimpic D. P'uvulescu >. 2. La jocul de
table. - Sportul nostru - Ansamblu
de voci. 3. Coautoare a la
- Localitate in R.P.U. 4. Autorul
sportivilor - Cobalt. - Una peste
alta 1 5. o 1 - Necristalizat.
6. Bici (trans.). - Volutninoase. 7. Soarele
piramidelor. - La apei 1 8. -Instan
taneu 1 - Nume masculin rusesc. 9. Compozitor
sovietic, autorul unui sportiv . - Trans-
1 10. Stop! - ton Gutan - Deschidere
la .. : 1 11. solitar! -
Instrument muzical . 12. Peru 1 - Sportul
Popular>. - Fotbalist Ia DinaJ:I?-O 13. Scriitor
american, autorul piesei (( Recviem pentru
un boxer .
DiqiONAR la 1
e e e e e
-Echipa de fotbalRiviero
din Uruguay, rlminind firi
portar in ajunul meciului cu
Laodi Silva s-a
adresat acesteia cerind permi-
siunea si foloseascl, in locul
portarului, doi jucAtori. Ad-
versarii au fost de -acord, cu
ca jucltorii respectivi
si nu fi jucat ca portari si
nu aibl, fiecare, dect o singuri
mni. Zis flcut. Echipa
Riviero a glsit doi jucJtori:
Gomez, cJruia i lipsea
sting Gonzales, care nu
avea drept. In unui
imens de spectatori,
de aceastl apArare sen-
echipa Laodi Sil-
va a pierdut cu 1 : 3 n
echipei Riviero Fapt este cJ,
avind numai doul miini, cei
doi portari au folosit din plin
picioarele. La acest capitol stA-
teau mult mai bine: aveau
patru picioare!
78
In urma unei lovituri
extraordinar de puternice
bine plasate, un boxer amator
de categoria panA a zburat
din ring in mijlocul specta-
torilor, nimerind intr-un fotoliu
liber din preajma ringului.
Incidentul. . . neprevAzut
s-a intimplat la
Madrid, iar boxerul, dupl ce
arbitrul fi-a terminat numlrl-
toarea, a fost declarat k.o.,
stltea in fotoliu ...
- Prima cunl de automo-
bile a avut loc la 22 iunie
1894, in pe
Paris - Rouen (125 lan). Ea
a fost urmatl de o altl cursl,
Ia 13 iulie 1895, pe
distanta Paris - Bordeaux
retur (circa 870 lan), in care
cele mai bune au
atins o de . . . 24 lan
pe orlll
- Pistolul, att de
rilspinditl azi in sportul tirului,
a fost inventat de C. Vitelli,
locuitor din provincia
(Italia). Numele pistolului pro-
vine de la Pistoia,
inventatorului sllu.
- Intimidat speriat de
numlrul mare de scrisori ano-
nime primite in decurs de
citeva luni, scrisori n care era
de cltre necunos-
el va fi crunt
chiar ucis daci nu se lasi
de arbitraj, arbitrul portughez
Jose Adendola s-a adresat poli-
In urma cercetlrilor
el-autorul scriso-
rilor pline de la
adresa arbiffilfui era chiar ...
lui care spera, in felul
acesta, sl-1 determine pe-
dupl-amiezile de dumi-
in familie !
SaDAng - arhiva personal
e VARIET1TI e e e e
- Comisia de a
de fotbal din
R. F. Germani a avut de
judecat un caz interesant: juci-
torul Miiller era acuzat de
a fi insultat un arbitru, numin-
du-1 cercetarea
cazului, comisia nu l-a sanc-
de loc pe Miiller, intru-
ct acesta n-a Bcut dect sl
constate un fapt incontestabilt.
- O perfor-
au realizat in anul 1958
sportivii chinezi, cu ocazia des-
unei grandioase curse
de maraton in capi-
tala R. P. Chineze. Aceasta
s-a intimplat in ziua de 3 sep-
tembrie, cnd dintre cei 106
la aceasti cursl,
101 au trecut linia de sosire,
81 dintreeiintrecndcea mU
bunA performantA a sta-
biliti cu un an inainte, iar
32 realizind norma de maestru
al sportului (2 ore, 36 minute).
Primul care a trecut linia
de sosire, pe st&dionul Ha-
ienungtan, la capitul a 42 km
195 m, a fost Cen
Chao-sin care a realizat timpul
de 2 ore 21 min 9 sec; al
doilea s-a clasat fondistul Cian
INAINTE DE MECI:
Lun-cen cu 2 ore 21 min
43,4 sec, pe locul trei a sosit
Li Tun-iec, cu 2 ore 22 min
42,8 sec.
Interesant este ci primii pa-
tru au realizat un timp
mU bun dect cel obJinut in
1952 de Zatopek (2 ore, 23 min,
3,2 sec) care, de altfel, a
asistat la aceastl istorici cursl
a chinezi. Pinl
timpul celui de al 5-lea
clasat in aceastl cursl a fost
superior celui realizat de cam-
pionul olimpic Alain Mimoun,
in 1956, la Melbourne (2 ore,
25 min)!
- Cea mU veche annJ albl,
cunoscuti pinl azi, este o
spadl scurti, cu lama de
bronz, datind de peste 5 000
de ani, care a fost descoperiti
In mormntul lui Saragon, pri-
mul rege din Ur.
- Extrem de bizare sint
uneori Astfel,
jucitorul italian de tenis Giu-
seppe Merlo a avut prilejul
si joace in cadrul unui turneu
cu trei jucitori, care se numeau
Dante, Shakespeare Ibsen,
pe care, de altfel, i-a invins eate-
goric. Solicitat de un reporter
al televiziunii americane si
dea un interviu, Merlo a
declarat printre altele ci se
consideri cu totul
si capete. . . Premiul Nobel
pentru literaturi.
- Tenisul de masl, jocul
care se bucuri de o atit de
mare popularitate in intreaga
lume, se numea in trecut
ping-pong t. ln anul 1936
insi, congresul Inter-
de Tenis de Masl,
care a avut loc la Praga, a
hotlrit eliminarea expresiei
ping-pong din terminologia
sportivi oficiali. Care a fost
cauza acestei hotlriri? O finn1
de materiale sportive a obJinut
pentru fabricarea
comercializarea mingilor de ce-
luloid sub denumirea ono-
matopeici de ping-pong
Curind, dupi aceasta, la un tur-
neu de tenis de masl disputat
in S.U.A. s-au folosit mingi
produse de o alti firml, pistrin-
du-se insi denumirea ping-
pong t. firma cu
a dat in judecati
de tenis de masi clubul or-
ganizator, procesul.
40 ooo de de proftsii difo-ite . .
IN TIMPUL MECIULUI :
40 ooo de arbitri .
DESEN DE NELL COBAR
e e e e e
SaDAng - arhiva personal
CAMPIONATELE
EUROPENE
DE
ATLETISM
ln tg6.z, la Belgrad, cam-
tk atktism au
pe primul plan pe cfiva din
atkfi.
cum lolanda
a uconjirmat d
nu numai pe ci
n /t.11T1e.
ln schimb, Zoltan produs
o La prima lui
de mare n
proba J 000 m obstacok, d a cucmt
de argint!
Maria
a ocupat locul II n -EunJpa; - aruncnd
sulita n a cam-
pioand, Elvira OZDlina. lat-o pe
repr=mtanta tn Jotogrtifia
n plin efOrt atktic.
SaDAng - arhiva personal
o-
DE
JOCURILE
BALCANICE
dA,
ATLETISM
Cu ocazia Jocurilor Olimpice din anul 1928,
care s-au desflturat la Amsterdam (Olanda)
erau la a I X-a
de atletism a Greciei, prezent acolo, dezamAgit
de rezultatele slabe ale sportivilor din
balcanice, a convocat, impreunA cu intreaga
a Greciei, o consflltuire a reprezen-
acestor tJri.
In cadrul consflltuirii el a prezentat proiectul
de organizare a unei de atletism,
la care si participe sportivii din balcanice
care si aibl un caracter permanent (periodic).
Intrudt aceastA propunere a ntrunit unani-
mitatea adeziunilor, chiar in anul urmAtor, 1929,
n luna septembrie, s-a organizat la Atena
un concurs de atletism al balcanice care
trebuia si aibl un caracter experimental.
La acest prim concurs au luat pane sportivi
din Grecia, Rominia, Bulgaria Iugoslavia,
in plin ifort, ui mai buni semifon;
bakanici . . . Zoltan conduct'
lotul iugoslaui, bulgari,
turci .. _ Un act din jocurile bakaniu
atktism ...
iar succesul a ntrecut celor mai
dintre
Ca urmare, la 27 septembrie al an
(1929), a fost semnat la Atena actul care punea
baza aoii anuale: Jocurile Balcanice
de Atletism, care urmau si se n mod
succesiv n capitalele participante.
De atunci, cu anilor din timpul
celui de al doilea rlzboi mondial, imedias
urmAtorii - cnd desfllfUrarea acestei
care contribuie la apropierea popoarclo.r
din Balcani a fost impiedicati -- Jocurile Bal-
canice de Atletism s-au astfell
1930 Arma
1931 Arma
1932 Alma
1933 Arma
1934 .z.peb
1935 lstmbal
1936 Atena
1937 Buc:ulqU
1938 Bdpad
1939 Atma
1940 lstaDbuJ
1953 Alma
1954 Bdpad
1955 bcmbul
1956 Belpad
19.51..Arcua.. -
1958 Sofia
rcm BUc:urefb
1960 Ateaa
1961 Belpad
1962 Ankara
81
SaDAng - arhiva personal
LA UN FILM
cARE N A FOST
INCA REALIZAT
Nu daci existA in vreunuia din
realizatorii sau regizorii de filme din
noastrl de a turna un documentar
despre unei sportive.
S-ar putea crede el subiectul nu
aspecte majore, care sll trezeascA interesul
spectatorilor din slllle de cinema. Ei bine,
cel care ar gndi s-ar nimic nu
poate fi mai convingAtor declt sll ne imaginlim
cam cum ar putea fi un astfel de film, firi
de a elabora aici un scenariu. Poate,
doar, o incercare ...
tn primul rind sll alegem personajul principal,
eroul filmului nostru: o sau un club
sportiv. Trecind in revistA cele mai mari
cluburi sportive din noastrli vom alege unul.
Pe care? SI zicem el ne-am oprit asupra clubu-
lui sportiv al muncitorilor, tehnicienilor, ingine-
rilor de la uzinele de autoca-
mioane Steagul din Este, flrli
unul dintre cele mai puternice cluburi
sportive. Spunem acest lucru gndindu-ne la
cele 17 pe ramuri de sport afiliate la fede-
de specialitate, multe dintre ele
pe la cei aproape 6 500 de membri ai
U.C.F.S., la stadionul de care dispune, la fru-
moasele intreceri sportive pe care consiliul le
organizeazA pentru masa de membri.
Dar, sll incepem filmul. Primele
ne-ar desigur, cadrul general in care
aceast club desfqoarli activitatea. Am urmlri
pe ecran clocotitoare din aceastA mare
uzinli, am rodnica activitate care
ae la clubul intreprinderii, am
vedea noul cartier muncitoresc, am fi - intr-un
cuvnt - martorii noi frumoase pe
care o trliesc azi harnicii muncitori ai uzinelor
Steagul in care un loc n
sportul. atunci cind aparatul de filmat va
incepe intoarcA obiectivul spre activitatea
sportivi, primele imagini vor fi luate desigur
la sediul consiliului clubului. Aici i vom vedea
pe secretarul consiliului pe
tehnicieni. Unul dintre ei ni se pare foarte
potrivit pentru rolul de povestitor.
in amlnuntime activitatea clubului, a
pe ramuri de sport.
Firi indoiall el el va incepe povestirea
cu de fotbal. Faptul este scuzabil,
pentru el prima pasiune sportivA a miilor de
82
ai acestei uzine este sportul cu balonul
rotund. Pe ecran vom urmlri crimpeie din
echipei care a pornit din campionatul
a devenit regionall a
promovat in categoria B. Apoi echipa, antre-
n continuare (de 16 ani) de Silviu
tesnu, a ajuns in categoria A, unde se numiri
printre cele mai puternice Pentru a
pe juclitori, i vom vedea la locurile
lor de munci pe Campo, Seredai, Szigeti,
Meszaros, care aparatul
de filmat ne va purta pe stadion, la un antre-
nament. Cu aceastl ocazie vom vedea frumoasa
sportivi cu douli terenuri de fotbal, unul
cu tribune pentru clteva mii de spectatori,
cu un teren de baschet unul de volei, cu o
pistA de atletism. Oteva din activitatea
Meciuri de campionat, victorii,
dar nu numai victorii (asta spre profunda deza-
mAgire a vajnicilor suporteri ai echipei ... ,,
Turneul balcanic, unde vom asista la jocurile
de la Atena, de la Ankara la neuitata clipi in
n care, n aplauzele entuziaste ale spectatorilor,
primesc cupa de argint care consem:
neazl victoria finalll in prima a Turneulw
balcanic.
IatA el pe ecran apar imagini de la J.O. de
la Roma. LuptAtorul Dumitru Prvulescu cuce-
titlul de campion olimpic. Bucurie peste
tot, dar mai ales la scullrie unde acest
sportiv a lucrat mai multA vreme. Apoi
asistAm la frumoasa primire pe care i-au flcut-o
de munci. Flori, bucurie,
bucurie flrA margini. Dar ce se intmpll?
Imaginile parci sint Nu, nu este o
de montaj. Imaginile nu snt chiar
Acum eroii unei primiri festive sint
Ctd mruirk n acest gest . .. echipei pu
z.jntJ suporkrilor brtllOIJCtli trofeul care a ncununat
t-ictoria echipei Steagul r ofU n turneul bakanic tk
fotbal din tg6t
SaDAng - arhiva personal
Valeriu Bularca Dumitru Pirvulescu. Se
rentorc de la Yokohama, de la campionatele
mondiale de lupte, n cadrul clrora primul
a devenit cel. mai bun din lume, iar al doilea -
vicecampion. Comentind aceste scene
nante, comentatorul nu va uita s1 spunl
de lupte este una dintre cele mai bune
din elin prezent ea numhl sportivi
el antrenorul Ion se
n special de elementelor tinere, el
luptele snt un sport care devine din ce n ce
mai n rndurile tinerilor muncitori.
Dupl ce i-am urmlrit la un antrenament
pe luptAtori, aparatul de filmat nu
sala. Obiectivul se lndreaptl spre aparatele de
pregltire ale boxerilor. Mingii-sac,
o mare oglindi pentru bo:ml cu umbra. Antre-
norul Augustin Cucuiatu se oprCfte la fiecare
din tinerii care compun de box a clubului.
Ei se antreneazA cu Vor si-i
din pe luptAtori ...
... Zgomot de motoare, un mare atelier.
Comentatorul ne prezintA de motociclism.
Inginerul Puiu Ovidiu se ocupi cu multi com-
de cretterea viitorilor alergitori. Ii
vedem la antrenamente apoi, uite-i Ia
concurs pe Valea Rlcldlului. Aici, nu departe
de uzinl, s-au disputat, n organizarea consi-
liului clubului, doul din fazele campionatului
republican de motocros. Prjntre tinerii alergltori
se remarci proiectantul Otto Stephani,
Gh. Pescaru Acum asistAm din no.u la o fes-
tivitate. de motociclism acordl consiliu-
lui clubului fanionul de n ele-
mentelor tinere. Un premiu pe deplin meritat:
echipa de motociclism a a cucerit primul
loc n cursa de 6 zile la categoria !
. . . Terenuri de tenis pline de copii. Antre-
' norii n tainele sportului alb pe copiii
T011artlfi .k aklio', .k .k l prit=sc stlrbJ,
campion mondial .k lupk Valn-iu
Bularca -
muncitorilor din Crainicul nu va uita
ne el n aceastl astAzi
una din cele mai bune din au
crescut o serie de tenismeni cum snt
maestrul sportului Ion precum Giinther
Bosch. O trecere rapidl de ... sezon
n plini Echipa de hochei Steagul
disputi un meci de calificare pentru prima
categorie a campionatului republican. In pauza
acestui meci facem cu cei mai talen-
juniori din cadrul de patinaj artistic.
lor ne ncntl ...
Imagini de la un meci de baschet? Da, desigur.
Echipa clubului n prima categorie. Ne
dezminte insi comentatorul care
echipa a retrogradat n campionatul regional.
Se ntmpli, mai ales atunci cnd neglijezi
elementelor tinere. pentru a exem-
plifica valoarea deosebitA a pentru
pregAtirea tineretului, aparatul
de filmat ne va duce din nou pe stadion, unde
n vom pe antrenor, cum se de
tinerii muncitori, cum le conduce spre
atingerea celor mai bune atletice.
Rezultatele n special de
juniori n diferite constituie mndria
Tribunele pline de spectatori, doul echipe
de fotbal cu ardoare victoria.
Ce si fie oare? Nu-i pe nici unul
dintre Crainicul ne
Este finala Cupei Steagul , oferiti de
ziarul Steagul , organul comitetului de
partid al sindicatului uzinei, echipei
gltoare. Victoria revine motor care
s-a aritat cea mai bunl la celelalte sporturi
cuprinse n programul acestei ntreceri de mase:
volei, atletism spor .
tive a acestei Ilie, cupa.
Alllturi de el zmbesc cei care au luptat
cu pe diferite terenuri pentru victoria
sectiei lor.
acum, pe tabela de onoare a clubului,
cteva cifre: 1 maestru emerit, 11 ai
sportului, peste 6 000 de la sparta-
chiada de iarnl, 6 centre de antrenament pentru
copii etc.
Dar acum unde sntem? Pe ecran apar imagini
ce par a fi prinse ntr-un magazin cu articole
de sport. din nou vocea comentatorului ne
scoate din ncurcltud. Ni se magazia
de echipament ti materiale sportive. Valoarea
totali a materialelor sportive ale clubului
Steagul mult cifra de un
milion. Intr-adevir o cifri impresionantA, Apa-
ratul ndreapti obiectivul spre un
unde se un steag. Comentatorul
este acolo. Il desface iati el n
fluturi un steag - basn::u.. El se
ridicA sus, tot mai sus, peste stadionul pe care
acum il . crainicul ne
spune el acesta este steagul clubului sportiv,
sub faldurile clruia se o rodnicl
activitate sportivi, pe ecran apare cuvntul:
care consemneazA ncheierea acestui ...
scurt metraj !
83
SaDAng - arhiva personal
Dupl Marea Socialisti din Octom.;
brie cele citeva ziare reviste cu caracter sportiv,
cu tiraje mici, care apAreau inainte de 1917;
incetat pe rind activitatea.
Dar inci de pe atunci rubrica de sport apare
In organele noilor cum a fost ziarul
c Poporul inarmat (organul militare a
sovietului din Petrograd), care consacri proble-
melor culturii fizice sportului o rubrici speciali.
In anul 1919 apare la Moscova revista militari
sportivi literari, ilustra ti, intitula ti c V se-
vobuciul sportul t, iar la Petrograd revista
c Sportul in slujba armatei de t.
La 20 iulie 1920 apare, la Vladicaucaz, primul
numAr al revistei c Sportivul t . Apoi, incep
si apari o serie de cu caracter sportiv,
in diferite regiuni ale Jlrii, printre care in 1921
revista c in U.R.S.S. t.
In anul 1922 apare la Harkov ziarul c Foaia
sportivi , numArul unu al revistei c Sport t,
iar mai trziu Buletinul culturii fizice spor-
tului (care astlzi apare la Kiev, in limba ucrai-
neanA, sub denumirea c Fizkultura i sport t);
tot in aceastl perioadA, 1922-23, la Kiev aplrea
revista Sportul .
In anii 1922- 23, ca supliment la revista
Culturi fizici aplrea bilunar Izvcstia sporta ,
care din 1924 incepe si apari ca de
sine stltltoare sub denumirea c Sportul t,
fiind transformati in luna viitoare a aceluafi
an in slptlmlnal cu tidu.
84.
P .RE SE 1
sPORTIME
SOVIETICE
Intre anii 1924- 28 apare Cultura fizici in
lumina practicii , organ al Institutului
de Culturi Fizici din Moscova, iar la Leningrad
se editeazA intre anii 1924- 32 revista slptlmi-
nalll sportivi c Spartak t.
In 1925 incepe revista Teoria
practica culturii fizice t, ca supliment la lzves-
tia culturii fizice .
Incepind cu anul 1928, in locul revistei Izves-
tia culturii fizice t apare revista Fizkultura i
sport t, iar ziarul c Trud t ( Munca t) incepe
si editczc intr-un tiraj de masl o foaie-supliment
Cultura fizici t.
In tot acest timp ziare reviste sportive apar
in republicile unionale: Ucraina, Bielorusia,
Gruzia etc.
In momclitul de dati fiind dezvol-
.tare a culturii fizice sportului, in Uriiunea
Sovietici apar, in afarl de ziarul cennalSovietski
sport t de rubricile sportive celorlalte
ziare, numeroase reviste de i"Pttialitate reviste
ilustrate in tiraje de masl ca Fizkultura i
sport t, c Teoria practica culturii fizice ,
Atletism Fotbal t, c U.R.S.S. etc.
SaDAng - arhiva personal
MATERIALE SPORTIVE NOI
DIN MATI'm.IAL
PLASTIC
Se ftie el foloseau
prljini de bambus. Trep-
tat, slritorii cu prAjina le-au
nlocuit cu cele metalice. ln
ultimul timp, se experimenteazl
prljini din ma-
terial plastic, care in unde
privinte sint superioare celor
metalice. Nu este exclus ca
pdjinile din material plastic si
capete o rAspindire din ce in
c:e mai mare, ap cum se
intimpll acum cu prljinile din
fibre de sticll.
DE
ln R. S. CehoslovacA au
inceput si se fabrice
pentru pescuit din fibre de
sticll, intlrite cu rlfinl sinte-
ticA. Aceste sint rezis-
tente, mai upre decit cele
de bambus ti pot fi folosite
timp foarte indelungat.
PARALELE Pl'DCE
B vorba de un aparat de
gimnasticA folosit in U.R.S.S.
care permite realizarea und
mai mari de.
pentru inviorare. Aparatul se
de paraldde
nuite doar prin dimensiuni i
paraldde pitice sint joase fi
mai scurte.
lor este la
indemina oricui. Se iau doul
st'inghii lungi de 80 an, ro-
tunde, bine flefuite. Ele se
prind cu cuie sau fWUburi pe
patru de lemn, dreptun-
ghiulare. Trebuie si fim
ca aceste cuie si fie bine in-
gropate pentru a evita rlnirea
miinilor. Pentru o fixare mai
buni este recomandabil ca pe
aceste c:e servesc drept
si fie scobite
Dimensiunile sint:
20 an, grosime 15 an,
120 - 150 an.
Pe acest aparat simplu se
pot face de ca :
stind pe mini, indoiri fi intin-
deri de precum exer-
de echilibru.
- o -
BAZIN DE TNOT
CONSTRUIT DE UN
SPECIALIST
Bazinul de inot de pe insula
Margareta din Budapesta,
unul dintre cele mai bune
din Europa, a fost amenajat
dupl proiectul inginerului con-
structor Alfred Hajos
torui "p ro or e inot - al
medaliijor_ oJ.impjce de. aur -
la primde Jocuri Olimpice mo-
derne care au avut loc la Atena
in 1896, pe de 100 m
(1 min 22,2 sec) 1 200 m
(18 min 22,2 sec).
85
SaDAng - arhiva personal
Iar in ce prlve fizici, l-am reco-
mandat cllduros, repet cimnastlca
zilnici corpului.
V. 1. LENIN
(Din scrisoarea cdtre M. 1. Ulianova)
Daci puiunea excesivl pentru mincare este
ceva animalle, indiferenta lipsa de
de este o
LA
ao-l>aulo
IN NOAPTEA -LUIIIIII
..
In anul 1925, n brazilian Sao-Paulo,
din Gazetei sportive t, a fost organi-
pentru prima oarll, n noaptea de Anul
nou, cursa San-Silvestre Dar atunci n-au
luat parte la ea dect vreo 60 de
brazilieni.
De atunci, n fiecare an, n noaptea de Anul
nou, Sao-Paulo caplltll o cu
totul muzici, focuri de artificii,
o feerie de culori de lumini, o
pe strlzi . ..
La orele 23 45 de minute se dll startul
in crosul San-Silvestre ; unicll
prin originalitatea sa, ncepe n anul vechi
se n noul an, atrlgnd aproape 500 000
de spectatori, de-a lungul traseului.
Zeci de posturi de radio de televiziune braziliene
strlline la curent pe amatori cu
cursei.
InvingAtorilor cursei, care se con-
form regulamentului
de Adetism Comitetului Olimpic
li se nmneazl medalii, precum alte nume-
roase premii.
In anul 1950 au luat pentru prima oarl parte
la aceastA cursl sportivi din Europa, iar n
1953 ea a fost de Emil Zatopek, care a
parcurs de 7 300 m n 20 de minute
30,4 secunde.
Vladimir s-a numllrat el printre parti-
la aceastA originali cursl.
Ultimul invingAtor al cursei este francezul
Ameur.
86
1. P. PAVLOV
neclormite scurteazl zilele.
FR. BACON
SPORTURI MAl CUNOSCUTE
)AI-LAI
Jocul Jai-Lai ( JuJi-lai) a fost adop-
tat de cubani in anul 1900. Numekjocului lnseamniJ
n limba basctJ festivalul fJeul ; in SjHinia,
jocul este cunoscut sub numele de pelota (minge)
sau pelota basctJ
La nceput el se juca cu mina goaltJ, cu timpul
adoptindu-se un fel de mtJmqtJ, ca un COl u:urt,
iar apoi mai lung, impltit din nukle. Acest co1
(numit p cistera) e format dintr-un cadru (o
ramtJ) p mrwri din lemn de castan, lmpktitura
propriu-zistJ fiind ftJcuttJ dintr-o trestie sp.t:UrltJ
foarte u1oartJ rezistenttJ care se cultivtJ In
din nordul Spaniei.
Mingea este din cauciuc brut, ca"
se impletefte cu mina, se infiJfoartJ cu sfoartJ de in
p se imbractJ cu cloutJ inv1/iplri din piele th capr4.
Jocul este asttJzi rtJspindit n Cuba, Mexic,
Filipim, S . U.A ., precum p In Spania, Italia,
sudul de asemenea, el se mai joactJ in
R. P. Chimzd, R.A . U. p Belgia. Esu un joc
simplu, care se desfiJfoartJ in felul jueif-
torul arunctJ mingea cu ajutorul cofului lllT-un
perete, intr-un anume delimitat, iar duptJ
rico1area ei, inainte ca mingea stJ atingd tk cloutJ
ori terenul, o retrimite la p.tet; mingea ricolaftl
trebuie stJ aterizue intr-un anumit sector al tere-
nului, fiecare din cei doi juctJtori atJind
sectorul stJu de joc.
Terenul de joc, numit fronton, are circa 53 m
lungime este prevtlzul cu trei dintre car
unul de sirmtJ {plastJ), pentru ca sp.ctatorii uJ
poattJ urmtJri desftlfurarea jocului.
. INIMA SPORTIVILOR
Inima unui sportiv antrenat se contractll
de 50- 60 de ori minut p ce inima
unui om care nu practicll sportul se contractll
cam de 75 - 85 de ori. La Wlii.sporti.vi, cum ar
fi inotlltorii, schiorii, canotorii, nu-
mllrul inimii, n repaus, este de
35- 40 pe minut, iar n momentde de mare
efort fizic, cum ar fi la fini,, numlrul lor se
ridicll pni la 240-2SQ pe minut 1
SaDAng - arhiva personal
UN TRIPLU CAMPION EUROPEAN
tURIOZITA TI
e Conform calculelor !Acute
in urma unor cercetAri speciale,
reiese el jucAtorii de fotbal cu
renume rAmin efectiv in po-
sesia mingii, n medie, timp de
7 minute din totalul celor 90
cit dureazA un meci. In restul
timpului (83 de minute),
sint In continui ei nu
se afli in posesia mingii.
Nici nu-ti vine a crede dl antrenorul cu pArul nins
de ani, cu mers legAnat, cu gesturi potolite,
aproape timide, cu voce domoaa, pe care-I vezi la
orice galA de box in elevilor sli de la clubul
; Progresul , este cel mai mare boxer romin, cea mai
reprezentativA figuri a pugilismului nostru din trecut.
Dar, dadl stai mai mult In apropierea lui Lucian Popescu,
daci-I mai Indeaproape la antrenament sau
In felul cum conduce boxerii In ring, ai si observi
la el lucruri care n pe multiplul campion al
Europei, -de acum 20- 30 de ani. Ai sA remarci
sale, tehnicii loviturilor pe
care cautA s-o imprime tinerilor pe care-i
acuratetea sale tactice.
gndul va zbura cu ani In urmll, cind Lucian
Popescu, un copilandru negricios de-abia trecut de
17 ani, plin de nerv de vitalitate, cucerea centura
de campion al Europei la categoria muscA, lnvingindu-1
prin abandon n repriza a zecea pe faimosul Kid Oliva 1
Apoi, spaniolul Carlos Flix a ngenuncheat el,
ntr-o searA memorabilA, n ringul de la Arenele
Romane , In lui Lucid! , a clrui stlngll - renu-
mitA In toatA lumea - a In acea searA,
parci mai bine ca oricind. Cu aceastA victorie, Lucian
Popescu a titlul de campion al Europei la
categoria
Iar n 1939, nouA ani dupA ce n nvinsese pe Kid
Oliva, boxerul nostru cucerea pentru a treia oarll un
titlu de campion al continentului, de data aceasta la
categoria panA, intrecindu-1 pe italianul Gino Bon-
davalli.
Stnga lui boxul sAu tehnic, dublat de
o vitezll de uluitoare, In
preglltire, i-au adus lui Lucian Popescu !auri care n-au
mai ncununat fruntea nici unui alt boxer romin: de
trei ori campion al Europei 1
Spune-ne, Lucid, printre elevii tAi de azi, nu-ti
..
e La 1 mai 1959 a luat
Roubaix, n o
echipll de fotbal originali :
echipei poartA a-
nume, Vanin. Dar nu-
mele comun nu este o simpli
echipa reptezinti
o de familie , in-
trucit este formatA din patru
Vanin fii ai aces-
tora. Echipa Vaninilor
fAcut debutul cu un succes,
meciul cu echipa ve-
teranilor clubului local cu scorul
de 3: O. Ceea ce, pentru In-
ceput, nu e deloc rAu 1
e In goanA dupA populari-
tate , tinArul american Emst
Howhard din Chicago a in-
cercat- sa easCI' -un nou
ciudat _record de :
timp ae . 7 ore 43 min el
s-a llsat gidilat la tllpi la
subsuori. El a fost ind desca-
lificat de arbitri, intrucit . ..
intre timp a adormit.
87
SaDAng - arhiva personal
Daen <le MATTY
- . . . i' . . . Tt:kviz.orul rnm t:
J"ft : mi,. cinci goluri li totiU in pcarr4
t. Progt"I!IUI ...
/..r' -
.--
Un concurent : - LtuJ.I, trl'l<", tlsttJ <" tunat!
LA UNELE MECIUR..I DE .A.TLET/Slttf ...
lntrllr<"4 slllilion 4 connmrrJiltY Ji " arbitril,,r
Desene de O. PURJC!.
88
LUPTA PfNTE.CQ${LVR
<<SVMV >)
Lupta sumo , foarte populari in Japonia
(ca jiu-jitsu - arta celor slabi ), are
origina in antichitate, se pare chiar inaintea
erei noastre. De la interesanta legendA a luptei
swno dintre doi zei plnl in zilele noastre,
aceastJ intrecere sportivi s-a dezvoltat a
o largi rAspindire in intreaga Japonie.
Concursurile de lupti sumo se
pe un ring special, de forml circularA, avind
de jur imprejur 18 saci cu orez sau cu plmint.
Conform regulamentului este declarat invins
acela dintre adversari care cade primul la podea,
atinge podeaua cu mina sau scoate in afara
ringului unul sau ambele picioare. In cazul
cind ambii luptltori cad jos, intrecerea se consi-
deri terminati la egalitate, iar atunci cind
arbitrii sint in dubiu, in ceea ce rezul-
tatul luptei, se fixeazl o noul intilnire.
LuptAtorii de sumo trebuie sl stlpineascl
48 de procedee de bazl ale luptei, anume:
12 arunclri, 12 impingeri, 12 cuprinderi
12 eschive; numlrul total al procedeelor care
se folosesc astlzi este de 150. LuptAtorii se
impart in 11 categorii, dintre care ultimde
cinci sint considerate categorii superioare, greu
accesibile; la fiecare categorie, luptAtorii trebuie
sl se in mod obligatoriu un timp
determinat pe ring.
LuptAtorii au o pieptlnlturi speciall, pir
lung, cu un mot in capului; cei din
categoriile superioare au o pieptlnlturi deosebit!.
C"md un luptltor sportivi, i se
taie un smoc de pir pe cap in cadrul unei
ceremonii speciale.
Costumul festiv al luptitorilor oonsti dintr-un
fd de din stofl scumpi grea, cu broderii
bogate, sub care poarti, legati peste
o centuri; cu aceastl centuri iau parte la con-
cursuri.
In general, luptltorii de sumo sint oameni
masivi, grei, ceea ce impiedici pe
adversari sl aplice unele procedee de luptJ.
Pentru sau chiar miri greutatea,
luptAtorii includ in meniul lor fduri speciale
de mincare.
Pentru conducerea intre<lerilor de swno ,
existi arbitri care se impart in
6 categoiii care atunci cind se afli pe ring,
in timpul concursului, tin in mini o panglici
terminati cu franjuri de o anwniti culoare
(culoarea arad categoria arbitrului). In afara
acestor arbitri mai sint 12 aroftti speiili care
se aleg anual dintre luptitori care
exerciti controlul asupra corectitudinii arbi-
trajului. repetate ale arbitrilor pro-
duc la retrogradarea lor.
SaDAng - arhiva personal
TE PE TINE
Practicarea oriclrei ramuri
sportive trebuie sA ajute la nti-
rirea
Inainte de a ncepe practi-
carea fizice, spor-
tivii trebuie sA se supu.nl unui
control medical. Medicul va
constata cu aceasti ocazie daci
starea permite practi-
carea sportului ales. Ulterior
este necesar ca din timp n
timp sA se faci noi controale
medble. pentru a observa
modul n care organismul se
comporti n UrtDa efortului fizic.
Dar la fel de important este
ca sportivii supra-
vegheze slnltatea, chiar de la
primii n sport. Aceasta se
realizeazll cu ajutorul autocon-
trolului. Snt indiCi a
clror este necesar sA
fie urmlritl. E vorba, n primul
rnd, de puls, de res-
de greutatea corpului.
personale ale spor-
tivului, privind indici, se
noteazll ntr-un jurnal de auto-
control.
pulsului se no-
teazll nainte dupi terminarea
respectiv,
nnd in cit timp a revenit la
dinainte de efort -
adiel la normali. Se
va lua pulsul n culcat
stnd n picioare. Daci dife-
nu va trece de 12 bitii
:;;TI \TIr\ . . .
e Din sportivi a
Islandei, sositi la Cortina d' Am-
pezzo cu prilejul Jocurilor
Olimpice de iarnA, care era
compusi din cinci persoane,
flceau parte cinci Cristiansoni :
Bragi Cristianson, conducAtorul
Gislie Cristianson,
pe minut, inseamnA cl pulsa-
snt nortnale. O
mai mare indici o anumiti
obosealA trebuie semnalati
medicului.
ScAderea la primele
antrenamente nu trebuie si
De obicei, se ob-
servi o scAdere de 2- 3 kg,
care este Urtnati, apoi, de o
a cauzatA de
sporirea masei musculare. O
scAdere bruscA a indici
starea de supraantrenament.
In general, respira-
tiei este de 16 pe minut. In
jurnal se va nota n cit timp
revine la normal dupll
terminarea efortului. Scurtarea
acestui interval indici o dozare
corespunzlltoare a antrenamen-
tului.
Somnul agitat, pierderea
poftei de mncare, starea gene-
rali proastA snt semne ale
oboselii sau supraantrenamen-
tului. acestor stiri va
fi notati n jurnalul de auto-
control, semnalindu-se n ace-
timp medicului.
Eficacitatea autocontrolului
consti n
tatea sinceritatea sportivului.
Autocontrolul rdlecti atitudinea
CODftientll a sportivulai de
slnlltatea sa, de propriul
sllu proces de
sportivi.
cApitanul echipei,
Einer Cristianson, schiori 'i
lan Cristianson, fondist.
nu putea fi
acuzati de. . . familiarism, n-
truct ntre cei cinci Cristian-
soDi nu exista nici o legiturll
de rudenie!
e Atletul David Albritton
care, la Jocurile Olimpice de
Pare bolta
Un gigantic stadion,
Iar tuurul pattl
li servefte drept gtuon.
La intrare se explltl4
Un afli din curcubee:
Azi accesul la
Nll1flai prin. . . Calea Lacue .
Iar la casa tk bilete
Catk Cosmosul
de cornete
Fac obipauita . ..
Dovedindu-se
o planettl mai
Ca sll ia bilet prin
E cu . . Genunii tk
In cuminte
O tk
Ce-a f'enit mai dinainte
Cu aproape-un an.. .
pe stadion Qfteaptd
tk
Cifd pe ca O fOapttl,
S-a ntins o f'este mare:
In U.R.S.S .
cosmo-gtueta,
Cea mai nou4
Stlritura cu . racheta.
11eant puzderii
De aplmae-n
Vostolt-1 aduse Terrii
Nou record tk
O. VICTOR
la Berlin (1936), a cucerit me-
dalia de argint la slritura n
(2 m), iar a i a fost
corecordman mondial fa
probl (2,07 m)ra sArit- 1,98 m
la virsta de 42 ani ( !), dovedind
astfel o longevitate sportivi rar
intilniti in proba de
in
89
SaDAng - arhiva personal
litoralul
SaDAng - arhiva personal
DRUMET/ND PATRIE/i
La prima turismul este o geotrafie
ambulantd. 'Dar dincolo de
turismul este o actitritate Clie, concretd, n care
se ngemdnea:td cu
spirituale. Cine ia rucwcul In
spinare colindd cdrdrile acela culege,
la cap4tul pldcutei sale osteneli, rodul tihnitei
wle cercetdri: impresii amintiri de nevitat,
o sporitd dragoste de patrie.
Indemnul cdrturarilor nu e de prisos :
o iubi mai mult 1
Turismul e cea mai bun4 busold pe aceast4 cale.
Chiar celor mai sceptici, care socotesc cd
indeajuns despre lor de sintem
datori s4 le amintim lucruri .
Republica Populard Romlnd este o din
dotatd de naturd, peste care
un popor bun muncitor a addugat propriile
sale Harta, prietenul apropiat al tuns
tului, ne confirm4 acest lucru de la prima
o mbinare armonioas4 de dealuri, de
ape cimpii.
intreagd se stringe ca un bru in jurul
coloanei wle La
sud, ca un suport, curge, cind tumultuoase!, cind
domoald, Dundrea incheie
european4 de aproape 3 000 km lntro Ddtd
unicd pe continent. La rdsdrit, malurile
sint . tdld:tuite de apa Mdrii Netre, In
ineca lacrimile exiiMIKi poetMI OCiidiu.
Am trasat parametrii principali ai turismu!Mi
in R.P.R. Excursiile spre
2 5..,3 m, NegoiM 2 535 m, Pe-
leaga 2 511 m) JOM spre lacMrile glaciare din
Rete:tat (lacul Bucura, de 10,9 hectare
la 2 01 m altitudine, fiind cel mai mare din cele
peste 80 care l - oferd
nebdnNite. Numeroase cabone terenuri de
camping stau la n locuri
de pildd cabana Bllea, din
e postatd de-a dreptul pe un lac glaciar,
iar altele In cdderilor de apel wu
n mijlocul unor peiwje sdlbatice.
Pe ai masi'!ului Bucegi (la
mai de 3 ore de
efectueatd ascensiuni cu irade mari de dtficul
tate, confirmate de normele fn
Apuseni snt, intr-un fel,
raiul speologilor : o lume de basm cu
calcaroase dintre cele mai ciudate,
cu i:tCIOGre subterane intermitente. Iar
in pddurile !nconjur4toare, In mijlocul Mnei flore
inclntdtoare (de la ptn4 la
aptitudinile cinegetice pot ji tJttfwte In uimd
rirea unui vinat
cdprioare, capre negre, vulturi etc.
Dar poate cea mai interewntd particularitate
a turismului in noastrd se In
Delta Dundrii. O lume de apd stuf,
aparent de pdicani, egrete cormorani, dar in
realitate de pescarii care prind sturion!
prepard delicioasele icre negre, pe care le
ca un compliment la ciorbd
pescdreascd.
O altd mindrie a turismului nostru o constituie
litoralul Mdrii Negre, o plajd neintreruptd de
peste 200 km tndreptatd cu la soare. Sta
Mamaia, Eforie, Tekirghiol, Mangalia,
modern utilate, sint perlele acestui colier de
sdndtate.
noastrd nu e alcdtuitd insel numai din
:testrea ei naturald. Mina poporului a addugat
aici focare ale
pdstrdtoare ale naintate. Cine nu le
cine propria urbe
Imprejurimile ei , s4 nM porneascd la drum spre
alte meleaguri, pin4 face aceast4 pldcutd
datorie de fn acest scop nu e newie
nici de TMcsac, nici de cort. Viritarea
- cu toate lor cMiturale industriale -
este o Indeletnicire lesnicioas4 utild.
o minMnatd, la jNmdtatea
drumului dintre pddurile gigantice ale ecMato
rului de ai Polului Nord.
o turistic ielea ,
tatea naturale
cu noMI peiwj social. N -ar fi pdcat s4 no cu
l
B.
