Sunteți pe pagina 1din 196
SaDAng - arhiva personal ă
SaDAng - arhiva personal ă

SaDAng - arhiva personală

BMTURA lUNII CULTURA RZICA SPORT AvRPf'lt=.~c u Lt /fiXÎ ÂVQ.~JY1 ""7A ~ s 6~ C5r~

BMTURA

lUNII

CULTURA RZICA

SPORT

BMTURA lUNII CULTURA RZICA SPORT AvRPf'lt=.~c u Lt /fiXÎ ÂVQ.~JY1 ""7A ~ s 6~ C5r~ MANDI

AvRPf'lt=.~cu Lt /fiXÎ

ÂVQ.~JY1

""7A~ s 6~ C5r~

MANDI F-M~R.JC

SPORT AvRPf'lt=.~c u Lt /fiXÎ ÂVQ.~JY1 ""7A ~ s 6~ C5r~ MANDI F-M~R.JC SaDAng - arhiva

SaDAng - arhiva personală

Cultura fizică, ca parte integrantă a culturii socialiste, constituie un important mijloc de întărire a sănătăţii oamenilor muncii, de cre,tere a

unei generaţii viguroase, capabile să îndeplinească in bune condiţii măreţele

'\

cte construire

sarcini

nostru~democrat-popular 'i de strîngere a relaţiilor de prietenie intre poporul

regimului

a

socialismului,

de

apărare a

cuceririlor

în vederea menţinerii 'i consolidării păcii.

(Din Hqtărîrea Comitetului Central al P.M.R.

R.P.R.

a

Consiliului

de

al

şi

Miniştri

din 2 iulie 1957.)

SaDAng - arhiva personală

UN

CE

SALT VALORIC SE CERE EXPLICAT

Un

11011

record

mondial

stDbilit

th

/olanda

Ba/Qş .•• t • Jucătoarele th tenis th masă din

• • Rominii,

« Sportivii

th la poalele Carpaţilqr s-au impus din nou la

t • Din nou un t Iată fraze sau

titluri de articole pe care, în această formA sau în alta apropiati, le giseşti în ultimii ani tot mai des în coloanele presei sportive mondiale. latl cuvinte - rostite în toate limbile plmîn- tului - care exprimi marele salt valoric înre- gistrat de sportul romînesc în anii luminoşi ai democraţiei populare, sub conducerea înţe­ leaptă a partidului iubit. La Melbourne la Reykjavik. la Moscova

Rmrama au salvat onoarea Europei

ui mai lnmi din lume la JumdbaJ

•·

t

recentele campionate europene romin pe podiumul olimpic

la Cairo, în Brazilia sau în Finlanda, pe stadioanele fi în sllile de sport de la Paris,

Tokio,Praga,Damasc,Oslo, Teheran, New York,

Budapesta, Londra, Atena, Pekin, în atîtea alte ora,e de pe toate meridianele şi paralelele globului plmîntesc, reprezentanţii sportivi ai Republicii Populare Romîne au luat parte la zeci zeci de competiţii, cucerind victorii,

obţinînd performanţe de o inalti valoare.

Ce diferen{i între sportul nostru de azi, cu

adevirat un bun al maselor

truoasi a sportului din Rominia burgheza-moşie-

şi situaţia dezas-

reascl! Burghezia şi moşierimea din Romînia, ca peste tot în ţlrile capitaliste, au ţinut poporul muncitor departe de sport. Clasele exploatatoare au folosit sportul ca mijloc de cultivare a naţio­ nalismului burghez, de atîfare şovini rasial1; ele au dlutat si foloseascl sportul drept .armă de întirire a exploatării capitaliste. Guvernele

burghezo-moşiereşti au folosit organizaţiile para -

militare reacţionare şi fasciste ca mijloc de abru- tizare a tineretului, în scopul transformArii sale în carne de tun pentru rAzboiul criminal impo- triva Uniunii Sovietice. Burghezia a transformat totodată sportul în teren de exploatare capita- list!, de afacerism şi corupţie. Ot! deosebire între tabloul sumbru al sportului

în Rominia burghezo-moşiereascl şi larga dez-

voltare a culturii fizice şi a sportului din zilele noastre! In trecut, sportul era practicat de un numlr restrîns de· oameni, în special de fiii celor avuţi. Masele largi erau ţinute departe de binefacerile acestei activităţi. Terenurile de sport se numArau pe degete, echipamentul sportiv era o raritate, nici vorbi de practicarea sportului la sate. Marile succese obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului în construirea socia- lismului au asigurat o bazl puternicii dezvol- tării multilaterale a culturii fizice şi sportului

Parada sport.dui nostru nou, fn mijloc.d entutitJJ(ilor spectatori

de pe

Stadion.d

Republicii

sport.dui nostru nou, fn mijloc.d entutitJJ(ilor spectatori de pe Stadion.d Republicii 3 SaDAng - arhiva personal

3

SaDAng - arhiva personală

in ţara noastrll. Astlzi, membrii Uniunii de Cul- turi Fizici ti Sport, largi organizaţie de

in ţara noastrll. Astlzi, membrii Uniunii de Cul- turi Fizici ti Sport, largi organizaţie de mase, dispun de numeroase terenuri 'i sili de sport, de baze sportive moderne, cunoscute 'i apreciate in intreaga lume. Au fost create condiţii din ce In ce mai bune pentru ca sportul si pltrundl in toate Colţurile ţhii, si cuprindl mase largi de oameni ai muncii. In anii regimului democrat- popular sportul a devenit un bun de preţ al

mai mulţi tineri. De exemplu,

în 1962 s-au

iar in 1962 la

crosul • Sl întimpinim 1 Mai • cifra concurenţilor a trecut de un milion. In anul1961, Concursul cultural-sportiv al tineretului, ca ti tradi~ nalele intreceri sportive de mase de tot felul

peste 4 800 000 de participlri,

lizaţi mereu

înregistrat

la

aceastl competiţie

(crosurile cu ocazia zilelor festive, • Cupa agri-

500 000. de

culturii •) au reunit la start peste 4

maselor, aducind o

importanti

contribuţie la

oameni ai muncii ! Gimnastica în producţie s-a

intlrirea slnltlţii celor ce muncesc, la formarea

Largul caracter de masl al sportului nostru

extins, în

1962, in

987 unitlţi, iar numirul ~

unui om nou, luptltor hotlrit ti activ pentru

tltorilor insignelor G.M.A ti F.G.M.A a ajuns

construirea socialismului.

este ilustrat ti de faptul el miprea de culturi

la peste 1 500 000. O inflorire firi precedent o sportul la sate, turismul - forml recrea- tivi de practicare a sportului - este cu adevlrat

fizici 'i

sport

inregistreazA peste 3 000 000

de

un bun al tuturor oamenilor muncii, iar cam-

membri

ai U.C.F.S.