91
SaDAng - arhiva personal
F
I
.ll ZBURATOARE
Cu cinci ani tnaintea Olimpiadei de la Londra
din anul 1948, olandeza Francina Blankers-
Koen, pe stadioane sub numele de
Fanny, avea In patrimoniul slu doul recorduri
mondiale de valoare pentru acea
vreme: 1,71 m la ti 6,25 m la lungime.
Daci stim al ne gindim, Fanny ar fi putut
participa fi astlzi, cu succes, ntr-o ntrecere
In care lolanda noastrl ar evolua n afarl de
concw:s, iar cit privqte lungimea o separi doar
doulzeci ceva de centimetri.
au venit zilele Olimpiadei de la Londra.
Intre timp Fanny a devenit maml, dar dragostea
pentru adctism i-a rlmas nestinsl. La Londra,
adeta olandezi a reeditat lui Jesse
Owens de la Berlin. Patru medalli olimpice de
aur au impodobit pieptul adetei-mame.
Dupl victoria In proba de 100 m
(11,9 sec), a urmat medalia de la 200 m (24,4 sec),
iar dupi succesul de la garduri (11,2 sec -
nou record mondial), seria s-a ncheiat cu
n care triwnfase Owens.
Atleti completl, Fanny Blankers-Koen a
fi recordul DlOildial de pentadon, care
a fost dobort de o alti mare polisportivll -
Aleksandra Ciudina, vechea noastrl
la Festivalul Mondial al Tineretului din anut
1953 de la .
cuceritoare a faimoasei adete olan-
deze - care a concurat la - este
una din nenwnllratele pledoarii pentru sportul
feminin, pentru sportului, o replicll
convingAtoare dati tuturor celor care vor si
vadll femeia aplccatll - la infinit - deasupra
leaglnului cu scutece de gltit, nen-
rolul ei nou n societate.
--
CEL MAl
DE INOT
MARE BAZIN
DIN EUROPA
Cel mai mare bazin de not din Europa se
afli la Moscova pe cheiul Kropotinabia, amplasat
pe un lac artificial cu o de 13 000 metri
Diametru! bazinului este de 130 m; iar
volumul de apl este de 25 000 metri cubi.
Apa acestui bazin este n
primenitll, datoritll unui sistem de filtrare, iar
atunci cind temperatura este sclzutl, apa se
ncllzi.
In jurul bazinului se intinde o plajA cu nisip
fin, de mare.
Un numlr de 2 000 de persoane pot face
baie not, n timp, in acest bazin ultra
modem.
e e e e e VARIETlTI
1Jn pescuit cu totul
neobitnuit se practici pe lacul
Lakc la Oahe din Canada. re-
numit pentru apa sa ca de
clqtar. Apa este atit de lim-
pede, incit, atunci cind lacul
se vede tot ce se
petrece sub stratul de
Din aceastl cauzA, plstrlvii se
sperie de figurile ntunecate ale
patinatorilOr care lunecl In
toate pe luciul
patinatorii urmAresc pqtii pni
cind acqtia, se opresc
sub stratul de atunci
se sparge iar pqtele
este prins firi dificultate.
pldurea o singuri dati, pentru
a lua parte la inmormintarea
fratelui alu; imediat dupl In-
mormintare el a pornit noaptea,
pe jos, spre refugiul alu din
pldure. Dar, de ce i ... fost
frlcl. n-a tdpat: pe drum el a
fost cllcat de un automobil.
Ca salveze pielea
arbitrul italian Scarpi a ttebuit
si recurglla o stratagemA. Dupi
un meci din campionatul ita-
lian, care a avut loc la Neapole
la care spectatorii au fost pro-
fund de arbitrajul
alu se pregAteau al-1
minte t, el s-a strecurat la ve-
stiar., ji-a !.-U.Qj{onnl de
potnpier ameatecindu-se n
a inceput al..llnjure ...
pe arbitru. Numai n acest fel
a putut si scape de manife-
starea temperamentului specta-
torilor.
Un cunoscut maratonist
din Canada, Arthur Skolz, unul
din fondatorii clubului sportiv
din Toronto, nu putea suferi
zgomotul orqelor
mari mai ales automobilele.
Fugind de trepidantll a
el s-a refugiat In pA-
dure, trAind Intr-o mici cabanA,
ocupndu-se cu vinAtoarea
pcscuitul. Sihastrul a plrllsit
e e e e e
SaDAng - arhiva personal
Republica DemocratA Germani mplinise,
numai cu citeva zile mai nainte, un an de
cind a luat la Leipzig, D.H.f.K.
<;:e inseamnA aceste Deutscbe Hoch-
schule ftir KOrperkultur, adiel superioarA
germani pentru cultud fizici, similarA
I .C.F.-ului d.in patria noastrA.
PinA In 1949 cadrele de specialifti, de pro-
fesori de fizici, erau formate in felurite
institute de superior. Se nsA
necesitatea centralizlrii celor mai bune cadre
de profesori intr-un .institut special.
In februarie 1950 apare legea prin care se
hotira unei superioare de
culturi fizici cu o capacitate de 400 de
In septembrie, fC08)a deschis
In sllile de curs au aplrut primii
96 de tineri tinere. Corpul profesoral era
format d.in 10 profesori; sediul o clAdire
pe strada Friedrich Ebert, clldire care astAzi
este unul d.in cAminele D.H.f.K.-ului.
Curind, fCOilla ajunge la un efectiv de 500 de
iar la 8 iulie 1952 arc loc, In cadru festiv,
decernarea diplomelor de unui numlr
de 70 de Dintre ei, 20 au rAmas si lucreze,
in continuare, la D.H.f.K.; au plecar si
predea fizici noilor de elevi
Tot in 1952 incepe construirea noului sediu
al o clJd.irc inclpltoare, prcvlzud cu
silile de studiu teoretic 'i practic necesare.
tn 1956, D.H.f.K. devine un important
centru de ccrcetlri in domeniul cul-
turii fizice. In 1957, teza de doctorat
12 ai iar in 1958, 15
Printre se afla actualul director al
Institutului de cultud fizici din cadrul Univer-
d.in Pundjab (India), dr. G. L. Gupta.
D.H.f.K. a dat sportive din R. D. Ger-
mani peste 1 200 de cadre cu inaltA prcgltire,
peste 200 de antrenori de gimnasticl peste
790 de profesori de fizici. Aici
deslvtqesc prcgltirea viitori profesori sau
antrcnori din diferite asiatice africane
care dobindit in ultimii ani.
Tuturor, corpul profesoral, care a ajuns la
188 de profesori, de lucrAri,
cautA si le dea o buni pregAtire tehnici
mai ales si le formeze o corectA,
UN INSTITUT DE SUPE-
RIOR PENTRU FORMAREA CADRELOR
DE NECESARI
SPORTIVE DIN R. O.
justA, despre sportului in procesul
de multilateralA a tineretului.
Este, Brl indoialA, semnificativ faptul el
D.H.f.K. a dat 21 de ai
sportului, 47 de ai sportului, 8 campioni
mondiali, un campion european.
superioarA de culturi fizici d.in Leipzig
se bucurA de o inaltA apreciere chiar dincolo
de hotarele Germaniei democrate. Ziarul sovietic
Sovietski sport a numit-o c inima sportivi
a R. D. Gertnane, iar ziaristul. englez Sefton
Delmer de la Daily Express a scris in cartea
de onoare a ziua in care vom
avea noi in Anglia o asemenea superi-
oarA pentru sport. Acesta este pentru noi
un exemplu
D.H.f.K. este ntr-adevllr un exemplu al
.interesului pe care n acordA socialiste
dezvoltArii culturii fizice, factos important n
maselor largi de oameni ai muncii
d.in aceste
SaDAng - arhiva personal
VARIBT.l'fl e VARIET.lfl e e VAKIRTlTI e e
O BAIE. . . SPORTIV A
Sawta jinlandez4
Sportivii din Finlanda folo-
sesc, printre diferitele mijloace
de cllire fizici, o baie speciali
numitii sauna ln ce constll
acest gen de baie? La Inceput
se intrll intr-o IncApere cu aer
uscat sau cu abur fierbinte,
avind o temperaturA ntre 55
ti 45; dupl o de un
sfert de orll In aceastA incApere,
se intrll in apa unui bazin rece
ca in care se inoatA
se fac continue timp
de 5 pinii la 10 minute.
ln timpul iernii, baia in bac;
zinul cu apa ca se inloz
cu o alergare in aer
liber, dezbrAcat; n timpul opri-
rilor se fac diferite de
lnviorare, iar in incheiere corpul
se bine cu zllpadll.
Toatll aceastA nviorare nu
trebuie sll dureze mai mult de
5 minute, iar pentru .cei cllip
- 10 minute, dupll care spor-
tivul reintrA tn camera de baie.
1 + 1 = MAI MULT
DBClT . .. 21
(Cind e wrba de tande". )
Tandemul este o bicicletl
creati pentru vitezl, pe care
pedalea.zl doi ciclifti. el
principalul adversar al vitezei
este opusll de aer,
care este infrlntll
mult mai in cazul in care
cei doi cicli,ti pedaleazll sincro-
nizat. Nu este vorba numai de
o energie sporitA produsA de
picioarele a doi oameni, ci ti
de faptul el aerului
opusll tandemului nu diferA cu
mult de opusll
unei biciclete obitnuite.
Cursele de tandem fac parte
din probele olimpice. Ele se
disputA de obicei pe pistil. La
cea de a XVI-a edipa a Jocu-
rilor Olimpice de varii, cuplul
cehoslovac L. Foucek:
K. Macek a ocupat locul doi la
aceastA probl, fiind precedat
de o pereche de austra-
lieni. La Roma, proba a revenit
italienilor G. Beghetto-S. Bian-
chetto.
- Cu clpva ani n urmll,
loaodnica cunoscutului halte-
rofi.l american Paul Anderson,
i-a pus drept pentru
a se clsltori cu el si nu cinti-
reuel mai mult de 125 kg 1
Pe vremea aceea el cintArea
170 kg, iar logodnica lui ceva
mai mult de 50 kg.
Pentru a nu-fi supllra logod-
nica, Anderaon impus un
regim de pescl.rle, reutind sll
sllbeascl.
- Cunoscutul adet francez,
maratonistul Alain Mimoun, a
glsit un nou stimulent: tot
timpul alergllrii el ascultA melo-
dii vioaie emise prin difu-
zorul automobilului care-I nso-
la antrenament sau de un
aparat de radio portativ. ln orice
caz, acest sistem este preferabil
dopi.ngul.ui, ti alergltorul sus-
poe el metoda are un efect
pozitiv asupra sa.
- Cursa ciclistll pentru ama-
tori Ruota d'oro (Roata de
aur} se organiuazl regulat In
Italia, la doul slptllmni dupll
campionatele mondiale de ci-
eliam.
- Un original record de
inot a stabilit, firii voia lui,
un suedez care clfltorea cu
vaporul pe Marea Dupl
6 ore din clipa In care suedezul
clzuse n mare, echipajul i-a
observat lipsa cu toate el
nimeni nu mai spera ca el
si mai fie ln elpitanul
a considerat de datoria sa si
opreasel vasul. iatA el,
dupll alte cteva ore, suedezul
a apllrut la orizont, inotlnd
foarte calm ln vapo-
rului. Trebuie s4 el
nu e de loc u,or sll ajunsi din
urmll un vapor !
- Campionatele mondiale de
ciclism care au avut loc la
Roma, in 1955, au intrat ln
lstoria anecdotici a sporturilor
datori tii unei . . . inclierllri me-
morabile. Inaintea startului
uneia din probe, in timp ce
ocupau locurile n
coloanl, s-a ncins o bAtaie
cu scandal ppete. Trei irlan-
dezi se nlpustised asupra .. .
altor trei irlandezi ! Ce se in-
timplase ? In Irlanda existll
doul de ciclism, una
afiliatA la
nalll, iar cealaltA nu. Nefiind
si participe la compe-
fAcind parte din
aceasta din urmll federape, s-au
nApustit asupra
lor, care urmau sll concureze.
a intervenit numai-
decit, unul din
pierdut iar ceilalp
doi s-au prezentat la start intr-o
atare de plns. Calmul pro-
verbial al irlandezilor s-a dez-
de data aceasta.
- i-a adus Intr-o zi
aruncltorului de francez
M. Macquet - care a concurat
ti pe Stadionul Republicii -
un colet din Italia. Acesta n-a
vrut sl-1 primeascA, pentru el
nu avea nici o rudl sau vreun
prieten la Roma, de unde
venea cotetul. la insi-
oficiului
Macquet a preluat .co-
letul desfllcindu-1, scoase la
iveall o frumoasl statuetl. Cu-
rind mi eru1 ---fost IIm urit:
italianl de atletism
ii scria el statueta i-riost oferitA
ca omagiu adus primului arun-
cltor de din roma-
nice apusene care a izbutit si
treacA de 70 metri la aceastA
probl.
VARIET.lfl e VARIET.\'fl e VARIET,\TI e VARIRT1TI e \"AUI J<:' l' .\TI e
SaDAng - arhiva personal
e e VAIUET.\fl e VAIUHTlTI e VAitii<!T,\TI e
....... .
- TinArul ciclist francez Ma-
riqp.Ie a o cursl ciclist!
in Berga din Spania.
In timp ce o tinlrll fatl,
imbrAcati intr-un frumos co-
stum li intindea un
buchet de fiori, ciclistul se
aplecA s-o sArute drept
mire, cum se
In Dar acest gest il
costA scump: ej. fu dus imediat
la de urmtnd
a fi judecat: ln Spania fem4ilor
Je este interzis sl se sArute
In locurile publice, dar. . . ce
vini avea bietul ciclist francez? 1
- Intr-unul din muzeele An-
gliei se pAstreazA astlzi o
urni cu cenup cricketului
australian . Care este povestea
acestei urne? Se el in
secolul al XIX-lea cricketul
era unul din cele mai populare
locuri din Anglia, de unde jocul
a fost transplantat in Australia,
America fi Africa. Invincibili
in acest joc mindri de aceastA
englezii au fost
complet de infrin-
gerea pe care au suferit-o pe
propriul lor teren din partea
echipei australiene. Cu aceastA
ocazie, in ziarul Sporting
Times a apArut un necrolog
care spune cA cricketul engle-
zesc va fi ars in crematoriu,
iar trimisA n Australia.
Cnd, cu un an mai tirziu,
englezii i-au bAtut pe austra-
lieni la Melbourne> femeile din
au ars de cricket,
iar au oferit-o invingA-
torilor. De atunci, urna cu
cricketului australian
se pAstreazA la muzeu.
- Unii medici din Apus
tot mai mult ideea cA
nu trebuie admisA participarea
femeilor la concursuri sportive,
motivind cA acestea le-ar deze-
chilibra sistemul nervos. Printre
numeroasele proteste stlrnite
de aceastA teorie a fost
cel al atletei Fanny
Blanlters-Koen, de patru ori
campioanA olimpicA. El a afir-
mat cA toate argumentele anu-
mitor medici sint neserioase,
intrucit lui este cea mai
- din cauza <'tnoJi, simt . ..
un gol/ .. .
Desen de MA TTY
buni dovadA a faptului cA ei se
Intr-adevAr, cine cu-
mai bine dect
sistemul nervos al propriei sale
SI adAugAm la acest
exemplu convingAtor cazul
atitor altor sportive de renume
care, mame, practicA sportul
cu mult succes, firi pierde
femininll fi firi
dezechilibra sistemul nervos.
Sll amintim pe celebra alergA-
toate australianl Stricltland, pe
campioana olimpicA de gimna-
sticA Larissa Latlnina sau pe
demifondista noastrl
.Grecescu (maml a doi gemeni 1),
- In goanl dupl celebri-
tate t, unele persoane din lumea
capitalistA se intrec in a stabili
tot felul de recorduri Astfel,
anii un italian a stat
pe un catarg timp de
62 de zile ! Exemplul slu a fost
urmat de acrobatul elveJian
Loosli, care propus sA bati
recordul italianului,
du-se pe catarg. . . 63 de zile.
Dar nici aici, la 22 m
el n-a cu totul la
confort hrani spiritualA t
vorbea zilnic cu la telefon,
primea mincare intr-un
. . studia o limbi atrlinl cu
ajutorul unui manual. Ca sA nQ.
se spunl cA pierdut vremea
degeaba!
- Intre anii 1867- 1872
echipa de fotbal Glasgow
Rangers a avut un portar
numit Grant care, In tot
acest timp (5 ani 1), nu a
primit nici un goli Record,
nu glumi!
Dar tot in Anglia, In anul
1887, s-a inregistrat un alt
record. Meciul dintre echi-
pele cPreston North Hyde
Parkt s-a terminat cu cate-
goricul scor de 26:0 in favoarea
primei echipe. dupA
meci, jucAtorii echipei invinse
1-au...pmtat_pj: umw pe por-
tarul lor pinl la vestiar. Ei
. .exprima astfel.- recuno-
pentru faptul cA acesta
a evitat restul de goluri, care
ar fi fllcut scorul mai deza-
struos. IatA ce inseamnA recu-
e VARIET.\TI e VARlET,\1'1 e VAitU:T.\TJ e VAJU .. !1'.\TI e
SaDAng - arhiva personal
CAMPIOANE MONDIALE LA HANDBAL IN 7!
96
lntrmn sport 11 fot nu tk mult 11/"'nlljul f;
sp.'rtit-ii '"'firi 11u cucn-it suprnn4fi11 morJill/4 lltit l11 dt fi 14
In l11 Bucurt:fti, lurgul comprtifii, uhipa
tk hllnJblll in 7 11 R.. . P.R.. . " dftigDt titlul tk " lumii
F aui J.in m gol prntru uhip.l
SaDAng - arhiva personal
[mnuu/ stadion l J AuJ(USt , martorul attor mari . . .
Intilnire ocazionali pe una din principalele
artere ale Capitalei Un prieten din Praga,
ziarist sportiv fi el, venit la noi nu cu prilejul
vreunei competitii, ci pur fi simplu ca turist.
Stringeri de mni, amintiri dintr-o primlvad
de neuitat in ol'llfUl turnurilor de aur fi,
schimb de Ca intre gaze-
tari ..
- Cu ce impresii pleci?
- Formidabile ! Am vllzut in cele citeva
slptlmin.i cit am stat in Romnia lucruri minu-
nate. firqte, n-am uitat el sint ziarist, ap
ci nu m-am numai si admir. Am
un carnet plin de note fi, in plus, aparatul de
fotografiat n-a avut o clipi de rlgaz - a incheiat
el zimbind fi bitnd cu palma un Flexaret t,
care-i stAtea de umlr.
Mult m-au impresionat bazele voastre
sportive - a continuat dupl o scurti pauzl.
baze spc:irtive numeroase, frumoase fi
mai ales bine utilate. Am trecut cu mafina
prin Ouj, BrllfOv, Ploiefti. Peste tot stadioane
mari, cu tnbune de beton, care pot gizdui
zeci de mii de spectatori, cu terenuri bine
Dar sala fi stadionul din Constanta?
Ce mai spun? Adevlrate bijuterii . ..
- n-ai vlzut dect o parte, l-am
rupr eu.
- Cum ap?
- Foarte simplu. Pe- ruta-pc care 111 venit
nu ai putut vedea totul. La nou -au-mai construit
in ultimul timp fi alte mari stadioane, in afad
de cele despre care mi-ai vorbit. Spre exemplu,
Ja BacAu, l&f, existi acum stadioane
97
SaDAng - arhiva personal
Arhiplin, cu amhianJa lui intim4, aJuntnJ lao/4lt4
St4tlionul . ..
cu tribune de beton pentru 20000-30000 de
spectatori, cu piste de adetism ..
- Stai o clipi!
Prietenul meu a cotrobiit prin servietl
ti s-a intors spre mine cu un carnet' ti un creion
In mini. .
- Te rog sl continui. M-am gindit si scriu
un articol despre frumoasele ti modemele
voastre baze sportive.
- Ai notat, deci. Stadioane mari, nou con-
struite In orafele Ploiqti, Ia,i, Hunedoara,
Ouj, Bra,ov, Baclu ti nota
ceva ti despre bazele sportive din Bucure,ti.
SI Incepem cu stadionul c 23 August cel mai
mare din cu o capacitate de 80 000 de
locuri. Apoi mai sint: complexul Dinamo,
patinoarul artificial "23 August", sala ti bazinul
acoperit Floreasca.
culoarr: luciul apr:i, un baz.tn acopr:rit cum fiau dorit
nottltorii : bazinul Florr:asca ...
SaDAng - arhiva personal
- Stai, nu repecte. Mai Incet, el nu pot
nota. Baa-zii-nul a-coo-pe-riit Floreasca . . .
- Pentru el tot a venit vorba despre bazine,
spun ci cel acoperit de la
nu este ainaurul Bazine acoperite sint la
Cluj, Oradea, Turda,
Tg.
- ce am al te ro1? a intervenit din nou
prietenul meu din Praga. Poate ai la lndemlnil
ti cifre . . .
- Uite, Intimplarea face al am la mine
carnetul de note, In care am trecute unele cifre
privind dezvoltarea sportive la
noi ln Te rog sil notezi ...
- O secundl, o secundl te ro1 . . .
Acum al spui ...
- latil, In primul rind, o cifd totalil. In
noastrA existi 15 810 baze sportive. Vreau
precizez el In acest numilr sint cuprinse
bazele sportive mai mari, terenurile sim-
ple de sport, terenurile de volei sau alte
amenajAri aportive de pe la sate sau de prin
care, cu toate el noi le socotim
baze sportive simple, gAzduiesc o rodnici
activitate sportivi. Ai notat acest lucru? Bun.
Atunci sil continuAm. Avem 178 de arene de
fotbal cu pistil de adetism cu tribune
mari, alte nenumArate terenuri de fotbal cu
tribune numai pentru 2 000- 3 000 de spec-
tatori sute de terenuri de fotbal flril pistil
de adetism flril tribune pentru spectatori.
Provincia nu mai sportului
nost_ru: noul stadion fk La 1 t:lf.(
99
SaDAng - arhiva personal
de se intrec pe baza din
Cotroceni
sporturilor din
acoperit al
Parcul sportiv Dlnamo - de la stadion;
trecnd pe la si la velodrom - umi
din cele mal remarcabile opere de ansamblu
in arhitectura
SaDAng - arhiva personal
bine utilate. De asemenea, avem 428 de sllli
de sport, care n timpul lunilor de iarnll snt,
pur simplu, luate cu asalt de tinerii sportivi,
110 bazine de not. Cam acestea snt cifrele
pe care le am la dispozitie.
- Excelent. Cu fotografiile pe care le am
va un material foarte bun. Mi-ar mai trebui
cifre comparative, care sl oglindeascl
dezvoltarea din ultimii ani.
Si mbol ul bazinul din parcul izvor
- Cel mai bun lucru este sl-ti ofer doar
citeva date. Ele vor fi cit se poate de edificatoare.
In anul 1944 n noastrl erau n total doar
104 terenuri de fotbal 33 de piste de atletism
dintre care majoritatea rar folosite foarte prost
ntretinute. Comparll aceste cifre cu cele-
lalte ...
- Se el fotbalul este sportul nr. 1 ,
a adlugat zimbind prietenul meu.
- Ai dreptate. Ot de mare este ...
- SI continuAm. Acum vei vedea cl nu
numai fotbalul este un sport iubit. In
noastrl snt 554 de popiclrii bine ntretinute
In iti Articolul este aproape
gata ...
CALIN ANTONESCU
e e e e e
-Filmul a devenit un auxiliar
pretios n sportivilor.
La aceasta s-a gndit, desigur,
proprietarul unui ciine de
curse, din Liverpool, care a
cumpirat toate biletele la un
spectacol de cinematograf, toc-
mai n scopul de a adta spor-
tivului patruped, numit So-
crate, un film despre cursele
de ciini. Trebuie sl cl era
unul din ciinii cu numeroase
victorii la activul slu. La n-
ceput Socrate a fost nervos,
dar treptat s-a acomodat cu
sala a unnhit cu interes
filmul n care se
confratii sli. A doua zi,
proprietarul, convins cl a gllsit
o de antrena-
ment, 1-a prezentat la un nou
concurs. Dar mare i-a fost
constemarea vllznd cl, dupl
semnalul de start, ciinele se
unnhi cu pri-
virea cursei.
bine din ziua
acum prefera
rolul de spectator ...
- Ingrid Marschen, n
de 14 ani, jucltor de fotbal
ntr-o de juniori din
Hamburg, era supranumit de
coechipierii sli regele golu-
rilor t, intrucit avea un la
bine plasat.
Dar, la un moment dat, antre-
norul conducltorul echipei
au observat cl regele golu-
rilor ncepe sl se schimbe ca
Luat din scurt, In-
grid a cl e. . .
a izbucnit n plns. c Regele
- de fapt regina - golurilor
ncheiat c cariera printr-un
meci n care a marcat 3 goluri
de .. . adio !
- Meciurile de fotbal dintre
echipele feminine din Brazilia
se ca cele
masculine, prin spe-
cifice temperamentului sudame-
ricanilor. Astfel, dupl un meci
de fotbal ntre echipele femi-
nine Moroeste Prirschicaba,
meci terminat cu victoria ace-
steia din urml, jucltoarele,
enervate peste de deci-
ziile arbitrului - un blrbat ! -
1-au ctunt.
- La campionatele mondiale
de tenis de din 1936,
ntlnirea dintre maghiarul Ma-
rics francezul J acquenot a
durat . . . 8 ore ntrerupere,
n acest timp fiind schimbati
arbitri. adversarii
erau sleiti de putere, s-a acordat
o prelungire de 5 minute, deoa-
rece rezultatUl joculw era ncl
nedecis. Nici nu a
rezolvat problema nvin-
gltorului, pe care arbitrii
- eusperati - au sl-1
stabileascl prin tragere la sorp ...
Iar sortii au surs sportivului
maghiar!
101
SaDAng - arhiva personal
"
In amintirea lor
WERNER SEELENBINDER
Wemer Seelenbinder a crescut ntr-o familie
de muncitori. lndl de la 15 ani Wemer
s-a atras de sport. ln 1926
cu echipa Berolina Neukolln, titlul
de campion la lupte. sale tehnice
puterea de au atras
de la primii n sport.
Una din marile ale lui Wemer era
Uniunea ln anul 1928
visul siu se Seelenbinder ia parte
la Spartachiada se ntoarce
acasi cu o medalie de aur. Vizitele n fabricile
uzinele din Uniunea
cu muncitorii din Moscova au constituit un
moment decisiv n tnlrului Seclenbinder.
El dat seama trebuie devinA un membru
activ al partidului clasei sale, al clasei munci-
toare, nct, imediat dupi ntoarcerea de
la Spartachiadl, Wemer se nscrie n Partidul
Comunist German pinlla moartea sa, rimine
un pentru cauza clasei muncitoare.
Cariera sa sportivi este remarcabili. Cuce-
de 6 ori titlul de campion al firii, iese de
2 ori nyjnptor la Spartachiada
de la Frankfurt Viena, locul 3 la cam-
pionatele europene din 1937 1938 la categoria
semigrea se al patrulea la Jocurile
Olimpice din 1936.
In anul 1933, cnd a urcat podiumul nvin-
ptorilor, n cadrul campionatului Germaniei,
Wemer Seelenbinder a refuzat si ridice mina
pentru salutul fascist. sportului
fascist i-au interzis si mai participe la
sportive, dar dupi numeroasele proteste ale
Seclenbinder din
nou, dupi 16 luni de suspendare.
Diriguitorii au si-1 auap de
partea lor pe Seelenbinder, pentru a face din
este bunul cel
al muncitorilor."
SIMONIDE
el un exponent al campaniei propagandistice
cu prilejul Olimpiadei de la Berlin.
Cnd dat seama inalta de
a acestui sportiv nu poate fi nfrinti,
1-au supus la numeroase ntlniri de seleqie
care 1-au lipsit - n momentul decisiv - de
plenitudinea sale fizice psihice. Cu
toate acestea, Seclenbinder locul 4 n
ntrecerea Alte de a corupe
acest sportiv cinstit au rlb:nas, de asemenea, Ori
succes.
La 4 februarie 1942, Werner Seelenbinder
este arestat cu un grup de
E trimis n de de la Wuhlheide.
Acolo, unul dintre supraveghetori, care-I
pe Seclenbinder, i oferi posibilitatea de a evada.
Wemer nu vrea
represaliilor Gestapoului. (Membrii de partid
din ca nimeni nu evadeze
Gestapoul l pe Seelenbinder,
dar nici un cuvnt nu poate fi smuls de pe
buzele acestui sportiv cinstit. Este
nr. 1 t, urii procurorul n timpul procesului
n care Seelenbinder a fost condamnat la moarte.
Inainte de a fi executat, Wemer Seelenbinder
trimite o scrisoare de dragoste,
demnitate mndrie, n care
de neclintit de a rimine de luptitorii
clasei muncitoare curajul n
iminente.
Tineretul sportiv german memoria
lui Wemer Seelenbinder, acest luptitor nen-
fricat pentru victoria noi. ln fiecare an,
cu prilejul sale, se orga-
n Republica Germani
numeroase sportive n amintirea
acestui neuitat sportiv .
.. corpul, mintea
bi ne.
11
DESCARTES
.. Mens sana in corpore -sano."
JUVENAL
102
SaDAng - arhiva personal
IN TARA FLUVIULUI ROSU
tni/liPr.g',{flfi:lf ...
cu harta Re-
publicii Democrate Vietnam !
E o cu peste
2 000 km de coastl.
i este bdzdat de numeroase
ape. Climatul ca in zona tro-
picall : clldurl mai tot timpul
anului.
S-ar crede d aici inotul a
fost din totdeauna sportul cel
mai practicat. Dar n-a fost
Pe vremea cind era sub-
jugad de francezi,
inotul era o a celor
stdinii care tlceau
afaceri sau odraslele manda-
rinilor vietnamezi.
Poporul nu s-a putut ocupa
de sport dect dupl 21 iulie
1954, . cind pacea s-a restabilit
in ca urtnare a
hotlririlor ,_de la
Geneva. __
In 1957 numlrul inotltorilor
sportivi vietnamezi nu trecea
de 1 500, pentru ca in 1960 sli
urce la 220 000, iar acum sli se
cifre:ze la ap.roximativ un sfert
de milion.
ne aflAm in
unui progres extraordinar, do-
vadi a interesului manifestat
de tineretul R. D. Vietnam
pentru sport, in general, dar
mai ales pentru inot, deoarece
acesta este favorizat de cen-
naturale de mare,
fluvii lacuri, climl).
Un rol insemnat in dezvol-
tarea notului la asemenea pro-
1-au jucat
foarte numeroase variate:
traversliri de riuri, fluvii
cmpii inundate, re-
gionale campionate
att pentru seniori ct fi pentru
juniori.
O mare popularitate CUDQafte
concursul Traversarea Flu-
viului , care, ncepnd
din 1958, se organizeazA anual,
n capitala - Hanoi.
In 1960 aceastll ntrecere a
reunit 187 de (printre
care 47 fete) dintre
cele mai bune elemente din
fiecare regiune. Este o ntre-
cere pentru dci,
fluviul are o n linie
dreaptl de 800 de metri, din
cauza curentului puternic con-
parcurg cam 4000 de
metri.
Dezvoltarea notului a dus
n mod firesc la
a numeroase talente tinere care
au progresat uimitor de rapid.
Cazul lui Nguyen Van Trong
este concludent n aceastl pri-
La 17 ani el nu
ind inotul. In 1958 intri n
cercul de Ba Dinh din
Hanoi pni la ace-
luiqi an realizeau timpuri me-
ritorii: 1: 06,2 la 100 m liber.
In 1960 Nguyen Van Trong
coboad recordul n aceastl
probll la timpul remarcabil de
59,8 sec, fapt pentru care i se
titlul de interna-
Un element de viitor este
Dong Quoc Cuong, campion
al R. D. Vietnam pe 100 m
bras (1: 16, 4 min) 200 m
bras (2 : 51,5 min). El abia a
mplinit 15 ani ...
In inotul feminin este mai
mare numlrul talentelor tinere.
Mai Hong Ha
mereu, n ultimii ani, recordurile
sale pe 100 m 200 m liber,
Ql Kim Tanh la 100 m bras.
Frumoase perspective de pro-
gres are tnha Ngoc Huyen
care, Ja 16 ani, a cucerit primul
loc n traversarea Fluviului
cursurilor regulate
de not pentru copii, munca
a antrenorilor snt
unui viitor stdlucit
pc:ntru din R. D. Viet-
nam.
Unui halterofil ngmfat
Ai desigur
prea o faci pe asul
in loc de
Tu adesea ridici . . . nasul.
Echipei noastre de rugbi
care a realizat succese
Echipa - natural -
Prin rezultate de-acest gen
In rugbiul cqnfinental
Din nou . . ; a eJtigat teren.
Unui sprinter nvingitor
Comportarea ta
vorba din popor:
Fuga nu e
Dacii. . .
VARIETA pe VARIETATI
_ Intr-una din tra-
curse cicliste Milano-
San Remo, un concurent din
Toscana, cu totul necunoscut,
anume Cesi, a evadat din
pluton la patruzeci de kilometri
de Milano nefiind luat in
serios de a
cursa cu 9 minute
avans de partici-
printre care se aflau nu-
fruntafi ai ciclismului
profesionist. Curios este insi
faptul d despre victoria
acestui ciclist necunoscut a fost
primiti de public cu proteste
o totall nencredere. Nimeni
nu voia sli ia n serios.
Motivul? Cursa s-a alergat n
ziua de 1 aprilie.
Jocurile Olimpice din
Grecia antici aveau la inceput
o singuri probll de alergare:
192 m, ct misura pista stadio-
nulUi. De alergitorul
care fura startul era
cu ... blltaia. Numai ce
era blltut cu nuiele, alergltorul
putea sli se prezinte din nou la
start.
VARIETATI VARIETATI
SaDAng - arhiva personal
Printre diferitele mijloace metode ale edu-
fizice, deosebit de importante sint exer-
gimnasticii de nviorare, care dezvolti
indeminarea, favorabil
asupra organismului.
Gimnastica zilnicl este o sursl
de sloltate vigoare. -rn istoria dezvol-
tirii gimnasticii, diferitele ei elemente au fost
folosite de medicii chinezi, greci fi romani, atit
in soopuri curative ct pentru corectarea unor
ale corpului. Deci, inel din antichitate
de gimnasticl au fost folosite pentru
intirirea cxganismului, tratarea diferitelor or-
gane bolnave sau sllbite, pentru formarea unei
corecte.
In afara pozitive generale a gimnasticii
asupra organismului, indiferent de virstl, impor-
tant este faptul el de gimnasticll sint
variate numeroase, accesibile de cele
mai multe ori, fi el pot fi alese in de
Fiecare poate alege din diferitele grupe de
proprii gimnasticii care cores-
pund cel mai bine virstei, sexului stirii
sale.
Gimnasticii zilnice i revine un rol important
in introducerea deprinderilor igienice in
oamenilor, deprinderi deosebit de utile
ca: aerisirea camerei, ngrijirea corpului, res-
pectarea unui regim de corect.
1()4
Pentru oameni, mai ales pentru cei
tineri, gimnastica (cea de in special)
reprezinti primul pas spre practicarea temeinici
a unei ramuri de sport.
Pentru copii, ea este un mijloc eficace
de intensificare a organismului, de
dezvoltare intirire a oaselor articula-
Pentru oamenii n vrstl, mai ales pentru
muncitorii intelectuali, gimnastica este un mij-
loc de activare a organelor interne,
de permanenti innoire a organismului, de
stimulare a energiei necesare zil-
nice.
Gimnastica trebuie practicatA cu regularitate
adiel n fiecare zi, flrll intreruperi.
Gimnastica practicatA zilnic, timp de 5-10
minute, asigud o stare de vioiciune, de opti-
mism sllnlltos, exercitA o binefllclltoare
asupra fizice.
Gimnastica poate fi practicatA la ore diferite:
gimnastica de nviorare practicatA individual,
dupll somn, contribuie la angrenarea mai rapidll
mai eficace a organismului in activitatea
zilnicl; gimnastica in pauza din timpul lucrului
contribuie la lichidarea oboselii creeazll pre-
misele pentru o munci mai productivA in restul
zilei; gimnastica inaintea somnului asigurll
organismului cele mai bune de
odihni.
Gimnastica individuali trebuie practicatA de
toatl lumea, incepind cu copiii terminind cu
oamenii de virstll inaintati, in fel incit sll
devinll o parte organicl a noastre,
a regimului de
Dar, pentru ca gimnastica sll exercite o
pozitivi asupra organismului celor care o practici,
. .. ceea ce este mai important,
nu uita &imnastica zifma 06l1ptorie; im-
sl faci citeva zecj de miglri de
tot felul (dar firi concesii). Asta e foarte
important.
V. 1. LENIN
(Din scri soarea M. 1. Ulianova)
SaDAng - arhiva personal
trebuie ca si fie alese dt mai corect
.mai judicios. .
de gimnastid bine alese provoacl
n organism o serie de modificiri pozitive; ele
m!cesc mobilitatea' contribuie
la intlrirea lor. Corpul capiti linii frumoase,
devine suplur masa musculad se
conturindu-se mai clar sub piele; tinuta cor-
pului devine corect!, frumoasl.
Pentru a alimenta mai bine organele
n activitate, inima acceleread
intensificl fapt care
dezvolti muscular cardiac, fldnd ca
inima si devinl mai puternici, mai rezistenti
la eforturi fizice. Totodat!, afluxul de singe
la inimi intensifidndu-se
In timpul fizice aflat!
n activitate neccsitl o cantitate mare de oxigen;
datoriti clrui fapt devine mai pro-
fund!, mai complctl.
Ameliorarea duce la
intensificarea metabolismului din orga-
nismului, iar activitatea m1cit1 a tuturor orga-
nelor corpului, la ameliorarea lor.
In aceasta constl, mai ales, marea indiscu-
tabila igicnicl a fizice.
Metabolismul mai intens, stimulat de
fizice, contribuie la sclderea n greutate a per-
soanelor corpolcnte sau predispuse la obczitate,
invers, la n greutate a persoanelor
slabe, sporindu-le pofta de mncare.
La alegerea trebuie si ne gndim
la cuvintele filozofului grec Platon: gimnastica
trebuie si fie simpli ! De cele mai multe ori
influenta de gimnasticl asupra
organismului este determinati nu att de forma
lor cit mai ales de ritmul, tcmpoul intensi-
tatea cu care snt executate; de aceea trebuie
si ne alegem pentru gimnastica zilnicl
dt mai simple mai accesibile. Ei ti acum,
la lucru 1
Domnul conte face sport .. .
Desen 4e WALTER
- Hai, omule, pierdem trenul !
Ce-ai mai uitat ?
- bocanci ...
De1en de O.
- spune-mi, serios
sau iar trebuie tu?
De1en de NELL COBAR
106
SaDAng - arhiva personal
MATERIALELE SPORTIVE
AU ISTORIE
JCifiVRilE
Schlurile, ca patinele, constituie un mijloc
rapid de deplasare pe zlpadl,. nct primele
dovezi despre lor trebuie dlutate la
popoarele care trlliesc in panea de nord a glo-
bului pllmintesc, acolo unde zApada acoperi
din abundentA solul aproape tot timpul anului.
Oamenii nordici aveau nevoie sli se deplaseze
pe zlpadli mai ales pentru procurarea hranei.
Intrucit principala sursA de hrani, imbddlminte
materii prime de uz casnic era vnatul, ei au
trebuit sli giseasdl un mijloc de a nainta rapid
pe zlpadli pentru a se putea apropia de vnat.
Folosind schiurile, omul a putuj urmAri
ajunge animalele care se afundau n zlipadli
astfel le-a putut vna mult mai lesne.
Primele dovezi despre schiuri snt desenele
Bcute pe peretii dateazA din epoca
neolitidl (aproximativ la celui de-al
doilea mileniu naintea erei noastre).
Din cele mai vechi timpuri au existat douli
feluri de schiuri : unele care se puteau folosi
numai la aveau forma de rachetA,
ovalli, Bcute fie din scinduri, fie dintr-o ramli
de lemn, inAuntrul dlreia se impleteau
de blanA, altele cu ajutorul dlrora se putea
aluneca - adevllratele precursoare ale schiurilor
de astlzi.
Originea schiurilor a fost stabilitA recent cu
destulA precizie, datoritA cercetArilor efectuate
de savantii sovietici. In regiunea Mlrii Albe
s-au gisit desene din neolitic pe stnci, desene
care schiori, n mnli chiar cu
cu rondele. Se poate spune deci dl leagAnul
schiului se aftli n nordul Rusiei n nordul
Siberiei. De aici schiul s-a dspndit n lumea
arctidl, n nordul Japoniei, prin strmtoarea
Bering n nordul Americii, ca n nordul
Europei, n scandinave. Spre vest predo-
minA schiurile de formA lungi ngustA, care
permit alunecarea; n Scandinavia s-au gisit
perechi de schiuri de lungimi diferite, cel
scurt servind la impingere. De multe ori pe
talpa acestor schiuri erau ntinse piei de animale
cu pir scurt sau de piele. Cu ct naintAm
spre dslirit, schiurile devin mai late mai
scurte, iar n nordul Americii, n Labrador
n nordul Japoniei, predominA rachetele
pentru
O altli dovadll a existentei schiurilor din
cele mai ndeplrtate timpuri o constituie
legendele vechilor popoare nordice. Astfel, n
legendele populare ale ostiacilor se
despre un zeu protector al vinlitorilor care
urmArit prada pe schiuri. De asemenea, n epo-
peea poporului carelian, Kalevala , existll un
pasaj in care se face despre
Petrogriful de la Besove Sledki (U. R.S.S.) dove-
eli acum 4 000 de ani schiorii ndoiau
genunchii . ..
ponarea schiurilor, despre ngrijirea lor fi
despre felul cum se inainteazA cu ele.
In operele scriitorilor antici Xenofon
Strabon, scrise nainte de era noastrll sau la
inceputul ei, se despre popoarele
armene din Caucaz care
scinduri ovale legate de picioare care
nuiau sli inveleasdl chiar picioarele cailor
pentru a impiedica afundarea lor n zlipadll.
De asemenea, n diferite anale
persane, datnd din primele douli secole ale
erei noastre, se gisesc mllrturii despre schiorii
kirghizi mongoli. Desigor, n legendele
scandinave ntlnim mArturii despre
a schiurilor.
In epoca feudalli schiurile s-au rllspndit
din ce n ce mai mult. Incep sli fie
chiar de armate n timpul luptelor; n secolele
XV XVI au format de schiori.
In afad de Rusia, unde mArturiile snt nume-
roase n toate epocile, n restul Europei
Americii ntlnim mllrturii mai rare, privind
schiului n epoca feudalli.
Schiul, ca sport, incepe sli se dezvolte abia
dupl anul 1700. Aceasta a avut ca urmare
crearea a diferite tipuri de schiuri. Astfel,
schiurile pentru cursele de fond au o lungime
care variazA ntre 1,70 2,70 m de
54 mm pnli la 72 mm. Virful coada lor snt
mai late, iar partea unde se fixeazl piciorul
mai ngustA; la aceste schiuri virful este
curbat, locul de fixare al piciorului se aflll ceva
mai n iar coada are o midl curburli pentru
a nlesni trecerea neregularitlipior terenului.
O a doua categorie de schiuri sportive o
constituie cele de slalom. ele au curbura
vrfului mai scurtll; coada este rotunjit!,
f1rll muchii care ar produce o frnare
prea mare. Schiurile de slalom snt prevlizute
pe margini cu canturi de alaJnli, duraluminiu
sau masli plasticli. Se att can-
turile laterale ct canturile inferioare, mon-
tate pe de alunecare a schiurilor.
Cea de-a treia categorie de schiuri sportive o
fonneazli schiurile pentru sArituri. jucnd
un mare rol att n luarea elanului pentru sllriturll
ct dupll aterizare, schiurile acestea snt
prevlizute cu mai multe de
SaDAng - arhiva personal
- - =-
--
CUPE ...
pe care fotbalul a lua t-o pe
plan mondial cu precddere pe bdtrlnul
nostru continent a fdcut ca organitarea -marilor
cu caracter permanent
sd cunoascd ea un corespuntdtor.
Se desfd1oard, de exemplu, attea
dotate cu cupe. Cel ce fotba -
listicd este uneori dezorientat.
Sd cdutdm sd-i n ajutor printr-un mic
ghid al dotat
cu cupe.
CUPA ]ULES RIMEl'
(CAMPIONATUL MONDIAL)
d din intr ea
ga lume.
Sistem de disputare 1 se organiteatd din
patru n patru ani de cdtre Interna
de Fotbal (F. l.F.A .). 1n fata
prdiminard, toate echipele nscrise - mai
a titiNiui cea a
care NTmeatd s4 gdzduiascd turnelll
final, calificate de drept fn
fata finald - partide de
conform un11i program alcdtuit de forul inter-
dupd criteriul geografic. Echipele
sint pe "grupe, cele mai multe dintre
aceste grupe cuprinznd echipele europene
pe cele din America de Sud. de
urii se calificd de reguld fn turneul final, la
care - dupd actuala formuld - snt pretente
Pe stadionul panz1an, sov1et1e1 s-au
dovedit cel mai buni, Cupa Europei
n 1960
16 echipe. In turneul final se joacd, fn cele
patru serii , sistem turneu (fiecare echipd cu
toate celelalte). Primele doud clasate din
fiecare serie ajung In sferturile de final4
moment n care sistemul de disputaTe devine
eliminatoriu pin4 la desemnarea campioanei
ndiale. afara finalei se joacd un meci
pentru locurile 3-4 ntre echipele nvinse in
semifinale.
Istoric: campionatul mondial se a jid la a
Vlll-a ed al edrei turneu final se disputa
in 1966 n Anglia. Celelalu au atJut
loc ast el : 1930 (in Urugua') campioan4 -
Urugua' ; 1934 (in Italia) campioan4 - Italia ;
93.8 (n campioand - Italia ; 1950
(n Brav lia ) campioand - Urugua, ; 1954
(in campioand- R.F.Q.; 1958 (n
Suedia ) campioand - Bravlia ; 1962 (In
Chil ej campioand - Bravlia.
CUPA EUROPEI
l reprii"iiitatatJe e e din
Europa. - __
Sistem de disputare: se organiteazd din
patru in patru ani. Meciurile sint eliminatorii ;
ele se disputd tur-retur, adicd pe teren propriu
pe cel al calificarea este
de echipa care realizeatd o mai mare
107
SaDAng - arhiva personal
de goluri prin punctelor
inscriu primite in ambele partide (exem-
plu: 4-2 pe teren propriu 3-4 in deplasare,
se calificarea cu scorul total de 7- 6
de 6-7 de adversar) . Programul
se prin tragere la
Acest sistem este valabil la semifinale
cind cele patru echipe sint reunite intr-o
unde se umifinalele,
finala partida pentru locurile 3-4, prin
meciuri simple.
Istoric: Cupa Europei>> u la a doua
Prima, in 1956-1960,
a fost de repretentativa Uniunii
Sovietice, in in
repretentativei Iugoslaviei. Acum se
in intregul continent a doua cu
participarea a 29 repretentative, de 16
la prima
CUPA CAMPION/LOR
EUROPENI
echipele de club din Europa,
campioane
Sistem de disputare: ca la Cupa
Europei, meciuri eliminatorii (tur -retur) .
Deosebirea este la C.C.E. semifinalele
se sistem (meciuri tur-
retur), finala fiind unei reguli speciale
de disputare : un singur meci intr-un
stabilit de Uniunea de Fotbal
(U.E.F.A.) din clipa tragerii
la a meciurilor pentru primul tur al
Istoric: se la a Vlli-a
toarele precedente sint: 1956 - 57-
58-59-60: Real Madrid; 1961 1962:
Benfica Lisabona.
CUPA CAMPION/LOR AMERICII
DE SUD
echipele de club din America
de Sud, campioane
Sistem de disputare: identic cu Cupa
Campionilor Europeni .
latoric: se la a IV -a
toarele celorlalte 1960: Penarol Mon-
tevideo; 1961: Penarol Montevideo; 1962 :
F. C. Santos Sao Paolo.
CUPA INTER-CONTINENT ALA
echipa de club a
Europei echipa de club a Americii
de Sud.
108
Sistem de disputare: meci tur-retur, prin
de goluri marcate primite.
egalitate, se un al treilea
meci.
Istoric : trofeului: 1960: Real
Madrid ; 1961 : Penarol Montevideo; 1962 :
F. C. Santos Sao Paolo.
CUPA CUPELOR
echipele de club din Europa,
ale Cupelor
Sistem de disputare : ca pentru
Cupa Campionilor Europeni li.
Istoric: se la a lli-a
toarele precedentelor: 1961: Fiorentina ; 1962 :
Atletico Madrid.
CUPA - TIRGURI
echipe de club sau
de din in care au loc trguri
Sistem de disputare: ca pentru
Cupa Campionilor Europeni .
Istoric: se la a V -a
precedentelor : 1959: Barcelona; 1960: Bar ce-
Iona; 1961 : Roma; 1962 : Valencia.
CUPA EUROPEI CENTRALE
Cea mai veche clubu-
rilor, din lume.
echipe de club din Europa
desemnate de
nale.
Sistem de disputare: sistemul s-a schimbat
de mai multe ori . Actualul prevede
echipelor pe grupe, disputarea de meciuri
tur-retur in cadrul grupelor apoi partide,
tot tur-retur, intre de grupe.
Actuala a tro{eului este Vasas
Budapesta.
CUPA RAPP AN
Participi: echipe de club din Europa desem
de
Sistem de disputare: are loc in lunile de
intre campionate. Se
un sistem cu cel al Cupei Europei
Centrale .
Istoric: se la a lll-a
precedentelor : Ajax (Olanda) in 1961,
Padova (Italia) in 1962.
EF. IONESCU
SaDAng - arhiva personal
O zi a anului 1942. . In
Milano, ca in intreaga Italie,
atmosfera este sUID.brl, aplsl-
toare... Teroarea fascisti
trliette apusul, dar este parci
mai necrutAtoare. sugruml orice
avint, orice spre mai
bine. lotufi, in aceastl zi,
fiecare italian iubitor de sport
are un motiv de bucurie,
simte pieptul plin de justificati
mindrie. Pe velodromul Vigo-
relli din Milano a fost bltut
un record mondial; Fausto
Coppi, demnul succesor al
lui Bartali in fruntea qilor
ciclismului peninsular, a
parcurs pe pistl in decurs de
o ori impresionanta distantA
de 45,848 km. Un
c record al orei care avea si
rlminl neatins mai bine de
14 ani
Multe sint succeaele de care
este legat numele lui Fausto
Coppi. Este incontestabil ciclis-
tul care a cules cei mai
lauri pe pistl pe fOSCA, exce-
lind in ambele ale
sportului pedale. Doul victorii
in Turul FranJei, in cel
al Italiei, tricoul de campion
mondial la urmlrire, nenuml-
rate victorii in curse de
fi reuniuni pe cele mai reputate
piste din lume ... Rutierul
se imbinau intr-o ;in-
tezi armonioasl in personali-
complexA a lui Coppi. 1
a-a atribuit poate f1ril exage-
rare, SUJ)Ct:lativul c campionis-
simo.
Despre ciclistul care strAbate
cu uimitoare kilometri
de s-au scris kilometri
de tat... Isprlvile sale in
dramatice etape de munte sau
contracronometru - in care era
specialist necontestat - au im-
brAcat haina coloratA a povestirii
romanJate. Biografii sli n-au
ocolit insi nici amAnunte din
viaJa particulari a c campionis-
simuluit, prezentindu-1 uneori
in posturi de om prea original
sau chiar certat cu o anumiti
morali t. Cea a spiritelor in-
guste mic-burgheze .. . De aci,
o adevlratl campanie a cercu-
rilor catolice indreptati impo-
triva lui Coppi, motivul real
fiind insi cu totul altul.
Sportivul dovedise curaj nu
numai in coboririle de pe pis-
curi. Avea curajul ideilor.
Nu o datl luase atitudine im-
potriva moravurilor putrede ale
sportului profesionist - in care
a trebuit si activeze impotriva
sale - se pronunJaSe ris-
picat pentru pace progres.
Aceasta nu i-au iertat-o cato-
licii, clutind cu invetfunare
sl-1 deflimeze, sl-1 doboare.
Coppi insi a rezistat. Pin1 in
ultimul an al sale a fost
prezent pe pisd de-
monstrind clasl de ci-
clist mare. Iar popularitatea in
rindurile iubitorilor de sport
din intreaga lume pAstrat-o
intactl, ca ideile progresiste.
A avut cuvinte de simpatie fatJ
de sportivii din tJrile socialiste,
iar romini, partici-
la Turul Europei in
1956, le-a urat succes in felul
slu sincer, specific meridional.
A venit apoi moartea . . . Cel
care rezistase la teribile acci-
dente pe fOSC8 n-a mai avut
putere si lupte impc:itriva unei
banale Eroului din
reportaje foiletoane i-a fost
dat un prozaic. Se pre-
gAtea pentru deschiderea urmA-
torului sezon 1960 .. .
Cursa sa preferati de primlvarl,
Milano - San Remo, Fausto
Coppi o-avea s-o mai alerge
niciodatA.
V. RADU
109
SaDAng - arhiva personal
FOTBA.L
ORIZONT AL: 1. atitudi-
nea fotbalistului de tip nou. 2. Are sarcina
de a trage la de a crea
favorabile - pierdut
balonul! - Pe prima linie 1 3. par-
tidei. - ... 4. Sportul . . .
mingilor de lemn! - Covorul. . . fotbalis -
tului. 5. Hip-hip ... ! - -
Vechiul nume romnesc al Romei. 6. Loc cu
n aer liber 1 - de fot
bal din categoria A. - Luni 1 7. Dumnealor
de-aici. - ln afara terenului de joc. 8.
9. Cei 22, n gura suporterilor ! -
1 O. Transpirat. - Soare. - Un
slab 1 Il. Faza de a campio-
natului de fotbal. - de ulei vegetal.
- Udrescu Emil. 12. Demonstrat. - E
utilizat - la propriu la figurat - de orice
fotbalist bun.
VERTICAL: l. Meci ! - A trage la
2. Un atac care picioarele
adversarului. - Joc prea. . . 1 3.
Oprirea a mingii. - Adversarul
nedorit al "la 1 4. Varie-
tate de stejar (pl.). - Ratat. 5. Perie 1 -
Pivot al liniei de atac (pl.). - Radiu. 6. Re-
la volei sau tenis de - Titlu pe
care-I are Iosif Petschovski. 7. Parte a picio-
rului n pasele care cer precizie. -
Nu duc - faze palpitante. 8.
Linii de atac. - 9. - A
- la 1 1 O. Mic lac n
Austria. - 11. Fotbalist cu
- unui meci
tare , in printre suporteri. 12.
Un meci de - Goluri ... primite de
o . .
la AUI, lRR.
e e
e
Atleta E. Goldobina din
Perm (U.R.S.S.), cu
ocazia unui concurs de atle-
tism care a avut loc la Moscova,
in 1924, a trecut de
2,35 m ! Dupil doi ani recordul
ei a fost cu 5 cm
(2,40), dupl inci opt ani s-a
ajuns la 2,53 m f, in
in anul 1935, cunoscuta slri-
toare Galina Ganeker a trecut
la 2,59 m !
ci aceste sli.rituri
au fost executate... cu prljina.
Din anul 1937, sli.ritura cu
prljina a fost scoasli. din pro-
gramul concursurilor feminine
de atletism.
Dupll cum se meciu-
rile de fotbal ntre surda-
au devenit o n
multe se bucuri de o
mare popularitate. De curnd,
a fost o minge de
fotbal care emite in perma-
sunete ... Ea este desti-
nati Oibilor care doresc
joace fotbal care se vor
orienta cu ajutorul auzului,
sunetele emise de minge.
110
Un incident a
avut loc pe Samarkand-
n timpul unei curse
cicliste. In apropierea locali-
Sjizak, un s-a
alli.turat, pe gru-
pului de
la o oarecare depli.rtare de
i-a in-
.kilometri, atingnd
o vitezli. de 40- 45 km pe
Toate arbitrilor de
a-l de pe s-au
lovit de anima-
lului. Numai ce a obosit,
el a . . renun-
tind la
lntr-un meci de fotbal
dintre echipele Partizan Bel-
grad F. C. Novisad, contnd
pentru Cupa Iugoslaviei, la
sfiqitul celor 90 de minute
'de joc scorul era egal (1 :1).
Dupl prelungiri, nu
s-a schimbat; in minutul 120
scorul era 2 :2. Atunci, con-
form regulamentului,
echipe i s-a dat dreptul sli.
execute cinci lovituri de la
11 m. Dar acest concurs
de lovituri de la 11 m s-a
terminat la egalitate. In despe-
rare de cauzli., s-a hotli.rt ca
echipele sli. execute, pe rnd,
lovituri de la 11 m, pinli cind
unul dintre cei doi portari va
sli. balonul. Intre-
cerea meciwra--revenit echi-
pei Partizan , al cli.rei por-
tar, Soskici, 14-lea
penalti al intilnirii respective !
SaDAng - arhiva personal
e e e e e
r::.'i!!
q,
" '
Q- ? , -
1
- . @....., ...
- .
... C' t ' ti. 1 1 't''t <".
...... (1,
. , ... =
.
- nu mai merge ! Trebuie intine
r im echipa!
- La o ntlnire de catch as
catch can , care a avut loc n
S.U.A., unul din luptAtori a
fost aruncat de adversarul du
peste corzi, in afara ringului
a nimerit n unei
spectatoare. Mare a fost uimirea
entuziasmul publicului cnd
femeia n cauzA l-a ridicat pe
sportiv deasupra capului
l-a aruncat napoi n ring.
Nu era altcineva dect Miami
Faulker, campioana de lupte
feminine a
06ene de MATTY
- Un record al ghinioa-
nelor a stabilit fotbalistul
francez T . Cisovski. El a fost
rlinit pe teren de 37 de ori
operat de 7 ori; de 3 ori a
Bcut parte din lotul francez
pentru campionatul mondial,
dar n-a jucat niciodatA, cici
prima datli echipa n-a mai
plecat n Brazilia a
doua oarli el a suferit un
traumatism la menisc (1954),
iar a treia oarli se afla ntr-un
tratament medical (1958) .
- Renumitul tenor italian
Ferrucio Tagliavini este unul
dintre cei mai supor-
teri _ ai echipei de fotbal Ju-
ventus din Torino. Directorul
operei unde cnd Tagliavini
s-a plns ci dupl fiecare nfrn-
gere a echipei favorite, tenorul
pierde vocea. In schimb,
pd echipa sa tenorul
este n voce publicul
cu mliestria sa.
- La timpul du a Bcut
unui lo-
cuitor al Indiei, Misrimala, care
.a ajuns cu bicicleta la Festivalul
de la venind tocmai
de la Bombay. Iad nsli ci la
Jocurile Olimpice de la Mel-
boume din 1956,
Ronegg din Ziirich, in virstA
de 40 de ani, a pornit-() ... pe jos.
El a plecat din Ziirich la nce-
putul anului 1954, iar n august
1955 a ajuns la New-Delhi, n
India, fld sA fi tras la vreun
hotel, parcurgind zilnic cite
30- 40 km, flrli d foloseasci
nici un mijloc de transport
mecanic. Singura pe
care a parcurs-o cilare pe o
cimilli a fost pustiul lung de
150 km dintre Iran Mga-
nistan. De altfel, pe teritoriul
Indiei, din cauza cildurii toride,
el a mers numai noaptea.
- Dupl cum se firmele
comerciale din capitaliste
folosesc popularitatea sporti-
vilor pentru a face reclaml
produselor. Ocupndu-se de
aceastA probleml, un ziarist
american a arltat ci, judecnd
dupli fotografiile aplrute n
presli, care-I pe
jucitorul de baschet Willi Rat
(S.U.A.) n diferite ipostaze,
ar trebui sA
fie proprietarul a 36 automo-
bile luxoase, 11 vile conforta-
bile, 6 iahturi, 4 rutere, 3
avioane de sport, 8 refugii de
vnlitoare, 50 de costume
multe alte lucruri, care n
bani reprezintA o avere
la care, in realitate, sportivul
nici nu poate visa. Te rog i- me-diat !
e e e e e
SaDAng - arhiva personal
LA DE CU
Cine e atent sirguincios , poate deveni el campion . . :
e Pare anecdotici
pe eate a flcut-o
unui club austriac de patinaj,
in cadrul cuvintlrii in
membrilor clubului: In
alte cluburi 50 la sutJ din
membri se antreneazA intens,
in timp ce 50 la sutJ nu
fac nimic. Din fericire, la noi
lucrurile stau invers ! t
112
e Se spune ci fostul cam-
. pion mondial de box la cate-
goria de la ince-
putul secolului nostru, lke
V are, supranumit PAianjenul
din Belfast t (deoarece era
extrem de slab
avea o incredere adt de mare
in sale in victorie,
incit ip permitea ca in pauzele
dintre reprize sl citeascA ziarul.
e Printre victimele spor-
tului profesionist se numiri 'i
celebrul automobilist italian
Alberto Ascari. Campion mon-
dial in anii 1952 p 1953, el
a fost victima unui accident
u oiiiObilistici de
la .Monza, n anul- 1955, cind
pierdut Pe vremea
aceea Ascari avea abia 37 de
ani.
SaDAng - arhiva personal
FAURITORII
DIN
UMBRA
Al
VICTORirLOR
Ot de frumos fi de este momentul
victoriei sportive. Tribunele aplaudi,
saluti pe invingitor, iar minunata toropeall a
oboselli victorioase pltrunde in vine. Eroul sta-
dionului apoteoza. Toate privirile
sint indreptate asupra lui. Zeci de mii de ochi D
cauti numai pe el ...
In aceste clipe, omul de pe podium cauti
el cu privirea o pereche de ochi. S'"mt ochii
mtrenorului, ochii omului din umbra aplauzdor,
ochii celui care a flcut cu saltul spre
podium.
La Dortmund, citre miezul acelei de
martie, cind golul lui Mircea Costacbe II a
pecetluit soarta cupei tnondiale, privirile handba-
DOftrl s-au indreptat, pline de
spre antrenorul Oprea Vlase, unul din Buritorii
victoriei.
La la V:IJlOvia, la Roma, la Buda-
pesta, la Sofia, lolanda a plstrat mereu
in minte, de fiecare dati, sfaturile
ale antrenorului slu Ion S6ter.
La Roma, in clipa in care strlvechi ale
Bazilicei din Massenzio au izbucnit in aplauze,
salutindu-1 Pe noul campion olimpic Dumitru
Pirvulescu, spectatorii italieni au fost martorii unei
scene care a flcut campionul a plonjat,
In Parngului, la o altitu
tk 1800 m, studentii l .C.F. au
amNUJjat dou4 prtii tk schi,
concursuri chiar tk ni
Cu acest prikj, stu
au 1o8oo
Prtia tk m lun
tk 8oo m.>
prtia sia/om au Mccsitat
au uooo
m. p. au scos qoo butu
rugi 1i 185 m. c. tk
literalmente, in antrenorului slu, intr-un
suprem dan de
Acelqi elan de ii animl pe
sportivii mari sau mici, care vid la persoa-
na antrenorului pe omul care ii cooduce cu pijl
de pe treptele frumoasei a sponului :
micul inotltor care i'i bltiile inimii
vnjoase ale antrenorului, tinlrul
alpinist care ifi nfige degetele in roca aspd,
convins d acolo sus e antrenorul, mica gimnastl
de pe biml care simte plasa nevllzutl din
profesoarei sale, maratonistul ajuns la capltul
puterilor, care in dldura privirilor antre-
norului resursele necesare victoriei.
Succaele sportului nostru se datolazl in
mare mhud grijii deosebite pentru cretterea
capi de coardlt in
ascensiunile spre mAiestrie.
Pni in anul 1922, in noastrl nu a existat
nici o care si pregiteasd profesori de
fizici sau antrenori. superioad
de fizici, in anul 1922, a format
pni in anul 1948, 754 de profesori. Dar, pentru
ci cei mai erau de bani
gata care circulau pe culoarele mai ales
pe terasele cabanelor, fizici avea foarte
putini oameni
In numai 12 ani (1948 - 1960) Institutul de
Culturi Fizici a pregitit 1161 de cadre. 1n opt
ani de cele 6 medii tehnice de
culturi fizici Craiova,
Tg. fi au pregitit 1319
cadre; de fizici din cadrul
pedagogice (1950- 1954) au mai promo-
vat 300 de Iar daci adlugim absol-
I.C.F. Bd ti cei 23 de
ai institutelor de culturi fizid din U.R.S.s.;
n laboratorul de anatomie al I.C.F. , acolo
unde se viitoarele cadre ale
de sport
113
SaDAng - arhiva personal
rezultA ci in 12 ani au fost formate aproximativ
3 000 de cadre de tehnicieni cu calificare medie
superioarA.
Tot in acest interval de timp, n cadrul
diferitelor cursuri, au fost peste 1 000
de antrenori peste 10 000 de arbitri.
Teoria trebuie completeze
permanent practica de fiecare z1 .
Numai vin
de studiu la I.C.F.)
*
Grija de cadrelor de tehnicieni
o dati cu dezvoltarea noastre
de culturi fizici. ( celor patru
de fizici din cadrul institutelor pedago-
gice - Cluj, - este
o edificatoare !) Iar rolul profesorului
antrenorului cu mult de
specialist , dobindind atributul real,
acela de educator.
IatA de ce in recordurile mondiale ale !olandei,
n secundele mai ale lui in energia
formidabili a echipei noastre de handbal
se o parte din sufletul antrenorilor,
flluritorii din ai victoriilor.
ATLETISM
BASCHET
BOX
CANOE
CANOTAJ
FOTBAL
114
MAESTRII EMERITI
, ,
AI SPORTULUI
Baboe Ion
!olanda
Dinu Cristea
Moina Ion
Folbert Andrei
Dobrescu Mircea
Fiat Gh.
Linca Nicolae
Negrea Gh.
Alexe Dumitru
lsmailciuc Simion
Rotman Leon
Bulugioiu luliana
Ghiuzelea Florica
Rigacd Emilia
Ana
Petschovski Iosif
HAND BAL
..
Ana
Bran Aurora
Crligeanu Carolina
COnstantinescu Maria
Dobre Lucia
Dumitrescu
Giulescu Ileana
Habecpusch Magda
Hector Irina
Jianu Elena
Kinn lrene
Leonte Aurora
Martini Mora
Antoaneta
Elena
Elena
Szoke Aurelia
loselina
Gheorghe
Bulgaru Aurel
COvaci Gh.
Costache Mircea Il
Hnat Virgil
Petre
Moser Ion
Nodea Olimpiu
Redl Mihai
Telman Otto
LUPTE
Bularca Valeriu
Cemea Ion
P"tcvulescu Dumitru
RUGBI
TENIS
Iancu Gh.
Moraru Viorel
Penciu Alexandru
Gh.
Olga Szabo
Facago Paul
Viziru Gheorghe
TENIS DE
TIR
VOLEI
Alexandru Maria
Geta
Antonescu Constantin
Dumitrescu Ion
Petrescu
-Sirl.u
Medianu Dumitru
Nicolau
Roman
-
SaDAng - arhiva personal
Cel mai complet dintre sporturi - - ar
medicul.
Maratonul nautic de pe Canalul Minecii - ar
fi de plrere nefericitii care
amintirea
Ba nu ! Inotul e marinarul de pe Amur
care a luptat o zi o noapte cu valurile - ar
interveni mndru de apa marelui
fluviu din
de ce, rog, n-ar fi Konrads? -
ar australienii.
ce? - am ntreba noi ...
Pentru acest ind ce am
un interviu cu unuL dintre copiii care au
noate, n vara la Tineretului
din n cadrul cursurilor populare
de not.
Are ani. de pe frunte
e ceva mai blond dect iarna. Numele nu
V -am spus e unul din cei S-ar
Deci, ce este inotul?
notul e atunci cnd m-a trezit mai
devreme mi-a spus o mergem la bazin.
In erau _copii ca la
Se vindea dar mama nu mi-a dat
voie. aceea ne-a strigat pe nume un
cu pielea mi s-a
Dar era prea trziu. cu pielea
ne-a strns pe o ne-a
ntrebat cine nu are prosop. Aveam
aceea am nceput facem eu am
vrut spun am venit ne dar
ne-a spus mai nti trebuie
pe iarbl.
Nu ne-a llsat in bazin. A spus mine,
ne-a condus pni la Mama
eu _am plins de ciudl nu m-am
A doua zi ne-a adunat iar pe iarbl, dar apoi
ne-am apropiat de treptele bazinului.
antrenor s-a dus ceva mai departe ne-a chemat
la el. Mie mi-a fost nu m-am dus.
au nceput mi-a fost
m-a certat mi-a -spus snt fricos.
A treia Zi am nchis ochii am intrat n
cel negru m-a mngiat mi-a spus
snt un curajos.
Joi a plouat, dar noi tot am fost. Am
pluta, dar am am
antrenor a spus as.ta nu se poate
e mai bine fii dect
Vineri am sll batem,_ din picioare, dar
antrenor ne-a certat nu mai voiam
din
In ultima zi am notat tot bazinul o
ne-a spus ne-a
dat carnet.
De-atunci n-am mai fost la dar
duc n fiecare zi la Tei , aproape".
*
In anul 1962, 5 200 de copii au sll
noate la Tineretului. Alte mii mii au
deprins plutirii moderne in diferite
ale
Nu e acest spectacol panoramic e mai
captivant decit ttaversarea Minecii sau dect
o ?
Pentru ideea pe care o cursul
popular de not se nscrie printre marile manifes-
tlri ale grijii statului de copiii
*
Mai zilele trecute l-am intilnit pe prietenul
lui Radu. Se ducea la bazinul acoperit.
L-am ntrebat ii place. N-a avut timp
O droaie de copii 1-au luat pe
sus, nspre intrarea bazinului. O fi fost grupa
cu pielea ...
-- abecedarul notului modern
115
SaDAng - arhiva personal
puncte,
la li mp,
apreciere?
u-w .,; _,.. .. - ,..._.; .,.n - ..
nait la tri..._.. k laalate a '-eperea .eeialai.
Ei tled , .......... oA -.pA ... tllia -JIIIe lerlnerite.
pe -- .......... - ..... _ ..... TftMoie ,._.,
ei .-loial a 1- '-'a .... tllbo priaoi1 at11epti ai , .........
la ...;. Nepetal an pHMapAri opertiYe .,.; oJi.,...., partieipmot
la ea_,;-tele fH1are a atletioao, - fi ....... Aadoiler
le eate eeaai ladiaafia epre oliaeaJH paeta<letearetiee
- ... nWectahoi ,.ere .... .,.......
UNCHIUL, Ai ,..... --- .,_; ... ...___._ Tietarie
la opart?
NEPOTUL a ei eote- pnetie .,......,. - otaW!Ifta
- '- aaa a -..i .atwa Dltr
edllpA, ...... Mo,_ti -- pe tirU.al aoiieatriel.
UNCBWLa Da, ....... pare a 1 nJaloili peatra .. jaritatea
.,.n.n1er. u.w 1a Iad -..... .... alai
Iad.,; -ti- a aiieatrie opartiYi. Dar ar illlereoa
- -- - oliaeati ...... _ .. - ........ _ ... a
aeelei oaperleritlfi eah. .... el seaereaal Yietarie.
NEPOTUL a Biae. Tftkie .,_. a la ._,., ei ea oe aler-
.Ual .. -ari olilerite. tlapA tia ....... .,..u ........
referi.
UNCHIULa Tae...U aeeaota eate lat.,..,..... Care olat aeeate
_ari,
NEPOTUL a ei de ae ... sr-pa la tlaal -ri eatesarii.
Pri..-a ar rea.i .,.....riie la eare .. perierilalea ee tleter-
..u.J dired., iar a - ia eare aeeula M face pria Jie-
eirea p1111e-1el.r., ieei indirl.
UNCIDULa pria -Mi t111reeti, tlleaipr, ia!ele< la pri_..
riatll opartarile -a ,...,......,. - aoioaratl ea ...ual
.... eeuaa ...
NEPOTULa Euet. Aeala -a opertiYal &,i ,__ la .,.._,.
ealitifile la laaefle a tU., (alerpri, pnM a iaat),
.... ;. (-ri, dritari) ... ,..,. sraritiJH (loaltere).
A tlaua ealesarie ar realii laate eddake tlliopliae .,...,..,.
UNCIDULa T .. afl, iti atras at .. Jia ei olat ..ele opartari
eare -la la afara elaalaelril -tale. De piNl, _..,
iaeatllral ....... ,
NEPOTUL Ba,.aJ fi laptele le - tat ia ,.;.a eateserie,
IWel fi la ele - eloiar ei ietaria o-ar ae...U pe
load - aoliJMaare ,._ .. - - ., ...... - ..........
lan tllireeti latre .... .....;, la eare el-al hle J-l
aani-...Wt,eala ....... atletJee.T..,..;..,..-a
faee ee..al a .,.nariler pe eare le ..ae
olireete. la ele, ed pali la arisi- o-a pu -ul
la opeeial pe larfl, telmlea IiM ._, ......... , ajatitar.
Spn -...w.. a eddake .,....ri - c r-- -
.. .- ,.;.eau. r...- lliatii .....__, ..
aeeateia.
UNCIDULa latraalr, .,. pare la pri .. re. Oriei-
e.te M eeaeWere el aa atlet tre_._. ei aiW. tel
4ea- -..1 .ttl ,.te e eit - fetltraliet 9 iar aeeeta
...U alll . . . taeelterie. Dar, r-te, erni eA
dritar prljiaa an .... ale a cel ,...., tel atlta latlle-
laare. ...... ; alti elliar ... eit parter .. r ...... 7
116
"
NEPOTUL Te W.pArtni le la eaWeet. Na .-....a oA fae
ia - .. _,...... .......... ri
- .. fdal ...... ....,_ ,..r __ ,..
treiMoie oA .,.. el ...,.,.; la apartan"1e pe oare le--
aalllit olireete ea ,...., 1 oalaarati e-, .a pe .._
ei oe otaloilqle la - .w-iY - iiiTiaslt
UNCBlULa C... Miei? La .,....nJe cea,._..,. Yieleria
DD -., aearUtl pe erileril .wa.tlYe J p- aa Yiaal
arati o f-"' a arWtnj la ........ ,
NEPOTUL Nan i..,..-,1 eaatltatn a caleaJe. T-..;
aeeaota iperfeeflaaea _ _..., ....-erai
- ,. ... La -- opertari ,....
& -.tati --jlaeil, ei ..... ,. .... - erikril
- .... ., ... tioaaJe- .,..a...e...._ ... --itlfl
...... tice pria ..... ar trekl - le aoiaanll alieolria,
M loT.-.. a-an Uopreeiae. oleeiJlpoite a .w-iYtaleo
UNCHIUL Cloeatl- - treiMoie uplieall ....1 pe
lars Te referi ,...., la fapta! el la .,......ue .,. .-k
leterYia ia - ...; pr.,...a ial_.fe e:aterieue. ea
n-tajal tereaalai, paWieal, dl- ,._ fi oerie
-d- .............................. -..... lat ""
..... r .... .. .,. r ...... ri . . . ...._ .. "--r
NEPOTUL Na. Kl rei- la oioleaoele a ...... ajan ,_..
oA ae!io- la ea oA ale - peri- tia I.,U
Fiiatllel aede i .. ..,..e ut.n- tia eare .....
.. ......... iaten-re, .... ale -'Yilatea ..............
,.. rida .. resabal , .. atit a W.. ti la opertarile m-
Tra.,.. oau a solerie ... riYIIiei ... lrlaa ti ...... -1
atlet. Ea ai sW... - la o - apodll la ean
oA ee preoillle la .. lapti ....... eel-
tallile.
UNCIDULa Ded .,. ea la praetlel -. lrealballiL
Ue. tld fericire .. ... Clei ce fanHc: al' _. &Yea - ..,u
r ...... firi saJerie ..... jee le Talei fUi _.,n
NEPOTUL Da,_,. Dar peatra oelliedahol,
., ...... a ae-i aMiractie. Ilai alea el ea nu oA
a&raa '"-' ei la -eote opertari - iaoolinde fi la-
oli!ii esale tie lapti, oe hotlpJl oA elt&lp ed ....1 ...._
UNCHIUL Bi .. , tllar uta eoto o pasi!ie -it&iiwfiSell la
eaaolifii esaJe a eaae..., paate ltllsa -.It cel .,..
a&e -.ai IMla W .. ._., ... ......"..i ....
NEPOTUL A .. ar trekl oA ie, .. ei oioteal .. ,.-.j
ar 1 perfeet. Or, el ... ., la realitate Jati, oA -
hoellipai --- ... r .......... aoflfantl la ......Jitll
....... !!ale. ....... - .. ......_ Se Jar.-1 H.l
eellipe tia , ....... (arfe ........ u- ...... ,..ee
ana tie la ....,., Ie-15 la paarta aneni.
C..laki ieiJiaal -
o .............. ,., -Jiei - pl. ---
a aplrlrii, oaa _....._ _,.;....,., ti iati
..... ...._ -aM ..... ati la plaai 1-e. u ......
,.._ .. Hr ..... ....__ -an laaaolieaf -
EelUpa la .-..... aetla .... alei laeela ,... o otrietl
- tleleaoii ti ,.. ... pAalra pilll la '"wr' r .......
talal. A .,...._. eel .,.; _,
SaDAng - arhiva personal
UNC:BIUL Eete peoiWI ea la fetkl oA oe t.tr.ple ""' een,
oli pi .... ei- llftt"9le pri....t ........ -- .......
....t ., ... e ....... .., eeWpe .,. r_,.. apnpi.ae. CI ..
exiod elerid, tMdea apinu-e otric:d-
-..--.-..; .... e .. oadofaefie.,.,.. .....
NEPOTUL E..w..t. tet'"f perei ._ --- el U.tre-
- .,...hi -'"'fle -Wilrea celai..; .... Or,
ilo e.-1 ... fat' eel caft a f- telollleqte aeperier, a
..,_ - J- e ealitate
1
.U. otil fR-,
" etortlj, .......... .
UNCBIULt C. elte eriate ei _.orile iHirec:te
cele la eue daoiAeana oe faee pe toa.i e ,._..;, .,.. ... ..0:
reale .e lalreeere.
NEPOTUL N teate la ewali -'"-'- Cele la eare Hter
........_ .. perierilif.ii oe faee pria aotiji....._ .., ouoili!i
.Uei, pe .u-.,A ..; ., ... .r li loaoeloet., ., piWi,
Iad ...ti ..; '- latiaplhii. Dar aia ..; treloooic:
M r-eoo oii......., pe eatewerii. Alo- exiod .. ai
fehari .., .,..._. .,. ,.-, cele Hoflfoorale la 6.Ute
... tJ.p .. cele fid - &..ite, la - ......... e
ioo;.pi- la atiarna -.u plaf- ... ,....,..,. Firi
iHeiali el .,._ .-- -ea ... ...-.. La de, lMdea
........,.W eete eo:dwi, ftecariile pria _....,... aiat
esan.a e rare..
UNC:BIUL Te rderi la <ei, lellio
NEPOTUL o .. La opec:lal la teao -..e..J e ,.-; .u
oe pere,_.., .,....,., .., peofeefl--. Aia. teMdie ..........
- exiod j-t fayiao eelt tdti-. -'-!le
...,_ - .. li ........ pe tUela ., - ... eriee
-- .. --a..t.u. - J-"- plai - --.
,_.. ..,_,. ei eJ - ...,en-:. Cifi ... t.,.U
- ..... - ..,.... .. ...aw la .. tnllea, pellln
li ........ plai la --....... enui ..; .ini, ..; _,&et
,...ptJ!i. - _.; ....tti TeIIfll
UNCBIULt O.pi ,.._ .,. eare pleU.i peatra tellio,
.. -e el nei oA faei ea teate .,....riie oA oe otiopate
pe pe...ri .. -ri . . . .,; oe pere laopeoiWI la
..--. apei, lllnl ...... -- ,.,. _,__
..-. La --"'"'- eplltAfile olat eul.- bvw e
Uc:iRte ..._.., pe ten..J e.,.... at-a eW eei eare
oe laf..-1 elat ea .. ninl Pefi oA aliraoi la aoe-
- c:ao ei a f- "--eeJ ...U ..... ei llter-
....,_ lootloaplirii. fieoot ...,....;.rea,
NEPOTUL TrNooie oA ....,_
UJ'iiCBIUL Dar oA-fl ..; .,.. ei ... daoiAeana
ai lllltat eatewerie lootretop .., .,....n la eare oe
...---.....,.-pe- ....... _ ei
... apoi, el se ocupi cu Jimnasdcal Pro-
babil el nu. Dar este necesar. Eu insi, din experi-
proprie, pot sl spun el in fiecare searl,
Inainte de culcare, am flcut fi fac Jlmnastiel
cu mare plicere fi folos .
V. 1. LENIN
(Din scriSHee ccltre M. 1. Uli-o)
pria apneiaea aethi a ..Wtrilw. Jlli l!iaHM la
.iritari la ajol ... Iair-. -'aoori, cele pe oeloiari
A--!ioepar?
'EPOTULt Na le-aao ooitat, le u-., .... la ariDi,
tee.ai &i .. d eial cele ai -.c:eptiWJe e ceatreene.
oaperieritifii pri ...U ar
i, teHetie ......... re.eiYare Weall a preWeaei. Dar,
praetie, ._.; laenorile - t-....t pe ... . . Slaloa
..-.itire a arloitrller aa eiteeUli eloiar rea--erNOofA,
pat Tieia tetel reaaltatal -a lllreeeri. 1. r .... la aeeot
.,.rt.n. 1-a reeun la iterYeafia 4.ireetl a U'ltirMI' aa-.a.i
&i ... el alt .U..e le peate & aplieat. An= 4e-a face
ea liiaeipliae apertie care Ate e arta
ti aiei arWtrii aefieeea.d .w.... jariu.li la eeaeanarile
e --...iei, pietu.rl ... Na e.te eual 14 iuiat
_,... ...a.ti..-ilifii -a ...,_"ea elaailieiri. ChNtie .,
pol .. el ,..etarea pri j .. eeltari-arWtri- o-ar
li eotit -Mi latr--nir eloieetil, te aail!ar ei ea
ar li e...-. plai - la ,_.., .,...ouile. Clei la , ...
eefi ,...,..e hdreea-e Mee est pe eel
ealitati.Y Mlperier., e a. _,-. eeela eal'e eeeleaal
la ..__.. aoiie8triei. Iar lieeare ._..... -le li
- J ..... eritie al eelafiei .cel..-a ean 11 al- apee-
taeahol .,...r.. El -. .. eriee - --....... -..u..
ei file e preelaie d.e -.. ..; ..... .
1J111CBIULo Ar-d ean eete ---...? ... l.oi iai ..-aie
--lnl! ea! Cite.,.....;. atitea oiot- felwite ie .....,__
...., a !aioopt......_ Varietatea - -.. -
... .. ,.... eaMifiwoti ... opeeilieool lieeirei otiaeipllae
E...Weoot, .. oiot- ,_., li .W .,.--pe ie ..,__
Tlrfire 4eeit ak.J. ....ueiri ... ..,..._ ee fae ..
ac. la ene .,_..ari, leblfi aeelea ean lnclll
- - ,.... --- .. - eipiital kUifie, - .-
- .............. tii - - iooeem le .......... Cnoie-.A,
Uei fet..._. ,;, ._ .. J- Mie - ...... ei pW la --
-. J p..;, ... piNi, .... ..; --.. tri....,
Iar Uel la oirltouile - oeloiari u - .. ...;
Mritoorii, iar ti odlal oelolendai, .,..___. -.r
..; li eel j-. Deei, _t.ati aeeaoti .,;.,enitate, caft pare
...-pei la p.;.. .-Mere, -e la ,.... peof- -"ati.
eloiar Uei ....,...; -e aapirit ei ..._.. e
............ treloooie - ---.ce- ei .__.; -
...a.tii laopeofeefl- ................ otaloilire -
Yieteril ........ ....,...; ..; - ,_ latreeerii
pe ........._ ..; - - oA - .iti' ooieiUati ei
ea eete oeap la alae, ei oaiJI-
RADU VOIA
Daci nu aler,i cit timp eft1 sinltos, va trebui
si alerJi cind te vei imbolnlvi .