Avem azi un

numir de

pionatele pe asociaţii antreoeazl in practicarea

peste 168 000 de sportivi legitimaţi,fatl de numai

15 000 de sportivi legitimati dţi erau in Rominia burgbezo-IDOfiereasd. Membrii U.C.F.S. acti- veazl in peste 10 000 de asociaţii sportive de la oraşe ti sate. Tineretului ti stau la dispoziţie zeci fi zeci de competiţii sportive cu caracter de masl. Dintre acestea, cele mai populare sint spartachiadele ti crosurile. La spartachiadele de vad ti de iarni ale tineretului sint mobi-

4

orpnizatl a sportului sute de mii de oameoi

ai muncii din

uzine,

intreprinderi,

instituţii,

fCOii ti universitlţi.

Harta Sportivi a ţhii se iJnboPlqte nefnc:eut

cu noi coostrucţii de mari stadioane, modern utilate. :IJnpRsionantul -.dioll • 23 August • din

Capitall, cu o

capeciwe de 80 000 de loc:uri,

parcul sportiv Dinamo din Capitali, poliaonul

Tunari, patinoarul artificial din Bucurqti, sala

SaDAng - arhiva personală

şi bazinul de înot de la Floreasca, stadioanele din Constanta, Ouj, lqi, Hunedoara, Galaţi, Baciu,

şi bazinul de înot de la Floreasca, stadioanele din Constanta, Ouj, lqi, Hunedoara, Galaţi, Baciu, Oradea, Baia Mare reprezintă numai cîteva din marile realizlri arhitectonice sportive ale ultimilor ani. Pe lingi acestea, au fost amena- jare peste 3 300 de terenuri simple. De o ampll dezvoltare se bucuri azi şi sportul fCOlar. In grija . lui plrinteasci pentru tinAra

generaţie, regimul nostru pune la dispoziţia

elevilor toate condiţiile pentru practicarea spor- tului, pentru a-şi indri slnătatea. Statisticîle inregistreazl peste 800 de asociaţii SPortive fODlare, S cluburi sportive ale elevilor, numeroase fCOli cu program special de educaţie fizici şi fCOli sportive de elevi. Pentru a ne da seama de avintul luat de sportul f<:Olar, vom aminti el la campionatele republicane fCOlare pe anul trecut au luat parte peste 1SO 000 de elevi, blieţi fi fete 1 La dispoziţia acestora stau baze sportive speciale, ca Stadionul tineretului de la Bucureşti şi baza nauticl de la Snagov, ca nu mai vorbim de numeroase alte baze sportive simple. Sportul de performanfl, rezultantă fireasci a amplei dezvoldri a sportului de mase, a atins şi el in Republica Populari Rominl culmi altă-

O mare de capete fn imenstd owd de beton

din Capitald

al stadionviKi

« 23 Avttut »

dată de nebinuit. Chiar cel mai avizat amator de sport de peste hotare - pe care l-ai fi intrebat inainte de 1944 despre vreun succes al sportivilor din Rominia acelor timpuri - nu ţi-ar fi putut pomeni decît un nume-doul de boxeri profesio-

• atit ! Astlzi insl,

cine o-a auzit de fenotJleD8}ele recorduri la săritura in inllţime realizate de lolanda Baiat? Cine o-a citit despre canoiştii şi caiaclftii romini, despre Valeriu Bularca, despre Maria Alexandru şi Geta Pitici, despre echipa masculinl de bandbal in 7 a {lrii noastre, despre cea femininl de bandbal

in 11, despre voleibaliştii de la Rapid Bucureşti,

despre Gheorghe Negrea, despre trlgitorii Ion Dumitrescu şi Constantin Antonescu, despre Olga Orban-Szabo, despre par8fUtiştii lirii noa- stre sau despre atîţia şi atîţia alţi sportivi şi sportive care au cucerit in ultimii ani titluri de campioni olimpici mondiali sau europeni, titluri de campioni balcanici sau au bltut recor- duri ale lumii sau ale continentului !

nişti sau de clllreţi şi

SaDAng - arhiva personală

Cu inimile bAtînd de fireasdl mîndrie, sportivii din tara noastri au unnhit şi comportarea reprezentanţilor Romîniei populare la cele mai mari confrunt!ri sportive de pe glob, Jocurile Olimpice, care au adus ţArii o glorie sportivă de nevisat in trecut. Participînd la trei ediţii ale Olimpiadelor în timpul regimurilor burgheze, Romînia a cucerit o singuri medalie de argint. Concurind la editiile din 1952, 1956 şi 1960

ale aceleiaşimari competiţii,sportivii ţArii noastre

au cucerit 27 de medalii, dintre care 9 de aur, 5 de argint şi 13 de bronz ! Iar la ultima editie, cea de la .Roma, Republica Populară Romînli s-a clasat pe locul 10 intre cele 84 de tiri parti- cipante, lăsînd in urmă în acest clasament tiri cu îndelungate traditii în sport. In acest fel, sportivii romîni au confirmat succesul lor de la Melbourne. După Iosif Sîrbu (1952), Leon Rotman, Simion Ismailciuc, Alexe Dumitru, Nicolae Linca, Ştefan Petrescu (1956), pe lista campionilor olimpici şi-au mai înscris numele în anul 1960 şi Iolanda Balaş, Dumitru Pîrvulescu, Ion Dumitrescu.

sportului rominesc este ilustrată şi de cifra celor 905

Creşterea valorică neîncetată a

sportului şi 65 de maeştri emeriti.

Am citat mai sus doar cîteva din marile succese

sportive ale acestor ani.

enumerare s-ar putea adiuga şi alte succese de la tir şi lupte, de la caiac, canoe, canotaj

maeştri ai

Dar la ·aceasti scurtă

O noud realitare in bdtaia reflectoarelor :

patinoand artificial « 23 August >t din

Bucureşti

artificial « 23 August >t din Bucureşti Buchete de gladiole pentru inttingdtori: campionii

Buchete de gladiole pentru inttingdtori:

campionii olimpici Iolanda Bala~, Dumitru

Pirttule.scu,

Ion Dumitre.scu

academic şi scrimă, de la gimnastică, cele ale

atleţilor sau ale cicliştilor, ale excelenţilor DOftri

rugbişti.

Prerutindeni unde au participat, la Olimpiade, la campionate mondiale sau europene, la între- cerile sportive din cadrul festivalurilor mondiale ale tinererului şi studenţilor, la diverse ediţii

ale jocurilor balcanice, la competitiile şi întîl- nirile internationale inter-tiri sau inter-cluburi, sportivii romîni au cîştigat simpatia şi preţuirea spectatorilor nu numai prin frumoasele lor rezul- tate, ci şi printr-o comportare ireproşabilă, caracteristică sportivilor unei tiri socialiste.

inimă partidului, căruia îi

datorează toate succesele lor, sportivii patriei noastre sînt hotliriti să muncească cu forţe sporite pentru ridicarea mliiestriei lor sportive, pentru a repurta noi succese închinate vieţii noastre noi, patriei libere, partidului iubit.

Mulţumind din

SaDAng - arhiva personală

Uniunea de cultură fizică şi

conducerea

sport îşi va desfăşura actioitatea

Partidului Mun-

sub

citoresc Romîn.

p .M.R.

(Dia llodrtrea Comitetului Ceatral al

ti

Coasiliaiai

de MiDittri al

R.P.R. din 2 iulie 195'J.)

Comitetul Central al Partidului, Consiliul de Stat şi Consiliul de Miniştri al Republicii Populare

Romîne îşi exprimă convingerea că mişcarea sportivă

îşi va îmbunătăţi necontenit activitatea, aducînd un aport tot mai însemnat la dezvoltarea armonioasă

şi călirea fizică a cetăţenilor patriei noastre, la ridi,

carea continuă a nivelului sportului.de performanţă, la creşterea prestigiului sportiv al Republicii Populare Romîne; va contribui şi mai mult la dezvoltarea in rîndul tineretului a spiritului de colectiv, a disci, plînei, a curajului şi voinţei de a înfrînge orice gre, utăţi în atingerea ţelului propus, a entuziasmului şi eroismului în muncă, a hotărîrii de a pune toată capacitatea creatoare în slujba întăririi şi înfloririi patriei noastre socialiste, a cauzei progresului şi

păcii în lumea întreagă, trăsături de caracter spe,

cifi.ce constructorilor socialismului şi comunisf!lul~i

:

DIN SALUTUL C. C. AL P. M. R., CONSILIULUI

. DE STAT ŞI CONSILIULUI DE MINIŞTRI

ADRESAT CONFERIN]"EI PE TARĂ A UNIUN11

DE CULTURĂ. Fl~ICĂ ŞI SPORT

DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMfNĂ

PE T ARĂ A UNIUN11 DE CULTURĂ. Fl~ICĂ ŞI SPORT DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMfNĂ SaDAng -

SaDAng - arhiva personală

TRÎNTA concursurilor, la care să poată participa luptitori

din diverse colNrî ale firii, s-au stabilit două

procedee principale: ttinta dreaptă fi ttinta

la curea.

prind

sportul

voinicilor

noştri

La ttinta dreaptă cei doi luptători se

noştri La ttinta dreaptă cei doi luptători se Inel din cele mai vechi timpuri, voinicii de

Inel din cele mai vechi timpuri, voinicii de

pe meleagurile noastre îşi mAsurau puterea luîn-

du-se la ttintl, iar baladele, basmele şi povesti-

rile în care se vorbeşte de vitejia poporului nostru

istorisesc şi despre lupta dreaptă, voinicească.

Fiecare regiune a firii cunoaşte diferite feluri

de ttintă. Pentru a face insi posibilă organizarea

cruciş, mina dreaptă este dusă peste umărul

·stîng al adversarului pînă întîlneşte mina stîngă

ce se trece sub braţul drept al adversarului aproape de subsuoară. In ttinta la curea, fiecare

dintre luptători poartă o curea mai Iad de care

se apucă cei doi sportivi: cu mina dreapti în

faţA, în dreptul abdomenului, iar cu mina stîngă,

pe centură, lateral la spate, în apropierea coloanei

vertebrale. Lupta se desfqoarăîn trei reprize a trei minute;

între reprize se fac pauze de un minut. lnviDgltor

va fi declarat cel care va reuşi să-fi ttinteascl

adversarul de mai multe ori la pămînt şi care

în cele nouă minute de lupti are cele mai multe

Regulamentul precizează felul

în care se acordă punctele.

puncte acumulate.

Apariţia Hotărîrii Biroului Politic al C.C. al

P.M.R. din 26 iunie 1949 a avut un rol important

în dezvoltarea sporturilor din ţara noastră,

sporturi

naţionale, a fost neglijat! pe vremea orînduirii

printre care şi trinta care, ca şi alte

VASILE ALECSANDRI

DESPRE TRliTl

••

"'

-- • ·--

,

, Vuile AleeaaMri faee iaten:eaate

 

w-

t.-Mifia

toloolel

la ,.,

a

-

AaoollsW

penale

,.,

-

pe

are

le

-

~e -.ri aepretllke, la eue pate•

"-eperi --

oii

--

.wedarile

,

-

JaeM- Alee-

d

la

-

•Ata- ~-ia

,.

oe

.,

a

,.

~ -e

peaod

MA

la ---1

oe '-

eSftâtl•

, eare ol•jea a f--.

-·.-.--ti--

 

,

--

ti-

,_

,

.,

puti-

eoolaft, La

8

-

hopUteri

Wiei

burghezo-moşiereşti.

Aae.olae

-

La 8 - hopUteri Wiei burghezo-moşiereşti. Aae.olae fÎ - - l •llea-' la - - pialoot,

-

l •llea-'

la

-

-

pialoot,

-

oi

ee

la

---

,.

~

.ari.

,.,.,

-

w-··--

la

fila

-e

~

--

Miaiead

-ed-·~·

ni -

-

-

fec:iaare.

la elrioi-

-

,.e

·-

alllW

eiaopi.

~ oti-

laa.-

enoelt fÎ • oi

--

ti

-

-

--·-- --

---

oi

,

t-Ie

kile,

Trlata (lllaed -

terile ,.,

ae

iaellaarea bol

ee Wtrlooll -·

-

-

-lfi

,

-

trt.le, ee .,

IIIOil-

, ,

la

aăfrlapaoijlaeoolfiaoir---•

e ,

eap.

la .ma ,

la

--

peootno ""'

Ei

ŞI

la

ŞI-.,

,

loopli

~

Veiooieelool

;

,

,

oiDea,

oi

IOlA

,

,

Ur

ti

SaDAng - arhiva personală

eoo1eafi pe iarW, pan•

-

,.

Yedoe.,

-la-.

n-itapri pe

eaplii li

ti-.m

Ueii fae

hopd. ti

alw.T-.-

laopUtite

oleeeeWte

r*,

,

Tr&.ta ••illi

Trlata

Finlandezii 1-au avut pe Nurmi. Americanii - pe Owens. Cchoslovacii - pe Zatopek. Sovieticii n
Finlandezii 1-au avut pe Nurmi. Americanii - pe Owens. Cchoslovacii - pe Zatopek. Sovieticii n

Finlandezii 1-au avut pe Nurmi. Americanii - pe Owens. Cchoslovacii - pe Zatopek.

Sovieticii n au (cu înglduinta lui Brumel

a

Iar noi o avem (cu îngiduinta nimlnui) pe !olanda .Balaş. Paavo Nurmi a adus Finlandei faima ţirii cu cei mai buni alergitori din lume, a privit la lumina ciad a nordului bronzul statuii sale din Helsinki şi a intrat in legendA.

Ciukarin, Kut etc. etc. etc.) pe Vlasov:

lui

. seco! şi a abdicat doar in fata asaltului general

din ultuna vreme - vremea unui avint tehnic Bd precedent in istoria adetismului.