Sportul te si canstit. Sportul
te si pierzi in mod demn. Prin urmare
sportul te de toate - te ce este
E. HEMINGWAY
117
SaDAng - arhiva personal
Surfing
118
SaDAng - arhiva personal
!
i
r.-"' .. ltl. J .. Jtlft
t rfx =i
1
a: l: ;; 1 g
r li
1
. ,1:r.
...
1
t J. ..
1
r
J;HI.'lhf hftrtH
l
tf!f. rrr "Ta'=
1
.:. t.r.' tt.s .. t. e 1
i :.a 1. rtl t. il .....
51
' i f 1 tl 1 t .}11: ., . t s .....
l.til .. F
, , h[ rlx Hfd e ::
t S S:::
ill t
1
[ .
!.-i.t ll' r th.S.p:l 1 C:: ;:,
W ---
i l
1
:rl:. :: !!
5 l.t ai. ... t.t ... :: , ti-J c:
\
\
.
i
\
.
:
.
.
. \
,i
.
:
.
'-'
SaDAng - arhiva personal
Salomul pe api este un sport relativ dolr.
SPORTURI MAl CUNOSCUTE
El a luat in regiunile munrnase, uode
tinerii indrlzneti incercau cu ajutorul UDOJ:
blrci si coboare cursurile repezi ale
apelor de munte, presirate cu praguri, vrtejuri,
bulboane chei gtuite de stinci. Pentru a
face mai interesante mai dificile roocunurile .
de slalom nautic. care au inceput si se desfipre
in jurul anilor 1925- 1927, se qc:zau n calea
diferite obstacole artificiale. Ur-
marea a fost dl tehnica tactica acestei ramuri
sportive s-a dezvoltat tot mai mult, iar regula-
mentul de concurs s-a m.bogiJit cu noi reguli.
Intrucit in regiunile muntoase schiul se bucuri
de o largi dspindire, alalotnului nautic
au preluat de la schi de slalom.
SLALOMUL
PE
TI Cl ...
e In Republica Socialisd
Ceboslcmlc.i emt1 o echipl
reprezaltativl a
veterani care at:nge la jocurile
ei zeci de mii de spectatori.
Interesant este el Perner, clpi-
tanul echipei, are peste 60 de
ani, iar Ludl. cel mai tnlr
jucltor, are peste 40. Portarul
echipei este faimosul Planic:b,
120
Cum _ se desflpri concursurile de slalom
nautic? Pe caiace demontabile, sau pe canoe,
de una sau doul persoane. Pe caiace concureazl
birbaJi ti femei, pe canoe-simplu numai birbaJi,
pe canoe-dublu blrbaJi sau perechi mixte.
O alti fonnl de concurs este echi-
pelor, fiecare fiind formati din trei ambarcaJii
de fel care parcurg traseul simultan.
Concursurile de slalotn nautic se desfl-
prl in dou1 DW1fe. luindu-se in coosiderare
tin:pul cel mai bun. Penalizlrile se dau n
fdul urmltor: atingerea unui jalon cu ambar-
caJia, cu padela sau cu corpul se pena!j....,.zl cu
10 puncte, iar un obstacol trecut grqit se
penalizeazl cu 50 puncte. Omitere& unui omt.col
este penalizat! cu 100 de puoctc:.
Cum se calculeazl rezultatele? La timpul
de parcurgere a traseului (in secunde) se adaugi
totalul punctelor de penalizare; de cscmplu:
timpul parcurgerii traseului: 4 min 30 sec.
adiel 270 sec
numh-ul punctelor de penalinre 260
Total: 530
Campiooatele mondiale de slalom nautic au
inceput si se dc:sflpre incepind din anul1949.
in virstl de peste 50 dC ani,
astlzi maestru emerit al spor-
tului. Echipa a primit oferte
ti din alte tiri pentru a
meciuri cu selec:Jionate de vete-
rani ai fotbalului. Vestea a-
ceasta ne dl prilej si ne amintim
cu pliccre ti de interesantele
meciuri ce se organiuazl pe-
riodic ntre echipe de vete-
rani ai fotbalului nostru, cnd
revedem cu pe Dobay,
Bindea, Kotol'lllaily, Bogdan,
Humis ti altii.
Cunoscutul aicrptor fran-
cez AJain Mimoun, clfti8itorul
maratonului la cea de-a XVI-a
a Joc:urilor Olimpice,
Jocuiqte Ia ans, -tt-o casl
in care a1ll..un salon de fri-
zcrie. In semn de fat!
de renumitul sportiv, friz.erul
_i-a oferit pinl la
in mod gratuit, serviciile sale.
SaDAng - arhiva personal
MUZEUL SPORTULU 1 DIN VARSOVIA
Familia, nu prea a muzeelor con-
sacrate sportului s-a mlrit in vara anului 1955
datoritl inaugudrii Muzeului sportului din Var-
muzeu organizat din Comitetului
pentru Sport Turism al R. P. Polone.
Muzeul nu cuprinde numai exponate referi-
toare la activitatea sponivl din Polonia, ci pre-
zint! interesante mlrturii ale dezvoltArii spor-
tului in diferite f in toate epocile istoriei.
Inventarul muzeului a cu mult cifra
de 4 000 de exponate, din care unele sint reunite
in ocaziouale ca: 50 de ani de schi
in Polonia , Din istoria ciclismului , aceasta
din urml bucurindu-se de un mare succes de
public.
Vom invita pe cititond nostru sl ne
in dteva ale muzeului.
Seq:ia de box, de exemplu, ne intimpinA
cu o interesaotl reproducere a unui vas cretan
din secolul. XV l.e.n., omamentat cu scene de
pugilat. Cu mult interes sint studiate mulajele
de miini pe care se a8l cestele utilizate de pugi-
lfti Greciei ti Romei antice.
Un loc important ocupi mlrturiile care se
referi la sucx:esele boxului polooez, in special
in anii puterii populare. In vitrine pot fi vlzute
medaliile ti ceDturile de campioni cucerite in
europene ti in olimpice.
In sala de scriml ne atrqe in primul
rind, penoul care reprezinti o intilnire de saiml
Sala istorie i schi ului a sporturi lor
de
in Egipt, de acum 4 000 de ani. Se mai afli
aici unul din cele mai vechi manuale de scriml,
tipArit la Nurenberg in 1620, vechi,
de trofee cucerite de scrimerii polo-
nezi in campionatele mondiale in turneele
olimpice.
Bine inzestrati in exponate este de
ciclism. ln afad de diferite tipuri de velocipede
din secolul trecut, putem admira o bogati
de insigne cu temi ciclist!, provenind din lumea
intreagl.
Diferite programe alte dove-
desc activitatea depusi de
din (WTC), intemeiati in 1886. Printre
acestea se afli diploma de laureat al Premiului
Nobel decernat! autorului faimosului roman
Quo Vadis H. Sienkiewicz, care a fost
membru de onoare al sus-amintitei
O serie de exponate reconstituie istoria celei
mai mari curse din lume pentru amatori :
Cursa Picii. (Vaqovia- Berlin- Praga).
Cea mai interesanti a muzeului este,
fld indoiall, cea consacrati schiului care a reunit
interesante piese din Muzeului Tatra
din Zakopane ale Institutului de Sporturi
de Iaml din cadrul Academiei de Culturi Fizici
dela
impresionant! de diferite tipuri de
schiuri, legituri oferi cercetltorului un
interesant material de studiu. Nu lipsesc,
schiurile folosite de pionierii acestui sport in
Polonia, Stanislaw Barabasz celebrul ghid din
Tatra, Klimek Bachleda.
Dintre exponatele aflate in celelalte ale
patinele primitive din oase
de animale (datind din perioada de inceput
a evului mediu), o sanie de munte din sec.
al XVIII-lea, macheta bircii cu pinze cu care
Riszard Wagner a traversat Atlanticul, arcuri
din Europa. Asia fi Africa.
Sectorul de artl care reflectl
de creatorii de frumos din Polonia act;iv i-
sportive cuprinde, la rindul slu, valoroase
lucrlri ca: slrind coarda , sculpturi
de A. Karny, Alergarea de garduri , desen de
A. Jurkiewicz, Schiorii co . Roho-
zinska diferite de Blyna, Bandura,
Kowarski, Strynkiewicz spc.ciall
este rezervati sportiv in care figureazA
de asemenea o serie de lucdri remarcabile.
In concluzie: un muzeu interesant, care face
cinste realizatorilor sli.
121
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
Start in proba de caiac 2 persoane
schifurile la antrenament pe
apele
Snipurile ies n larg, in
vintului -
::anoea - de legende
aventuri pasionante - ne-a adus vic-
torii pe plan
Cursele cu cu motor - temerare
spectaculoase - debutul
oe lacul
SaDAng - arhiva personal
Problema originii arcului nu este aici astlzi
Umuriti. Arcul era folosit de toate popoarele,
flcind numai cde din Tumania, Austra-
lia ti ladiile de Vest. Inel din cde mai sttlvech
timpuri, arcul a fost fulosit ca arml de vfnltoare
ti de apirare. La inceput era format dintr-un
simplu diat din neun adJust cu tamnri
drepte ti ftaibile.. Cu timpul, fonna p coofeqio-
aarea lui s-au mai modificat,
La unele: popoare. ambele capete ale arcului
erau la fd de tari, la altde capetele aveau tlrii
la primele lor
124
Tragerea cu arcul - sport popular in
R. P. Mongoll
diferite. Diferc:npa intre tipul de arc au-cut
in Europa. Africa p America ti tipul intrebuintat
de popoarele Asiei ooosta in fonoa ti In materialul
folosit. Primul era simplu, cu o ooocavitate re--
dusi ; cel de-al doilea. cu profil foarte ooocav
(spre partea in care se trage); partea centrali.
minerul aoestuia era din lemn masiv, care apoi
se foarte mult spre capete. Partea c:xtcri-
oarl era intiritl cu tendoane de animale. iar
cea intc:rioarl cu plici de oom ti bucltde de
lemn fiule de mner cu clei de pette; totul se
iDfqura cu de piele.
UDDi ad"d de arc dura uneori
ani. De multe ori d era impodobit cu picturi
ti diverse omameote. Eficacitatea acxstor arcuri
era mult mai mare decit a cdot- simple. Se spune
el in secolul al XVIII-lea. cu prilejul unei intre--
ceri, un turc a reupt si trimiti s1geata cu un
astfel de arc la o discaolta-GC..WU...IIo-
Fosta arml de vinitoare sau de apirare a deve-
nit. in zilele noast:re. un mijlOC""pl.lcut. j)'siooant,
de intrcceri sportive. de tragere
cu arcul sint intt-adevlr foane interesante. me
ar indeminare ti un antrenament asiduu pentru
a clpib ti precizia necesare.
SaDAng - arhiva personal
MAREA SAPTAMiNA A LUI JESSE OWEIS
Istoria el la 3
august 1936, pe stadionul o-
limpic din Berlin, dnd Jesse
Owens alerga 100 m in 10,3,
devenind campion olimpic, capii
naziJti din tribuni, fluritorii
teoriei raselor inferioare t, au
din
Cronicarii vremii amintesc
el a doua zi, pe acelati stadion,
dnd acelati Jesse Owens dobora
recordul olimpic la lungime,
slrind 8,06, capetele naziste
s-au congestionat inspre apo-
plexie.
A treia zi, la S august,
numlrul conducltorilor de
domni t s-a in tribuna
dar cei nu
putut ascunde furia dnd
mereu obsedant Jesse
Owens a alergat 200 m in 20,7,
cucerind al treilea titlu olimpic.
In dupi alte trei zile,
dnd Jessie t pornea ca o
ghiulea in de 4 x 100
care avea sl-i aduci a patra
medalie olimpicl, Adolf Schi-
kelgruber, poreclit o vreme
Hitler, pArlsea pe tri-
buna, ca si nu stringi mina
celui mai glorios atlet al Olim-
piadei de la Berlin.
De atunci, marea slpWnnl
a lui Jesse Owens a dmas
inscrisi cu litere de aur in
istoria atletismului.
*
Jesse Owens este un nume
strilucit in atletismul mondial,
unul din negri
care au contribuit la faima
atletismului american.
La 25 mai 1935, la Ann
Harbor, in S. U. A.
1
Jesse
Owens inscrie in pallnaresul
slu, la slritura in lungime,
cifrl de 8,13, care
avea si riJ:nn1 neclintid timp
de peste un sfert de veac.
Cu un an mai trziu, la
Chicago (20 iunie 1936), Owens
llsa atletismului un alt record
sortit si reziste deceniilor: 10,2
pe tSUd t.
*
La Roma, in tribuna Cento-
millei, Jesse Owens,
in vrsd de 47 ani, Ul'Dllrea
apriga dispud a tinerilor sli
Ar fi vrut el,
poate, si se avinte in focul
intrecerii ... Curind insi, specta-
colul 1-a furat cu
Ralph Boston, succesorul slu,
i-a bltut recordul olimpic.
in timp ce pirlseau
treptat sectorul lungimii t,
t Jessie t continua si priveascl
acolo jos, spre groapa cu nisip,
unde doi mari Ralph
lgor t Ter t, sdteau de
vorbi ca doi vechi buni
prieteni.
126
SaDAng - arhiva personal
TIR
ORIZONT AL: 1 . a concurentului la
Tintaf. z.
nlocuite azi cu talere. - Armele .. . albinelor.
J. Dispozitiv 6xat la arml care suvqte la ocru rea
- . . 4 Moral. - de
alunari. 5 ... zag. - Sub - Dnsul. 6. Duce-
rea 'i armei n - A stabili linia
de ochire focurile de 7 a pistolului
ntre degetul mare trei degete
de n Banat. 8. Anul
curent. - Pe ele se care pot li mobile
sau fixe <sing.>. - , . gi>ale <mase.). 9 Pro-
nume. - la care ajunge un proiectil.
- Tuns! 10. Parte a armei ce percutorul
care se cu degetul - de
lemn de care snt fixate mecanismul fi armei
de foc. 11 . Decalibrare armelor care nau
fost bine folosire. - Ru n Italia.
12 . Sterp. - IJ . CartUJe! - cele
bru n timpul lui Filip al Macedoniei. 14. Ajutorul
- " tirului.
VERTICAL: 1. de tragere la eri.>.
- n Corsica. z. Aurel P"JtVu. - La fe cu
proba cpl.>.- Penelopei. J Teren amenajat
pentru trageri . - Referitori la formele de culturi
fi specifice unui popor. 4 Vioi creg. >.
- Refren din cntecele noastre populare. - Calibru
... de f OraJ n
pe poligon. - Petre! 6. - Re-zervorul arme-
for de foc . 1 Redus cnwi vorba de calibru!>. -ntre
Ji punctul ocbit. 8. Cu ochi
de culori diferite. -Sarea acidului acetic. g, Hai!
- Calitate pe care o tirul <pl .>. - Iosif
Srbu, printre 10. Tir. - 11 .
- Nume feminin. - Numele popular al
lunii aprilie. 12 . lui Cuza. - Dm,a. -
lui - Radu V care
asupra armei n n momentul
tragerii. - Arma cu care Petrescu a
n plin ... titlul de campion olimpic.
DICfiONAR la lNRUC, AFA.
e e VARIETlTI e VARIET,\TI e e
- Este lipsa
de scrupule care in
boxul profesionist. Ca o ilu-
strare, doul ntimpllri
din cariera boxerului negru
din S.U.A. Floyd Patterson,
fost campion al lumii la ca-
tegoria grea.
Invitat s1 boxeze in Canada
cu campionul tlrii, Patterson
constati ci in timp ce pldsise
hotelul impret!Pl cu mana-
gerul slu, i-a foe: din
valizil centura ae
firi care nici un boxer profe-
sionist nu urcl pe ring. Incc;r-
cirile managerului de a cum-'
pira o centuri s-au dovedit
zadarnice: cu dteva ore in
urml, cineva cumpArase toate
centurile existente in maga-
zinele de sport ale
Disperat infuriat, managerul
a vrut s1 renun{e la meci
si dea in vileag intimplarea,
dar Patterson nu l-a lisat a
apArut pe ring. La dteva clipe
126
primul gong, Patterson
l-a Bcut k.o. pe adversar,
la podea cu o
forinidabill lovituri. Aceasta
a fost r.hbunarea lui ...
invitat s1 boxeze
la Los Angeles, Patterson a
fost informat ci adversarul
sllu a aranjat astfel lucrurile ca
meciul s1 fie arbitrat de pro-
priul sllu cumnat. Pentru a
preveni acest lucru, managerul
a stipulat in mod expres, in
contract, clauza ca meciul si
nu fie arbitrat de acest per-
sonaj. Dar in ziua meciului,
arbitrul care s-a prezentat pe
ring. . era chiar cumnatul
adversarului. Managerul a pro-
testat, dar firi succes: i s-a
explicat ci nici un arbitru din
nu era disponibil, din-
do-i-se
sll telefoneze. lntr-adevir, nici
unul din cei arbitri pe
care i-a ciutat la telefon nu
era acasll. Resemnat, mana-
gerul a renunfat. Patterson a
urcat pe ring in primul
minut l-a zvrlit pe adversarul
slu printre corzi. Nici cum-
natul nu l-a mai putut ajuta !
- Cu ani in urml, in An-
glia, s-au pus n vnzare abona-
mente pentru concursurile de
tenis care se destlfoad in
fiecare an la Wimbledon; ele
erau valabile timp de 25 de
ani 1 n momentul emi-
terii punerii in vnzare un
abonament costa 50 de lire,
dupl numai zece ani, cind
valabilitatea lui mai dura doar
15 ani, abonamentul se vindea
la bursa neagrl cu 500 de
stqline. a-
ceasta se explici prin numlrul
redus de locuri din.. tribunele
vechi de la Wimbledon
prin interesul pe care-1 str-
competitia aceasta echi-
valatA adesea cu un adevArat
campionat mondial de tenis.
SaDAng - arhiva personal
e e e e e
- Echipa Dioamo din Mos-
cova a intreprins in 1947 un
turneu in Suedia. Jucind cu
echipa Nord:6ping t din
Stockholm, au in-
vins-o CU scorul 5:1 dupi UD
joc extrem de dinamic ti
rapid. de
fizici a jucltorilor dioamovifti,
suedezii elutau fel de fel de
pentru neo-
a Un re-
porter suedez s-a strecurat n
vestiare fi i-a vlzut pe juel-
torii de la Dinamo bnd, in
pauzl, ceai cu limiie, iar pe
unii luind tablete t.
el imediat dupl
meci ziarele au ftirea
despre tablete
Diru!mo , care fac adevlrate
minuni. Urmarea a fost el un
fabri<taDt ntreprinzltor a in-
ceput si fabrice tablete Di-
namo , realizind beneficii seri-
oase. Ond insi oamenii de
p-au manifestat inte-
resul de tablete, s-a
constatat el jueltorii sovietici
conswnau. . cele mai
nuite cuburi de zahlr.
- ln Statele Unite reclama
ia uneori aspecte cu totul
Astfel, la un meci
de box disputat la Chicago,
unul dintre boxeri a fost
i.o. ti s-a intins pe ring. n
momentul cind arbitrul a in-
ceput si numere, o parte dintre
spectatori au izbucnit intt-un
hohot de ris. Ce se intimplase?
Pe tllpile boxerului, n scop
de reclaml, scria: Sutienele
firmei noastre garanteazi suc-
t. Garanteazi, dar nu
in probabil ...
..
- Mie nu-mi sput ca nu e nimi c intre vot, uite
ce pierdut se la ttne ! . . .
Desen de NEtL C06AR
- Turul ciclist al
a cJrui editie s-a alergat
n 1903, a fost de-a
lungul anilor de urmAtorii
1903 - Garin; 1904 -
Comet; 1905 - Trousselier;
1906 - Pottier; 1907 1908
- Petit-Breton; 1909 - Fa-
ber F.; 1910 - Lapize; 1911
- Garrigou; 1912 - Defraye;
1913 1914 - Tbys; (n
1915- 1918 nu s-a alergat);
1919 - Lambot; 1920 - din
nou Thys; 1921 - Scieur;
1922 - din nou Lambot;
1923 - PCiissier H.; 1924
1925 - Bottecchia; 1926 -
Buysse; 1927 1928
Frantz; 1929 - Dewaele;
1930 - Leducq; 1931
Magne A.; 1932 - din nou
Leducq; 1933 - Speicher;
1934 - din nou Magne; 1935
Romain Maes; 1936
Sylvere Maes; 1937 - Lape-
bie R.; 19.38 - Bartali; 1939
- din nou S. Maes; (in
1940- 1946 nu s-a alergat);
1947 - Robie; 1948 - din
nou Bartali; 1949 - Cop;>i F.;
1950 - Kubler; 1951
Koblet; 1952 - din nou
Coppi F., 1953, 1954 1955 -
Bobet L.; 1956 - Walkoviak;
1957 - Anquetil; 1958 -
Gaul; 1959 - Bahamontes;
1960 - Nencini; 1961 1962
din nou Anquetil.
- Un interes documentar t
deosebit a stirnit cartea unui
oarecare Hans Schofr, consa-
jocului de fotbal . ln
introducere, autorul cere
scuze de cititori pentru
insuficienta sa documentare .
In continuare, in primele 23
de capitole, el se ocupi de
forma greutatea mingii de
fotbal! lntr-adevlr, scuzele
aveau rost..U ...
- Doi ai Cole-
giului Withm.an--dio. statul
Washington (S.U.A.) in
de a deveni -reeordmeni mon-
diali (indiferent n ce domeniu
sportiv) au o
originall. Ei au sustinut un
meci de tenis de masl care a
durat 54 de ore 40 de minute.
e e e e e
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
O DISCflTif.
PE STADION
eu 11111 fost student, dar
Omul se opri. Pomisc pe flpful UDOI' amintiri
care nu-i flceau pllcue. O umbri li lntunccl,
o clipi, fipua fi tntre sprincene i se adinci o
cuti. Privind tn jur, observi el tinerii qreptau
urmarea, de ncatteptata oprire.
firul povestirii fu reluat: Da, 11111 fost student
eu . . . acum vreo 25 de ani f grozav
fi pllcut si fac spon. Ata cum vi place voul.
Numai el voi decit al vi la
sau la club si vi Sili, terenuri, mate-
riale, echipament . . . toate vi stau la. tndeminl.
Pe YlCDlea mele nu era ap. Se mai
fDcropea dte o ccbipl ici-colo, se mai organiza
cite o Eu unul nici mlcar la ap
DU 11111 putut lua parte. ca miric:, toci
Nu aveam dnd. la cunuri.
La uau, intram tn serviciu f iqeam la noul
seara. Mai dideam o tntre 9 1 O,
iu dupl aceea mi ocupam de temele mele.
Taxele erau mari, tata avea un salariu amArit
eu a trebuit si-mi sacrific tot timpul liber -
muncind ca lucdtor necalificat ntr-o tipografie
dind Cine nu crede, si ia
revistei ilustratA din 1937. Poate
citi acolo un reportaj despre Va intilni
povestea mea acolo . ..
Tinerii ascultau cu oarecare gravitat e
chiar. Erau vremuri de tristi amintire cele pe
care le evoca interlocutorol lor necunosc:u:t, un
om la vreo 50 de ani, cu pirul bine
pe la dmple. Il Psiser:l pe primde trqlU ale
tribunei de pe stadionul unde -si-ti iua:apl.
peste citeva miDUte, antl'ellaJDaltul de handbel
incepuse simplu: DD?.
Tinerii i-au rlspuns afirmativ.
- ce spon
- Handbal.
- Am eu un fecior aici ... E baschetbalist._
Uite-1, tocmai sare acolo, cu mingea la cot . ..
Mai am o fetifl, mai miel. Ei ii place handbalul.
Profesorul spune el are talent . . . Parci o f
vid peste ani n echipa
cine poate venind de peste hotare cu cupe
Tn plin efort 1 un gol pentru echipa
studente lor
medalii. Dar de aici a ajuns f la echipa
gimnastelor la atletele
care fac cinste clubului
Necunoscutul purta cu pasiune fi
cu adta pricepere, de parci ar fi fost el
la succesele tuturor echipelor
Cnd a sosit clipa antrenamentului, tinerii 1-au
pldsit cu plrere de du, ca pe un prieten vechi.
DU cum 0 c:heaml. Era parci UD
simbol: studentul de-altidatl. Un student care
nu cunoscuse frumusqea, bucuriile acator ani
ai Ca , cum spunea el.
Pe ei tnsl li llfteptll stadionul acesta Ingrijit,
cu teren gazonat, ii llftepla un antrenor priceput,
iar, la uU'fitul antrenamentului, apa caldl a
care le alunga oboseala p-i flcea si
se simti puternici, bine
Da, omul din tribunl era studentul necljit,
trudit, al vremurilor apuse pentru totdeauna.
Cit tinerii de pe teren, ei tntruchipeazl
zilelor noastre, care se bucuri, n timpul
lor liber, de toate de a face sport,
dupl cum fac teatru, muzicl sau literaturi.
poate n-ar fi lipsit de interes si adtim
ct de vasti este activitatea sportivi care se des-
fiprl tn fi institutele de pe cuprin-
sul patriei noastre 1 '
In 1961 peste 55 000 de au participat
la aproape 1 500 de cu caracter de
masl organizate de Cam-
universitare, care au devenit o
Plini de de o galerie zg0:
cum se cuvine -
clujeni intotdeauna bine pe stadioanele
(ca in cu Dinamo
129
SaDAng - arhiva personal
"
ncep cu ntlniri n cadrul facultAtilor pentru
a ajunge la ntrecerile dintre
centrelor universitare. aceste centre nu mai
snt cteva, ci au sporit n ritmul impetuos al
mersului nainte care l patria '
in anii puterii populare. La Quj,
s-au
Craiova.
Campionatele universitare, la ultima
au cuprins ntreceri la 14 ramuri de sport
s-au bucurat de participarea a 35 000 de stu-
La aceastA nu trebuie sA uitAm a
pe cei 17 000 de studenfi care fac
sport n cadrul orelor sllptlmnale de curs.
Sportul de performanfll il dirijeaz:J clubul
, care numArA nu mai de 282
de pe de sport n toate centrele
universitare ale fllrii. Sportivii aproape
3 000, au in rndurile lor 9
80de ai sportului peste 400 de sportivi
de categoria 1, iar dintre 40
titlul de campion al n diferite discipline.
DacA la episodul am adAugat aceste
date statistice nu am flicut-o dect pentru a
ilustra mai concludent dezvoltarea sportului n
rindurile tineretului universitar, dezvoltare care
reflectA grijA pllrinteascll arltatA de partid
guvern ntregii de culturA fizici
sport, parte integrantA din procesul de formare
a tinerelor noastre
Echipa de a studentelor din R.P.R. -
e Jocurile sportive
ale tineretului se
de multd popularitate in Intreaga lume
au un rol important in intdrirea pdcii
prieteniei intre popoare. Ele se desfd
cu prilejul Festivalurilor Mondiale
ale Tineretului Nivelul
acestor intreceri sportive este deosebit de
valoros. ln cadrul lor au fost adeseori
stabilite recorduri mondiale europene.
In amintirea lor
Tnhul ziarist sportiv Evzen
Rosicky era un pasionat atlet.
Cu cu multi
munci, Evzen a rellfit sA ajunal
in ani unul dintre spor-
tivii fruntati ai Cehoslovaciei.
Acest atlet . blond prefera di-
de 800 m, totufi uneori
lua startul n cursa de 400 m
garduri. 1.54,6 era timpul pe
care 1-a realizat Rosicky n 1936
pe 800 m, timp remarcabil pen-
tru acea vreme, fiind totodatA
un nou valoros record
cehoslovac. Evzen Rosicky cu-
de 7 ori titlul de cam-
pion al fllrii sale; de cteva
130
EVZEN ROSICKY
ori numele sAu este inscris pe
tabela recordurilor.
latA insi el vin Evzen
Rosicky era comuniJtcfi.di&t .in-
sArcinarea partidului slu lupti
cu n11Ac1rare impotriva fascis-
mului.
In iunie 1942, sur-
prind o convorbire telefonicA
ntre Evzen tatii sAu. DupA
cteva zile, mama acasA
cteva rnduri, scrise in grabA:
DragA mamA ! Am fost ridicat
de doi de la Gestapo. Te sArut,
al tiu Evzen Snt ultimele
cuvinte pe care le-a scris.
Zile n cAlAii I-au
chinuit pe tinlr.ul patriot. Ei
voiau si a& amAnunte despre
de din Praga,
dar Evzen a rlmas neclintit.
El nu trAdat tovadfii de
lupti. Evzen Rosicky moare
de bandelor
ss.
In fiecare an, la jumAtatea
lunii iunie, din multe
firi ale lumii se ntlnesc la
Praga n cursa memorialA Ro-
sckj. lor dove-
cljenfa.lui Evzen Rosicky
nu a fost uitati. Tinerii
aduc mamei lui Evzen flori
proaspete, flori din libere,
libertate pe care a dorit-o atit
de mult Evzen Rosicky.
SaDAng - arhiva personal
MORAVURI DE IERI,,,
UN LUCRU VECHI
Domnul de onoare al clubului
sportiv Afrodita sti la biroul masiv din cli-
Jirea prefecturii.
Fruntea incruntati, privirea n zlrile ndeplr-
tate ale capitalei, mina stngi automat
o jumltate de mna dreaptl
cu un creion mecanic in tlblia
Mine trebuie neapArat . . . Oare
de ce nu mai apare ticll.osul lla? Probabil,
nu ml . . . O sl-i dau ocazia . . .
la amintirea metodei aplicate cu lia
de la Brlila : la sosirea echipei in Gara de nord -
!
Simplu. 3 la O prin neprezentarea adversarului.
Asta, nu mai merge. E plictisitor -
de fantezie, sl nu schimbi metoda ...
avea de doul zile sl-1
introduci pe omul ndatl cum apare.
- Buni ziua!
Prefectul treslri din gnduri.
- Cine dumneata ?
- chemat ...
- Eu am chemat pe
- Stlncscu Coostantin.
- la Gaz f Electricitate.
- Alta?
- Arbitru de fotbal.
- 'mda. miine, ce faci ?
- Arbitrez pe Afrodita cu Argus .
_ Afrodita - mi inta:escaz:l . ..
- Toatl lumea apreciazi aptitudinile dum-
neavoastrl sportive.
- Nu-i votba despre ata. Am onoie de
doul puncte.
- Cu el asta se va intimpla de la
sine. JucAtorii Afroditei ...
- Tocmai de asta. Dumneata vei putea asi-
gura rezultatul firi sl dai aspectul el
nota.
- Domnule prefect . . .
- Iasii nu-i nevoie argumentezi
prea mult, invocnd cine ce proces de con-
Cu mna ridicati, domnul prefect
orice replici. Cu calm,
- Vezi ce frumos e afarl? O sl fie o vreme
splendidA pentru meci. Ce soare, ce luminJ !
Insinuant:
DE AZI
- SI snt o suml de nclperi n prefec-
foarte ntunecoase . ..
Meciul ncepuse de mult.
Rezultatul se 0 - 0, mai ales datoritl
concursului dat de nefericitul Stlnescu.
Un ofsaid inexistent, fluierat la momentul
oportun - sincron cu protestul strident al
tribunei, salvase poarta Afroditei de profanare.
Manevre similare trezesc n masa nghesui-
n tribune binuiala asupra amestecului
miinii generalului, n arta arbitrajului.
Meciul pe Minutul 86.
Arbitrul fuge desperat, cu udl, cu genun-
chii tremurltori.
In Mroditei ajung n
careul advers. Un atacant se ca un
popic atins de bill. De ce? N-a nimeni
. . Aa ! S-a dat 11 m.
Vulcanul tribunelor
Proiectilele ncep sl zboare, cu traiectorii
convergente, spre locul cu pricina.
Jucitorul Afroditei , cu impresio-
nantA larg n umeri, apreciat mult de domnul
se sl execute lovitura.
Mingea - cind arbitrul ftwerl. Lovi-
tura trece att de aproape ...
Huiduielile continui.
Partida se termini cu scor alb.
Lumea vrea sl pe teren.
Intervine (tot slracul Gavriil) ti evacu-
eazi spectatorii
Se insereazA.
Arbitrul se plimba cu picioare poliomielitice
pe mijlocul terenului.
ridica cu dubele pe cei ce
la tramvai flceau glllgie.
Aplru pe teren prefectul urmat de credin-
. . b" .
h :pe m;::!:u_ Zbrli sprnceana:
- Afa ne-a fost vorba? . ..
Apoi :
- la beci !
UN LUCRU MAl RECENT
Londra 1953. In penumbrl - blncile presei
la Wembley snt situate sub tri-
bunei - un ziarist parizian se ntoarce spre
sli din diferite ale Europei:
- ate minute mai snt?
Are vocea ingrijorati trlslturile la
fel . . . de altfel ca ale tuturor vecinilor sli.
13 1
SaDAng - arhiva personal
- loci patru minute !
- Asta-i. lndatl vom vedea-o.
Asta , nsemna prima infringere a Il-lui
englez pe teren propriu. Eveniment
de nu din antipatie pentru fotbalul englez,
ci pentru ci aceastl infringere este inscrisi
de mai ani, n naturali a unui sport
devenit mondial.
evenimentul este cu att mai extraordinar,
cu ct era aproape de negndit cu doull ore
mai nainte apirea acum ca o concluzie simplll,
normalll a unui meci, n care unul din adversari
a depifit pe ceWalt.
Ceea ce se petrece pe teren este cu desllvirfire
ncurajator: Beara, portarul Continentului , se
face ci vrea sll degajeze trece mingea
cu mna lui Ocwirk, care atacat de Mortensen,
se face ci vrea si degajeze cu i redll
mingea lui Beara cu cllciul - cue, fentcul
din nou dll mingea lui Navarro,
dreapta, n timp ce Lofthouse se repede ca un
taur n gol ...
Continentalii , stllpni pe nervii lor, vor
pllstreze avantajul de o sutl de ori meritat:
4- 3.
Mai snt citeva secunde. Mortensen are
mingea. E mai periculos dect daci ar
avea-o Matthews. El plltrunde n careu, dar
scapi mingea. Acum s-a terminat . . . Nu.
Mortensen urmeazll cursa, face un adevllrat
plonjon, pe Posipal se
la pllmnt. . . Beara prinde mingea. Dar a
risunat un fluier - arbitrul Mr. Griffiths
arati imperativ punctul Il m.
In acestei decizii de nenchipuit a fost
o clipll de stupoare n tribune. Pe teren, Ceai-
kowski, Posipal, Ocwirk se ndreaptll
domnul Griffiths cu gesturi de indignare.
nainte ca spectatorii fi revenit din surprizll,
Ramsey a executat penaltiul cu o rllcea.ll de
, cum va scrie un ziarist englez -
nvinge pe Beara, cea mai nedreapti
cea mai scandaloesl dintre egalhi.
Right or wrong, my country.
(Drept sau nedrept, mai nti mea.)
SatisBcut de a fi aplicat deviZa
britanic modd, dl. Griffiths fluieri
Slabe aplauze, politicoase, au salutat
echipei Angliei. O formidabili
Continentalii pnll la vestiarelor. Cei
100 000 de spectatori vor sll dea o ultimll dovadll
de pentru adevllrata de fotbal
pe care au dat-o pe teritoriul vechilor
Sau le snt ci n-au pllrisit
Wembleyul
1. AlliCIUC
e e e e e
Antrenorul englez de ade-
tism F. Stampft a plecat n
Australia cu mult naintea
Jocurilor Olimpice care au avut
loc la Melbourne, fiind invitat
si-i antreneze pe alergitorii
australieni. El a continuat sll-1
antreneze pe alergitorul
englez B. Hewson, rimas .n
Anglia, folosind un sistem ori-
ginal: antrenorul imprima pe o
bandll de magnetofon toate
pe care le avea . de
dat trimitea banda n Anglia.
Adetul l infortna n
fd pe antrenor cum merg
lucrurile. Oceanul nu a con-
stituit n acest caz un obstacol...
Dupi ce a trecut la pro-
fesionism, renumitul halterofil
american Paul Anderson, supra-
numit Hercule din Tenessee t,
a fost nevoit si fad tot fdul
de pentru
banii necesari Astfd,
Anderson se produce n
casele de joc (tripouri) din Las
Vegas (S.U.A.), ridicind n
publicului case de bani, con-
o cantitate de monede
metalice totaliznd 15 000 de
dolari. ci plata
pentru aceste spectacole nu
reprezinti dect o infimA parte
din aceastll sumll cochetll ,
cum si scrie presa
occidentali.
Dupi terminarea campio-
natului de fotbal al Americii
de Sud, cluburile argentinicne
au nceput sl-i negocieze pe
cei mai buni judtori ai
punnd astfel In pericol echipa
reprezentativA pentru cam-
pionatul mondial. Printre ju.
dtorii era centrul
atacant al reprezentativei Ar-
gentinei, Angelilo, pe care clu-
bul voia si-1 vndll unei echipe
italiene. Publicul, indignat, a
ridicat un val de proteste,
de presll chestiunea
a ajuns n parlamen-
tului care. . . a gllsit o
Angelilo a fost chemat sub
arme . . trimis fad
serviciul militar n
de care asiguril paza
consulatului argentinian din . ..
Milano. Adiel exact n
clubului italian care oferise
o sumll apreciabilll clubului" ar-
unde juca Angelilo
Cu prilejul unui concurs
de not disputat la New Casde
(Anglia), dftigltorul unei probe
a ajuns la sosire firi slip!
Intimplarea a provocat vii dez-
bateri n cadrul bri-
tanice de care a consi-
derat ci nu poate sll decidll
.daci QIL ioodltor- gol poate fi
proclamat nvinglltor sau nu.
Dar -pe venerabilii membri ai
nu-i punea n ncurci-
turi aspectul moral.t al pro-
blemei, ci faptul ci un notltor
gol este avantajat de
cu slip!
e e e e e
SaDAng - arhiva personal
0 MlRE
FOLISPORTIVA
Cei mai buni cele mai bune ... Oasa-
mente cu sportivii sportivele care s-au distins
n mod de-a lungul unui sezon se
fac cu regularitate, la fiecare de an.
de obicei, rAspunsurile la asemenea anchete nu
nellmuriri. Titluri mondiale recorduri
ale lumii recomand! cu pe cei care
au dreptul si figureze n fruntea listei anului.
Dar daci ar fi al alegem o perioadl mai lungi
de timp? ani sau chiar ntreaga istorie
a sportului . . . SI desemnezi cu precizie pe cel
mai bun sportiv al tuturor timpurilor - iatl
o probleml pe care n-ar rezolva-o nici cel mai
apert statilticim sportiv. Ond e vorba despre
numai. Fiindcl la femei, rezolvarea
nu e att de grea Nici o exagerare in
a spune el prima laureatl a
sportive, cea mai buni din lume, este - sintem
cu de acord 1 - multipla campioanA
recordmml sovietici Aleksandra Ciudina.
Dubiu nu exilltl. Nimeni nu-i poate rlpi
Ciudinei acest titlu - neoficial, e drept - pe
care i I-au acordat n nenumirate rnduri croni-
carii sportivi de pretutindeni. Iar o concurenti
serioas.l nici nu existi pni acum. Fiindcl,
este greu de imaginat o alti femeie
care sl fi stdlucit n attea ramuri sportive dife-
rite, asemenea Aleksandrei Ciudina. SI amintim,
foarte pe scurt, atributele mAiestriei acestei spor-
tive cu adevlrat unice. Trei recorduri mondiale
de atletism (lungime, pentatlon),
echipierl a reprezentativei de volei a U.R.S.S.,
campioanl mondiali europeanl,
fi recorduri unionale la aruncarea probe
de sprint, activitate remarcabili n baschet, tenis,
patinaj . . . hochei rusesc.
A evoluat la pe piste de stadion,
ca n plasei de volei. De fiecare dati am
fost de viznd-o n efort,
att de clar superioritatea. Era
parci intruchiparea modeml a acelor femei
viteze din legendele de demult, care aruncau
se luptau cu voinicie cu adevlrat blrbl-
teascl . . . nu este de loc hazardat!.
Fiindcl - poate nu - Ciudina a
luptat pe front, a aplrat cu arma in mini patria
sovietici invadatA de cotropitori. A fost
pe front, a strlbltut cu camionul ei grelele
drumuri de rlzboi, vara pe iarna prin
noroi troiene.
Acum Ciudina este in vintl de 38 de ani.
Recordul ei la slritura in (1,73 m) a
rlmas in urma impresionantei liste de perfor-
ale !olandei noastre. Atletism nu mai
face de ani. Volei insi continui sl joace - fi
inel foarte bine. Ne-a vizitat in primlvara
lui 1960, conducind la victorie echipa Dinamo-
Moscova in dinamovistelor noastre.
Ciudina este neobositA . . . - ca ansamblu
de - inci neegalatA !
SaDAng - arhiva personal
JIATERIALELE SPORTIVE
AU ISTORIE
AMBARCATIILE DE CANOTAJ
..
Canotajul, ca sport, arc o
virstl respcctabilll. Popoarele
primitive, care aveau qe-
drile n apropierea apelor, au
folosit bircile la inceput pentru
Mai tirziu
orpnizau ntreceri in birei cu
pagaie, cu visle sau rame,
pentru dovedi indeminarea
sau n cadrul diferitelor
serbhi. Avem astfel de mArturii
din diverse ale globului pi-
mintesc: negrii tribului Duala
din Camcrun, indienii Tchipwei
de pc malul lacului Huron,
indigenii Noii Zeelande, locui-
torii de pc malurile ftuviilor
lacurilor Rusiei, ca 'i cei din
fiordurile scandinave. Se poate
spune eli pc multe ape de pc
globul pimntesc au avut loc
astfel de ntreceri. Tipurile de
blrci folosite n aceste ocazii
erau - - foarte variate.
Intilnim mArturii asupra acestor
intreceri chiar pc coloanele
stdvechilor temple egiptene
unde snt redate scene de vslit.
In istoria grecilor antici sint
cunoscute intrecerile pc diferite
ce se n fie-
care an cu prilejul sArbltoririi
zeului Dionisos; de asemenea,
poetUl Virgiliu in
Eneida cum se in-
trecerile la care vsleau locui-
torii Troiei.
In epoca feudali concursurile
de vslit se organizau ii diferite
ale Europei. In secolul al
XV-lea la au loc
ceri de birei in care
vsleau n picioare, cllutnd sl
barca adversarului cu,
13-1
ajutorul unei rame foarte lungi.
Intrecerile de canotaj au d-
pitat o dezvoltare mai
n n care ftotele pro-
fesiunea de marinar au cunoscut
o inflorire mai mare.
Cu timpul, se clu-
buri de canotaj se construiesc
bArci speciale de concurs. Una
din europene cu
veche n canotaj este Rusia.
Sportul cu velc canotajul
au nceput fie practicate o
datA cu crearea Flotei de pc
Neva , in timpul lui Petru 1.
La nceputul secolului al
XVIII-lea a luat la Pe-
tersburg primul club nautic.
Din punct de vedere al con-
bhcile care au cunos-
cut cele mai mari
sint schifurile cu rame visle.
ln jurul anului 1830 apare
prima bard cu exte-
riori, dar cu fiqi. O
datA cu aceasta se
forma bllrcilor; ele se ingus-
teazA se lungesc. In 1857
se introduce rulant.
La nceput acesta nu era pre-
vAzut cu aluneca direct
pc Din cauza mari
a scllunelului, acest gen n-a
fost adoptat imediat. Abia dupl
doullzeci de ani ncepe sA fie
in concursuri. Cu
timpul i s-au adus diverse im-
spre 1900 se
ajunge la scllunelul cu
independente care se ntrebuin-
azi. Spre se-
colului al XIX-lea se intro-
duce furchetul mobil Intre
timp apare palonierul pentru
sprijinirea picioarelor. In se-
colul XX nu s-au mai adus
in con-
schifurilor. Modificlrile
ce s-au flcut au fost mai mult
in ceea ce privqte
forma, utilizarea unor mate-
riale noi de (pentru
reducerea
du-se astfel atingerea unor
viteze mult mai mari.
Celelalte de sport,
caiacul canoca, au in
linii mari forma pc care au
avut-o lungul veacurilor,
la la indienii care
le n primul rhd,
ca mijloace de transport. Bine-
s-a li se
greutatea li se dea un
profil cit mai hidrodinamic.
In noastd, inceputurile
canotajului ca sport dateazA
din secolul al XIX-lea. Primele
cluburi de canotaj se infiin-
la la Arad.
Ele au nsA un caracter nchis,
de printre membrii lor
numlrindu-se
burgheziei. Numhul de ambar-
era mic acest sport nu
capitA un adevllrat caracter de
dect dupi 23 August
1944. DatoritA create
n patria noastri socialistA,
de spor-
tive au luat avint, iar pro-
dusele fabricii de la Reghin
snt apreciate
peste hotare. Lcon Rotman,
dublul campion olimpic de la
Melbournc, a concurat pc o
canoc construitA de muncitorii
fabricii de la Reghin .
... 1) ... _.
SaDAng - arhiva personal
c/!ffl.,
Vasas ! E de ajuns arunci in t:rcadl pri-
virea pc paginile Ncpsportului (acest frate
din Budapesta al Sportului popular ) ca si
numele. Vasas intr-<1 multitudine de
rubrici. Un mare club? Da ! Asthi este, intr-adc-
vlr, un mare club. Dar cte nt1 a intim-
pinat el in sa ! Mai exact in prima
clei Vasas acum,- a doua
BUDAPESTA, 1901 . .
Inceput de veac in capitala Ungariei. Sportul
se nlspindea aici, ca pretutindeni in vremea
aceea, mai mult in rindurile celor la
afara acestora, elevi
foarte muncitori.
VI citi uimire ar fi produs vestea
infiintlrii unui club sportiv al muncitorilor
dadl ea s-ar fi bucurat de publici-
tatea care se Bcea in jurul evenimentelor mon-
dene.
Un club sportiv muncitoresc? . . . Hm! Un
club are nevoie de fonduri ! Fonduri' pentru
teren, pentru sali, pentru echipament. De unde
si aibi muncitorii bani ?
E adevlrat ! In ziua aceea din 1901, cind grupul
de tineri budapestani a. hotlrit
intemeieze un club al lor, abia s-a strins un pumn
de gologani intr-<1 casctJ care reprezenta ...
casa de bani.
materiale nu i-au speriat pe ini-
Cu entuziasmul
mai ales, cu dirzenia muncitorului, ei au inceput
activitatea.
Fonduri? noastre. Cite dar
de la ct mai Trebuie si ne aducem
tovarlfii la sport !
Terenuri? La marginea S-<J glsi un
teren viran pentru noi 1
Fotbal, clei fotbalul atrage mai mult.
Apoi ? Gimnasticl . . . lupte . . . Adetism,
nu? Ba da. Ciclism? E mai greu, clei bici-
cletele-s scumpe. se aprobi. Altceva?
Handbal. Da ! Dar cu aceasta, gata ! Fondurile
noastre sint modeste. Nu vi iluzii el
vom smulge ceva de la patroni !
DISP"ARE UN CLUB/
Dupl doul deccnil de activitate in
eroice, Vasas incepe si se impunl in Viata spor-
tivi a Ungariei. Echipa de fotbal este considerati
printre cele mai bune din centrul Europei. Aici se
formeazl mari talente ca portarul Ferenc Platko,
Jozsef Takacs II GyOrgy Orth, cel
mai mare fotbalist maghiar al tuturor timpurilor.
In preajma anului 1930 de adetism
dlruiqte o serie de recordmeni in frunte cu
celebrul Kelen care s-a timp de
15 ani nr. 1 in cursa de 5 000 metri.
Dupl inceperea celui de-al doilea rlzboi
mondial, fascizate ale Ungariei inter-
zic activitatea clubului Vasas. (Are campioni
recordmeni? Nu ne intereseazll. E club mun-
citoresc reprezinti un pericol pentru stat.
Cine sint printre ei !)
UN CLIMAT NOU
Eliberarea avea si aduci o noul
poporului muncitor al Ungariei.
budapestani au strins din nou rindurile in jurul
clubului Vasas care se dezvolti impetuos.
num1rul de la 6 la 16. numlrul
membrilor la peste 3 200. Cresc
Imre Nemeth la Londra n 1948
medalia olimpicl de aur la aruncarea ciocanului,
ca slu de club Pal Kovacs, la intre-
cerea sabrerilor. Zsuzsa Kormoczi devine campi-
oanl a cap de listl in tenisul feminin
european. La Jocurile Olimpice din 1952, 1956
1960, Vasas dl patriei aproape 30 de sportivi
in adetism, fotbal, gimnasticl, scriml,
polo, canotaj lupte.
Oubul care, n 1901, se cu un teren
viran la periferia dispune acum de o
modeml casl a sponurilor n cartierul Buda.
Aici se a1ll o sali de gimnasticl, un teren de
tenis acoperit, o pistl amenajlri pentru ade-
tism. In alt cartier al Budapestei se stadi-
onul clubului s-a amenajat o pistl pentru
motociclism. La Siofok, pc malul Balatonului,
au o bazl de sporturi nautice bine
inzestrati cu iole, schifuri, caiace. ln
la sediul clubului - in Budapesta - ei dispun
de sili in care se aduni pentru a studia unele
probleme teoretice ale sportului sau pentru a
petrece mpreuni o scari pllcutl.
Vasas ! Un nume cu valoare de simbol pentru
sportul maghiar !
S. BONIFACIU
135
SaDAng - arhiva personal
u
- Apropo !
povestit cum am
prins aia gro-
de 8,365 kg?
Desen de HA TTY
- simt foarte
obosit . . . Azi dimi-
am pierdut tro-
leibuzul ca nu
fntirzli la start, am
venit doul pe
Jos.;.
ele HA TTY
136
Din
unui suporter
- De la meci il
aducem ...
- Am 1
Iar a pierdut
Rapid ...
DESEN DE O. PETR/0.
Epigra01e
Fotbalistului dur
Cerem,
mai trr/"!ineze firea,
CII astfel de irurare
Riseif din teren. . jeprea.
Scuza unui fotbalist care ia
adversarii de mini pe teren
Nu ce tot CII mine,
Doar eu "llimica riJu ,.__, siJTJirpt.
ViJdnd c4 adversarii joac4 bine,
li 1'""" de mirul. . . ca siJ-i
felicit.
Unui portar de hochei care are
pe multe goluri
De Anul MU, acest portar
PriMe1te 1PIUS4jiri de zor.
Delt, zUu-
CiJ el e . foarte primitor.
n crizl de timp
bani cheltuie, siJracul,
Pe la doctori de-un
D. rrici unul nu-i d4 1-=vl
Contra crizelor-. de timp.
Unui saimer cu aere de vedeti
Nu te mai privim CII
De cUul aflat piJcahd,
Dewrr:itul .fnmtal la ScritruJ
Prea o faci pe ..
Fotbalimdui..are trage
poartl
Dup4 ca un refren,
Au oftat llf4 destui:
- pe teren
N-a fost el, a ... flllUllui!
SaDAng - arhiva personal
POT-TA-POK
sau "minqea la
lndigeni primiti vi din America aruncind mengea
la (dupi o veche)
Oriltioea baschetului --'- sau mai bine-zis a
strlm')filor lui - trebuie clutatl in timpuri
stdvechi. Se pare el I-au cunoscut fi jucat
intii popoarele asiatice (chinezii, japonezii).
In primele secole ale erei noastre, triburile
de indieni Maia, care locuiau in anulnite
turi ale Maicului, in Honduras, San-Salvador
p Guatemala, practicau p de un joc denumit
pot-ta-pok , care a fost ulterior preluat de
toltcci, iar apoi de azteci. In ce oonsta acest
joc?
Terenul amintea, prin fonpa sa, cifra romani 1,
lngrofatl la capete (lung de 30- 60 m fi lat
de 7- 9 m). El era inconjurat de un zid de
piattl inalt de 2,S m, iar in mijlocul cdor
.douJ linii frontale se fixau, perpendicular pe
plmint, douJ discuri de lemn, avind fiecare
dte un orificiu in centru. O linie neagri im.-
terenul in douJ egale.
Mingea, conform rqulilor jocului, trebuia
aruncati prin orificiul discului, dar putea fi
loviti numai cu cotul, cenunchiul sau
coapsa.
Mingea era oonfeqionatl din cauciuc amestecat
cu felurite ierburi p avea un diametru de 30 an.
Cele doul echipe erau formate din 3 - 4 jucltori
sau chiar mai
Jocul acesta sttlvechi 1-a inspirat pe profesorul
de fizici James Naismith, de la colegiul
din Sprinsfidd. El a aeat, in iarna anilor
1891 - 1892, jocul de baschet, in urma inslrci-
nlrii pe care o primise de a elabora rqulile
unui joc nou, care si stimeascl interesul tine-
rii, fldnd mai atractive orele de educacie
fizici.
a luat nqtere jocul de baschet, care p -a
cucerit repede popularitatea. Inci n anul 1904
el face parte din programul Jocurilor Olimpice
de la Saint-Louis, dqi doar cu tidul de demon-
In schimb, n 1936, la Jocurile Olimpice
de la Berlin, la turneul de baschet, care s-a
in prezcn1a aeatorului slu, J. Nai-
smithl au luat parte 23 de echipe.
Cu patru ani in unnl (1932) luase
la Geneva, de baschet
pe11tru amatori (F.I.B.A.). . .
Incepind cu de la Berlin a Jocurilor
Olimpice, buchetul a fiC1,1t parte .cu regulari-
tate din programul acestor mari "intreceri : din
anul 1935 se disputi campionatele europene
masculine, iar din 1938 p cele feminine, din
doi in doi ani, altemind cu cele masculine
(anii firi
Campionatele JDODdiale masculine au inceput
si se dispute din anul 1950, iar cele feminine
din 1953. Ultimele campionate JDODdiale femi-
nine au avut loc la Moscova fi s-au incheiat
cu viaoria sttlluciti a sportivdor sovietice,
care au nvins, in finali. echipa bulgari.
In momentul de F.I.B.A. cuprinde peste
110 de baschet, printre
care p cea a noastre.
1--;-ACESTEA SNT SPORTURI?
1
Spartiuii din S.U.A. S1It Mf10iti adeseori s4
la cele rrtai _,uptate p de rradu
ori periadoase, CI% ,." _.tl de Esu
l
cazul fostului g;-st TU. DiJl Cl%re, fJeiUrU a-p
asigura li de pline, s-a nevoit s4
plirw de ris&wi.
de li ittftlplrat in el era
ridicat la citefJa sute de Metri de ura
helicopter. Legat de picioare, cu capul in jos,
1
1
1
fostul g;-st rrebuia stl-Ji latqurile
p sd-p ctlmafa de in ..,..,;
public setos de tari.
IN LUPTA CU
Goana a afaceriJtilor fllrlniami
intrece adeseori orice IUrriu. Astfel, in statul
Florida s-a orgalfizat in laad Silver ura
meci teleuizat, intre ura fiU1Ie urilq ( tl7fCIINia)
p sportifnd Rou Allm. &lripat cu lllaSC4 p cu
ura aparat de quradare, Rou a plnrjat in apa
limpede a lacului unde se afta farpeh. La 1Ja1llll
a sportifndui rreptat
1orpek i-a corpul p mprd p l-a rras
la fllltd. In acel elflisiW!e4 a fost intre-
in ajlllDnll lui au dai Cl%re
4rbUJ au izlnnit scape, tllbu:ittdll-1 aproape
Sfl/ocal la -u
137
SaDAng - arhiva personal
r --
o victorie pe teren propriu,
n meciul contra echipei Turciei
O admirabili (R.P.R.-Spania 3: 1),
r!ar din calificarea n fC Cupa
Europei a fost ratati !
SaDAng - arhiva personal
1
1
c
1
l"
SAGEATA DE AUR
n ierarhia probelor atletice o care
privirile tribunei, in ei
deo Ahia num<:ri de la 1 la 10
au parcurs drumul dintre start
sosir<:. Cel mai scurt spectacol sportiv tOtUJi cel
mai atractiv. Cel mai rapid om din lume, ca Ahile
cel iut<: de picior, S<: de faima lui Hercule, a
lui Ulis<:, a eroilor mitologiei . Suta do: metri nu a fost
do:geaba regina probelor atletice.
La >4 august 196> sau mplinit exact 16 ani de
cnd un 6rav, cu picioare de
stabilea cel mai vechi record pe tabela de azi a perforo
atletice romnqti. Sau implinit 16 ani do:
cnd, pe cochetul stadion din Predeal, Ion Moina
stabilea, cu 10,4 sec, unul din cele mai valoroa...
ro:zultate atletice ale epocii . gndim doar la
faptul in an 0941)>, la Oslo, englezul
Archer campionatul european cu. . . 10,0 sec,
sau la <Bruxelles 1950 Berna
19H> realizau : 10,7 sec
1\l,f sec <fiitterer - Germania>. valoarea recor
du lui lui Ion Moina!
Ziarul praghez cN Cesta ,. i.a zis c Romnul
,. ; parizianul el' Equipe ,. la numit cel ' mat
rapid sprint<:r al Europei ,. ; ziarul suedez .,Idrottsbla-
det a atras asupra lui : S.. upp foo:r Balkan! ,.
<Cu ochii la Balcani !>; iM o cu
t<:mperament sud-american, il poreclqt<: cind cflecha
de ouro dos Balcans " do: aur a Bakanilor>,
cind Owens al Balcanilor" Dincolo do:
gazetarilor sportivi, pentru noi, Ion
Moina un mar<: atlet, un sportiv de excep
talent, un modo:l do: modo:sti<:, un
vrednic.
Palmar<:Sul spune mult<:, in afara recor
durilor foarte trainice oo,,. sec pe 100 m, li,J sec
pe 100 m fi 47,8 sec pe -400 m>, Ion Moina a
17 titluri do: campion al 19 recorduri, i4 victorii
8 titluri de campion balcanic fi 1 titluri
do: campion mondial sindical! n ciuda scurtimii
a carierei sprinterilor, Moina a dovedit
o longevitat<: stnd timp do:
14 ani n arena ad<:sea in frunte, totdeauna
printre c<:i mai buni.
Profesor do: la Cluj, antrenor do:
atletism, deputat, vic<:prqedinte al romine
do: atletism, al mai multor
sportive - demente care pot compl<:ta fericit
nu numai portretul sumar al unui ma<:Stru <:merit al
sportului, ci Ji al unui om, c<:a mai
a cuvintului.
V.
139
SaDAng - arhiva personal
Cercctirile au sta-
bilit el alcoolul este o otravi
care chiar fi n can-
titip foarte mici. Nici un fel
de acvatiel, de
exemplu, nu poate ttii ntt-o
apl care numai I%
alcool. au demon-
strat el sint suficiente doar
7 - 8 g de alcool pentru a
tulbura activitatea ccrebrali a
omului, fapt care are coose-
cinte negative asupra funqiilor
organismului. Dupl cum a
arltat marele savant 1. P. Pav-
lov, alcoolul paralizcazl pro-
cesul de iar apoi iti
e:uinde asupra pro-
caului de Cunos-
cutul psihiatru. academicianul
V.M. Bebterev, a subliniat in-
fluenta ckosebit de dlunltoare
a alcoolului asupra sistemului
nervos central, uitnd el a-
proape ZOO/o din imbolnlvirile .
psihice gtave sint rezultatul
coosumului de bluturi alco-
olice. Dar, influenta dlunltoare
a alcoolului se e:uinde ti asupra
inimii 'i aparatului circulator,
asupra stomacului, a pllmnilor,
ficatului, rinichiloc etc.
Este cunoscut faptul . el
efortul fizic solicitl o activitate
mai a sistemelor ti
aparatelor organismului. Daci
acestea sint intoxicate din cauza
coosumului de bluturi alco-
olioe. de DU VOI' putea si dea
randamentul nesar. Practica
a dovedit el - defi aistl o
stare subiectivi falsi de voiofie,
uneori de vioiciune - dupl
citeva pahare de bere sau vin,
sportivul nu mai este capabil
si depunl efort ca
nainte. Edificatollre este chiar
o simpli probl dinamometriel :
sportivii nu vor mai reufi si
stringi cu putere dina-
mometrul dupl ce au consumat
o blutud alcoolicl.
Sportivii trebuie si fie tot-
deauna un aemplu de viatl
dnltoasl, de purtare corectl
n muncl, nvftltud, pe terenul
de sport. Activitatea n aer
h'ber, antrenamentul sistematic
ti judicios organizat, contribuie
la ntlrirea organismului, la
dezvoltarea multilaterali a tine-
retului. Alcoolul, ca fi tutunul,
dimpotrivl, dluneazi sporti-
vilor ti. deci, nu au ce ciuta
n tnijlocul lor.
e e VARIE'f1Tl e e e
- In anul 1928, doul , clu-
buri din I...eiUugrad (actul-
meote. unul din de se nWDefte
Burevestuik , iar ceWalt d'if-
cerib) au hodrit si se intreael
la mai multe discipline sportive
printre care figurau fotbalul,
phul ,..... Intrucit fiecare club
DU putea prezenta mai mult
de 11 jucltori, n echipele de
fotbal au fost inclUfi jucltori
de ph. Pon:arul echipei Bure-
vestuik era C1lllOSCUtUl phist
Romanovski, iar n echipa ad-
versi juca Ragozin, azi mare
IIUICSttU. lndlnirea de fotbal a
fost c:fttigatl c:u 7: 1 de echipa
Burevestnik , de altfel ca
meciul de ph.
- Supirat din cauzl el no-
tltorii franc:czi fruntqi DU
seama de ti suge-
stiile sale, cu.noecutul specia-
list german de inot, doctorul
Gebhlrt, a declarat n presa
sportivi el n cazul cnd auto-
ritatea lui va mntinua si fie
ignorati de inotitorii franc:czi,
d se va arunca n api ti se
va iDeea.
Chiar a doua zi a primit
din Franta ;c:roe funerare, dar
nici pni azi nu s-a decis . .
si se nece nici mlcar si se
arunce n apl !
- americani de
baschet amatoc a trimis clubu-
rilor, jucltoriloc, arbitrilor ti
altor perso1111e avnd contin-
gent! cu jocul de baschet o
circulad n care se spunea
printre altele:
Arbitrul este oratoc, hamal,
pedagog, psiholog, psihiatru ti
duhovnic. Rimnind n apa-
rentA calm n orice Impreju-
rare, plstrnd pe chipul siu
expresia unui copil blnd, d
trebuie si fie ferm,
precaut, naezltor, energic.
Printre alte calitip ii sint
necesare: incipitnarea elefan- .
tului, silblticia leului, fantezia
c1tdUJei, stomacul taurului,
ribdarea antilopei,
firetenia vulpii, duiofia
fecioarei.
Tot timpul siu, banii, ener-
gia, el trebuie si le dedice
sportului,
de familie, slo.ltatea, iar une-
ori chiar .
Cn:dem el dupl citirea cir-
cui.m au stat la indo-
iali daci meriti si devini
arbitri de buchet. pe buni
dreptate!
- In ajunul intilnirii de
fotbal dintre echipele Italiei
ti R. F. Germane care tre-
buia si aibl loc n martie
19SS, amatorii de fotbal din
toate tlrii s-au indrep-
tat spre Stuttgart, unde urma
si aibl loc meciul.
dintre ei, neputnd pliti costul
biletului, s-au strecurat o dati
cu clderea intunericului pe
stadion fi s-au ascuns acolo
pentru a petrece noaptea in
qteptarea evenimentului. Dar
ii lijfi::pta un t eveliment :
!fiind de !9genioua
a .aiOb'fuzat toti ciinii
ti cu ajutorul lor a
pornit in. . depistarea noc-
tuml a spectatorilor clandes-
tini.
SaDAng - arhiva personal
SPORTURI MAl CUNOSCUTE
serviciu conform tabelului, jucAtori
rAminind pe locurile lor. Daci echipa pierde
serviciul, jucAtorul poate servi din nou mingea
numai dupl coechipieri.
jocuJ de volei japonez, ca cel care se
practici in Mganistan, se deosebqte de. cel
unanim adoptat (conform .regulamentului F.I .V.B)
CUDOSCUt in {ara noastri. Care sint particu-
acestui joc ?
In funqie de virsta sexul jucltorilor, se
modifici adt dimensiunile terenului (care
dela 7 x 7 m,pinila 10,5 x 10,5 m)ct
plasei (de la 1,80 m pini la 2,30 m) greutatea
mingii (de la 200 la 320 g); de asemenea, terenul
nu are trasati linia de mijloc, iar Jocul din care
se serveJte nu este limitat.
Pe teren, jucAtorii sint in trei linii
de cte 3 jucltori, cei din linia a doua a treia
pudnd lua pane la blocaj la atac. S"mt in total,
deci, 9 jucAtori in fiecare echipA.
Mingea poate fi de jucltor, iar ca
urmare a acestei reguli ataCul se aecutl adeseori
printr-o aruncare puternici nu prin lovituri).
&hipa are dreptul la trei lovituri (pase), dar
daci mingea atinge plasa, se mai permite o a
patra lovituri.
Pauza dintre seturi este de 2 minute, iar
intreruperea ceruti de clpitanul echipei nu
poate 30 sec. JucAtorul inlocuit nu mai
poate reintra in setul respectiv.
La punerea mingii in joc sint permise doul
incerclri (ca la te.nis). Jucltorul care
mingea este schimbat de jucltori in ordinea
listei intocmire de cltre antrenorul echipei
inaintati arbitrului inainte de inceperea jocului.
Deci, schimbul de locuri se face numai intre
jucltorul care a servit cel care urmeazA la
Echipa care a acumulat 21 de puncte este
invingAtoare (in setul respectiv), iar in caz de
egalitate de puncte (20:20) pentru victorie mai
snt necesare 2 puncte. In cadrul fiecArui set
terenul se schimbi dupl 11 puncte, dar dupl
terminarea setului nu se face schimbare de
teren.
e e e e e
- Pentru a-i aplra pe arbi-
trii de hochei pe de
jucAtorilor profesio-
in Canada s-a .gisit o
originall. Lingi manti-
nell, in dreptul cronometrului,
se traseazl un semicerc cu
razi de trei metri. Arbitrul
care penaliuazll un jucltor se
retrage in acest semicerc,
timpul de pedeapsl motivul
penalizllrii, urmlrind . totodatl
cum jucAtorul in
cauzl!. Cit timp se Jn
acest semice.rc, arbitrul nu se
teme de jucltori, intrucit ace-
nu au voie ii pitrundl
in - interzisi. Pentru fncil-
carea acestei ei sint
cu eliminarea pe
10 minute o amendl de
25 de dolari. Acum, arbitrii
sint, oricum, mai sint
in ez.ooa interzish.
-
-
- Tdeviziunea japonezi. in
de a oferi spectatorilor
un program , a
transmis un meci intre boxerul
profesionist Kiniro Ebisava
un. . . cangur ! Boxerul a fost
flcut k.o. chiar in prima
reprizll de cangurul supra-
numit Rlzboinicul Tom.
Dar cu aceasta indlnirea nu
s-a terminat. Ignorind orice ...
sportivi, cangurul s-a
repezit la boxerul care :dcea
firi la podea 1-a
cu o ploaie de lovituri.
latl unde duc ideile origi-
nale 1
;
V. Moore
(nu Archie Moore)
faima pentru lovitu-
rile sale extrem de J)uternice,
mai ales laterale. Intr-unul
din meciuri d s-a pregAtit si
eucute lovitura sa favoriti, dar
Jn momentul cind pumnul slu
a pornit cu maxim1DD de
. . adversarul a flcut
o eschivl Moare,
echihorul, a clzut pe podea.
Dar asta n-ar fi fost nimic.
Din nenorocire, Moore s-a
lovit cu capul de podea adt
de tare incit pierdut cuno-
Dupl numlrltoarea ar-
bitrului, el a fost declarat k.o.
fAcut-o cu mina lui 1
- - Cunoscutul ciclist italian
Guido Messina a dat in jude-
cati o fi.rml de bAuturi spir-
toase, cerind tribunalului si
' i se pllteascl daune de
50 000 000 lire italiene. SupA-
rarea lui Messina a fost provo-
catA de o reclaml sub forma
unei JXI9lale pe care
ciclistul era cu o
sticll in mini. Imaginea era
de un text care afirma
el toate succesele lui Messina
se datoresc faptului el a con-
sumat bAutura alcoolid a firmei
respective. Cu alte cuvinte,
cumpitatul ciclist era prezen-
tat drept un inveterat .
- Se spune el renumitul
halte.rofil american Paul An-
derson, care a trecut la profe-
sionism, ar fi fost scutit de ser-
viciul militar, intrucit atunci
cnd, la virsta de 20 de ani,
s-a prezentat la recrutare, nu
s-a gAsit echipament pe misura
lui: gulerul celei mai mari cl-
(64 cm) era cu 15 cm mai
mic dect gitul halte.rofilului.
De altfd, nici un croitor nu se
apuci sl-1 imbrace, din care
cauzl! mama sa a trebuit si
croitoria pentru .
putea imbrAca fiul.
141
SaDAng - arhiva personal
e VARIRT.\TI e VARIF.T.\fl e VARIRT.\TJ e VARif.T.\fl e
- - Se spuoe el boxcrul
suedez G. Asman, care trebuia
si UD meci CU UD boxer .
II09ietic; a rupt pe cioeva si
i-1 viinxul slu adversar
de catqOrie grea.
cireia i se adresase, vrind si
ddl de d, i l-a arlut
pe buchctbalistul sorietic lan
Krumint, a c:irui este
de 2,18 m. Suedezul a fost
inspiimlnw de ICitUra presu-
pusului advenar. Mare i-a fost
bucuria cind a aftat el. de fapt.
KrumiDt este jucltor de bucbet
f n-are nimic comun cu boxul.
m fi-a reclpitat Jncredc:rea
ti. cu ridicat, a urcat .
pe riDg unde. . . a fost tnsl
invins de bm:erul IOVietic
L. Muhin.
- Un optician din Roma,
probabil mare amator de fotbal,
s-a gindit si viol in ajutorul
arbitriloc. m a inventat oche-
lari de coostruqie specia)J care
permit arbitrului si vadi tot
oe se petrece in jurul, ba
chiar in spatde du. Se
vede treaba el opticianul italian
este adversarul acelor
care practici UD joc prea ...
blrbltesc, mai ales in spatde
arbitriloc.
- Schiorul italian Sertalli
a fost victima managerului du,
avid de bani. La Gannisch
(R. F. Gennanl) s-a organizat
UD care s-a
tragic. Pe schiuri, cu genunchii
cu miinile vir-
furile schiuriJor, Senalli a
bodt panta lnclinad a muntelui,
atinslnd viteza formidabili de
140 km/od. Nu putea nici si
fdneze, nici si dirijc:ze ICbiu-
rile care erau fnareuiate cu
plumb (7 kg) !
- In S.U.A. se orpniu-azl
concursuri de clllrie, care mai
de care mai fanteziste. Penttu
a oferi odor dornici de
mc:reu alte se inven-
teazl diferite forme noi de
-------
intta:eri sau Una
dintre aceste spec-
txuloase sint slriturile in
apl, cllare, de pe turn, de
la o de 14 m sau
chiar mai mult.
Acest nwnlr sportiv ins-
pirat ( dupl o elden: intim-
plltoare cu calul in apl, in
timpul tteoerii unui pod), se
executa la Inceput firi c111ret,
de la din oe In oe
mai mari. Dupl oe au
fost a
pus-o pe propria sa fiicl. In
(.o ltondbal ! l.o (IJibol! l.o "_". 1 l.o boK !
- N.H hpi-1 - N.H tine! - N.,. l jenai - Hai dl-i una. .
Inca u"" . . . la ficat . . .
pune-4 jos! .
De-. de MAITY
rirstl de 11 ani, si sad in
apl stind cllare pe unul din
cai, firi lncercare soldin-
du-se cu succes , m.anage:ruJ
a rooptat inel doul slri.,
toare care, mpreuni cu fiica
sa f oei pattu cai, se produc
de ani de zile in
publicului. Din fericire ... deo-
camdati nu au avut nici un
accident.
Nu toti caii pot fi
si sari in apl; de obi ::ei, din
. 30 de cai, doar 4 - 5 ajung
slritori fiind nevoie de un
an intreg penttu prqltires lor.
In timpul slriturii, caii au
unx:bile aooperite cu aplrl-
tori de cauciuc; in general
acqti cai sportivi sint foarte
bine iar urcarea lor
in turn, penttu slritud, se
face cu asoensoare speciale.
- La un meci de fotbal
disputat in Peru atmosfera era
foarte inoordatl. SpectatOrii se
manifestau zgomotos, iar jucl-
torii la arbitru. Dar
nimic nu putea sl-1 scoati
din calmul slu pe ubittu,
care motinua si ubitreze cu
mult linge rece
PinJ la urml, atit jucltorii,
cit 'i apca:atorii, f
de protestele nduate
in seaml. de impa-
sibilit.atea arbitrului, s-au cal-
mat, Intilnirea terminindu...c
in bune Abia atuoci
cind fu asaltat cu fdicitiri
penttu modul cum a a111dus
intilni.res, .... ooostatat el arbi-
trul era. . . surdomut.
- Un joc de fott.l Original
se pnaicl In inaula Raroria
din Oa:anul Pacific, la neo
800 Iau de TalUti. Aici. din
cauza ...aui prea putemic,
meciurile le disputi la Ull1bra
cocotic:riloc. Terenul nu are
aJiltUr f dimensiuni anumite,
iar mingea poate fi introdusi
In poani din ambele
Singura a jueltorilor este
de tQg)ite mingea prea
sus, ceea ce ar provoca o
ploaie --nuci de cocos
destul de nepllcuti, iar a arbi-
trilor - de a veghea ca meciul
si se termine la egalitate, jucl-
torii locali fiind foarte tempe-
ramentali.
e e VARIETATI e e e
SaDAng - arhiva personal
e e e e e
CUI\SA DE 3 . ..
- E i-a jurat n-o s-o ! ..
- In tArile capitaliste este
la modl un nou spectacol
sportiv : ntlnirile de lupte
box intre pitici. Se pare ci
noul afacere spor-
tivi aduce multe beneficii
organizatorilor care, pentru a
satisface gusturile unor spec-
tatori au aceste
meciuri. Ca urmare, la Detroit,
in S.U.A., a luat fiintA o
speciali pentru
tori boxeri pitici,
din numeroase tiri
numiri peste 40 de pitici
care, la absolvirea ei, vor
apare pe ring pe saltea in
diferite ale lumii.
- Jaclt Warwick a devenit
campicm de box al comitatului
Bssc:x, din Anglia, la categoria
mijlocie, flrl al nici
mlcar o siagurl intilnire ! Deti
lucrul pare curios f cu totul
ncobflluit, aceasta se dato-
unui concurs (sau mai
bine zis lant ) de impreju-
riri: primul adversar pe care
urma al-I intlneasci rupt
piciorul inaintea meciului, al
doilea s-a imbolnivit chiar in
ziua meciului, celui de-al treilea
i s-a intimplat o nenorocire,
al patrulea s-a infectat la antre-
nament cu un cui ruginit
a fost internat in spital, iar
al cincilea ultimul, fina-
listul) a fost victima unui acci-
dent de automobil. Glorie
flrl. . . putere.
DESEN DE NELL COBAR
-- Una dintre care
se ocupi de scriml a fost
se pare chiar de ma-
rele artist italian Leonardo da
Vinei; este vorba de lucrarea
Tratat despre armelor,
scrisl de un inginer mate-
matician din Milano, Agrippa,
publicati in 1553.
- Un incident amuzant s-a
petrecut la un meci de fotbal
din R. F. GermanA, intre
echipele din Dortmund Del-
brtick. Jocul era anost, iar
scorul alb, cind un ciine aplru
pe teren apucnd mingea
o introduse in poarta echipei
din Delbrticlt. Entuziasmul ce-
lor cinci mii de spectatori a
fost de nedescris, iar aplauzele
lor (adresate ciinelui) 1nviorarl
jocul.
1'
. 1 1
- Anii la Neapole,
s-a organizat un concurs ori-
ginal de pe de
25 km, cu participarea a
concurenp in de ...
peste 70 de ani fiecare. Pe
parcurs doi dintre ei au aban-
donat, iar _patru au
terminat intrecerea. Invingltor
a fost cel mai . . . tinlr dintre
concurenp, Francesco Caruso,
care n-avea dect 73 de ani !
spus de
data aceasta cuvintul !
- O fabrici de ceasornice
din R. F. GermanA a pus in
vinzare ceasornice de perete
destinate amatorilor de fotbal .
In locul cuc, Ia
fiecare od apare figura unui
jucitor de fotbal, care
cu piciorul o minge
Gol ! Gol ! Trebuie sl fie
o pllcere sl te dimi-
la bltlile unui asemenea
ceas cu. . . fotbalist.
- O din
Anglia, neprimind aprobarea
de a se prezenta la examenul
de arbitri de fotbal, s-a adresat
Uniunii arbitrilor de sport.
Iad ce a primit
candidati : Cererea a fost
respinsi pe dreptate. Eu,
personal, am si lupt din toate
puterile impotriva faptului ca
o femeie sl comande blrba-
lilor pe teren. E de ajuns el ea
face acest lucru acasl . Rls-
punsul era semnat chiar de
viceprqedintele Uniunii, pro-
babil om insurat ..
.. " t
' l ,
e e e e VARIETATI e
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
DIN ISTOIIA JOC:UIILOI OLIMPIC:I MODI!RNI
SPORTUL OLIMPIC LA O VIRST APRECIABILA:
DE-A LUNGUL CELOR XVII
Cel c::ue a flcut Il rdnvie Jocurile Olimpice,
uczindu..fe din IIOU la viatJ ti tranaformlndu-Je
Intr-o manifestare de prietenie ti a
popoudor, a fost Pierre de Coubertin.
Bate adevArat el ti piDl la el ideea rcnqterii
Jocurilor Olimpice a fost fndi de ger-
mmul Gutmnutha, iar apoi de Emst Curtius,
ale ciror au dus la orpojzarea fn Grecia
a Jocurilor Paapecqti (1859, 1870, 1875, 1888
ti 1889). Acestea nu au aVDt o mare fnsemnltate
sportivi, dar au contribuit la propagarea ideii
olim:pice peste hotarele Greciei.
De aceea, in atmosfera creati, propunerea
francezului Coubertin cu privire la convocarea
unui c:ongres pcntr:u problemele
fizice a fost primiti cu entuziasm.
Ccmsresul, convocat la Paris fn 1894, a adoptat
botirlrea privind Comitetului Olimpic
lnterllalional ti deafiJurarea primelor Jocuri
Olimpice moderne la Atena, in 1896.
Festivitatea de desc.hidere a primelor Jocuri
Olimpic:e moderne a avut loc:_ la 5 aprilie 1896,
pe stadionul de marmurl albi din Atena, fn
a peste 80 000 de spectatori. Salvele de
tun, porumbeii albi, sunetele imnului
al c:eru1 albastru senin ti
furtuna de aplauze c::ue a salutat deacbidetea
jocurilor, au creat o atmosferA tJ]iltJtoare ti
e:moPonanti: plrea el reD11fte vechea lttilucire
a Pladei.
:t.a prima a jocurilor au participat
285 de sportivi din 12 tJri, programul cuprin-
zind intrec:eri de . atletism, gimnasticl, Inot,
scriml. tenis, tir, ciclism, lupte clasice ti
baltere.
Interesant este faptul el la aruncarea discului,
ac:eutl probl pcntr:u greci, victoria
a revenit americanului Robert Garrett c::ue
atunci, la Atena, . pusese pcntr:u prima dati
mina pe disc, dar ti- fnsutit foane repede
tehnica arunclrii. Rezultatul lui a fost 29,15 m
(ID timp ce grecul Parakevopoulos anmcue
28,95 m).
Pentr:u prima oarl fn istoria atktismului,
americanul Thomu Burke a luat startul de
jos la alergarea pe 100 m, sdrnind uimirea
tuturor.
146
SaDAng - arhiva personal
Pri ma medal ie de aur ( Iosif
Sfrbu, t ir , Helsi nki 1952) .. .
Dupl alte surse, startul de jos a fost folosit
pentru prima oarA de alergihorul american
Charles Sherill in 1888, ceea ce a provocat
un adevArat scandal printre sportivi, care refuzau
si concureze allturi de el. Cu timpul tnsl,
superioritatea acestui start devenind evidentA,
el fu adoptat pe scad largi. Blocurile de start
au fost folosite de cAtre alergltori incepind
abia din anul 1933.
Alergarea de maraton (care a fost propusi
ca probl olimpicA de cAtre filologul francez
Michel Breal, intr-o scrisoare adresati lui
Pierre de Coubertin, dupl de la Paris
care a hotlrit Jocurilor Olimpice),
a stirnit de asemenea un interes .in rindu-
rile spectatorilor, mai ales datoritl faptului el
startul n prima alergare de maraton din istoria
sportului s-a dat in poiana de la Maraton,
alergltorii urmtnd si parcurgi pni la Atena
chiar drumul legendar al care in anul
490 i.e.n . . a adus vestea victoriei asupra pel'filor.
Dintre cei 25 de alergitori doar 4 nu erau
1 greci, iar spectatorii doreau cu nfocare ca
aceastA probl sll fie de un compatriot
al lor. pe prima a au condus
strlini, din cauza clldurii toride
a norilor de praf ei au trebuit si cedeze.
Singurul concurent striin care n-a abandonat
a fost maghiarul Keltner, care a ocupat locul 3.
astfel, prima alergare de maraton a fost
de grecul Spiros Louis, poftaf dia
Merusi, care a devenit apoi un fel de erou
Ca o curiozitate se relateazi faptul el un
hotelier, cuprins de entuziasm, i-a dat lui
Louis o hirtie pe baza clreia acestuia urma
al i se serveascl in mod gratuit masa de prim:
timp de 10 (zece) ani 1 Cu alte cuvinte, 3 650
de mese!
Primele Jocuri Olimpice au fost lncununatc
de succes. Echipa Greciei, care era cea mai
a cucerit cele mai multe riduri
olimpice.
Organizarea la Paris,. tn anul 1900, a celei
de a Il-a a Jocurilor Olimpice, fusese:
hotAriti inel n 1894, la Congres, ca o recu-
. . . (Leon Rot man, canoe, Melbournl!
1956 ), care a deschi s drul'l) unui i mpresionant
de olimpice
SaDAng - arhiva personal
a meritelor lui Couber-
tin in renqterea ideii olimpice.
Jocurile Olimpice de la Paris
n-au fost insi .ta qtep-
tlrilor. Lipsa fondurilor, a unui
stadion potrivi precum ti faptul
el ele au coincis cu
universal - in vederea Ckeia s-a
construit turnul Eiffel - le-a rl-
pit strllucirea Fiind
privite ca o completare la progra-
mul ele au fost
de-a lungul a 5 luni (14 mai-28
octombrie). Au participat 1 066
din 20 de progra-
mul cuprinzind intreceri la atle-
tism, inot, gimnastici, tenis, ciclism,
scriml, tir, polo pe api, clllrie,
canotaj, vele, fotbal, rugbi golf.