. Emil Zatopek a deschis larg ferestrele

laboratoarelor de fiziologie, a tliat bărbile academiştilor t sportului ti a flcut c tabula rasa • pe mormanele de fite ale statisticienilor.

~

Jesse Owens a domnit netulburat un sfert

luri Vlasov a aphut pardl din cronicile care au . cintat puterea miraculoasA a voinicilor roti. a trecut prin sita fin! a ştiinţei sportive sovietice şi a invitat citeva limbi stdine, ca si poatA aplica specialiştilor imbulzip in jurul podiumului olimpic de la Roma taina celor 37 de kilograme adlugate jumltlpî de toni. In acest panteoo al c nemuritorilor t sportului, !olanda .Balaş întruneşte sufragiul unanim. Niciodatl in analele adetismului un sportiv nu s-a desprins cu atîta prestanţi de top urrniri- torii sii. Niciodatl in istoria adetismului un sportiv nu a izbutit si cucereascl prima medalie cu o atît de minunat! perseverenţi. NiciodatA un sportiv nu a fost in situapa de a lupta mai mult doar cu sine însuşi.

Astizi existi o dincolo de zona

c zoni •

a !olandei .

O

zoni

brazilor. Acolo unde totul

e clar şi ferm . Zona performanţei de stîncă.

Firi indoiall !olanda .Balaş este inzestrati cum nu se poate mai bine pentru siritura in înilpme. Dar, pe glob existi mii ti mii de fete blonde sau brune cu coapse prelungi şi pîrghii ample. Atunci? De ce oare i-a fost dat numai !olandei noastre si intre in panteonul c nemuritorilor t? In primul rind pentru dl !olanda noastră trăieşte in acea zool a globului care a inchis cu hotlrire robinetele irosirii talentului. Pentru !olanda noastră a invitat si iubeasdl

ştacheta ca pupru alPi şi a înţeles si i se diruiasdl.

Pentru dl din aceastl dragoste s-a nlscut acel complex de mundl neistovit!, in care amAnuntul

cel mai neinsemnat a factor decisiv.

· Pentru dl marele campion Ion SOfer s-a intrecut

pe sine in conducerea paşilor Ioladdei, adlugind

dlpltat proporpîle unui ·

e Echipa feminilfii de atletism a R .P . Romîne se situează astăziprintre cele mai bune din lume. Atletele tării IUKlstre au realizat performmrte 11aloroare, dintre care : Z medalii olimpice, de 5 ori C()lf.Se- Ciltiv campioane balcanice pe echipe, de z ori consecutiv campioane .balcanice de cros.

e Zi de zi crefte numărul femeilor

de atle-

tism din cluburi 1i asociatii. Numai in

angrenate · In activitatea sectiilor

ultimul an, peste

ticipat la diferite compdi{ii de atletism.

48.000 de tinere au par-

SaDAng - arhiva personală

Ce bine-i medaliei olimpice de stă panoplia cu distincţii - şi aşa încărcată aur a

Ce

bine-i

medaliei

olimpice

de

stă panoplia cu distincţii - şi aşa încărcată

aur

a

unei mari campioane !

pe

DRUMUL GLORIOS AL IOLAIDEI

 

-

Bwuaqai, 14.VD.l956

1,76

Dl -

14.X.l957

~71 m -

Bwuaqli, 7.VL195&

1

1.11

m- Oaj, 22.VL195& -

,_,

si.VD.I95&

1.,12

1,13

l,U 1,15 m- ~

1.16 m- Bwuaqai, Ie.VD.IMI

1,17

1.11

I,M m-

1,91

m

-

-

-

aa -

m

-

-

Jlaeantli, 4.X.l95&

Bw:

.li.X.l95&

Bw:aaqli, ZLIX.l959

6.VLIMI .

Bw:aaqli, 15.1V.I"l v_,.-n., IL VLI"l LVD.l"l s.&a, 16.VD.l"l

în retorta vastei sale experienJe toate cuce- ririle pedagogiei sportive, în sensul cel mai pur al cuvîntului. Iati de ce !olanda Ba1aş a cules roate roadele muncii sale eroice, fhi sl aibi sentimentul de neîmplinire al valorosului Sidlo sau gustul amar al înfJoingerii fizice şi mai ales psihice pe eate 1-a încercat John Thomas.

*

In zilele Universiadei de la Sofia, în decursul

unui meci de .volei, ctainicul a anunJat sosirea

în tnbunl a !olandei Balaş şi a lui Valeri Brumel,

adeJi eate au dăruit Sotiei doul recorduri mon- diale aproape ireale: 1,91 şi 2,25. Timp de citeva minute, sofiopi au uitat voleiul şi au scandat

fhi întrerupere numele a doi din cei mai mari adeJi ai lumii.

numele a doi din cei mai mari adeJi ai lumii. Ştiaţi că. • • • Ierta

Ştiaţi că.

• • • Ierta

la

ilouii

.u

ser

n

-eprie

rWa-w

~

et1

-•

tuiafA?

aj•t-.1

a-

i

ser, 11-a e-

a.i

IIU

-

IÎY

lan-

d le-ti-

eledreJOic opeeia1 Ierta fi .,.;,

tarii -•

tara efeet

atat

ew Ueape.a • cS.IArqle•

se.

11,6 •

a,t

,.,

"8- 1ar

pe -

a.

~t

ioo ,.-ool.i t.1.p ee lanlara -· ••

;

••

A-"" Uterqte

r.a.-, ;" apli-

lltioos••loolhqot••··· •

,.-ool.i -·

•/ k8· Iar

e«p

-

;

a

lalrefl-'ooi

,

. ··Ierta

la peartă

BiaelaJeloa

eli

n

"'' lrae 4o

.,

••

,.

eriee

l

feiiiNolial

MI n

,

k8f

••

 

-'-f!el

cw.

-

a

,_

U

LI,

priatr-•• ,.--.n. opoeial, o-a

ia

leYirii ,.;

p

daul

~oeata

;

-

-

i1lld

<• ooiatl•

1

trea e

•odatA, &reft•l)

• .• Piaiool.! uW

t

••

fajA

ait-te

hoi

Uli

la pali, -

,. -,

n

pe

oiool

r

ee

U

Pi•httool.i

,

,

taali

,

lai

lai?

aer

i

4ilmtoler ,

r

••

-

ofere

,,.

Aalfel,

,

-• la a".,-rea

n

n

r

4aei

U

4epktale

4eeil ,_-ele

,

A.-.

Piahtl

al!