La Cortma d' Ampeu o (1956 ), in hocheiul
pe a devenit un mit. Echipa Uniunii Sovietice a
titlul olimpic, Inving Ind echipele S.U.A. (4: O) Canadei (2: O)
Pentru prima dati la concursurile de golf tenis
ale Jocurilor Olimpice au luat parte femei.
Cu toate nesatisflcltoare in care
s-au jocurile, rezultatele au
fost extrem de valoroase, stabilindu-se multe
recorduri mondiale. Eroul acestor jocuri a
fost americanul Alvin Kraenzlein care a
patru probe (60 m, 110 200 m garduri, sAri-
tura in lungime). Ray Ewry, supranumit omul
de cauciuc t, a toate probele de slrituri
de pe loc (lungime, inllP.Jne, triplu).
Interesant este ci la aceste jocuri campionilor
olimpici li s-au inminat ca premii umbrele,
bastoane fi alte obiecte, in locul medaliilor ti
a cununilor de tauri.
Organizarea a III-a a Jocurilor Olimpice
in Statele Unite ale Americii se succese-
lor de sportivii americani la primele doul
olimpiade. Ca jocurile de la Paris, acestea au
coincis cu universali de la Saint Louis
DatoritA mari, precum a lipsei
de fonduri pentru deplasare peste ocean, la
.aceste jocuri au participat doar 4 europene:
Anglia, Germania ti Ungaria, cu un
numlr de 53 de sportivi; in total au luat parte
la jocuri 496 de sportivi din 10 dar la multe
ramuri de sport au concurat doar americani.
Fatf de precedentA, programul cuprindea
1n plus urmltoarele ramuri de sport: lupte
libere, baltere, box, tir cu arcul, drituri in apl,
cros, baschet altele.
Dar programul bogat n-a si stirncascl
interesul publicului, numlrul maxim al spec-
tatorilor fiind de 2 000.
lipsa stadionului, a unui bazin de
lnot bine amenajat, n-au Impiedicat
unor rezultate remarcabile.
O cum dori orice mare sportiv :
Dana Zatopkova, la Helsinki
(1952) de atunci mereu printre primele
al<' lumii
SaDAng - arhiva personal
Memorabil este scandalul care a izbucnit
dupll alergarea de maraton: americanul Lorz,
dupl ce a parcurs 10 km, s-a urcat intr-un
automobil abia cu 9 km inainte de sosire
reluat alergarea, ntrecindu-1 pe concurentul
care era n frunte. Primit cu pe stadion,
Lorz urma sll fie declarat campion olimpic,
dar n,ellciunea a ie,it la iveall el a fost
exclus din Uniunea Americani de Atletism.
(Este interesant de amintit el, nainte de desco-
perirea Lorz a fost premiat, dis-
fiindu-i nmnatll de fiica
Theodor Roosevelt.)
A IV-a editie a Jocurilor Olimpice, cea
mai imponantA ca amploare din toate cele
patru a avut loc la Londra ntre
13 2S iunie 1908.
Cu doi ani naintea ei s-au desB,urat n
Grecia Jocurile jubiliare, cu prilejul .Implinirii
a 10 ani de la primele Jocuri Olimpice, la care
au parttctpat 901 sportivi din 22 de
dar conform hotAririi Comitetului Olimpic
ele nu puteau fi considerate
ca J. O. oficiale Anglia asumat sar-
cina organizArii jocurilor, in locul Italiei care
In vederea jocurilor la Londra s-a construit,
n cursul unui an, un stadion cu 100 000 de
locuri un bazin de not.
La intreceri au luat pl\fle 2 059
din 22 de iar progtamul jocurilor cuprindea
urmltoarele ramuri de spon: atletism, lupte
clasice, lupte libere, box, tir, tir cu arcul, ciclism,
gimnasticA, inot, sArituri n apA, polo pe apl,
canotaj, vele, fotbal, rugbi, tenis, hochei pe
iarbl, patinaj artistic etc.
La Jocurile Olimpice de la Londra se remarci
pentru prima oarll participarea a cinci sportivi
ru,i, dintre care N. Panin-Kolomenkin a cucerit
medalia de aur la patinaj artistic (figuri liber
alese), iar luptAtorii N. Orlov (categoria
O. Petrov (categoria gtea) au medalii
de argint.
Un incident neplAcut a survenit ln finala
alergArii pe 400 m, la care au luat pane trei
americani englezul Halswelle. In timpul
alerglrii americanul Carpenter 1-a tras de-chilot,
iar apoi 1-a lovit pe englez, fapt pentru care a
fost descalificat. Cursa s-a realergat, dar
doi americani, Taylor Robbins, n semn de
148
Negrul american Gregary Bel/, campion olimpic
la tura 1n lungime (Melbourne 1956)
protest, n-au mai luat startul 'i Halswelle a
alergat singur, realiznd timpul de 50 s.
Dar faptul cel mai s-a intimplat
la alergarea de maraton. Maratonistul italian
Dorando Pietri, ajuns primul pe stadion, a
clzut, sleit de puteri, pe ultima a
Ajutat sl se ridice, el a cAzut din
nou dupl Atunci, prieteni
arbitri (printre care A. Conan Doyle,
creatorul lui Sherlock Holmes), dupl ce au
ncercat zadarnic sl-1 readucl n I-au
apucat de I-au trecut peste linia de
sosire, atrllgnd prin aceasta descalificarea lui.
Pierznd medalia olimpicA de aur, care a
!evenit americanului Hayes, Dorando Pietri
a primit, n schimb, o cupl de aur, ca dar
personal.
In afara medaliei de aur, la Londra, campionii
olimpici primesc o ramuri din frunze de
stejar.
Aruncarea discului, -ap.-c:wn o-
astAzi, are nceputul in anul 1908, anul desfl-
Jocurilor Olimpice de la Londra. Inainte
de acest eveniment, discul nu cln tirea 2 kg, ci
1,923 kg ti nu se arunca cu piruetl, ci in
SaDAng - arhiva personal
ap-zisul stil elen t firi piruetil, din
cunoscuti a discobolului clasic al sculptorului
antic grec Myron.
n ve<!_erea r .Qlimpice din Suedia,
s-a construit la Stockholm un stadion special.
Jocurile s-au intre 6 15 iulie 1912,
reunind 2 541 sportivi din 28 de n ceea
ce programul, el a fost redus n com-
cu cel de la Londra, la
ramuri sportive ca boxul, hocheiul pe
luptele libere, patinajul artistic, tirul cu arcul
altele.
In sr.himb la Stockholm s-au organizat
pentru prima datll n cadrul Jocurilor Olimpice
moderne concursuri artistice, dupll modelul
celor antice, de sculpturll,
muzicl pe teme sportive.
Rezultate strllucite a la Stockholm
atletul american Jim Thorpe, care a
pentatlonul decatlonul, dar a clzut
a din Comitetul Olimpic al S.U.A.
aflnd cl mama lui Thorpe este de
1-au acuzat de profesionism
ti i-au retras medaliile olimpiccr.
Portughezul Lazaro a fost victima
extrem de grele n care s-a alergarea
de maraton. Din cauza clldurii toride (38),
Lazaro a aproape de sosire, iar a doua
zi a murit n spital. Din 62 de de
maraton, doar 24 au terminat cursa
de sud-africanul McArthur (2:36.54,8).
Boris (U.R.S.S. ): 2 medali i de aur la
Melbourne , alte 4 la Roma !
Primii trei in proba de 500 m pati naj
la Squaw Vally (1960 ): (U.R.S.S. ) ,
Disney (S.U. A. ) Graei (U.R.S.S. )
Cu totul pnn durata sa a fost
intilnirea luptltorilor M. Klein (Rusia)
A. Asikainen (Finlanda), care a 10 ore -
eveniment flrl precedent n istoria sportului.
La jocurile de la Stockholm sportivii din
Suedia, Rusia, Norvegia Danemarca au luat
parte la toate probele prcvhute de programul
olimpic.
A VII-a a Jocurilor Olimpice a avut
loc abia in 1920, la Anvers, in Belgia, deoarece
primul rlzboi mondial a flcut imposibili des-
Olimpiadei care trebuia si loc
la Berlin n 1916 a VI-a).
Intre timp harta lumii, mai ales a Europei,
se schimbase, iar Marea
din Octombrie transformase vechea Rusie ntr-un
stat al muncitorilor Uniunea
149
SaDAng - arhiva personal
CE.L MAl PUTERNIC OM DIN . LUME: IURI VLAS.OV
Dar organizatorii jocurilor n-au nvitat la
Anven pe sponivii tnerelor rCpubJici sovietice
nici pe cei ai lnvinse In dzboi.
Oficial, jocurile a-au desflturat Intre 14 ti
20 august, cu Participarea a 2 606 sportivi din
29 de
La aceste jocuri s-au disputat pentru prima
oari In cadrul lntrecerilor jocuri de hochei
pe gheatJ, tot pentru prima oari In istoria
Jocurilor Olimpice s-a steagul olimpic
cu cinci inele lnllnJUite, reprezendnd simbolic
lnfrilirea a cinci c:ontnente: Europa (inelul
albastru), Asia (inelul galben), Australia (inelul
verde), America (inelul f Mrica (inelul
nep-u).
Tot pentru prima oari In istoria Jocurilor
Olimpice, la Anvers sportivii au depus
judmintul olimpic.
Eroul acestor jocuri a fost finlandezul Paavo
Nurmi, care a cucerit doul medalii de a1U' ti
una de argint .
Extrem de interesanti , ti palpitant! a fost
alergarea pe 10 000 m. Wilaon ti Nurmi, care
mergeau In frunte, au fost dintr-o dati
150
de francezul Guillemot, cursei de
5 000 m. Mai rlmtnea de alergat o singuri
turl ! Dar tot adt de francezul cade
victimA unui spasm al ahdominali.
Nurmi se lndreaptl spre sosire .. , dar iatl
el Guillemot vine puternic din urmll Prea
tirziu Insi : Nurmi trecuse linia de sosire,
cucerind medalia de a1U'. Dar francezul obJi-
nuse acelafi ti:np cu lnvingltorul: 31:45,8.
In general, Jocurile Olimpice de la Anven
au insemnat un mare succes pentru sportivii
finlandezi, care au iefit invingltori In 9 probe
adetice.
Din nou Paris 1 A VIII-a a Jocurilor
a reunit 3 092 44 de
fi s-a desfitmat pe stadionul Colombes din
Paris.. ......... -
Mtiestria sportivilor a crescut Intre timp,
nivelul rezultatelor - de asemenea;
astfel, numai la adetism au fost stabilite 8 recor-
duri mondiale 10 recorduri olimpice 1
SaDAng - arhiva personal
Una din cele surori campioone olimpice:
T omora Press
Joc:urile Olimpice de la Paris sint primele
la care participi noastrl cu o echipl de
fotbal ti una de rugbi.
Ca ti la precedeotl s-au
finlandezi (cucerind 10 medalii), iar
erOul jocurilor de la Anvers, Paavo Nurmi
a cucerit 4 medalii de aur (la 1 500 m, 3 000 m
pe echipe, . 5000 m fi la crosul pe 10000 m),
rcalizlnd totodatl o formidabili
el a luat startul In cursa de 5 000 m la numai
o ori ti jumltate dupl victoria pe 1 500 m,
In timp ce nici nu-fi reve-
niserl Inel.
La inot, rezultate a
lnotltorul J. \VeissmuUer, pe at\mci amator,
care a devenit ulterior vedeti de cinema, prota-
gonistul filmelor al clror erou era Tarzan.
Turneul de fotbal (care a Inceput la 4 mai,
Inaintea deschiderii oficiale a jocurilor) a Intrunit
UD numlr record de echipe - 22, numlr
abia In 1952 la Helainki (25 echipe). ln cadrul
acestui turneu, Intilnirea cea mai interesanti,
dintre Italia ti Spania, n-a fost lipsiti de senza-
singurul gol al meciului a fost marcat
de clpitanul echipei Spaniei, VaUona .. in
propria poartl ! Cuprins de desperare d s-a
aruncat la plmlnt, smulJfndu-ti plru1 ti plin-
aind in hohote. Portarul Zamora a incercat
st-1 linifteasc:l, dar in zadar; de altfd, scorul
n-a mai putut fi modificat, lnfrineerea era
pecetluitA.
Anul 1924 a marcat totodatA inaugurarea
0/incpUe de UmuJ ( Olimpiadele Albe),
a clror primi a avut loc la Chamonix fi
a prilejuit o strllucitl afirmare a sportivilor
norvegieni.
intre 28 iulie 12 august,
a IX-a a Jocurilor Olimpice a reunit
3 015 din 46 de
Acestea au fost primele Jocuri Olimpice al
ciror program prevedea intreceri de atletism
pentru femei; cu aceastA ocazie s-au stabilit
recorduri mondiale feminine la aruncarea dis-
cului, slritura in alergarea pe 100 ti
800 m, ttafeta de 4 x 100 m.
La aceste jocuri noutd a fost reprezen-
tati doar de ti scrimeri.
Strllucirea lui Nurmi a Inceput sl pileascl:
proba de 10 000 m (cu UD nou record
olimpic),cl a cedat locullla alergarea pe 5000 m
compatriotului slu Ritola, cu
medalia de argint.
Inotltorul american Jobnny \Veissmiiller a
cucerit doul medalii de aur, luind parte doar
la proba de 100 m liber ti ttafeta de 4 x 200 m
liber.
In acest an a Inceput pentru sportivii Indiei
seria victoriilor olimpice la hochei pe iarbl,
neintreruptA mult timp.
A II-a a Jocurilor Olimpice de iarnl s-a
tot tn 1928, la Saint Moritz, unde nor-
Tnccl o specialitate schimbcl patria: Viktor
Kopitonov (U.R.S.S.) lnvingind pe italionul Trope
In cursa de fond pe
SaDAng - arhiva personal
vegiana Sonja Henie, viitoarea vedeti de cinema,
inceput lungul ,ir de 'Succese pe
Locul de a a X-a a Jocurilor
Olimpice a fost stadionul Coliseum din Los
Angeles, California. In cadrul pregAtirilor pentru
Olimpiadl, americanii au construit satul olim-
pic, cu 700 de case, au reconstruit stadio-
nul, si un numAr sporit de
spectatori.
in cu jocurile precedente,
numArul sportivilor a scAzut mult (1 400 de
sportivi din 38 de nivelul
a fost destul de ridicat. Astfel, s-au stabilit 32
de recorduri olimpice, dintre care 20 de recorduri
mondiale.
Aceste jocuri au marcat victoriile sportivilor
de culoare Tolan, Metcalfe, Gordon trei
din echipa S.U.A.), precum strllucitele per-
ale japonezilor la inot.
Interesant este faptul el n cinstea finlan-
dezului Matti Jarvinen (al clrui record la arun-
carea - 72,71 m - s-a timp
de 20 de ani a fost dobort la Helsinki de
americanul Y oung) s-a construit pe stadion
un turn inalt de 72,71 m.
Jocurile Olimpice de iarnA a III-a)
s-au n an la Lake Placid,
prilejuinlf canadienilor a treia victorie la hochei
pe iar gazdelor citeva victorii asupra
patinatorilor europeni, pni atunci,
invincibili.
DupA instaurarea fascismului in Germania,
organizarea la Berlin a Jocurilor Olimpice a
strnit un val de proteste care a dus la convo-
carea ti deaflturarea la Paris a
pentru apArarea ideilor olimpice. Aceastl con-
care a avut loc in luna iunie 1936
la care au participat din numeroase
a hotArit ca, in semn de protest de
Gertnania si organizeze la Barcelona
o olimpiadA populari. Dar civil izbucnit
in Spania, precum faptul el propunerea o-a
fost de Comitetul Olimpic Inter-
au impiedicat olimpiadei
de la Barcelona.
astfel a avut loc la Berlin, intre 1 15
august, a XI-a a Jocurilor Olimpice.
Au luat parte 4 069 de sportivi din 49 de
i ntrecerile pe un staJion special
construit, avnd o capacitate de 100 000 de
locuri, in afara tribunelor bazinului de inot,
ale terenului de hochei pe ale sAlilor
de sport, n care incApeau inel 150 000 de
persoane .
La Berlin, noastrA a fost ea
participnd la 8 ramuri d ! sport anume :
atletism, scriml, gimnasticll., box, tir, lupte,
handbal - unde a primul
succes olimpic.
Intrecerile s-au sub semnul supe-
nete a sportivilor de culoare, parci
pentru a dovedi falsitatea teoriilor rasiste pro-
movate de Intr-adevAr, eroul Jocurilor
de la Berlin a fost Jesse Owens, care a cucerit
4 medalii de aur (la alerglrile de 100 200 m,
la n lungime la de 4 x 100 m
- nou record mondili).
In ceea ce }oc11rile Olimpice de
iarnA (a IV -a ele s-au desfl,urat la
Garmisch-Partenkirchen au fost dominate
de norvegianul Ballangrud, care a cucerit
3 medalii de aur una de argint la patinaj-
vitezA.
Cel de al doilea rizboi mondial a flcut impo-
sibill deaflturarca a XII-a (1940) ti
a XIII-a (1944) a Jocurilor Olimpice, care ar
LA TUINIUL Dl 101
Pe n.,. oe .............. laplW
........ .......
...._..._ ...._... - .. -
ofiait " ....... a; ......... ' ..
o.- a. - a ._.. ..
eoopl a prleteoolel, apel ea 1
rn..Jt firi .... fi ,..ae .,.UU..
.... etlei ..
A- relleefle .. lleaa .. -lfl
... "" aeile .. aoli .. opedaleri can
aa u..Jdl ou-pice fi ellft
peoiWII- ei Mi la ad
,....._ .,_..... --'etlel.....seafia
....... . _.._ . ..._.. ..
lfi2
- -- .. .eila.L ......
....... .......... c.,n.. _...,
.. ...... ,._.; ........... ......_
......... j __ ,.........,._ __
.... ei - .. p.lt. ........
._.... -'-11 ..... ,. ind eil
.... -. .. , ..... _ ... __
--...u ...... ..,_ .,....._.
lttd ......_., 1 aj!Od pe L...a. ei
SaDAng - arhiva personal
fi trebuit si aibi loc la Tokio (ulterior s-a
hotlrt ca ele si se la Helsinki) respectiv
la Londra. Intre timp, in septembrie 1937, a
murit neobositul animator al ideii
Jocurilor Olimpice moderne, Coubertin, a cirui
inimi a f_p.st ngtQPatlla.,. Olimpia.
Dupi 40 de ani, Londra a gizduit din nou
pe sportivii la a XIV-a a Jocurilor
Olimpice. La jocurile care s-au ntre
29 iulie 14 august au luat parte 4 468 de sportivi
din 59 de
La numai o jumltate de ori dupl festivitatea
de deschidere, atletul ceh Emil Zatopek devine
campion olimpic, cursa de 10 000 m
cu timpul de 29:59,6. AceastA victorie, precum
cele 10 medalii de aur ale spottivilor unguri,
au marcat succesul noii sportive, cu
caracter de masll, din de
popularll.
In general, priviti prin prisma rezultatelor,
Olimpiada de la Londra n-a nsemnat un succes,
stabilindu-sc recorduri olimpice
mondiale.
De data aceasta, eroina jocurilor a fost sportiva
olandezi (mami a doi copii) F. Blankers-Koen,
denumitA olandeza , care a cucerit
4 medalii de aur (la alergirile de 100 200 m,
la 80 m garduri la de 4 x 100 m) .
este sportivei
maghiare Ilona Elek, care dupi 12 ani de la
cucerirea medaliei de aur la Berlin la
Londra medalie la floretA.
Jocurile Olimpice de iaml din 1948 s-au
desflturat la Saint Moritz (a V-a intr-o
atmosferl incordatA, din cauza
ivite ntre doui sportive din S.U.A.
cu privire la echipa de hochei pe care
urma sl le reprezinte.
A XV-a a Jocurilor Olimpice s-a des-
intre 19 iulie 3 august 1952, marcind
participarea, pentru prima oari in istoria Jocu-
rilor Olimpice moderne, a sportivilor Uniunii
Sovietice.
La aceste jocuri au luat parte 5 869 de sportivi
din 70 de stabilindu-se 49 de recorduri
olimpice, dintre care 15 mondiale.
Paavo Nurtni, renumitul alergAtor, acum n
virsti de 55 de ani, a purtat pe pista stadionului
fiaclra olimpicl, in cadrul de deschi-
dere.
pentru participarea la Jocurile
Olimpice de la Helsinki a insemnat un mare
succes, ea fiind incununatA cu
victorii: 1. Srbu, medalia de aur la tir; V.
medalia de argint la box; Gh. Fiat Gh. Lichiar-
dopol, medalii de bronz, la box respectiv
la tir.
Participind pentru prima oari la aceste jocuri,
sportivii sovietici au repurtat succese risunltoare,
in mod deosebit afirmindu-se mai
ales Viktor Ciukarin, care a cucerit 4 medalii
de aur 2 de argint; ei au demonstrat astfel
o superioritatea sistemului de
socialist.
Un alt erou al acestor jocuri a fost Emil
Zatopek, care a alergarea de 5 000 m,
10 000 m maratonul, cucerind 3 medalii de
aur. Interesant este ci sa, Dana, a cucerit,
in cadrul jocuri, medalia de aur la
aruncarea
de la Helsinki a Jocuriloc Olimpice
a nsemnat pentru sportivii din lume o
slrbltoare a picii, a o afirmare a
spiritului de solidaritate prietenie.
Tot n an au avut loc, la Oslo, Jocurile
Olimpice de iarn1 (a VI-a
ee PftliiNMI peatnl J.ptl, ...... 1
., ...... taellee.
Laa.Ja a ...... _ la ............. .
- -. c. ........ .., pe .... 1-a
_....ea paten .... lllllri B .. aalak.
- lfllllf-IJIalf-olt,
priet-1
IN CWOLFUL
DE LA NEAPOLE
......., .,-JYII .._.-..A tefee
III -. Gdloit
npue. - teek ai lael
es.p..JA. e-. .. palea u-1 .....,...,
_ .............. Ce - faell o ...
latJ r.l-1 ..._ la ajod .. ... _,,
........ ..rif.tie EYpe.i IC.-ef
.,..,. apnape eri e 1- INu-ea
.......... a- a patat
..... pe ....
. __....pe-..,_.,_...
It dYIIka ..uBe.., ar. Eno hoai
lludt.l ...... .".... ... ....... .....
--- .. .... - ... _ .. H
........ ...... .... 6dre allefll --
........ ee ....... - feMeile.
-. _ _.. peatn el pielea .._MI
apenln ua 8C"llri . 1 .nu el
aa api"not - laerii ... ferieln
eW llaria ltiU- ... ..,...,. .ei,
Pl STADIONUL OLIMPIC
.............. -.n-11-'d --
.-. .......... a--._.... ..
e eiWari la IeUel
eltW peatn atrillleita Yleterie.
Cele ..U .,.nln - -snl ti
alloi- .. ........t a...._., nt la
llraJ,Iaei8taatat ........
153
SaDAng - arhiva personal
A XVI-a a Jocurilor Olimpice a consti-
tuit un triumf al ideilor olimpice, al
olimpice, reunind sportivi din toate conti-
nentele, sportivi din diferite de diferite
rase, de diferite politice.
Aceste jocuri au servit cu succes cauza prie-
teniei popoarelor din intreaga lume, au demon-
strat lor spre pace, cimentind-o prin
intreceri sportive dlrze dar cinstite.
Jn ceea ce privette amploarea lor, cifrele sint
grAitoare: 3 539 de din 68 de
" nontri. a un sua:es rlsunltor,
cucerind 5 medalii de aur, 3 de argint fi S de
Medalia de argint de .la Melbourne (0/ga Orbon-
Szobo) autogra(ul cu o de aur .. .
154
bronz. Medalli de aur au spomvu:
Leon Rotman (2) la canoe simplu - vitezl ti
fond, S. lsmailciuc: ti Dumitru Alexe la canoe
dublu vitezA, Nicolae Linca la box, categoria
semimijlocie, Petrescu la tir, piatol-
vitezl.
Sportivii romini au participat la intreceri
In 9 ramuri sportive: atletism, box, lupte,
caiac-canoe, gimnastic:J, pentadon modem, nata-
scriml fi tir; dintre acestea, la gim-
nastic:J fi scrimJ au concurat numai femei.
Participind pentru a doua oarl la Jocurile
Olimpice, echipa Uniunii Sovietice a repurtat
o victorie strlluciti, cucerind cel mai mare
numlr de medalii (37 de aur, 30 de argint,
32 de broJU), Jntrcdnd redutabila echipi a
S.U.A. Aceste jocuri, care au Jnceput cu
recordul lui Vladimir Kut pe 10 000 m,
a-au incheiat cu victoria fotbaliftilor sovietici
care au cucerit a 37-.a medalie de aur pentru
lor.
La aceste jocuri, sportivii germani au luat
parte cu o siDsurl ecbipl, uniti, al c:Jrei condu-
cAtor, Gerbard Stock, fost campion olimpic
la aruncarea (1936), a declarat: Sportivii
nottri vor arlta politicienilor cum 11 se fnteleql
unii cu Ei pot da intregii lumi o de
colaborare
Anul olimpic 1956 a Inceput cu a VII-a
a Jocurilor Olimpice de iaml, care s-au
SaDAng - arhiva personal
la Cortina d' Ampezzo. La aceste
jocuri au luat parte 1 000 de sponivi, din 33 de
cel mai mare numAr de la
Olimpiadele albe
Eroul acestor jocuri a fost schiorul austriac
Toni Sailer, care cucerit 6 medalli de aur.
La Wpc ghraJI,.echipa Uniunii Sovietice,
dupi o Intrecere mult disputatA, a cucerit
primul loc medalia de aur, inaintea puterni
celor echipe ale S.U.A. (locul 2) Canadei
(locul 3).
In an, pentru prima oarA tn istoria
Jocurilor Olimpice, Intrecerile de clllrie s-au
separat de restul probelor, anume,
tn luna iunie, la Stockholm.
La Jocurile Olimpice de la Roma (a XVII-a
au participat a 84 de
din toate cele cinci continente, fntrecfndu-se
In 18 ramuri de sport. Numlrul total al sporti-
vilor a fost de 5 901, dintre care 651 femei;
pe ramuri de sport participarea se prezintA
tn felul urmAtor: la atletism - 1097 sportivi,
iuot slrituri In api - 476, canotaj - 466,
scrimi - 371, vele - 360, lupte clasice
libere - 336, ciclism - 331, tir - 329, fotbal
- 300, box - 292, hochei pe iarbl - 278,
gimnasticl - 265, caiac fi canoe - 204, baschet
- 192, haltere - 186, clllrie - 171, polo pe
api - 170, pentatlon modern - 77.
Marea, uluitoarea surprizCJ o ultimei
kodze (U.R.S.S . ) o tnvlns pe Thomos (S.U.A.) /o
sdrituro tn tndltime 1
O tnvingdtoore pe cit de
14 cm ou /o Roma pe /olanda de
jozwiakowsko (Polonia) Shirley (Anglia)
Fladra olimpicA a fost aprinsl la Olimpia,
pe data de 12 august, iar la 24 august ea a ajuns
la Roma. La orele 21, flacira olimpicA a fost
aprinsl tn Capitoliu, unde a ars ptnlla august,
orele 17, cind a fost pan;ursl ultima etapi a
care a dus flacira oJ.imPicl de la Capi-
toliu la Foro Italico.
Un record olimpic n reprezinti numlrul
de presl, de radio ti tele-
viziune, care a depqit cifra de 1500; numai
la centrul de presl erau peste 1200 de
ziaritti din toate lumii.
Conform clasamentului neoficial (tn care
locurile 1- 6 stnt cotate cu cite 7-5- 4- 3-2-
1 puncte), U.R.S.S. a totalizat 683 de puncte,
de 463,5 puncte ale echipei S.U.A., iar
noastr1 se afli pe locul 10 cu 81 puncte,
tnaintea R. S. Cehoslovace, Finlandei
etc.
Uniunea Sovietici a cucerit 103 medalli
(43+29+31), iar noastrA 10 (3+1+6).
e La tJ XYtJ, tJ XVI-a 1i
a XVII-a ale }ocurilOI' Olimpice de
1i la cde de a VII-a 1i a VIII-a de iarnd,
din anii 1952, 1956 li 1960,
au obpnl4 116 medalii de aur,
96 de argint li 97 de &rom:.
15&
SaDAng - arhiva personal
Medaliile de aur pentru Republica Populari
Rominl au fost cucerite de Dumitru Prvulescu
(lupte clasice, categ. 52 kg), Iolanda
in Ion Dumitrescu (tir-talere); medalie
de argint a Ion Cernea (lupte clasice,
categ. 57 kg); medalli de bronz au cucerit Ion
Monea (box, categ. mijlocie), Maria Vicol
.. . Irina Press ,
in citeva atitudini caracteristice
Ion (lupte clasice, categ. 79 kg),
Lia Manoliu (aruncarea discului), Leon Rotman
(canoe simplu, precum echipa de
din Sonia Iovan, Elena
Emilia Atanasia Ionescu, Utta
Poreceanu, Elena Niculescu.
Intre 18 - 28 februarie 1960 a avut . loc a
VIII-a a Jocurilor Olimpice de
la Squaw Valley n S.U.A., la 1896 m
altitudine. Au participat 739 de sportivi, din
30 de firi, dintre care 158 femei.
Repetind performanta sa de la Cortina din
1956, patinatorul sovietic Evgheni
aici 2 medalii de aur. Exemplul este
urmat de Lidia Skoblikova (U.R.S.S.) care cuce-
la rindul ei tot doul medalli de aur la
patinaj
In clasamentul general pe locul I
cel mai mare de medalii
a revenit de o Uniunii
Sovietice (128), de Suedia (63)
S.U.A. (62).
Soarta s_portivilor negri
Deopn apMtal ........... .,_,.
li .... _,_ .U. S.U.A .... -'o
la repetate rWIIri. El eaeM..., aa
aamir mare oie Malil Mipiee ti
... ., Yieteril pteot;,lu la uite
raari .,_ tiYe. Ca teate aeeetea.
- .,-lilr aepl eote -ri
I...,Pel.
c.n.eu ... Jelauea, .. elllllpie
(lt16) fi .._...... -ialla alrillara
la lallfi- , .. , oillt al ........... ..
opert.. .. - -
lOii
NecWH ....... -'Jhe ....... ......
_., .. ,_ .. , ...... ,..,_..
a r.....u .. opertin s.u.A.
.......... Nenel Lee, .....,._ .U..,Ie
la eatepria ........... la ltll, laa
,....._ eel la loetel, a
buni .U. iJreteall Iair,. eaerl
... Leeatar .. aeeelelal ,.., .. ,,
pv " olaopl.. ,...... el WrUall
al latre .. - ........
Uwar4 S..._ elfllpt-1 el
...UW aar, lat la .. ,., fi --
JURA DBREVENCU
1a -...... ,.._ 1a 011..pee
ltll, .. allaat a&ru la,.., ..........
---.eri. ,_ ...... oi
.. ._ loeiaaY fi a arit la .._
-- ...
Ilai -- lael, la akJ-
J .......... Ollaoplee, J- O..eu, aaal
lre eel al ari atlefl tia leate
U..,arile, a ollaflt aralrile are.l 41e
..... v-It alandlll
"""riler Eloeal ., aa patut ... .,,...
; .,..,-1;'1., Pealra
......... btreeerile, J, o..... f .. t
anell olfl pili-' Wletal M latrare,
ref .. la.aloe eeUIJille aeaNate aia
SaDAng - arhiva personal
t.AMPION'
OliNPitl
IN DJI6DI
Ooud campioone,
prietene: Elena
tean cu lorisso
Latinina
Ion Oumitrescu
o ..
Surtzlnd de bucurie
Moria Vico/ o onorat
scrimo
ocupind locul 3 Ja
Roma
-.
1 La a treia
In o medalie
mult visatd pentru
lia Monoliu !
o sd ob-
medalia de
aur /o Roma ! .
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
Glen Dtmis, C4Wipion olimpic pe 400 m
RomG ( 49.3), G Inceput sti alerge n
au4St4 proiHJ abia in anul 1956, stabilind in
al concurs oficial la care a luat parte,
mondial [.49"5) !_. . El prima sa medalie
de aur cu 50,1 sec, la Jocurik Olimpice d6 14
Mellxnlrm pentru el, abia
12-ka concurs oficial!
Cea mai tfnt'JriJ li cea mai scundt'J participantiJ
la Jocurile Olimpice de la Melbo:mu a fost
filipineza Gertruda Lozade, eleud in wsttl de
13 ani, inaltiJ de 142 cm.
Floretista austriac4 Bllen MfJlkr-Preis, ct'Jreia
la Melboume nu i-a suris nuxmd 11 cucerit la
Jocurik Olimpice din 1932 medaia de aur la
scriM.:J, iar la jocurik din 1936 p 1948 medolia
de bronz. Exemplu de longevitate
c;et mai Inalt sportw participant la Jocurile
Olimprce de la RMfUI a fost baiCMtbalistul sooietic
Jan (2,18 m). .....
e Cea mai mare la Jocurile Olimpice
de la Melbourne a parcurs-o alergt'Jtorul francez
Mimoun, care a luat parte la probele de 10 000 m
li maraton.
cea mai scurtiJ a fost parcurs4 In
concurs de componenta echipei Indiei, Mary Lila
Bao, in tJirst4 de 16 ani, in alergarea de
100 M, s-a impiedi.;at la 20 m fi a ct'Jzut .
O FiiMilia care a cucerit cel mai mare num4r
de medalii olimpice este cea a tilfVUZltilor sovietici
Sojitl p Valentin Muratoo: 4 medalii de aur,
I de argint p 3 de bronz (la Melboume) 1 de
aur (la ROMa).
SPO.RTURI MAl CUNOSCUTE
BA,DMINTON
lnuputurik badmintonului se pierd ;,, trecutul
al Chinei p Japoniei. Astfel, U. China
era CUIWscut U. vechime jocul lui-mao-ciu
ce Mi11gea cu pette t, iar ll Jt:lfJonia
vetJCului al XIV-lea se bucura de mult4 populari-
tate jocul oibane, in care se foloseau raehae
de lemn, iar In loc de Minge se foloseau fnu:te CtJ
oifimle, in care se infigeau peM. Odat4 uscate, aceste
'OJitte cu peM t ertJU tocmai potrioite pentru joc.
In Europa, jocul p mi"'fea cu pene se pare
c4 au fost cunoscute in evul mediu n oriee
caz In epoca Re1141terii, transformndu-se cu timpul
dintr-un joc popultlr intr-unul al nobilimii. Jocul
este amintit p de Schiller In pksa sa Don Carws
( 1787). Dintre din doMeniul
fizice, jocul a at1ut sprijinitori in pedagogii
BasedMI! Guthsmuts.
treptat caracterul popular, jocul
dispare din Europa este adus din nou aici in
secolul al XIX-lea, din India. In anul /872 la
Badminton, n A"'flia, a aiiUt loc o
cu jocul indian poona, joc n care o mi"'fe cu perre
se trecea peste o plasiJ cu ajutorul rachetelor.
Jocul a plt'Jcut in 1887 ia in A"'flia priMrJ
club de badminton, care a elaborat primele reguli
ale jocului. In 1893 a luat engleziJ
de badmimon, iar n 1934
de Badminton ( I.B.F.) la Londra.
Meciurile se disputiJ intre echipe formate din
4 - 6 persoaM fi se pot atit n sal4,
cit fi in aer liber.
In mOMentul de badmintonul se bucur4
de popularitate U. R. P. Chitteztl, R. D. Ger-
A"'flia,Danemarca, India, Ma/aia, S.U.A..,
Suedia, Norvegia, Olanda, Mexic, n Uniunea
SooietictJ jocul in ultimul tiMp o r4splndire
tot Mai mare. PriMul caMpionat de badminton al
Uniunii Sovietice s-a lt1 Moscooa in
1959 p a desemnaz pe urMI'Jtorii campioni:
V. Dmrin (masculin) p S. ZaMurnooa (feminin).
RealflituiM, in sfirpt, ciJ printre sporturik fatJorite
file /lriMtllll!i co.<monaut , I uri Gagari11, se
' . ,_,,
noastrl nu este scutU, dar
noi sintem aceia care o scurtlm .
SENECA
Gimnastica
omului.
JOHN LOCKE
159
SaDAng - arhiva personal
JJe-o din Flcrida 1111 tip original,
Dorind sil evadeze o clipd din banal
ca sil se tn'ote un as in fanuzii,
Decise J4 un cros. . cu farfurii,
La care fior alerga prin praf
Pe cap c-o farfurie umplutil cu pilaf.
La ora stabilirii s-au prezentat la start
Vreo 15 dandy un Bill Hart,
Ce se fileu la mai alb ca o hirtie
sub rnlri mirosul pldcut din farfurie.
Apoi, 1omend purta plete cilrunte,
De la-nuputul cursei se instakJ in frU111e,
Ciki bietul aflea trupUl mai slab ca o nuia
il ducea in goarnJ un flint " adia.
Dar la sosire, JtmUru-nfometat
In loc sd ia trofeul, fu descalijieot,
Cd-n timp. u alergase, stirnind n urmiJ-i praful,
Ascuns de o turnantd, mincase tot pilaful.
de Hart scoase un suspin :
- Decit o cupd goakl, prefer stomacul plin 1
unui organism
bine antrenat este,
uimitoare chiar daci unele
cprobe de nu se
omologhea.zi ca recorduri, ele
prezintA totu'i interes ca ...
curiozitip.
Iatll cteva dintre ele :
- In 1908 auatralianul Bvans
s-a sub apll. timp de
5 min 17,6 sec; francezul
Poulicain s-a sub
apl 6 min 24,8 sec, dar cu
aceutl ocazie 'i-a pierdut cuno-
ttinta; Braquini, un inotitor
francez, a inotat sub apl
160
V. D. POPA
(in 1946) 118 m in 2 min
11 sec, stabilind un fel de
record mondial; Blake a sta-
bilit el un record de adin-
cime, coborind la 23 m 61 cm
de la suprafa(a mhii, fll.rll
aparate ajutAtoare.
- In 1912, la Jocurile Olim-
pice de la Stockholm, luptA-
torul rus M. Klein, din Peter-
sburg, a intilnit in intrecerile
de lupte clasice pe finlandezul
A. Asikainen: lupta a durat 10
ore 15 min 1
- In 1932, inotltorul Rizzio,
din insula Malta, a inotat in
apa mJrii timp de 68 de ore 1
- ln 1953 inotlltorul sovie-
tic 1. Faizullin a parcurs
inot, in apele Amurului, di-
de 200 km, n 26 ore
8 min 30 sec 1
- Atletul engle?. M. Danton
a executat, in decurs de 4 ore,
6 000 de genuftexiuni joase.,
flrll. intrerupere.
- A. Proto-
popov, din- flota Mllrii Negre,
a ridicat de 1 002 ori deasupra
capului, cu o singurA mini,
o greutate de 2 puduri (aproape
33 kg).
SaDAng - arhiva personal
Acum zece ani, ntr-una din neuitatele
amiezi ale Festivalului, stadionul arhiplin al
Republicii a fost martorul unui moment atletic
care mai stlruie astAzi n amintirea celor
ln cursa de 5 000 de metri, dominatl de
marelui atlet Emil Zatopek, un tnir
blond a cutezat sl lanseze un atac chiar de la
start. Nici unul din zecile de mii de spectatori
n-a vizut n acest act de curaj mai mult decit
o forml de tinereascA. '
Dar turele de pistl treceau pasul elegant
al alergltorului blond mhind
treptat avansul de plutonul n care Emil
Zatopek continua truda
Tensiunea tribunelor a nceput sl creascl
treptat. marele Zatopek dAdea semne
de iar tnirul blond mereu, cu
unui semifondist. Ultimul tur a fost
cel mai fascinant moment sportiv 21 Festivalului.
Cu ultimelor sale resurse, campionul
absolut al a izbutit sl-1 nfrngi pe
tnirul marinar de pe Baltica, cel mai temerar
adversar din cariera sa de alergAtor.
l-am cunoscut pe Vladimir mari-
narul de pe Baltica, cel care avea sJ ia locul
ciu:npionului cehoslovac.
ln anii 1l1'1Dltori nu l-am mai vizut pe
dar ziarele revistele, din ntreaga lume, au
reprodus de nenum!rate ori chipul celui care avea
sl nvingl adversari, kilometri, mile . . limite.
Apoteoza lui s-a consumat la antipozi,
n Melboume, care l-a
aclamat pe dublul campion olimpic, omul
care a ndeplinit glorios una din cele mai grele
misiuni ce s-a putut da unui alergltor de fond:
succesiunea lui Emil Zatopek.
.. . Vasul sovietic Gruzia bdzdeazl apele
Oceanului Indian ducind spre patrie
sportivA a Uniunii Sovietice care a triumfat
la Melboume. Veselia e mare. Se cinti la provll.,
se la DanseazA Latinina, cinti
Azarian. Un adevArat carnaval al victoriei.
Un singur om se sustrage, din cind n cind,
veseliei generale sJiile n care se
victoria. E Vladimir care
aleargA pe punte. Nu-i pasl nici aici de razele
ale Sudului, nici de ploile mussonului.
aleargA, aleargA mereu, pe linia dreaptl
a babordului, pe turnanta provei
din nou ca sl inchidA ovalul Gruziei .
Marinarii de pe bord il privesc
pe lor de pe Baltica.
. .. un lung de victorii, Vladimir
la Roma, n 1957, la 13 octombrie,
fantasticul sAu record de 13,35 pe cinci mii,
care dAinuie astAzi.
Acesta este una din marile
ale istoriei atletismului.
Tineretului i snt necesare n mod
special buna vioiciunea. Practi-
carea sportului, gimnasticii, notului, ex-
cursiilor, fizice, varietatea in-
tereselor spirituale instruirea trebuie
si fie o necesitate zilnicl a tnlrului.