~---

,

a4i.,U. id-Ja

lDiai, '-Jder•-

lllncJia Piaitmolal

-

1

,

pali.

il

tiYO. Aatfol, -

1

la

,

rMaJiei Piaht-

-·-

l/29t

U

BiaehtJeJoo, -·

.,.••

a-

eielireoe

U.Ie

ee•• aai patU. 1. reptulile ec:-t

•eeil

la

Jirile

U

Iar

la Nritlll'1l O. l

p.e

uu la ara.earea

•llliJei. MUilil

•eeil oei realisat., n

i•

Fi

-

ne_,la, ia

- a

••

C. •-• eli -· 4ifen:tOţe

•ht•

r

.;a, --,

·- ialapta

a.-a

-

Jaili-ra

aaa

elipoit4e ~

llrÎ

faptal

-···-

,

···••pi

,;

tele-

eu

fatloal oare ••

·-··

aYDl lee

,

opart.iY

ia

S

W.,

••

aleitllil • ~ pireroa lui eea lu-? lali _,

U

-.; eeloipo•

ao

(Braailia), Vaia.T (U.R.S.S.), llellhti (BraDiia), DWi (Br-ilia), Gari.o

I,

(U.R.S.S.), D. s-a-fÎN. S

--.u. ftpi

Mei eeloipi 4Uo

fnuoea

a

U.

(Bruilia), F-.i.e (FraaJa), 11:.,.

(FnoaJa), Polo (llf-uO!ia), va

(FraaJa).

-a

- ,.;-

ţiaDate 4e ,

al eeloi',e

d

ale U.R.S.S.

ti

S.U.A.

care a

lMS priD ra4ia-ldesrale o-a eu 'rieteria ah'iiiiC'itl a ~

tiei, oare

Aoeat

a.aericaai • oaeâtd

a.-.t

d

:

U.

elftillal

a

f-

1

••-

c•

a.-o

a.hoi

Hpleakie

,

lS%-4Y•'

4e

,

XX-.

10

SaDAng - arhiva personală

IICIODATA IU ESTE PREA

DEVREME1

Desigur d( practicarea spor-

tului nu poate incepe din primii

ani ai copillriei. Fiecare ramuri

sportivi, in funcţie de specificul

ei de efort, poate fi recoman-

dat! doar la anumite virste.

recomandat

de la 5- 6 ani, patinajul tot de

Astfel, inotul este

la aceasti vînti, ca şi unele

jocuri cu mingea. Bineinţeles

d( efortul va fi moderat, un:nl-

rindu-se întărirea organismului

copilului in creştere şi dezvol-

tarea coordonlrii generale prin

intermediul tehnicii sportului

respectiv. Plrinţii vor cere in

permanenţi sfatul medicului.

Dar

m1

este

nU:iodaul

prea

timpuriu penlTII a obipJui copiii

cu practicarea mifcări/or fiziu simple, cunoSQIU .ndl denumirea de exerciţii de i11f1iorare. Ince-

pind cu cea mai fragedA vîrsti,

plrinţii trebuie sl fie preocu-

paţi de dezvoltarea fizidl armo-

nioasA a copilului. Este cunos-

dezvoltarea fizidl armo- nioasA a copilului. Este cunos- cuti importanţa gimnasticii speciale a sugarilor,

cuti importanţa gimnasticii

speciale a sugarilor, stimularea

şi coordonarea mişd(rilor co-

piilor mici. Existi exerciţii

simple de înviorare, potrivite

fiedlrei vîrste, care au o însem-

nătate deosebit! in discipli-

narea mişdlrilor, dezvoltarea

simţului ritmului. Cele citeva

minute destinate in fiecare di-

mineatA gimnasticii de învio-

rare aduc foloase sigure slnl-

tiţii copilului.

Nu trebuie subestimati va-

loarea igienid( a plimblrilor in

aer 1.:urat, mai tîrziu a excursi-

ilor, a jocurilor in parcuri şi

gddini, a dlirii Tendinta fi-

reasdl a copiilor de a alerga, de a

sAri, de a se juca este folositor

sl fie indrumati, organizati.

In aceasti privintA rolul pA-

rinţilor trebuie sl fie activ,

integrindu-se in preocuparea

generali de educare multilate-

rală a copiilor. Consultarea me-

dicului, a educatoarelor, a dlr-

ţilor de specialitate, iar mai

tîrziu a profesorului de educaţie

fizid( şi stimularea copilului

pentru o activitate fizid( raţio­

nali şi bine organizati vor duce,

toate impreunA, la intirirea sl-

nltiţii copilului.

duce, toate impreunA, la intirirea sl- nltiţii copilului. U. Activitatea sportivă a copiilor şi pionierilor va

U.

Activitatea sportivă a copiilor şi pionierilor va fi

organizată de organizaţiile

de pionieri in cadrul şcoli­ lor, palatelor şi caselor de pion ieri, pe baza programelor elaborate de Ministerul Tn- Culturii,

văţămintului

T.M.

şi

şi U . C.F.S.

(DIN HOTAIIIEA COMI- TETULUI CENTIAL Al P.M-1. ŞI A CONSILIULUI DE MI- NIŞTII Ali.P.I. DIN 2 IULIE

1951)

11

SaDAng - arhiva personală

OLIMDIADELE ŞAHIŞTILOR Oliapidde e F.LD.E., iDeepW ma I a-,.t ele ee ~· tall saa «

OLIMDIADELE ŞAHIŞTILOR

Oliapidde e F.LD.E., iDeepW ma

I a-,.t ele ee

tall saa « tamee ale -fi

1927, '-re

n.r

W

Clllll 6

ee -.i

-e.

ee

tari a

lll puticipe eu •

îa '-re -, âr iDeepW ea aaal DS3 ee ~

laii- taW eue il

areasi

.,

"

.&wpi

:

1927

(1), 16 eehipe -

eifrip•-JI'e Uttpria

1921

llap (H), 17 eehipe -

eifripteere Uttpria

1931

~ (DI), 11 eddpe - eifriptNre Po&.aia

1931

Prap (IV), 19 eehipe -

eifriPteere S.U.A.

1933

F

(V),

15 eddpe -

eÎfiÎPteel'e S.U.A.

1935 v_,.n. (VI), 2t eehipe- eifriPteel'e S.U.A.

1937

St.ekiMim (VD), 19 eehipe -

eifriPtoRe S.U.A.

1939

Aira (VDI), 27 eddpe - C:ÎfiÎPteel'e Genaaaia

195e ~

(IX), 16 eehipe- eifliliteel'e R.P.F. lapalaria

1952

Belliaki (X), 25 eeiBpe -

t"ifriPteere U.R.s.s.

1954

(XI), Z6 eehipe -

eifriPteel'e U.R.S.S.

1956

11~ (XII), U

eehipe -

eifriptNre U.R.S.S.

1951

lliaebaa (XID), 36 eebipe -

eifrilătoare U.R.S.S.

1Me

(DV), 4e eddpe -

e!ftisitoare U.R.S.S.

1961

v

(XV), 31 eehipe-

eifliPteel'e U.R.S.S.

~

e

eltre

edlipl e

4 jadt.ri.

Uti la Mi aai.