V. 1. LENIN
161
SaDAng - arhiva personal
i t;Jf.lU!lHihf[i [Jll!ll1 _
.. 1l
1
J .x. w. h!. r ;- ..... .1 :
ah! ! 1. R 1 .L. li.J t : t . u
r a.l ( RJ . . IJ a. . l r j J.
htli.larJ.;i
::c
<(Efll 2:11.1 'il11.1"""tii
l
i r.r 1 : ., =!J* :1: .. 1 !Jfr 1 . . z
.l ,J. a I,J:;lt hhi -! ...
'
ll i
1
r1lit'j F;;
.. 1. u. . i ! .. 1: a al "''-
It .. lt !r 11.tl1' r- m
. t 11. : s. 1 . iil . 1 1 e 1 . 9 .
rll-ta.l tf ft 1' 1. trlt '1 .Jh .t .. enfflt. in
SaDAng - arhiva personal
BUGBIUl NOSI U
-pe oi 1
III
In ultfmtl 4 ani, llldlcl Incepind din anul 1958. rupiftjl aattri au realizat urmleonll bilant In
intilnirile amicale fi oficiale (intef'1ln1:
Total
27 24
DeiGmeclul nul (5:5)
de IG 8cJranne (dretlp-
tD) IG striJiucitD !fie-
tMie (J : O) de IG
1 Echipa de
flllbi G lt.P .It. dominiJ
pe excelenfii juciJtDri
(RJneeZi
Eple
2 1
SaDAng - arhiva personal
Alpi1rismul ingloiJeazil
NoJiunea wrf de munte,
Oameni dtrzi eaTe cuuazil
Cresuh h infnmu.
"rnc-JIIJ pas, o opinlire,
pe /TJIIJiea stneii goale,
Cu incep s-admire
Panorama de la poale.
Dar pl4cindfrh inaliUI,
Oamenii-s
au inceput asaltul
de nori
urcupd nu mai
Ca pe de ceasuri,
Drumul zilrilor senine
Necerndu-h popasuri.
Ba, de la pornire
A trecut doar o clipitil,
Ei cuprind dinlr-o privire
Panorama ne-71lilnitil:
Himalaia peste zare
E rm deal mic de sraturil,
Iar Pamirul h apare
Doar ca o ridicilluril.
Asta este alpi1rismul
Vremurilor epocah,
Ce cornunimrul
Pinii-n iferele asrrah.
P. VEDEA
UN LUJNIKI
IN EXTREl1iJL"ORIENT
In rilsilritul depilrtat al Uniunii
SOfJietiee, la Habaroosk, se af14
rm comphx spqnifJ acoperind o
de 33 hectare cqn-
struit chiar pe rerenul smuls flu-
viului Amur.
Stadionul central are tribune
cu 25 000 de locuri, iar sala
sporturilor poate primi 6 000 de
spectatori; comphxul cuprinde
JIIJ bazin de inot, rm stadUm
pentru jocuri de hochei pe
rm teren pentru athtism,
poligon de tir, JIIJ dub nautic p
alte amenajilri sportiw.
Locuitorii din Habaroosk frec-
fJenteazil in mare 1IIDftilr com-
phxul, u poartil -h lui
V. 1. Lenin, p ii SPJIIJ cu min-
drie: Lujniki din Extremul
Orient.
164
de ani nu reprezinti
de fapt un jubileu impresio-
nant pentru iubitorii de sport
din Cehoslovacia.
mai ales cnd este vorba de
fotbal, cel mai popular sport
din nu se roncepe o ani-
versare evociri.
. d, dsfoind paginile
cronicii sportului ceboslovac,
vom afla el pe vremea mon-
struoasei monarhii austro-
ungare, fotbalul a fost jucat in
Cehia cu mult inainte de anul
1900, cnd au luat cele
mai vechi cluburi, Sparta
Slavia. In 1901 s-a constituit
de fotbal, prima
organizati in aceastl
Doulzeci de ani mai tirziu,
iubitorii fotbalului din Europa
la mare cinste echipa
Sparta. Clubul cucerit
celebritatea in primul rind da-
toritA deplaslrilor sale in capi-
talele europene. Nici Slavia nu
a rimas mai prejos, iar acestor
douA cluburi pragheze li s-au
adAugat apoi Vriovice Vik-
toria
Anul 1934 a constituit un
nou prilej de afirmare a fotba-
lului ceboslovac. In vremea
aceea au dobindit celebritatea
judtorii : Klapka, Baumruk,
Ko.kk. Vanik. Janda-O<!ko,
Fivebr, Kolenta:Y, Perner, care
apoi au fost de jud-
toti mai tineri, dar de mare
talent ca: Planic'!ka, Pul!, Ne-
jedl:Y, Burger, Zenikk, Svo-
boda, Silny In 1934
au avut loc campionatele mon-
diale in Italia. Prin victoriile
asupra Rominiei cu
2 : 1, cu 3: 2 Ger-
maniei cu 3: 1, cehoslovacii au
intrat in finali unde au ntlnit
echipa Italiei. De data aceasta,
echipa Cehoslovaciei a cedat
cu 1: 2 (ce-i drept, abia dupl
prelungiri).
nazisti, care a
durat ani, a stinjenit mult
dezvoltarea sportive.
Au trecut ani de zile pni cnd
fotbalul cehoslov.ac a ajuns din
nou la valoarea celor mai bune
{iri din lume. Cehoslovacia a
fost printre ultimele care
au adoptat sistemul modem
de joc. Antrenorii nu se pu-
teau decide si la
stilul de joc care adusese in
trecut atitea suceese. UrmJrile
s-au vlzut. Participarea la cam-
pionatele mondiale din 1954 in
a fost lipsiti de strl-
lucire. Cebosl&-
vaciei a primit, in doul meciuri,
goluri, firi a mal'ca
vreunul.
marele numlr de
judtori tiDeri (50 000 de ju-
niori 40 000 de elevi) a con-
tribuit la invingerea lipsurilor
t i lncepind cu anul
1954 fotbalul ceboslovac pro-
greseazi din nou in ierarhia
mondiali. joc de
din anul 1934 este
acum completat printr-o pre-
gltire temeinici. In anul 1956
echipa Cehoslovaciei a repurtat
la Budapesta o victorie cu 4 : 2
asupra reprezentativei ma-
ghiare, pe atunci.
La Rio de Janeiro
cehoslovaci au mpo-
triva Braziliei o victorie senza-
cu 1 : O, iar in 1959 ei
au cucerit locul 1 in Cupa
dr. Ger6 t , intrecnd echipele
Ungariei Austriei.
In campionatele mondiale
din 1958 echipa Cehoslovaciei,
nu a ajuns, ce-i drept, printre
primele opt, a un
scor egal (2: 2) cu campioana
lumii din 1954, echipa R.F.G.,
a dispus de echipa Argen-
tinei cu 6: 1 ! Un frumos
succes a fost locul trei
in Cupa Europei, dupA echipele
U.R.S.S. R. P. F. Iugoslavia
inaintea Fran ei. Dar per-
formalia- <i: recenti
cea mai .. sfe seawi a fotba-
ceboslovaci rlmine cali-
ficarea in finala campionatelor
mondiale din Chile (1962), cnd
au fost doar de marii
brazilieni !
SaDAng - arhiva personal
NTRECERI CARE NUMELE LUI SPARTACUS
SPHHTHCHIHDELE
La 22 aprilie 1918, Vladimir Ilici Lenin a
semnat decretul pentru infiintarea Vsevobuciu-
lui; pentru prima oad au fost formulate sarei-
oile dezvoltlrii fizice a oamenilor muncii. In
intreaga au inceput sl fiinteze de
gimnastid, cluburi sportive, terenuri de antre-
nament. La propunerea lui V. 1. Lenin, Vsevo-
buciul a pregltit a trimis pe frontul de
rlslrit de nord de schiori. In mai
1919, cind incercuirea nu fusese ind
inllturatl, iar tinlra republici sovietici
aplra cu indirjire membrii Vsevo-
buciului au organizat o paradl sportivi, la
care a asistat V. 1. Lenin. Acestea au fost
inceputurile organizlrii de masl a culturii
fizice sportului in U.R.S.S.
Prima Spartachiadl unionall a avut loc in
luna august 1928 la Moscova. La ea au parti-
cipat peste 7 000 de sportivi. Programul acestei
spartachiade a cuprins intreoeri de atletism,
inot, canotaj, fotbal, ciclism, baltere, lupte
alte ramuri sportive. Aoeastl Spartachiadl a
fost o mare trecere in revistl a de
culturi fizici, a constituit un imbold pentru
sporirea continui a caracterului de' masl al
sportului mliestriel sportivilor
sovietici.
An de an Spartachiadele unionale au intrunit
la startul ntreoerilor tot mai sportivi.
Ele snt precedate de numeroase colicursuri
disputate n satele, raioanele, republicile
Uniunii Sovietice, care au ca scop sl califice
dintre sutele de mii de sportivi pe
spartachiadei. din urml se intrec la
Moscova ritr-un cadru de autentici slrbltoare
sportivi
Spartachiadele formeazl o leglturl strinsi
intre larga bazl de masl a sportive
sovietice valoroasele dobindite
de sportivii n cadrul ntreoerilor finale.
Ele constituie n timp examene severe
de verificare a campiooilor recordmeoilor
care cu prilejul fieclrei Spartaehiade
nfruntA asaltul vijelios al tinerilor sportivi.
Astfel, de exemplu, din anul 1'956
au luat parte la Jocurile Olimpice de la Mel-
bourne. In felul acesta n echipa reprezenta-
a U.R.S.S. au fost oei mai buni
dintre cele cteva sute de mii de sportivi
sovietici.
*
In urml cu peste 2 000 de ani, un tinlr plstor
din Tracia, pe care l chema Spartacus, a fost
dus n robie de cohortele romane vndut ca
sclav. In de gladiatori a sl mnu-
iasd sl arunce lancea, sl se ia la trinti.
Toate acestea, ca sl distreze n arena circului,
allturi de gladiatori pe
spectatorii de snge.
Spartacus a sl scape, sl fugi. Organi-
znd o oaste puternici din sclavi
n anul 74 t.e.n., Spartacus conduce
revota celor de libertate mpotriva Romei
sl un numlr de victorii asupra
legiunilor romane.
Spartacus - scria Karl Marx - este cel
mai remarcabil om al istoriei antice. Condudtor
iscusit de om cu un caracter cinstit, un ade-
reprezentant al proletariatului din anti-
chitate.
In anul 1921, sportivii muncitori din Ceho-
slovacia numit serblrile lor sportive Spar-
tachiade, tocmai n amintirea lui Spartacus,
luminoasA figuri a istoriei antice. titlu
l poartl ntreoeri cu larg caracter
de masl organizate an de an n Uniunea Sovietici,
precum n noastrl.
J.a ,.._.. .. la T--. .._ _.
........................ ,.... --
..._. .... cit- ....... - IIIIINdt
.. ..._.. .... _..._., s-
11"'' .................... _._.
_. .. "....... ..................... .
165
SaDAng - arhiva personal
ffJHflri
1
ttr .t
1 .. l
o.
tfll t 1
IJrti-J n -1 M
loi(ra.r 1 rJJ C C:
f tl!ill l - !11
frUUltJJ .. iJ!
r o ill
J t fii
nhntlh:
l
h}l . [[! r. ;
1
t
, J 1trf!l,rrtln:J{I
i ft S1 s-fJ" 1 a i!rJi t Erft:i
t, i
1
:
1
1l
1
f il
l J . l i- l 1 . i Q) ll Jl t a. Ei t
ftl" l : 1- .. tv.llf! v.! a .
IL
0
r IC 8.1 t. 111 . ji-h 2 i r r fiJ
J!t hniniihHt =
d
t J ft! !i' g "!f a fll i rr : IL i lf 8.1 t 1 C/j
r ... J-
1
1 i'lJft ! ;rj; f.t:i:Jri.f. .t.IJJ
j: 1 8 R 1 !.1 p t 1 1. ti E. li zr. c:
t.rli. :r i
Ei o 8. e. 5'" u 2 c= IL ii. El '!!! i C/j
t
ds: tll .. Ei .
c (Il .. a . u . .. t c ' H 1 = 1
ft i !:t t = r 1 . t IJ.I. r i; It' 5 rr!. :
l ; (BJ.!.ii.t 1
1 .. J tr ! " . t J. i. t t H i 1. , e V ii fi . !. e
SaDAng - arhiva personal
Mitologia Greciei 11D1ice oe
oferi citeva date cleqJft ....
tismul feminia aliiCdortimpuri.
I..qeada AlaJmta (eate f1IICie
aaad de o unoeicl ti era
.oduaecud .. alaprc) spaac
D!PIIn:if: cind bllil ci a
Yl1lt 11 o a a ckdant
el-I n lua de blrbat ll1IIDai pe
acela eate o ft latrece la alcr-
pre; ciKl Jad ea_ p ft 8juaae
din urm1 pe 8CC:Ib, n n lttl-
puoae cu
Dupl ce tiDc:ri au
pierit de miDa Alalaotci, Mela-
nioa, eate o adrigisc, ceru
ajutor Afioditei ti acasta ii
didu trei mere de aur pe eate
dDiru1 urma si le anmc:e in
timpul akqlrii. astfel. Jo
timp ce Atalama se opma si
ridice madc llr'IIDCIIte, Mela-
Dioo se deplrta tot mai mult
f ca nu-l mai putU ajaoce.
Penttu fcmcile Greciei a.
eate ou aveau voie si
participe (oic:i si asisle !) la
Jocurile se orpoizm
din J*nl la J*nl aui, ia
Olimp. sablri lodrinate zeitei
Haa, Jo Umpu1 clron ferde
se hatrecau la alerpre, pe o
distantl de apcuaimativ 160 m.
Dupl cum rdatazl Plutarb.
ti la Spana aveau loc: serbiri
periodice, ia cadrul clron
fetele se iDtftcau la aJapre,
IIIUDCII'a sulitci ti disc:u1ui,
precum ti la lupti.
la Grecia aDticl ioviDP-
toude acestor iotreceri erau
hx:wnmate cu cuouoi de lauii.
Atletismu1 fcmioio modem
luat de ciupi
primul rlzbai JDCIIMtial" cu m.rc
el ioel la sftqibd ace. ..
:xvJU-Iea ti fDcqJutu1 ace. al
XIX-lea, faocile - cbqJiu1
si JMitidpe la UDde WIXUIIWi
de aJapre, wpuiub: la c:.
dnd ..... serbiri sltqti dia
. Aoatia- La ac:ale fDIRa:ri,
lavioaita-rde primau, drept
o c::imlltll
la aoul 1910 are loc: la
.Moscuva o cani femiuiol pe
200 m.
Abia ciupi primul rbboi
DIOildial atletismu1 fcmioio
Inceput si se dezvolte Jo dife-
rite liri
lowesaut eate de aribtt el
ia U.R.S.S. femeile paticipl
la WIXUIIWi de atletism ioel
dia aou1 1920.
la 1919 Fim1a a pnlpUI
Camib!Ju1oi OOmpic
Pomi iododera probeb atle-
tice fcmioine la propamul
Jocurilor Olimpice; acasd
propiiiiUC ro. Jad Ia-
piosi. Anmci ... .boddt Cllp-
Dizan:a UDOI' ClODCUI'SUii iokr-
..poaale de atletism rezer-
vate femeilor, a clror primi
avot loc: ia 1921 la
cu puticipuea
Frantei, EJvepd, Mui.i Britaoii,
Italiei f Nonqici.
sponu1ui
fcmioio (F.I.S.F.), care a luat
fimll ia 1921 la Paris,
luat iDiJiativa oqaoi:rJrii UDOI'
WIXUIIWi faaiaioe de a&-
tiam, cu CIII'Kter iotcmapoaal,
atd&lod asupra. arcopa Fcde-
raPci iotu ........ de adetilm
(I..A.A.F.), care a iadua a&-
tismul faoioio la llfCJBIMDDl
Jocurilolr Olimpice de la Am-
lladmt (1928).
Aa:asd ereckkare
ar:ldiumdui faoioio a dai la
o impc:tQoesl dezvoltare ace-
lhlia ti la UDOI' pu-
la 8Dul
1938, I..A.A.F. a pnJpUS iodu-
clc:ra adaimmlui faoioio ..
......... CiiiDJ"'cwtrkw -
pme, prupcaoeu care a ro.
aa:eptatl de F.I.S.F. ti a dai
la di2lolvua acateia, aJDdu..
eera atletismu1ui faoioio tre-
cind Jo mliDile Io-
ten'411iaaale de Atletism.
o ooui ti impollaod
la dezflllwa atletismu1ai
faoioio Qllilttuit-o putici-
puca I09icticc la
campionatele ewopeoe de la
Oslo (1946), unde au c:ua:rit
cd mai mare oumlr de mcda1ii
de aur ti adiuoua tot mai
catqp:icl .akrdor- dia tiriie
de demoaaP,. populari. priotre
care ti Iolanda Baiat.
toua remrdu1ui DIOildial la
slritma ia iollpmr
T*r ac:are fapte care 8lad
ftdUmca sportului faoioio ti
deztoltara pe cuc o are at.bi
atletismu1 fcmioio pua lotr-o
posturi riclicoll miootiblb!JI
vocilor r1z1cte care caud si
UliiiDfiltEiiE iuteuicaa
apartului faoioio.
167
SaDAng - arhiva personal
SPORTURI MAl CUNOSCUTE
Velobol
V elobolra este un joc cu mingea,
fotbalului, care se pe biciclete, golurile
marcndu-se cu roata bicidetei.
jocul se pe biciclete de
care permit4 modifice la timp
fliteza se brusc,
viraje ridice in aer roata
din sau cea din spate, efJentual, loveasctl
cu ele mingea. In cazul cnd juctlrorul, ce
a trimis mingea n poart4, nu putut
echilibrul a atins podeaua fie chiar nlmfai cu
un singur picior, golul se
Ve/obolul este un joc de fiecare
fiind din doi sau pe bici-
clete. In cazul echipe/ar formate din doi
jocul se de obicei in cu parchet
sau cu podea de scinduri; echipele snt formate
din juc4tori, se poate juca in an- liber. In
jurul terenului se un liber de 50-
100 cm pentru ca care au din teren
poat4 efectua intoarceri. Terenul este inconjurat
de o de 33 cm,
cu 60 inspre teren, care nu permite mingii
Poarta este de 2 m tot de 2 m,
aflnd 20- 30 cm in adincime, iar mingea are
dialnetrul de 18- 20 cm greutatea de 500-
600 g, fiind din ca nu
aproape dekJc. Mingea poate fi lovit4 cu ambele
ale bicicletei sau cu corpul
cu pieptul capul, lorJitura cu piciorul sau cu
mina fiind
168
Umd dintre echipei rolul
portarului, dar el poate inainta in cimp,
jocul o cere. Attmci cnd se n zona
el poate . respinge mingea cu mina, dar nu are
voie se sprijine de barele cu nici o parte
a corpului.
Jocul echipelor de doi juc4tori
reprize a 7 minute, intre ele, dar cu
schimbarea
In cazul echipelor de persoane, jocul se
pe un teren in aer liber, cu gazon,
aflnd dimensiuni ceva mai mari, iar mingea,
din piele C14 are un diametru de
18- 20 cm greutatea de 250- 280 g. Echipele
sint formau dintr-un portar, doi funda#,
extreme un centru
Jocul reprize a 30 de minute,
cu de 15 minute ntre ele.
Jocul de velobol este n R. S. Ceho-
R. D. R. F.
Italia, D/llleiNITt:a, A.Jutri4, Belgia
n alte unde se cu regularitate
chiar campionate.
ACESTEA SINT SPORTURI t
Pe ring f in afara li
Scriitorul sovietic LefJ Kassil a asistat la o
galiJ. de box organizat4la Madison Square Garden,
cu prilejul trofeului aur
Atmosfera care a domnit in liltrpul meciurilor,
de altfel sportului aMerican, a fost
astfel de cunoscutul scriitor:
c Ringul cuprins de iachdui.
Mii de OfDftelli stricau din in
sus, cerind ceva de 14 arbitru boxeri.
Stricdule nentrerupte ale de
sau coca-cola nu conteneau nici
o Din cnd in cind, scoteau
din saliJ. cite-un spectator beat sau
peste din fire.
Vacarmul tot mai mult; cind in
unui favorit al publicului newyorkez s-a prezentat
un boxer negru, care nu din ce motive nu a
masei de spectatori, cinefJa a mrlit, de
sus, un bUion care a pe ring, numai 14 doi
de nedumeritul sportiv.
Dar citefJa minute, 14 un
meci chiar noi. spectatori s-au
luat la mare.
Sub privirile noastre, unul din a
printr-o dibace,- adver-sarul k.o.
Evident, unul din era knock-doum
Cu greu a praut fi ordinea.
a fost cu pasiune, de mile de spectatori
care au uitat cu totul lupta ce se in
acest timp, pe ring .
SaDAng - arhiva personal
DOI MARI ADVERSARI.
A A Alehin (l.XI.1892-24.III.1946), con-
tinuator aircct ar marilor Pctrov
Cigorin, arena mondiall
32 de ani, timp in care a cucerit mari victorii,
detinfnd tidul de campion mondial intre 1927-
1935, apoi intre 1937 1946, cnd a murit.
El a fost primul jueltor in istoria care
a plstrat pinl la moarte tidul de campion
mondial. Iad ce scrie despre el ex-campionul
mondial de Capablanca, c1ruia Alehin i-a
ripit tidul :
Tabelul succcsdor de turneu ale lui Alehin
oferi un spectacol convingltor . . . Reprezentant
al unei slave, avnd o de peste
picioare
1
, cntlrind aproape 200 de .
pfunzi englezi t' blond cu ochi
Alehin impresioneazl prin aspectul slu cnd
apare intr-o sali de turneu. El bine
limbi, are tidul de doctor in drept (de la
Sorbonna, n.n.) prin cultura sa
considerabil nivelul tnijlociu. Se pare
el Alehin are cea mai formidabili memorie
din cite au existat vreodatl.
lntr-adevlr, in ceea ce memoria sa,
se spune el era de-a dreptul proverbial. Astfel,
unii dintre biografii sli relateazl el Alehin
minte toate partidele mai importante
jucate de sau de buni in ultitnii
60- 70 de ani.
De altfel aceastl memorie a
fllcut din el un excelent jueltor a l'aveugle
(de partide oarbe ), fapt care 1-a ajutat pe
vremea aceea sl adune banii necesari (10 000 de
dolari) pentru a putea trece zidul de aur
ridicat de Capablanca in calea meciului pentru
tidul de campion mondial.
1
Aproximativ 1,90 m.
t Aproximativ 90 kg.
o cucerit medii dintre cele moi Wlrie. lottJ
un tablou al lui N. N. Tonitzo
Recordul in aceastl privintA el 1-a stabilit
in 1932, cnd, la Chicago, a un simultan
la 32 de mese, firi si priveasd tabla; printre
adversarii sli de atunci, se afla Steiner, viitorul
campion de al Statelor Unite.
Un alt mare jucltor de supranw:nit la
timpul slu de jucat , a fost cubanul
Jos6-Raul Capablanca-i-Gnupera (19.XI.l888
- 8.III.l942), campion al lumii intre anii 1921
1927, cind a fost nevoit sl-i cedeze tidul lui
Alehin. Capablanca a in total, in cadrul
turneelor meciurilor, 583 de partide, dintre
care: a 302, a remizat 246 a pierdut 35.
El a invitat sl joace inel de la vrsta de
4 ani, urmlrind jocul dintre tatll slu un alt
amator; de altfel, chiar prima partid! pe care:
a jucat-o cu tatll slu, i-a adus victoria tnicului
Capablanca. La citeva zile dupi aceasta el a
la clubul din Havana o partid!
cu un cunoscut jueltor de din localitate,
care i-a oferit dama ca handicap la inceputul
partidei. Micul jucltor a acceptat handicapul
a. . partida, realizndu-ti avantajul
material. Iad aceastl partid!:
lglesias Capablanca
(firi dam!)
Hav!IDll, 1893
l.e4 e5; 2.Cf3 Cf6; 3.C:e5 C :e4; 4.d4 d6; 5.Cf3
Ne7; 6.Nd3 Cf6; 7.c4 0 - 0; 8.Cc3 Cc6; 9.a3 a6;
10.Nd2 b6; 11.0- 0 - 0 Nd7; 12.Rb1 Ca5;
13.Tc3 Cb3; 14.Tc2 c5; 15.d5 Te8; 16.h4 b5;
17.g4 Cd4; 18.C:d4 cd; 19.Ce4 bc; 20.C:f6+
N:f6; 21.N:c4. N:g4; 22.Nd3 Nf3; 23.Th3
N:d5;24.h5 Ne6; 25.Tg3g6;26.f4Nh4; 27Tg1
Rh8; 28.5 N:f5; 29.N:f5 gf; 30.Nh6 Tg8.;
!3l.T;cg2 T:g2; 32.T:g2 Df6; 33.Ng7+ D:g7;
M.T:g7R:g7; 35.Rc2 Rf6; 36.Rd3Re5; 37.h6
f4; 38.Re2 Re4. Albul cedeazl.
Capoblonal juaJ fOh de la 4 Gtti. cd Mai
ce iese din partida GSto Gttimatd ?
SaDAng - arhiva personal
SPORT
IN
SaDAng - arhiva personal
Nu numai un buchet de ci
de oi sportului, campioni
cordmeni oi lumii: Elisobeto Popescu.
Elena Nicolae Velicu Iancu
Gh. (in ipostaze)
SaDAng - arhiva personal
LUNA:
- Cosmonaut 7
- Nu tu
percut !
Ghemui de Jind . .
. . pasiUnea spo .
rttvd
DESENE
DE NEU COBAR
DE MUZEU
SaDAng - arhiva personal
IN CHEILE
TU RZII
Cortul nostru verde singw
ratie n poiana de soarele
torid de n cabanei de la
intrarea n Cheile T urzii. n
zi fierbinte ne ndeletnicim
cu n prul -
arhitectul Cheilor - n timp ce
coarda fi au zi de ,. .
Dar spre un al doile;a
cort albastru a n
Snt prieteni, alpinifti dujeni.
A doua zi, "
al treilea cort, portocaliu, iar
seara s-au adunat 1 1 corturi
multicolore: galbene, rotii, violete.
din Sibiu, Bl""ffv, Bucu.
rqti, Bicaz, Hunedoara, Ouj,
T ohan, Ploiqti s-au intilnit la a
patra a alpiniadei de
E AlpiOftii fac un ultim
antrenament pentru ntrecere;a de
mine. Cheile de voiotie.
alpini.fti snt pentru prima
n Chei. Clujenii rolul
de gazde fi, politicoti ti arnabili,
conduc musafirii,
mndri Cheile lor.
acum ani Cheile
T urzii nu erau dect un loc de
excursie pentru
amatori de o zi ela
verde ,., de
un centru de activitate
de prim ordin. acest lucru
alpiniftilor din Ouj, care,
ntrun foarte scurt, au
deschis aproape .fO de trasee alpine
bine pitonate, de toate gradele
de dificultate cde la 1 la p, deci
de la cele accesibile
la cele care satisfac fi pe un
maestru al sportului .
Din poteca . n fi
de pe suspendate privim
de6.larea turnurilor fi
de ale Cheilor, care
se la 300 m deasupra
prului
Rotunjit,
Sanpl, Peretele Porumbeilor, C<Jful
173
SaDAng - arhiva personal
lut Hili. T untul Pe
fiecare existi unul AU mai multe
truee. latl f impraioaantul
1
Po
rete UNt cu stinca lui galbeni.
CNbili. Pe cind un traseu ti n
acest pecetr, socotit mult timp
inaccaibil, dar CU"e acum ii
prax:up1 din ce in ce mai mult
pe alpinittU dujaai 1
s.a 1iut .-ptea pate Chei.
o echipi ou - int.on. Seara.
tirziu. doi alpmqti au cintnt
in Ccipat, Wl&
din turde mai grele ale Geiloc.
Un ptofm, privindwl, ar zice;
i&tl un pecetr iMccaibil! V ertil
cal. eapilat ... plan. firi fisuri,
firi muchii AU btioc, Peretele
Cclpat se poate compara
cu cabnul unui bloc bucurqtean,
numai ci este de to ori mai rnan:.
In acat calcan a1piniftii au
COOitruit un ...UWU Cu ndriz,
--ti ti rlbdare. ei - bitut piton
dupi piton, cuc:aiod per'dde
metru cu metru. Cu virful espa-
drilei pe pilonul de joa, ntint
zi.odu.te bine, plltdod. n acdati
timp cu grijA ecbilibnll, l'eUfqti
si inlroduc:i in pilonul .
u.rmltoc. Ne.am croit dnun prin
no.ptea ntuawati tpl'e bu.a
puddui. btLoe ajUQfi. Stric'm
la ltrigitde -e, cei din
pecete rispund. :" .Sintem bine.
Am ajw. la a patn
Nu awm neYOie de ajutoc.
Ne intoattem la c:orturi. T'u'Ziu,
ciupi tDienl nopeii. ., inton: fi
cei doi alpinqti noctambuli. Au
ft:Ufit si puaatgl .-ptea ,__
de - a Pemdui CApat
ti si cilLo.R n depliol RCUritate
la c:orturi.
OumioicL Azi ., cWitc-i
alpini.da c:ik doi. c:ik
tm. alpini,tii parc:wg tnlll:ele
Vmaa-u dnminicali ai
Cheilor stau pe poted fi pri-=
ecbipelor de
alpinitti. cSportul firi tpectatori ..
dezminte de a.ta aceasta
Sute de oameni. ai muncii
fac astfd C1lnOftDtl direct cu
alpiniumd lati o buni ptopa-
gandi pentni sportul nowu!
lti.unl comenzi: cf"deazi alba.
slibqte rupa. la tcaw:rxu,
vii! . Calm, apul
de coudA un::i lll'lllind cu stric
a-egulile jocului .. ; si ai
....__ trei puocte de iprijin;
17(
in timp ce mina dreaptl se ntinde
dupi o prizl, mina stngi ti cele
doul piCioare stau bi.ne 6xate pe
priR abia ciupi ce
dtapta a veMc:at priza IMM fi
s-a fixat, si pirisqti Wl& din
cele trei prize w.chi, dupi ce n
prealabil ai alea cu ochii priza
urmltoare. bd.ne in Pudele
T untului O de
noa condus spre punctul
cheie. Un alpinist a
atirnat aci Wl .. IDC&t f putred
intr-un piton. E un cmemento
IIMX'i , un ndemn
AU puc ti simplu o cbemare la
ntreare: cntinde mina ti ser
vqte<te, daci qti calm f isculi.t l
Scara de - terminat.
Am ajuns n Creasta
De o parte f de alta,
.-ticali. Sute de stiro
din cuiburile lor din stinci,
se rotesc n jund noatru. Joa de
tot, piriul Hifdate clocotqte
stinci. Pe muchia noutri
Yerticali naintlm spre infinitul
alhaatna, e.:aladind blocuri, fauri,
homuri, plici. latime pe culme.
Ne strngem miinile, bucucoti
ci nc.i o dati neam nvins
f prin aceasta am R!Ufit
si biruim stnca.
Duminic.i seara. Alpiniada ..a
sflrpt. Alpiniftii s-au adunat in
jund focului de tabiti.
cntecde in acompaniament de
prtetenii. -;p-povestesc
din azi f
de altidat.i, apoi. ac dcapart cu
ucarea: si ne wdrm cu bine la
viitoarea alpiniadl!
w. KAitGI!L
SaDAng - arhiva personal
UIIERCULE
de la Roma ti cele 550 kg la tobalul cdol' ttc:i
stiluri. Cu aproape 40 q mai mult dcdt
vc:cbiul record IDOIDdi.t detinut de mxricanul
Paul Andenoa, dcspK care praa tniiiOCC'oici
scria el este absolut f fcnomc'DIII .
AL ZILELOR NOASTRE
Spanivul IIOVieric luri VJacw a demOftmat
fDci o ... el ftlCOl"durik praiad in special
Catecoriile de &reutate la box :
Catqoria musci, pini la
51 q;
Catqoria COClOf> S4 q;
Catqoria paol. 57 q;
Catqoria 60 q;
Cateaoria upri. 63,500 q;
Cateaoria snnimijlocie, 67 q;
c.rpm mijJocie-mici,71 q;
c.tq;ona mijlocie-mare 75 q;
c.eaona lelllipa. 81 q;
c.tq;ona pa. peste 81 q.
ti entnzjum
11
Catecoriile de &reutate la hal-
tere :
Catecoriile de ,reutate la
lupte:
Cau&oria JDUKi, 52 kg;
c.tq;ona COClOf> 52- 59 kg;
Catqoria pmd, 57- 63 q;
Cau&oria UfCMII'l, 63- 70 q;
Catc:pria tcmimijlocie,
70- 78 kg;
c.q,.a. mijlocie, 78- 87 kg;
c.qon. lelllipa.
87- 96 q;
c.qon. pa. peste 96 q.
176
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
In duminica aceea Ileana se glti cu roChia
cea noul, prcgitindu-se si plece la terenul de
sport. In bitltud o opri insi taiel-siu.
- Te duci la hod? Bine! Si nu te prind
insi. la terenul de sport, i zise cu o voce porun-
citoarc Marin Coli.
- fac astlzi aceastA plicerc. Si insi
- hotlritl si plec la de instructori
sportivi de la Slatina.
- Te-ai duce pierzi timpul Bd rost.
N-ai treabl acasi? Si nu mai o vorbi
despre cursul de instructori ci dai de naiba !
Pc terenul de sport din satul Jitaru ntrecerile
erau n toi. Ileana Coli era de pro-
fesorul Ion Dascilu. Acesta, vbind el nu mai
vine, s-a dus dupi ea acasi.
- Mii, nea Marine 1 De ce nu fata si
faci sport? Este intcstratl cu aptitudini pe
care ar dori si le aibi. Daci o trimitem
o si vezi '?Cosi iasi din fata dumitale.
Marin Coli a riuias insi nenduplecat. Numai
dupi ce a plecat profesorul supArat, zicnd el
n-o si-i mai dea nici buni ziua, colectivistul
Marin Coli s-a mai mbunat, spunndu-i ncvcsti-si
ci daci Ileana cu tot dinadinsul o si-i dea
voie si plece la Slatina. Numai ci fata este inel
mici alergnd, sArind, se poate accidenta.
Vizusc el cnd a fost la Slatina cum se dnised
doul fete la un meci de handbal.
- Tu ce zici, Dumitro?
- Eu 1 Copila asta seamini
Anul tucut in raionul Slobotia s-au
inregistrat peste 45 000 de
la diferite de mase ca :
Spartachiada de iarnd - a tineretului,
Concursul cultural-sportitl al tineretului ,
Cupa Agriculturii , crosurile de mase
locale. ln
de de mase, cu
caracter central, in raion s-a organizat,
in cursul anului, un frumos reu1it
circuit ciclist al raionului , la care au
luat parte 142 de din 32
de
Nu e o ci o pasionanta sub
cu plasa o jocului de baschet . _ .
Start pe comunei 1 Cme va
Florica Neagoe din comuna raionul
Cmpu!ung-Muscel, muncitoare la filaturaMusce-
leanca, are pe lngA o buni sportivi o talentati
artisti amatoarc. La Pitqti a ncntat publicul cu
cntecele ei populare, si se califice n faza
republicani a celui de al VI-lea Concurs al for-
artistice de amar,pri de la sate.
O mare amploare a luat -o
de bate in satele din regiunea
de pildd, n comunele
altele au fost amenajate frumoase bate
spoTtitle prin '
S-o adunat- comuna pe
box ind
SaDAng - arhiva personal
Mai e pind la sosire: s-o incins lupta
pe
Mai greu i-a fost nd a trebuit si aleagl
intre cele doul pasiuni. Tovadfii ci ar fi vrut
s-o Ddl p la f"mala artistic:i de la
dar p ded vrednici la fCOala sportivi din
Slatioa. Ei erau siguri cJ ap cum le-a ndntat
auzul in sala de festvitiP, Florica Ncagoe va
tti si indrumeze cu pricepere pe tovarlfde ci
pe ta'ellUrile de volei, de bandbal
Afa a ajuns Florica si ia trenul p si plece
spre Slatioa.
*
Utcmista ADica Manea din satul Delurc:ni,
raionul Vedea. -me de citeva zile acasl,waliai!
de la fCOIIla profesioaali hortioolJ din ClOIIlUlUl
Uqi. Era bucuroasl cJ a absolvit cu sucx:es
fCOIIla. cJ a devenit muncit:oare calificati.. Era
bucuroul cJ se va recrea in vacanfl. Dar cind
a auzit cJ o fatl din sat este invitati si vie la
o ,a.ll de insttuctori sportivi, ADica Manea a
rupt orpnizatia de tineret p rooduoerea asocia-
Jiei sportive s-o trimiti pe ea.
- l)e..abia_ai venit de la o p pleci la alta?
- Imi place foarte mult sponul. in afari
de acasta spc% si lucrez la G.A.S.-ul nostru
p Vttau si pun p eu umirul la dezvoltarea
siJonive din sat.
ADica Manea a devenit din nou elevi ..
Fotbal, handbal, volei , de toate azi, la
*
Trei intimpllri petrecute in sate desplrtite
prin zeci de kilometri. Trei fete care nu se
CUilOfleau pni mai ieri, s-au im:Dnit la Slatina
aduse de aceeap Trei fete care indrlgesc
sportul au flcut totul pentru a taina
traiea:orici lungi a secrend unei pase
precise peste plasa de volei, talentul de a atrage
pe terenul de sport cit mai tineri 1i tinere.
Trei fete din 100 de tinere tineri din satele
regiunii care au urmat cursul de instructori
voluntati Ol'p1lizat de Consiliul regional U.C.F.S.
TRAIAN
U 4iotre srcioile prloci-
p.le le u. C. F. S. Y fi 4ez-
Yoltr ltdrii sportfy lo
_.iol siteac.
(Dia HOliJrirea Ca.iu-
udMi CetUral al P .M.R. p
G CtRJSilitdMi de Milti$tri al
JU> .R. dilt 2 iMlU 1957).
e Arbitrul italian Felini,
indignat de ClOIIlpottUQ spec-
tatorilot la un meci de fotbal
disputat in odfdul Falc:ooe,
a refuzat si conduci jocul
pinl cnd spectabdii nu vor
plrlsi cu tribunele. Cu
toate proteStele strnite de
Jla2Sd bodrire obif-
nuitl, arbitrul 1i-a impus
spectatOrii au trebuit si
pirlseascl stadionul Noroc cJ
nu erau decit . trei specia-
toti 1
in Malfetta (Italia)
care de
peste 60 000 de locuitori.
CaUZII? In timpul jocului
a viscolit. Unicul speaat0r
a fost insi rlsplltit pentrU
eroismul slu: dupl meci
ambele echipe s-au aliniat pe
teren I-au aplaudat.
Un singur spectatOC a
asistat la un meci de fotbal
e e VAIUB'I'lTI e e VAIUB'I'l'fl e V
SaDAng - arhiva personal
C:E TREIUIE DESPRE
Concursurile sportive consti-
tuie un prilej pentrU verificarea
muncii sponivilor, instructc>-
rilor, a antrenoriJor f a intre-
gului colectiv de munci spor--
tivi. In acelaf timp, ntrecaile
sportive coostituie un mijloc
puternic de propagandl a Dlif-
clrii de cultud fizici f sport,
un mijloc de atragere a tiJie:..
retului in activitatea spor-tivi.
Cei care urmlrac o dispuli
sportivi interesanti simt do-
de a face sport la dndul
lor, de a deveni la fel de nde-
mnatici. vioi fi puternici ca
sportivii la intre-
ceri. De asemmea, nu trebuie
si uitlm ci numai rezultatele
n concursuri sint
recunoscute ca sau
recorduri oficiale.
lntrecc:ri1e sportive pot fi de
mai multe fduri: intreari indi-
atunci cnd se urml.-
rqte stabilirea locului ocupai: de
fiecare c:oncurent n clasamentul
intrecerii; intreari pe echipe,
prin care se stabilqte valoarea ti
ordinea echipelor n clasament.
Ond la sfirPtul se
subilqre atit un clasament indi-
vidual dt p unul pe echipe,
avem de a face cu ntteceri
1 pe echipe (mixte) .
In cazul n care cluburile
sau sportive se ntrec
la mai multe ramuri de sport,
iar clasameotul se alcltuiqte
prin total.izarca punctelcx
nute la fiecare ramwi n parte,
avem de a face cu o
awrJthm, cum ar fi, de pildi,
Spartachiadde.
Anual, la fiecare ramwi de
sport se Ol'pnizeazl ntteceri
pentrU desemnarea cdui mai
bun spor-tiv sau celei mai bune
echipe a Este vorba de
R.P.R. pe ramuri
de sport. ci se mai
pot organiza campionate regio-
nale, raionale. ale clubului,
universitare, fClOiare.
sltqti etc. pentrU a stabili cea
mai ecbipl sau cd mai
bun sportiv.
- Mai ais1i ti qa-numitde
intreari ffllger; care snt con-
cursuri ce se desfJpri ntr-un
timp mai scurt decit cel pre-
vlzut de regulament. In acest
scop regulamentului ramurii
sportive i se aduc unele modi-
ficiri. n ceea ce durata
reprizdor sau a jocului n ntre-
gime. Astfd de ntteceri se
orpniU11zi la fotbal, handbal,
volei.
!nttecaile organizate n mod
special pentrU populatizarea
uneia sau a mai multor ramuri
sportive se numesc dmtorutrcqii
sportifle.
*
De multi vreme disputa:
ce si prefedm, sistemul eliMi-
ruuoriu sau .sistewwl trll'1tel4?
Acestea sitt cdc prin-
cipale de disputare
a fiecare avnd
distincte.
In sistemul prin eliminare,
echipele nvinse pierd dreptul
de a mai continua intrecerea.
In fdul acesta numirul echi-
pelcx se reduce ttepUt pni
dmin doul nemvmse
disputi intiietatea. Acest sistem
se utilizeazl atunci cnd snt
multe echipe nscrise, iar timpul
pentru terminarea nttecerilor
este scurt. El are insi ti deza-
vantaje. Prin eliminarea la
prima infringere a echipelor
nvinse, ies adesea din concurs
o parte din echipele bune.
Aceasta duce la di1icultatea
stabilirii unei ierarhii obiective
a valorii echipelcx participante
n ntrecere.
In sistemul turneu fiecare
echipl joacl pe rnd cu toate
celelalte. iar Cftgltoare este
declarati echipa care a reufit si
tnali:a-ze, la terminarea tuturor
jocurilor, cd mai mare numlr
de puncte. Celelalte echipe se
vor clasa n ordinea punctelor
realizate. de sistemul eli-
minatoriu existi un evident
avantaj n ceea ce privqte
stabilirea valorii echipelor par-
ticipante. In acelaf timp acest
sistem oferi echipelor posibili-
tatea si aibi o activitate mai
bogat1. Care snt neajunsurile
sistemului turneu? In primul
rnd timpul necesar pentrU
intrecerii este lung
f apoi - n anumite -
nu pot puticipe din aceuti
multe echipe.
Existi ti
mizl. Acesta cauti si foloseascl
avantajde ambelor sisteme des-
pre care am vorbit. Intrecerea
se disputi n doul di-
stincte: n prima parte jocurile
.>nt eliminatorii; n a doua
parte un numlr de 4 - 8 echipe
snt programate n sistemul
turneu. Uneori 5e proccdcazi
f invcn, adiel prima parte a
are un caracter de
turneu, iar echipele clasare pe
primele locuri joaci dupl si-
stemul dimioatmiu.
TI e VAIUB'l'.l'f'l e VAitla.lTf e
Maratonul 11114 din
tre cele mai popvlare alergdri
de maraton, cv caracter inter
NJ#of141, se in fie
care an in sloWJc KDsice,
incepind din anul 1924 (cv
anilor cind Cehoslo-
WJcia a fost svb
fascistd). Recordul
acesttti maraton a fost stabilit
in anul 1959 de sportivul sollie-
tic S. Popo" este egal cu
2:17.-15,2.
e La Memorialul fratilor
a cdrtti a V -a a
loc in anvl 1962, av ltuJt parte
. sportilli din 19
e In biblioteca .. V. l. Lenin"
din MoSCOtlcl, de la a edrei n
sav implinit 1 00 de
ani ( 1 iulie 1962), tifsesc
aproape 18 000 de de
/kicd sport din dife
rite ak ltunii.
AltiB'l'.lTf e VAIUB'I'.lJI e VAIUET.l'fl e e e
SaDAng - arhiva personal
HURLING
Jocul de hur/ing ip are originea in Irlanda, unde
este practicat tk .. 32 tk secole; irJUpind din
anul 1887 tk hur/ing ale lrlantki
s-DJI tksftlpnat CII regularitale.
Hurlingul se pe un teren lung tk 140 m
P lat tk 80 m, echipele fiind formale din cte 15
fiuare. Mingea din plutii
P imbrdcotii in piele. tk cal are o grnaale tk circa
112 g p o tk 25 cm. Ea este condJud
P IDflitii CII un care seamdniJ CII crosa din jocul
tk lwcMi pe iarbd; are o lungiwu tk circa
90 cm, fiind curbat la unul din capete, untk are
o tk 10 cm p mai ingust spre celdlalt capiit.
In ceea ce privepe grnaatea nu existii
nici o ngriidire.
Poarta este formatii din doi stilpi fJerticali,
tk 4,80 m, la o tk 6,30 m
unul tk altul; bara transwrsalii a care
unefte cei doi stilpi, este focatii la o tk
2,40 "' tk teren.
Dacd 1flint:ea lofJitd cu a pdtnms n plasa
intinsii ntre cei trei stlpi ai se marduazii
3 puncte, iar dacd trece tkasupra barei trans-
versale, ntre stilpii fJertiuli ai se acordd
un singrrr punct.
Mingea nu poate fi atinsd CII mina;
au dreptul sii ridiu mingea CII sii alerge
CII ea, CII s-o batii la poartii,
ceea ce necesitii o indeminare tkosebitd.
KORFBALL
Korfballul este un joc interesant, o imbituzre
originalii intre handbal basdut ( korf inseamnd
COf, iar baii - minge), a luat in Sue-
dia, in anul 1905. Cu timpul, el s-a rdsptu/it
fi in alte iar n tk
tk Korfball are aproape zece
JfUmbre, printre care Suedia, Olanda, Austria,
Anglia, Belgia, Canad4 I altele.
Dep a /Ual 7UlJtere n Suedia, jocul tk korjball
se bucurii tk foarte mare popularitale n Olanda,
untk este CQnSU/erat, dupd fotbal, cel mai practic/Il
joc, avnd un anual la care participd
52 tk echipe.
latd n ce constii jocul. Echipa este
din 6 p 6 femei, iar jocul se
pe un teren afJnd di7fUnsiunile 30 X 75 m sau
.18(1
40 X 90 m; pentru echipele tk "elevi din clasele
inferioare aceste di7fUnsiuni se reduc la 25 x 60 m.
Terenul este n 3 zone egale: A, B C
(zona tk atac, zona centralii zona de apdrare),
iar n zonele A li C, la tk 1/3 din lun-
gimea zonei (spre linia tk fund) sint stilpi
de 3,5 m tk care snt prinse CII un
diametru tk 38-42 cm.
Juciitorii echipe se dispun pe teren in
felul urmdtor: cte doi doud fe1tUi in
fiecare zond, fiindu-le interzis
zona proprie.
Scopul jocului este tk a introduce mingea n
adversarului, prin partea tk sus; este interzis
nsii se arunce mingea din zona A n zona
C p infJers.
Deoarece korjballul este un joc colectifJ, alergarea
CII mingea SDJI conducerea este
transmiterea nainte fiind numai
prin pasarea ei. Mingea are o tk
68-71 cm, iar greutatea tk 0,4 kg.
Ca la fotbal, durata jocului este tk 90 tk minute,
CII reprize a 45 tk minute. Pentru fiecare
minge introdusii in adversarului echipa capdtii
un punct, iar dupd punere marcate, indiferent
la care COf, ambelor echipe schimbd
locurile n zone: cei din zona tk trec n
cea cei din zona trec n cea
tk alac, iar cei din zona tk atac, n zona tk apdrare;
la reprizii, echipele La rJU-
perea ambehrr reprize mingea u introduce n joc
de arbitru, in zona centralii.
O a acestui joc este microkorfballul
care se n salii, pe un teren tk baschet, cu
un numdr redw tk (8 in fiecare echipd),
CII eliminarea zonei centrale, drrrala unei reprize
fiind tk numai 25 tk minute.
In conform.tate c.u .botld.rea cea:ferintei spor ..
tbilor diD 1iri)e Aaiei, c-feriatA care a a...,. Joc
' la Delhi In 1949, Jocurile !irilor Aaiei ae claQ.
' .-ft odad la .f aai, iDtre 1ocurile Olimpice.
Prima a a<:atcw jocuri a aTUt loc la
Delhi, a Ila la Maaila, a llla la iar a
IVa iD capitala lodooeDei, D;U.arta. La ac,...d
au putiei .. t 2500 de oportiri diD 16
'
asiatice, fiiDd
cel-.i- de opootjyi - 300. CU- ocazie,
de mult oucca ti aaxecieft o-a bucunt -
dioD - clup6 poolectul ti C11' aiatond' ll>e-
cialittilotr oorietici - UD eaempla ....... ele prie.
tenie iDtte popoarele UDiUDii Sorietice f bado-
oeziei.
A V a acestor jocuri Ya ana Joc iD
aoul 1966 lo Tailaoda.
,_,.
SaDAng - arhiva personal
DE DOUA ORI
REVENIT -
IN FRUNTE
Ei nu revin niciodati . . . !
Dictonul acesta, cndva foarte
uzitat, se referea la marii cam-
pioni, cei drora nu le era dat
si mai recucereasci vreodati
titlul pierdut. Regula a fost
infirmatll de mai multe ori, apoi
a devenit Mai exact,
regula dminea valabilA doat
in doull domenii - la titlul
mondial de box pentru toate
categoriile la cel de
Dat Alehin, in pragul rAzbo-
iului - mult mai recent -
Floyd Patterson au per-
dovedind ci se poate
reveni in aceste doull
incerciri ale trupului
A reveni de doull ori - iati
insi ce n-au dect foarte
dintre campionii mon-
diali ai zilelor noastre. n
aceasti
nalll unui sovietic,
matele maestru M. M. Bot-
vinnik. De doull ori, dupll cuce-
rirea titlului mondial in 1948,
Botvinnik a fost inlocuit de
slli Smslov Tal
Pe tabloul
tot de atitea ori el s-a refAcut
dupll infringere, revenind n
frurite.
Botvinnik rllmine in istoria
cu aceasti performantA
sportivA unicA, care-I consacri
Rrll putintA de tigadll ca cel
mai proeminent al con-
Mai este unic
Botvinnik prin capacitatea sa
extraordinad de a juca la 50
de ani cu vigOatea prospe-
unui tnh, in aceasti
epoci n care marii
au de obicei jumlltatea virstei
sale. ln neegalati pni
acum este capacitatea de ana-
lizA la tabla de a campionului
lumii, care a dat o noul strllu-
cire stdvechiului joc pe 64 de
pAtrate.
Dar - amAnuntul este deo-
sebit de interesant - c bA-
trinul Botvinnik a fost el
la timpul siu campion precoce.
La 14 ani Bot-
vinnik din Leningrad o
partidA de simultan in
campionului mondial de atunci,
cubanul Iose Capablanca. Era
in anul 1925. Doi ani mai
trziu, Botvinnik titlul
de maestru, iat la 20 de ani
era campion al U.R.S.S. De
atunci, el n-a mai pirisit avan-
scena in
care figureazA ca primul dintre
de mai bine de
un deceniu.
Ot va mai dura era lui
Botvinnik in Rlspunsul
va fi dat probabil chiar dupl
meciul pentru titlul mondial
pe care-I cu chalengeru 1
siu, matele maestru sovietic
T. Petrosian. Dupll meci - in-
diferent de rezultat - nu este
exclus ca actualul campion
mondial sll se retragi din
pentru a se dedica exclusiv
profesiei sale. Botvinnik este
doctor in electroteh-
nice, inginer la l.mul din matile
institute de cercetiri . din
Moscova.
181
SaDAng - arhiva personal
PH O HA .... tebt:t/Ha
Intrecerile sportive CODSdnd din mai multe
probe - poliatlon - au fost cunoscute inci in
Grecia antici. Pentadonul disputat in cadrul
Jocurilor Olimpice antice era format din probele
urmAtoare: alergarea pe un stadiu (192,27 m),
slritura in lungime, aruncarea a discului
lupta. Invingitorul pentatlonului se bucura
de o foarte mare stiml, organizindu-se In cinstea
lui adevirate slrbltori triumfale. Incununat cu
simbolica ramuri de mislin, invingltorul pentatlo-
nului pleca pe un car special in cetatea sa natall.
Locuitorii spirgcau zidul intr-un loc anumit
pe unde intra tnvingltorul pentadonului Spar-
gerea zidului simboliza increderea pe care o
aveau locuitorii in tnvingitorului
olimpic, care mai mult decit zidurile
de aplrare. In cinstea invingltorilor,
compuneau cintcce de slavi, iar sculptorii
creau statui care erau plstrate in locuri sacre.
Interesant este de notat el statuile nu puteau
deplfi r.eall. a. invingitom1ui
aceasta deoerece se temeau ca ele si
nu fie venerate ca statuile zeilor.
Dupl reluarea Jocurilor Olimpice, in epoca
moderni, pentadonul a figurat tn programul
Olimpiadei jubiliare care a avut loc in anul
1906 la Atena. A invins suede2ul. Mellander.
Dupl tue ani, decadonul introdus din
tiva suedezilor in cadrul probelor celei de
a V -a a Jocurilor Olimpice, a inllturat
pentatlonul.
Cu tot cancterul atractiv al probelor polia-
donului atletic, s-a ajuns cu timpul la plrerca
el ar fi mai indiatt si se alcltuiucl un poliatloo
complex, in care si intre probe variate, care
si corespundA in mai mare mlsurl prealtirii
multil8terale necesare omului modern. In felul
acesta a luat nattere pentadonul modem, numit
utfel pentru a se deosebi de cel din antichitate.
182
Un timp a purtat numele de pentadonul
militar, deoaRc:e era rezenati numai
Dar in timpul celei de a XIV-a
a Jocurilor Olimpice (1948), aluat fiinJi Uniunea
de pentadon modern, care a hotidt
el pentadonul este un concurs deschis tuturor
sportivilor.
Istoria pentadonului modern este
legad de legenda unui curier necunoscut. Se
spune el acest curier a trebuit si duel un mesaj
foarte important. Dind pinteni calului, el a clutat
si ajungi cit mai repede, folosind calca cea mu
scurti, chiar daci ca nu urma drumurile
fOSelele. Multiplele obstacole naturale ce le-a
intilnit in goana calului au fost treCUte sub
focul dUfDWlului; un glonte i-a doborit calul.
In tiiDp, curierul a fost atacat de o patrull
vrl)lnafl. Cu ajutorul sabiei a pistolului, el
croit drum a sclpat de mmlritori. Conti-
drumul a ajuns in unei ape destul
de mari. FIII. si. stea. pegindw:4 curierul&-a. arun-
cat in apl cu toad oboseala ce o
a ajuns la malul opus. Calca de kilometri
ce ii mai dmlsese de parcurs prin pldure a
fost nevoit si o strlbad alergind pentru ca
mesajul si fie adus la timp. In toate aceste
incerclri el a fost animat de o nestrimu-
tad, de un inalt al datoriei.
Probele pe care a fost nevoit slle indepliDeascl
legendarul curier sint cuprinse in pentatlonul
modern: clllrie, tir, scriml, inot ti cros. Simpla
ne and anc:te:rullor dife-
l'Ciltiat. In timp, pentatlonul modern se
SaDAng - arhiva personal
deoeebqte de cel din antichitate printr-o aplica-
bilitue mai mare. trebuie insi si
pucurp un drum anevoios pinl la amcunuri.
Amrmamentul este atrcm de compla, iar insu-
tirea tehnicii probelor pentatlonului oecesitl o
deosebitl.
PrimEi coo.c;w:s de penmloo a
avut loc In 1912. Pentatlooul modem a fost
inclus .iD...p:ogramul.cdei de a V-a a Jocu-
rilor Olimpice care s-a destlfurat la Stockholm.
Cei mai buni s-au dovedit organizatorii
care au ocupat locul intii atlt pe echipe cit ti
individual.
Vreme de ani suedezii iti superio-
ritatea in ac:eastl probl complai. tDsl, in anul
1948, la cea de a XIV-a a Jocurilor Olim-
pice, care a avut loc la Londra, SlXdczii au fost
de R. P. Uoaue. Spor-
tivii unguri au un alt sua:a ln anul
1949 la primul campionat moodial de penutloo
modem. Pinl ln anul" 1953 titlul de ampioo
moodial la pentatlon modem a
R. P. Ungare. Echipa Suediei reufqte in anul
si ocupe din nou locul 1, datoritl dc:sa-
lificir:ii echipei R. P. Uoaue, care a omis un
obstacol la proba de cl1Jrie;. Insi chiar ln anul
UIDlitor pe locul 1 se dldin-sponivii unguri.
Cu toate el pentatlonul modern a devenit
CUDOSCUt mai tirziu in Uniunea Sovietici. d a
fost repede indrlgit de sportivii sovietici. Echipa
U.R.S.S. s-a s=rqltit si participe pentru prima
oari la un concurs de pentatlon
in anul 1952. cu prilejul celei de a XV -a
a Jocurilor Olimpice care au avut loc la Helsinki.
Echipa la acest prim concurs locul V,
iar I. Novikov locul IV in clasamentul individual.
Pentadonul modern o rlspindire tot mai
Jarai ln rfndurile sportivilor sovietici. Puti-
cipind ln anul 1955 la ampionatul mondial
de pentatlon modern, care s-a desflturat ln
odfdul Macolin din eqrlpa Uniunii
Sovietice ae dueazl pe Aocul al II-lea reUfind
si fie fntrccuti doar de echipa R. P. Ungare,
iar ln cl"""'CDt\11 individual, JCamtwttin Salni-
kov ocupi locul I. Sua:csul eate uw la
cea de a XVI-e ediPe a Jocurilor Olimpice care
are loc la Mclboume. unde ecbipa Uniunii
Soridict local 1. lntredDc:l dupi o
lupti prdunBiti ecbipele S.U.A., Finlandei,
R. p - 1JDpl:e etc.. Spodivii IOriaici rlmln ln
frunta. de peatat'CIIl ia llUIIIaO&Ie
La Roma iportivii
unguri reclftigl titlurile ti pe echipe ti la
individual.
Pentatlonul modern este practicat de curind
de sportivii noastre. Printr-o pregAtire
metodicA. sirguincioasl. echipa noastrl de pen-
tatlon modern a reutit an de an si pro-
grese oglindite ln diferite
nale. Astfd in 1954, la campionatele mondiale
de la Budapesta. sportivii DOftrl s-au clasat pe
locul al VIII-lea. In anul urmltor, la Macolin,
sportivii romJni ocupi locul al VII-lea, iar la
Jocurile Olimpice de la Melboume locul al VI-lea.
In prezent in ooastrl se dl atco rllpia-
dirii triatlonului ca o trapd iatamedild IJift
mliestria complcd cend de paadoD.. TiDcrii
DOflrl pentatlonifti w reutit ln ultimii - ..
se afirme ln multe c:oacursuri importante.
SaDAng - arhiva personal
FRATELE
Timid, tlcut, absorbit de profesia lui de meca"
nic, Jozef Schmidt n-ar fi ajuns, f1rl indoiall, re-
al lumii campion olimpic de triplu-
salt daci n-ar fi avut un frate - excelent sprinter
infilclrat adept al stadionului - inzestrat
se pare cu descoperir:ilor de
talente.
In copillrie, Jozef Scbmidt a bltut mingea;
ca fratele slu, ca de vrsta lo/
Nu juca deloc du. Dar n-a ajuns fotbalist. Mai
tirziu, pasiunea lui pentru mecanici 1-a condus
spr'e alte sporturi: motociclism automobilism.
Dar nici acestea nu 1-au determinat si devinA
sportiv de
La repetate ale fratelui slu, a
acceptat sl-1 intr-o dupl-amiazl, pe
stadion, la un antrenament al
S-a echipat f1rl prea mult entuziasm a
venit pe pistl allturi de perseverentul slu frate.
A alergat el 100 de metri un timp
nici prea du, dar nici revelator de bun. A slrit
apoi lungime. Rezultate, de asemenea,
oarecan.
cu viteza detenta lui ar fi trebuit
si rezultate mai bune la lungime, refiectl
fratele slu. Dar daci la triplusalt va arlta
reale? Trebuie convins.
Alte incheiate, de ast! dat!,
cu succes. Jozef a revenit pe stadion a flcut
citeva antrenamente. Dupl numai o slpt!minl
a stirnit 14,40 m! 1-a
definitiv pe Joze( pentru sport, pentru
aceastl dificill probl care este triplusaltul.
Progresele lui s-au cu o uimitoare
repeziciune. Debutant in in anul
1956, Schmidt era in anul urmltor
in reprezentativa iar in 1958 cucerea
tidul de campion al .Europei, cu rezultatul de
16,43 m pe o ploaie
Iatl un viitor campion olimpic, au spus
Recordul mondial n-o s1 duel o
prea tihnit! cu Schmidt. nu s-au
modestul Schmidt nici nu
fi inchipuit el in scurti vreme ii va face pe specia-
schimbe pArerea asupra limitei posibi-
in aceast! probA adeticl.
m a inaugurat anul olimpic cu un nou record
al pe care, apoi, 1-a in repetate
rinduri. La campionatele R. P. Polone, desfl-
pe frumosul stadion din Olsztyn, 10 000
de spectatori i-au. aplaudat excelenta perfor-
care constituia un nou record al lumii:
17,03-m. i-au mlsurat cu griji fiecare
salt: 5,96 m, apoi 5,02 m, in 6,32 m.
A fost prima zi memorabill din lui
Schmidt. A doua, s-a petrecut pe stadionul
184
din Foro Italico, la Roma, unde
Comill:mlui Olimpic i-a inminat,
personal, medaUa de aur, medalia campionilor
olimpici. Proba a cu: 16,81 m.
Care este secretul succeselor sale? Nu exist!
propriu-zia un Cel mult o tehnici noul:
doul ..t1:JJri rapide bine ritmate care permit
o foarte concentrare inaintea saltului
final. In cursul aterizlrii, greutatea corpului
este deplasat! cu putere spre dreapta, fapt care
n impiedici pe adet si cadl pe spate.
Antrenorul lui, apreciatul Starzynski,
s1 spunA: Cu Scbmidt a inceput o noul
epoci in triplusalt. Este epoca in care se cere
s1 fii nu numai un bun slritor in lungime -
Schmidt are de 7,45 m in aceast!
probl - dar si ai totodatA o vitezA remarcabili.
Schmidt, de exemplu, realizeazA in mod
10,5 sec pe 100 metri.
detentl plus vitezA. Dar seriozitate.
o alt! calitate care n caracterizeazl pe Jozef
Schmidt, acest tinlr calm, echilibrat, ascultltor
Cu un asemenea elev sirguincios - spune
Starzynski - pot face f1rl mari riscuri prono-
sticuri de in recordului mondial
la triplusalt. Il cred capabil pe Schmidt si
atingl17,80 m, ceea ce ar constitui un rezultat
extraordinar.
cum !olanda Valeri Brumel
imping mereu mai departe limita
la Schmidt se situeazA
in acest adtnirabil al marilor perfor-
meri djn lumea adetismului.
SaDAng - arhiva personal
Prin St1ntltak nu tnbrM sl nutnlli
a corpului, d, n gmn-al,
tkzvolttura fllltllraiJ 1; a mtn
guhli organ#m, prum p o lnm4
a lllk:
--. N. A. OOBROLIUBOV
lnrn tkz..olwna inkkctwJJ p foicl ais14
o slrinsl kgltunl . .. p tkZIIOit.r
inkkctwJJ implicl ()
Ioa a fiz.icului.
P. F. LESHAIT
In primul rUJ sl fll fiz.icqk, Il fiii
r-n:istmp, slniltop ,; gi/i.
M. L KALININ
e Daci n anul 1951, n raionul Muscel,
regiunea nu erau dect 5 profesori de
fizici, n momentul de snt 16
profesori cu studii superioare, 11 antrenori
5 6 de instructori voluntari.
e Daci n anul 1957, n regiunea Banat,
erau 352 de afiliate, la anului
trecut, lor a crescut la 756.
e ln regiunea Dobrogea
activitatea un de 546 de
sportive, care ngobea:z:i 129241 de membri
ai U.C.F.S., dintre care 22000 de fete.
e Clubul sportiv al muncitorilor studen-
din are 13 n care activeaz:i
400 de sportivi din are
in prezent 7 echipe care n campio-
natele republicane de categoria A B,
precum 10 cu activitate la nivelul
. republicane, cu rezultate bune
n special la tir, box, aeromodelism, pla-
norism etc.
e Raionul Tg. Jiu peste 1.000
de voluntari, care o
activitate in sportive n
comisiile pe de sport.
Surpriza ...
Duen de N. CLAUDIU
la . ..
Oeoen de MATTY
CTND SALTELELE. NU SfNT DE PRAF
- Repede un aspirator. Mi se pare cele unul !
Oeoen 4e O.
186
SaDAng - arhiva personal
SPORTUL PE TIMBRELE
De-a lUDpl lllilor. mlrcile poftale au redat
in imagini tot fdul de evenimente, chipuri.
vederi din diferite tiri. demente de flori ti
fauni. Printre subiectele filatdice un loc impor-
tant n ocupi ti evenimentele cu caracter sportiv.
Cu timpll. numlrul mlrc:ilor cu imagini din
sport a crescut. iar numlrul care
asemenea mlrci il devenit atit de
mare incit s-a necesitatea editlrii chiar
a unor speciale. consacrate mlrcilor
poftale cu subiect sportiv.
Primele mlrci poftale din lume cu caracter
sportiv au fost emise in Grcda. in anul 1896.
cu ocazia rdulrii Jocurilor Olimpice. a clror
primi modeml a avut loc la Atena;
aceastl serie de 12 mlrci cu temi sportivi a
fost primiti cu destu1l indiferenti de
Darii din acea vreme. Subiectele erau: un diacobol.
stadionul reconstruit de la Atena. Nike - zeip
victoriei. Acropole etc.
Exemplul Greciei a fost mmat curind, cam
la un an de zile. de Newfoundland. care a tiplrit
o emisiune de trei mlrci poftale c'u scopul de
a _populariza Yinltoarea ti pescuitul sportiv.
In anul 1906 Grcda a orpnizat o serie de
pentru a cinsti aniver-
sarea a zece ani de la prima modernl a
Jocurilor Olimpice (Atena. 1896). Cu acest prilej.
Grcda a emis o serie de 14 mlrci poftale foarte
frumoase. toate cu subiect sportiv infiJitind
pe Apollo. discobolul. pe Hercule ti Anteu,
luptAtori cu pumnii. un slritor in lungime etc.
Inaintea primului rizboi mondial. Peru a fost
ultima fad care a scos. in 1907. o emisiune de
mlrci poftele cu temi sportivi, infiJifind tribu-
nde cu public la concursurile hipice de la Santa
Beatriz.
Dupi primul rizboi DMmdial iosti-
tuid de Grcda. de a se emite de citre tara
gazdA mlrci poftele sportive cu ocazia Jocurilor
Olimpice. a fost rduatl de citre Belgia. in 1920.
in cinstea Jocurilor Olimpice de la Anvers
(a VII-a 1920). cind s-a emis o serie
de 3 mlrci. un discobol 'i
alergltori .
tD continuare. cu ocazia Jocurilor Olimpice
de la Paris. din 1924. in afari de care
ca fad gazdA a emis o serie de 4 mlrci. au mai
tiplrit mlrci in cinstea acestui eveniment Urugu-
ayul ( 4 mlrci). Siria ti Libanul. iar in anul
1 ns. cu ocazia conferintei Comitetului Olimpic
care a avut loc la Praga. Ceho-
slovacia a emis ti ea o serie de timbre COIIlCDl&-
rative.
In 1928. Jn cinstea celei de a IX-a a
Jocurilor Olimpice care au avut loc la Amster-
dam (Olanda). au fost emise timbre atit in tara
gazdl ( o serie de 8 mira). cit fi in Portugalia
ti Uruguay.
S.U.A. au tipArit 2 mlrci sportive
un sprinter ti un discobol) cu ocazia Jocurilor
Olimpice de la Los Angdes. din 1932. ti o marci.
reprezentind un scbior. in cinste;a celei de
a III-a a Jocurilor Olimpice de iaml
care au avut loc la Lake Placid in acelaP an.
Germania a emis 11 mlrci cu prilejul Jocurilor
Olimpice de vad de la Berlin (1936) ti 3 mlrci
cu prilejul din an a jocurilor de
iam1 de la Garmisch-Partenkirchen (reprezen-
tind un patinator. un slritor cu scbiurile ti
un bober).
Interesant este faptul ci deP
a Jocurilor Olimpice n-a mai avut loc din cauza
rAzboiului. totufi. Jn cinstea acestui eveniment,
SaDAng - arhiva personal
a emis o serie de 3 mlrci poftale cu subiect
olimpic.
Dupi cel de: al doilea rlzboi moodial, cu ocazia
primdor jocuri postbelice (Londra, 1948), mai
multe au salutat evenimentul emqmd mlrci
cu au fost Anglia.
gazdl (4), Monaco (8), Peru (4), Tanger, Bahrein,
Kuweit - fat n cinstea jocurilor de
iarnA (St. Moritz, 1948) au emis mlrci (4),
Monaco 'i Austria.
Cu fiecare an numlrul care emit mlrci
sportive crqte; ctefte de asemenea fi numlrul
varietatea acestor mlrci. Astfd, cu prilejul
Jocurilor Olimpice din 1952 a XV-a,
Hdsinlti-Finlanda), precum fi a jocurilor de
iarnl de: la Oslo, un numit de au emis
mlrci sportive n cinstea evenimentului, iar
n anul 1956, anul Jocurilor Olimpice de la
Mdbourne (Australia), n afari de: organi-
zatoare, un numit de: 17 printre care
R. P. Romnl (5), au emis mlrci cu temi
!porti vi..
In acelqi an (1956) au avut loc la Oslo, n
ntrecerile hipice din cadrul acelorap
Jocuri Olimpice (a XVI-a cu care ocazie
gazdl a emis 3 valori.
In anul urmltor Jocurilor 01impice de: Ja
Mdbourne, adiel n 1957, alte au emis
mlrci olimpice, p anume Uniunea Sovietici,
Suedia fi Republica Dominicanl. Aceasta din
urmi a emis o Krie de: 32 de valori IepiCztndnd
pe campionii olimpici cu drapdde IeS-
pective.
Printre mlrcile 1portive emise de: republica
San Marino fi care reproduc fotognfiile unor
conducltori ai Comitetului Olimpic
figureazA fi marca infitifndu-1 pe Pierre
de Coubertin, plrintde Jocurilor Olimpice
moderne.
De-a lungul anilor, inteieSul pentru !porturi
crescind, iar filatdia tot mai mult,
mai ales n rndurile tineretului, emiliunile de
mlrci poftale cu caracter sportiv au Inceput sl
nu mai fie lepte de evenimente sportive inter-
de JDIII'e amploerc, ci chiar de
i nterne de intau loall.
Astfd, aproape toate statele lumii au ioccput
sl emiil mlrci cu subiecte sportive, ilustrnd
JOCURILE
cx::
187
SaDAng - arhiva personal
diferite ramuri de sport, evenimente
sportive, figuri de sportivi.
Evenimente sportive de mare
rlaunet, ca marea ciclistl Cursa
Plcii au fost de emisiuni speciale de
mlrci, emise adt de prin care trecea tra-
seul cursei, ct ti de unele participante.
In Italia ae - acordl, in fiecare an, premii
pentru cele mai reUfite mArci
poftale cu subiect sportiv. Juriul care acordl
aceste pretnii este alcituit din 23 de sportivi
pictori-graficieni de frunte. Medalia de aur
se acordl pentru cea mai reUfitl marci sportivi
din lume, iat premiile speciale se c1ecem mlrcilor
ce reprezinti diferite ramuri de sport. Se indmpll
uneori _ca o marci si capete douA premii.
a fost cazul unei mArci cehoslovace reprezentind
o inotltoare luind startul: i s-a acordat un premiu
188
mlrcii pentru ramura de sport (inotul)
un alt premiu in categoria timbrelor repre-
zentind femeia in sport.
*
O dovadl in plus de de care se bucuri
sportul in noastrA este tiplrirea a numeroase
serii de timbre, oonsemnind evenimente sportive.
De un colorit cald, cu desene sugestive, inB-
momente din activitatea sportivi, mArcile
cu teme de sport se bucuri att de aprecierea
publicului ct a
R.lsfoind albumul unui filatelist am putut
trece cu in revistA multe din etapele
de culturi fizici sport din
noastrA.
... 5 august 1945. Cinci timbre pe
prima fiii inceputul marilor prefaceri ale sportului
SaDAng - arhiva personal
din noastrA. Un discobol, un slritor de pe
trambulinl, un voleibalist fi doul figuri simbolice.
Ele poartl Toate sporturile pentru
popor.
1946. 7 valori reprezentnd diferite ramuri spor-
tive anunti activitatea Sportului
Popular. Intorci alte file ale albumului de mArci
poftale. Emisiunea popularizind Jocurile Balca-
nice, apoi emisiunea dedicat! sporturilor de mad.
Cu prilejul Complexului sportiv
G.M.A. au apArut cinci valori, ale ciror desene
prezint! diferite probe ale complexului.
UrmeazA Jocurile mondiale universitare de
iam.l care s-au organizat intre 28 ianuarie
f 4 februarie 1951 la Poiana BJ'afOV. Cinci
valori - slritura cu schiurile, schiorul, jocul
de hochei, cursa cu bobul patinajul -
marcheazA acest eveniment sportiv important.
RP. ROMI
ln anii urmAtori, noastrA liberi f prosperi
organizeazA cu succes Campionatde europene de
volei, de canotaj academic feminin, de tir. In
album intrecerile sint nsemnate fiecare prin
timbre ale clror desene atdgltoare
Jocurile Olimpice de la Mdboume, unde
sportivii patriei noastre au numeroase
succese pe plan mondial, Cupa Europei la
' gimnastica femininA t , Criteriul mondial al
tineretului la scrimA albumul
filatdistului.
Cu mult interes au fost primite mlrcile dedi-
cate Jocurilor Olimpice de la Roma.
Am notat numai o parte din numeroasele emi-
siuni de mArci poftale cu temi de sport, care
ilustreazA dezvoltarea necontenit! a mitcirii de
culturi fizici in patria noastrl fi
de valoare nregistrate de sportivii DOftri.
189
SaDAng - arhiva personal
1NCRUC/5A\E
JOCURILE OLIMPICE
ORIZONTAL! 1 . . Onpd in ca. la 6 apriiu,
prima a Jocurilor Olimpice
roockn>e. - lnvingitoc la intrtterea de .krgatt a
primei Olimpiade antice (776 i.e.o .). Onpd cdei
de-a XVlla a Jocurilor Olimpice, unde spoctivii
OOfUi au frumoaR rezul-. - era.ut
primdoc Jocuri Olimpice U9l.l> la eatt participi fi
sportivi romini. J. Hd.e!- Demn unDaf al lui
Vladimir ciftigitorul proba de 10 ooo metri la
Jocurik Olimpice de la Roma. 4 Minuncbi de . ..
maqtri. - Primul clasat la sirituri in apl de pe
trambulini, la Jocurile Olimpice de la Roma.
- Scule ! J Start ... in maai ! - 6.
gitoan:a probei de sirituri in la Jocurile
Oli.mpia de la Roma fi recordmani mondiali.
- Sportul alb, pn:unt la Jocurik Olimpice din
7 Una din surorik PJUS, campioani la 8o m
garduri la Jocurile Oli.mpia de la Roma. -Mie. -
Gimnast japooa care a cucerit la Roma tidul de
campion olimpic la baei lixi p sirituri. 1. Leu!
- Prdix pentru pisiri. - Campion olimpic la ca
notaj academic, la proba de simplu, in intrtterik
de la Roma. 9 Cakte! - Mqini. - Onomatopee
pentru pisicL 10. Onpd ceki de a I.X.a a
Jocurilor Oli.mpice. unde pentru prima oad parti
cipi fi femrile. 11 . Riu fi tirg in Ankal. - Mc:n.
tine. in templul Hen din Olimpia. 8acira
sacri a Jocurilor Olimpice. - Unde <trans. >. u. Ocol.
- Asia! - lntinat. tJ. Bubu Udtta. - Jilav. -
de canotaj la eatt Antooina Seredina a C\.ICb
rit la Roma 4- ari pe
ul loC la Jocurile Olimpice de la Roma. -
de gimnastici la individual
compuspsol .
VERTICAL: ' Denumirea pe care grecii antici o
dideau la Ol.impiadl. - A cucerit
medalie olimpici de aur a firii noastre la
19Jl Disciplina $f0rtivi la eatt
a o medalie de aur la Jocurik Olimpice
de prin Nicolae l..inca.. - Atkt polooez,
aruodtor de ciocan. - Din fn...zek lui
cununik invingitorilor. J. Erbiu. - lnsuli in Pacific.
- Platouri. 4 . Comuni n Australia - T ovadfa de
a lui Emil Zatopek, campioan1 olin.pici a
,,
- fotbalist din ttbipa R. P. f . Iugoslavia,
campioani la Jocurile Olimpitt de la Roma. f Locali.
tate in Nocvegia. - Component al ttbipei australiene
de cilirie eatt s-a clasat pe primul loc la proba corn.
pkti. la Jocurik Olimpice de la Roma. - Antcme<
ridian. 6. Cdoc de colo. - de trans-
. - Dinsul. 7 A - Numde poetic
al Greciei. care a or-ganWt 193 de Olimpia<k in
decurs de 1171 de aui, in anul 394 printrun
edict al 8. Cd mai bun.
- Pipernicit. 9 Leziune. - Cuti. - -
Oimpotrivi. 10. Numde furld n mitologia greacl.
- Campion la inek la Jocurile Olimpice de la Roma.
1,. Afluent al Nistrului. - .Abd>e Bllula <care in
limba ambari nseamni c8oaru eatt crqtr > nainte
de a clftiga proba de maraton la Jocurik Olimp;tt
de la Roma ... - Sute p sute. u . Slab. -
sportivi cu opt olimpitt. - Un nume printre
mu1tr a1tde. IJ. Um!- Cd mai putenlic om din
ltJO>e, campion mondial fi olimpic la categoria grea
la halttte. - Categorie la lupte claaice in care Dumitru
Prvulcscu a cucerit medalia de aur !a _locurile Olimpitt ,
de la Roma.
DlCJlONAR la indeminl ' BI.K, NOB, IRNA
ERINIE.
e V A&IB'I'lTf e V AIUB'I'lTf e V
- Cu ani in urml
echipa suedezi de Djur-
prden a UD meci in
Hooduru (America Centrali).
Vicloria era imi-
ncntl, dar in ub:imnl minut
de joc, arbitrul, firi si le fi
aliDis nimic neregulameatar
pe ta'ell, a acordat ecbipei
pzdl o loriturl de la Il m
care a fost ttansfonnad, qa
inct scorul a devcoit egal.
jucitorii suedezi, care DU Jttin-
seserl mingea cu mna nu
oomiscsed nici o brutalitate,
au si afte motivul pentru
care s-a acordat acest pmalti.
1-au din jucA-
torii suedezi o o o pe
bltind (la DU la
figural: !) UD arbitru de rup.
Inutil si precizim ci toate
procatele suede-zilor au fost
zadarnice.
JOO
SaDAng - arhiva personal
- In Olmda csisd doi
gemc:ni, Karl Wicm vm
Foob:r, care seuulol enra-
OI'dioar unul cu cdllalt. Pe
dnd flccau UIDIIbl - In
unitate - W1em. a
primit CumJ iosl.
fntde slu era lcJsodit i-v
fi YC:Dt .aRU .sl....dmlnl In
cazannl, d oferit si stea
In locul lui Karl pcobU ca
acea1a 11-ti poatl vedea logod-
nica. Biadnfdcs, nimeni Il-
binuit aceatl aubstituire de
pu..al pfnl ciod echipa
uaidtii a trebuit al suatini
un meci de baschet. Neoorq-
circa era el Wicm hat.r nu
llfta de 8CC5t joc, In timp ce
Karl era un jucltol: czrdcnt.
auar de 1a primele mingi
lOtUl a la iveall, iar
("'ONDCimtuJ furios a Ol"dooat
uatarca c:dot doi gaocni.
Din momentul acela - desigur
de. lcx: plicut - "W"telD a-a
jurat al Invete jocul de buchet.
- Siogurii care
nu 1-11 bucuat de victoria
lui Fdm AJmmdo In proba
de tir a penudnnqlui modc:m
la Mdboume, au fost png-
aterii din Mczic. Aa:asca se
faptului cJ tnlru1
din cJ1are mai-
caal cucuit mai de mult
faima de bun ttJalbx", fiind
IUpi'UlDIIlit A1maodo - spai-
ma pnpterilor . Bincfntdes
el. aceatl confiun<"e a mlie-
sttici ale nn putea decit sl-i
inttt.ae pe ptptaii mai-
cani.
- ! ! ! Nu pune mina, dom'le, joc de fotbal 1
o- ft NELL COIIAII.
- Dupl victoria In
ampicIMul moadial de W
jucltorii bnzi1icni au fost
c:optqqi pur fi aimplu de
cotuziasmul ooonpeto lor,
atunci cind au sosit acad.
Avionul lor, care era es-
c::onat de 16 aviolme de
vioitDue, a llt:CriDt pe
portul Ga1cas, In mijlocul uoei
de 30 000
care i-e lntimpioat cu furtu-
Oftlii. Din cauza c:dot
peste 1 000 000 de oemeoi fi
4 000 de aubliDObile care
lnfirat de-a lungul drumului
de la aeroport In Ol"&fo primarul
capitUci a trebuit al ajungi
la acroport cu un bdicoptcr,
iar jncJtnrilor le-au ttebuit
4 or-e ca al percurgl
fie In automobile,
fie pe bmtde fi umerii admira-
torilcx. Cunoecutul jucltoc Didi
a declarat el mai cudnd at
juca 100 de meciuri pcobU
campiooatul moodial, decit si
mai... suporte o -emenea pri-
- Primo Camera, fostul
campion moodial de box, avea
c.t11 italian muna spanioli
Aceasta a flcut ca ziarele
...ponaliste din Italia al-i meo-
l.iooeze totdcauoa, In caz de
viaQrie, originea italiml. De
ficau:e dad, iosl. ciad Camera
sufen:a o iofringere, de nu
ICipau ocazia sl-1 numeascJ
speniolul Camera . .Acalstl
duplicitate a luat
mia atnDci dnd Camera a
cucuit titlul de campion
dial, eveniment dupl care el .
a devaUt definitiv italian l
- La virsra de 23 de ani,
bozaul CQilcz K. Bart a
boddt al traci la poofesio-
aism. dat mnsidcrind cJ boxul
e un sport periculos, a-a m-
pjat ca juc:ltm de ruabL
Dupl unul din primele meciuri
jucate., d a fost inb:mat In
spial cu muilatul rupt.
SaDAng - arhiva personal
Redactor responsabil: VJC'l'OI1
Prezenlttrett graficii :
DINU MITACIJE
PAUL
A. LEIBOVICI
O parte a materialelor din
MAGAZINUL SPORTIV
au fost scrise sau culese de
IUH.A DEREVENCU
Tiparul executat la
!:-: '1' 1{1-:PUII\Dl':REA POLJGRAI<"JOA Nr. 4
R. P. R.
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal
SaDAng - arhiva personal