Dintre

ni

jaeătai ai 1

0

eue aa luat parte la •IDapia•de e

ph

âtlm

pe C.peWa-,

Alehia,

Eawe,

S

Wov,

Betrimtik, Tai, Petneiaa fi altii-

 

12

SaDAng - arhiva personală

SCRIITORII Ş I EUGEN BARBU S P O R T U L Se crede pe

SCRIITORII

ŞI

EUGEN BARBU

SPORTUL

Se crede pe nedrept. dl apropierea omului cu condei ck stadion este foane recenti fi pare celor mai mulţi un capriciu JDOdern, o incercare de a se sdpa ck sclerozde Discute in fotolii,

prin exerciţii fizice. Pitagora dştigase o probi

de pugilat. Platon concurase la lupte in jocurile istmice fi nemeice. Sofocle putea fi ghit in palestrele din Atena. EUripide ti Chrisippos luased premii la concursurile din timpul jocurilor sacre. Poetul Timocreon din Rhodos era un adet faimos. Lista poate fi inmultiti mai inooace cu Tolstoi, Shaw, Giraudoux etc., etc. Spun o banalitate dnd amintesc cititorului dl un spectacol adetic are contingenţe cu coregrafia.

In gjmnastidl e mult dans fi chiar fotbalul dnd este bine jucat amintqte baletul. Despre p.llcerile echitaţiei, ale tenisului s-au scris nume- roase pagini. Literatura inregistreazl un dogiu al • olimpienilor t ti dlrţi dedicate altor sporturi. Literatura rominl CW108fle mai puţine cazuri ilustre de apropiere intre oamenii de litere ti sportivi. O boemi du inţdeasi chema mai mult dltre masa cafenelei pe poet ti pe romancier, răpindu-1 stadionului. Singur Camil Petrescu, jntdectUal distins, iti dedicase multe ceasuri scrierii unor cronici foane competente despre adetism ti chiar despre jocul cu balonul rotund pe ·care-I iubea foane mult. Lipsa de interes a oamenilor de cultură faţj de mifcarea sportivi era intr-un fel aplicabili. Cine a citit despre afacerile din trecut efectuate

in

jurul stadioanelor ti al tJedetelor cu picioare de

lZIIT, cumplrate cu sute de mii ck lei, nu putea sl fie dedt dezgustat ck moravurile existente in falsa • lume sportivi t din anii 36- 39 dnd tot ce exista talent era cumpArat ca o marfl oarecare. Greutiţile inthDpinate de dltre iubitorii ade- tismului, ai rugbiului sau ai bandbalului, pe atunci

discipline aproape necunoscute, pot forma cro- nica intunec:atl a unei epoci de tristi amintire. Aveam sportivi excelenţi, mari campioni, cum erau boxerii, ajunfi prin cine ştie ce minune de voin{i pinl la tidul de campion european,

trilnifi peste graniţj, dnd erau trimifi, cu bani

cu tava, metodl rufinocasl•. practicatl

strÎIJfi

indl in zilele noastre in unele tiri capitaliste. T enis jucau dţiva fii de bogltafi la cluburile aristocratice unde campionul nostru de mai tîrziu,

Viziru, era băUJt de mUrgi. Secretele minuirii balo- nului ovalle deţineaudţiva boiernqi, cu studii in

Anglia şi moşii in Bldgan.

indl nu puteau fi numite, adtau ca niştemaidane. Ciclismul se flcea cu biciclete de oraş. CumpAra- rea unei perechi de schiuri devenea un eveniment. A scrie despre toate aceste realitlţiale timpului

Arenele, dl stadioane

insemna sl te expui persecuţiilor guvernanţilor

care vedeau in sport o

ocupaţie neserioasl şi

nu un factor de educaţie. Dupl Eliberare, o dati desdltuşateacele energii ale naţiunii care fuseserl oprimate, o dati cu crearea acelor baze sportive atit ck numeroase

ti ck bine utilate, rezultatde n-au intirziat sl se arate. Se CUilOIIŞte locul ocupat de ţaraD<l8Std

Campioni mondiali,

campioni olimpici, campioni europeni la disci- pline abia cunoscute cu 20 de ani in UI'IDi in Rominia, iatJ ceva uluitor ! Despre acest salt, despre marea ofensivl a sportului nostru trebuia sl se scrie atit ti ap cum meritau admirabilde eforturi flcute de sportivii noştri. Nu este intimplltor faptul dl reviste de mare prestigiu cultural, clllll ar fi • Contemporanul t, • Tnouna t, • FJaclra t, • Lu- ceaflrul t au rubrici permanente de sport. Du- minidl de duminidl, la masa presei de pe marile stadioane, allturi de obişnuiţii cronicari sportivi, pot fi vhuţi cu hirtia ti condeiul allturi scriitori ca Al. Mirodan, Dan Dqliu, Haralamb Zindl,

in ierarhia sportului moodial

atenţi urmlritori ai vieţii fotbaliştilor, adeţi)or, rugbiştilor ti baschetbaliştilor dlrora le consacră

mwte ore de mundl. Un poet de prestigiu ca Demostene Botez a con- sacrat uri roman al siu sportului, subsemnatul a

incercat in • Unsprezece t sl descrie viaţa unui club ck fotbal din zilde D<l8Stre. In volumde de nuvele fi schiţeale prozatorilor noştri apar adesea budlţicu subiect sportiv. In tnoune, nu intim- plltor. iau loc tot mai mulţi oameni de culturi. academicieni, savanţi. Se poate spune dl vechiul deziderat al mişdlrii D<l8Stre. spOrtive : ttocnll111Jlerpe - stadiont a

au

fost realizat, pentru ci • ultimii mobicani t

coborit intr-o triumfall in~ pe piSta -de zgurl.

Cununa de lauri este aşezat~ in zilele noatre pe fruntea dştigltorilor de dltre miinile celor ce cauti cu pana in cerneall un cuvint de aur

13

SaDAng - arhiva personală

VARIETATI

e

VARIETATI

e

VARIETATI

e

VARIETATI

VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI e VARIETATI - Mamăăă ! Desen de MATTY e VARIETATI e

-

Mamăăă !

Desen de MATTY

e

VARIETATI

e

VARIETATI

local de noapte de pe coasta francezi: portughezul • uitase • si anunţe pe organizatori ci renunţi si participe la cursă !

- La o întîlnire • amicall • de fotbal, care a avut loc in Noua Guinee, arbitrul a fost nevoit si intrerupA meciul chiar in prima reprizA, deoarece pîni in acel moment fuseserA rlniţi 12 jucitori. Ce s-ar fi intimplat oare daci intilnirea nu era amicali? Sau daci me- ciul s-ar fi jucat pîni la capAt?

Sediul şahiştilor parizieni era la inceputul secolului al XVIII-lea renumita • Cafee de

la Regence •, unde de-a lungul

a peste 150 de ani s-au adunat

in jurul meselor de şah nume- roşi jucitori, printre care şi pc:rsonalitiţi celebre. Aici au jucat şah Robespierre, Napo- leon Bonaparte, Diderot, J. J. Rousseau, Voltaire, Tur-

gbeniev, marii şahişti Philidor,

Paul Murphy, Alex. Petrov şi

alţii.

in

opera sa c Nepond lui Rameaut:

• Atunci

vremea-i prea ploioasl, mi in-

cind e prea frig sau

drept spre Cafk de la Rigence. Acolo mi amuz, urmlrind jocul de şah. Paris este locul <!in lume, iar Cajk de la Rigence locul din Paris, unde acest

joc inftoreşte •.

- ln ultimul timp, in R. P. Polonl se bucud de popularitate un nou sport

. • motorizat •: • baschetul pe motociclete t. El se practici pe

terenuri obifnuite de fotbal, de prcferinţl pe gazon. cele doui panouri cu inele fiind instalate

la capetele terenului, in dosul

porţilor. Jucitorii, pe motoci- clete, poartl mingea' cu aju- torul UllOl" rachete speciale,

confecţionate in qa fel încît

si poad susţine balonul chiar in viteza motocicletei.

De

altfel,

Diderot

scria

VARIETATI

e

VARIETATI

e

- ln anul 1959, traversarea Canalului Minecii, devenitA o

cursă de fond tradiţional!, s-a

desflşurat pe o vreme foarte

nefavorabill. Din aceastA cauză, chiar de la inceput, 14 con-

valurile

mari

abandonat.

curenţi, speriaţi de

şi

de

ceata

DupA

deasă, au

ce

toţi cei-

 

inotltori

au

ajuns

pe

ţlrmul englez,

s-a

constatat

lipsa unui concurent, reprezen- tantul Portugaliei şi s-a dat

alartna. Dar cercetlrile echi- pelor de salvare, care au durat \ ore intregi au dmas infructu- oase; nici bhcile cu motor ale marinei engleze şi franceze, nici elicopterele n-au dat de urma celui displrut. Mare a fost insi surpriza celor care, in aceeaşi sead, I-au • desco-

perit •,

ciutatul • dispArut • intr-un

intîmplitor,

pe

mult

- Fotbalul profesionist oferi

jucitorilor fel de fel de sur- prize, nu totdeauna plicute. Astfel, clubul de fotbal cLaziot din Roma (Italia), care de obicei acordA jucitorilor săi premii şi recompense pentru joc bun, i-a amendat pe toţi

componenţii echipei cu 500000

de lire italiene, pentru . joCul slab prestat in cadrul campio- natului italian.

renumitul

jucitor francez de şah din secolul al XVIII-lea Fran~ois­ Andtt Danican Philidor(1726- 1795) a fost totodatA şi cintlreţ şi compozitor? El a compus un numlr de 21 de opere, una dintre cele mai cunoscute fiind

- Aţi

ştiut ci

• Tom Jones • (1764).

e VARIETATI e VARIETATI SaDAng - arhiva personală
e
VARIETATI
e
VARIETATI
SaDAng - arhiva personală

VARIETATI

AJUETAll

e

VARIETAll

e

VARIETAll

Recorduri

e

VARIETAll

e

VARIETAll

SI recorduri

'

e

VARIETAll

-

Jesse

Owens,

care

nu

mai

e de mult

tinAr,

a

bltut

de curind un nou şi original record. Observînd, întimpll- tor, de la fereastd, el cineva incearcl să-i fure bicicleta din curte, Owens, flld si mai stea pe gînduri, s-a repezit afad,

ca si punl mîna pe hoţ Acesta insi a prins de veste şi a rupt-o

la fugi, deplrtindu-se conside- rabil. Acest • handicap t nu 1-a impresionat insi pe celebrul atlet, care îl ajunse curind pe

hoţ şi-1 dldu pe mîna poliţiei.

!ati

dar

J.

Owens

el,

dupl

atîţia ani,

mai

stabileşte inel

şi azi

.

• recorduri t.

-

Un interesan~ • record • a

stabilit în anul 1930 echipa naţionali de fotbal a Greciei:

in meciul cu Italia, pe care 1-a âştigatcu scorul de 2: 1, echipa

a avut în formaţia sa cinci

jucători cu numele de

Adria-

nopoulos ! Nu era o

simpli

ooincidenJl, cei cinci jucltori

fraţi.

un

data

acasta de rezistenJl, a stabilit

Del-

lanay,

susţinut, la Paris, 137 de par-

tide de

cind

vorba de un

a

- Tot

record,

de

anul

de

şah

1842

24 de

ore.

n-a

Şi

fost

jucătorul francez

care

în

şah în

te gîndeşti el

simultan!

- Recordul mondial de trau-

matis.me aparţine jucltorului profesionist american de hochei

pe gheaţi Bddy Show. In cei

13 ani de activitate sportivi, el

a a vut

de 5 ori maxilarele fracturate.

Nwnhul diferitelM cicatrice rispîndite pe tot corpul se ri- dici la 987. Bineînţeles el fai-

mosul

şi-a pierdut

Iati una din fizio nomiile tipice sportului profe-

sionist.

toţi

de 14 ori capul spart şi

reoordman

profe- sionist. toţi de 14 ori capul spart şi reoordman All e VARIETAll e - Recordul

All

e

VARIETAll

e

- Recordul în materie de

arbitraj îl deţine, probabil, ar-

bitrul englez de fotbal Bailey din Northampton, care a arbi- trat 3 375 de meciuri ! Este ade- vlrat el pentru stabilirea ace- stui record lui Bailey i-au tre- buit 44 de ani (din cei 85, îm-

pliniţi de curind). Aceasta insi nu scade cu nimic din valoarea

performanţei.

- Un alt • record t, plltit

cu viaţa, l-a stabilit -im student

care

5

stat dezbrAcat timp de

a

ore pe

un

sloi de gheaţă

- In goanădupl senzaţional,

organizatorii sportivi din lumea capitalisti iniţiază fel de fel de concursuri neobişnuite, în ca- drul clrora se stabilesc cele mai nlstruşnice recorduri.

Astfel, un student din Trini- dad a obţinut • recordul mon- diah bînd 10,5litri de bere; dar recordul său a fost bltut de un canadian cu rezultatul de

Il litri bluţi în 5 ore şi jumă­

după care

ternat la spital.

a

fost

in-

- Dintre celelalte . • recor-

duri t de aceeaşi facturi citim:

un individ a citit cu voce tare, timp de 27 de ore; un altul a stat treaz timp de 6 zile şi jumă­ tate, iar un altul a ris incon-

tinuu 78 minute Il secunde.

- Recordul mondial de 12,8 sec pe 100 m, stabilit în 1896, n-a fost întrecut nici pîni

astizi. Ca si risipim nedume-

ririle, trebuie si spunem el

este vorba

realizat la alergarea

picioare. Schultz şi W ernike sînt deţinltorii acestei perfor-

manţe, pe care au obţinut-o

alergînd umăr

la umăr şi avînd

picioarele allturaţe Jegaţe ~

curele.

• record • în trei

de un

- Fosta înotitoare japoneză, Haene U m, a devenit şi ea • recordmani • în consumul de alcool, reuşind si bea în cadrul unui concurs, special organizat, 34 de plhlrele de rachiu de orez, învingîndu-şi toate ad- versarele.

O familie

de sportivi

toate ad- versarele. O familie de sportivi VARIETAll e DESEN DE WALTER VARIETAll e VARIETAll e

VARIETAll

e

DESEN

DE WALTER

VARIETAll

e

VARIETAll

e

VARIETAll

SaDAng - arhiva personală

O familie de sportivi VARIETAll e DESEN DE WALTER VARIETAll e VARIETAll e VARIETAll SaDAng -

SaDAng - arhiva personală

DE

LA

DE LA Nu se stinseseră bine ecourile marşului care celor 84 de naţiuni participante la Jocurile

Nu se stinseseră bine ecourile marşului care

celor

84 de naţiuni participante la Jocurile Olimpice

d e

s e

gîndească la viitoarea ediţie a marilor întreceri

sportive

T okio.

cea

la

însoţise ieşirea de

la

Roma

olimpice,

pe

teren

a

stegarilor

şi lumea sportivă î ncepuse

din

1964,

de

Intrecerile

de

pe

« Stadio

dei

Centomilla •

arătaseră tuturor dezvoltar ea necontenită a sportului mondial, creşt_erea vertiginoasă a

nivelului performanţelor, cuceririle neîntre- rupte ale ştiinţei aplicate în sport, progresele

uriaşe făcute în tehnica sportivă şi în metodica

antrenamentelor,

olimpică să fie extinsă pe o perioadă mai lungă. (Bineînţeles, este vorba despre pregătirile spor-

fac

necesar ca pregătirea

ce l e

organizatorice ale ţării gazdă). Aceste pregătiri concepute pe o perioadă de patru ani ar fi bine să înceapă - cum se exprima foarte plastic antrenorul Ion SOter, într-o convorbire cu un ziarist care- I întreba despre proiectele de viitor ale !olandei Balaş - • chiar din zorii primei zile de după încheierea unei ediţii•.

Ca o dovadă că s portivii de pretutindeni au înţeles bine ac es t lucru, iată că 1961 şi 1962

- primii ani după Olimpiada de la Roma - n-au mai fost obişnuiţi • ani post-olimpici •, în care de obicei intervine în sport, în nivelul performan- ţelor, o perioadă de acalmie, ci ani în care în mai toate sporturile fişele de recorduri au fost umplute la multe rubrici. Atletismul, nataţia, halterele şi alte sportur i au dat ocazia statisticienilor înregistreze noi recor d Yri

ti

ve

în

vederea participării şi nu

despre

Marele premiu de artă al Ministerului Edw- caţiei din Japonia a fost decernat lui jusaku

jocurile Olimpice

ar-

tistul japonez este primul grafician distins cu acest important premiu.

de la Tokio" . Este interesant faptul

Kamekuru, pentru afişul

. Este interesant faptul Kamekuru, pentru afişul că Perfo rm a n ţe le ol im

Perfo rm a n ţe le ol im pice 1 964 se p r egă tesc în

sălile anul u i 1963. La ma n ec h i n e încă u şor,

faţă

dar

cin d

va

fi

î n

Midl er ,

] da n o v ici

&a u

M angia r o tt i ?

mondiale, europene, naţionale, noi performanţe de valoare.

mai

pregnant caracterul pregătirilor preolimpice,

i ar Joc~ile de la Tokio vor fi şi mai « tati • decît cele precedente.

de

la Roma ne arată nu numai

că acea stă ediţie a

F ără îndoială că anul

1963 va purta

şi

O

privire

retrospectivă asupra

jocurilor

fost cea mai tare din punct de vedere valoric, c i şi avîntul fără precedent pe care 1-a luat

mişcarea internaţională olimpică în ultimii ani.

Este suficient , în această direcţie, să amintim la Roma au fost bătute toate recordurile de participare. La Roma, numărul ţărilor parti- cipante a fost de 84 (cu 17 mai multe decît la Melbourne), iar numărul sportivilor concurenţi

1956.

a

Această creştere impresionantă se e)l:plică şi

fost

aproape

dublu

în

1960

faţă· de

prin faptul o serie de ţări, mai ales africane, ·care au scuturat jugul robiei colonialiste, au participat pentru prima oară la J.O. Deosebit

de mare a fost şi interesul cu care opinia publică

17

SaDAng - arhiva personală

Dacd ar fi dup <i unii, campionul olimpi c n-ar mai auea de ce sd

Dacd ar fi dup <i unii, campionul olimpi c

n-ar mai auea de ce sd se pregdteascd pentru ediţia Cliitoare. Dar !olanda Balaş are incredere fn triumful raţiunii. Aşadar,

haltera

hop !

mondialli a urmlirit desflşurarea jocurilor, tine- retul de pe toate continentele aderînd cu entu- ziasm la nobilele idealuri olimpice, care promo- veazli prietenia între popoare, pacea lumii. Continua creştere a prestigiului Jocurilor Olimpice, faptul aceastli mare competiţie sportivli internaţională promoveazli ideile înţe­

legerii şi colaborlirii internaţionale, precum ş i faptul eli la ultimele ediţii sportivii sovietici şi din celelalte ţliri socialiste au repurtat succesţ de mare rlisunet, începe a nu mai fi pe placul anumit01::. cercuri sportive reacţionare din

Occident,

care de la un timp încearcă să

oprească progresul mişclirii olimpice interna-

ţionale, să-i restrîngă amploarea, o lipseaseli

de conţinutul ei social-educativ, prin reinvierea unor formule de mult depăşite. Cercurile sportive reacţionare, care - din păcate - au purtlitori de cuvînt chiar în rîndu- rile Comitetului Olimpic Internaţional, promo- veazli ideea reducerii programului olimpic, a scoaterii din program a unor sporturi, a redu-

cerii sau limitlirii numărului de participanţi. ·

Sesiunea C.I.O. care a avut loc în luna iunie

a pentru duşmanii adevăratului spirit olimpic.

Astfel, federaţiile sportive internaţionale şi

comitetele olimpice naţionale s-au pronunţat net împotriva restrîngerii Jocurilor Olimpice, împotriva amestecului C.I.O. în problemele tehnice de organizare a jocurilor, împotriva interdicţiei pentru campionii olimpici de a participa la jocurile viitoare, împotriva ideii de

a se renunţa la intonarea

nationale ca

constituit însă un eşec net

1960

la

Atena

ftnnurilor

18

formă de

sesiunea propriu-zisă a C.I.O. reacţionarismul

cinstire a învingătorilor etc.

Iar

la

în mişcarea olimpieli a

Astfel, majoritatea membrilor C.I.O. au votat împotriva reducerii numărului de sporturi, împo- triva reintroducerii clasificlirii sporturilor, pe ca- tegorii de discipline facultative şi obligatorii, împotriva introducerii salutului cu mîna întinsă