Indrumar de afaceri 2012 Norvegia

DATE GENERALE Norvegia este o monarhie constituional, Constituia fiind adoptat n 1814. Regele conduce n ba a prerogativelor conferite de Constituie. !uvernarea este reali at de cele trei componente ale puterii" legislativul # $arlamentul, e%ecutivul # !uvernul &i curile de 'ustiie. $arlamentul are 1() de membri repre ent*nd populaia care &i e%ercit propria voin n alegeri, la fiecare 4 ani, n care electoratul poate alege din candidaii a +1 de partide politice. Curile ,'ustiia, 'uri&tii, curile- sunt independente de alte ramuri ale guvernrii &i prin urmare pot da sentine at*t n sectorul public, c*t &i n cel privat. Capitala $opulaia 3uprafaa 8imba oficial 6oneda $?9 ,nominalAeful statului Aeful guvernului Religia Giua naional .slo, /8(.8(0 locuitori 1 +011 /.028.100 locuitori ,octombrie +01+28/.1// 4m+, inclu *nd teritoriile 3valbard &i 5an 6a7en Norvegian ,cu variantele 9a4mal &i N7nors4Coroana norvegian ,N.:1 ;<R = >.204>1 N.: ,1+.11.+01+1 R.N = 1.(1+>> N.: ,1+.11.+01+4>+.+20 miliarde dolari ,totaldolari@locuitor BCRC8D al E lea, Regele Norvegiei

)/.424

$rim#ministrul 5ens 3toltenberg ,liderul $artidului 6uncii-, de la 1>.10.+00/. ?n +00) a fost desemnat pentru al ??#lea manadat. 8uterani evanghelici >),+F ,biserica de stat-, romano#catolici 4,) FF, musulmani 1,/F &i alte religii 14,4F 1> mai # data promulgrii Constituiei

6isiuni ale Rom*niei n Norvegia" AMBASADA ROMANIEI Cdresa" .scars !ate /1, 0+44 .slo, NorHa7 Iel. 004>#++#441/1+ @ /(1+2>J Ka% 004>#++#421(>4 ;#mail" embass7Lromanianembass7.no J Meb#site" HHH.romanianembass7.no Biroul on!ilierului Economic Ce ar Crmeanu, ministru consilier ;#mail" economicLromanianembass7.no Iel@fa%" 004> ++ //1 )8> Descriere geografic" Regatul Norvegiei se compune din partea continental a $eninsulei 3candinave, precum &i din Crhipeleagul 3valbard &i ?nsula 5an 6a7en n ona Crctic. Nara are trei domenii n administrare n Cntartica" $m*ntul Reginei 6aud, ?nsula $etru ? &i ?nsula 9ouvet, care nu fac parte din regat. Krontiere" cu Kinlanda >+> 4m, cu Rusia 1)( 4m, cu 3uedia 1.(1) 4m # total +./4+ 4m. Delimitarea prii continentale, inclu *nd insulele" 8atitudine /> />O 11PN ,$7sen- &i >1 11O 0)PN ,:nivs4'elodden-J 8ongitudine" 21 10O 0> P ; ,Eardo- &i 04 +)O />P ; ,Bolmebaer-. Clima" Qn ciuda po iiei sale nordice, Norvegia are trei tipuri principale de clim" temperat, ca n Cnglia, rece continental, ca n nord#estul ;uropei, &i polar, ca n regiunile Crctice &i cele din nordul Canadei &i 3iberiei.

?storia" Irec*nd peste de voltrile ulterioare stabilirii populaiei n aceste regiuni ,10000 .Br.-, perioada dintre anii 800 &i 1000 C.D. este cunoscut ca perioada vi4ingilor, fiind una dintre perioadele de referin n istoria rii. ?n secolele E??#?R au avut loc primele ncercri de unificare a triburilor aflate pe teritoriul Norvegiei. Ccest proces s#a desv*r&it n secolul R?, n timpul domniei lui .lav ?? ,101/#10+8-. Qn secolul al R???#lea, Norvegia &i#a e%tins stp*nirea asupra ?slandei, !roenlandei, ?nsulelor Keroe &i .r4ne7s. Qn 'urul anului 12/0, ciuma ,buba neagr- a ucis mai mult de 'umtate din populaia Norvegiei. 8a sf*rsitul secolului R?E, Norvegia devine obiectul unei aprige dispute ntre 3uedia &i Danemarca. Qn 12)>, s#a constituit S<niunea de la :almarT, dat dup care Norvegia va ramane sute de ani dependent de Danemarca. Qn 1814, n urma r boaielor napoleoniene, 3uedia reu&e&te s smulg Danemarcei Norvegia. Cceasta se desprinde, ns, definitiv de 3uedia, prin organi area unui referendum pentru independen, n 1)0/. Qn pofida neutralitii sale ulterioare, Norvegia nu a putut s mpiedice ocuparea de ctre !ermania hitlerist ,) aprilie 1)40 # 8 mai 1)4/-. Qn 1)4), Norvegia a abandonat statutul de stat neutru &i a devenit membru al NCI.. Descoperirea de petrol &i ga e naturale n apele teritoriale la sf*r&itul anilor 1)(0 a dus la o puternic de voltare a economiei norvegiene. 9ogatele resurse de combustibili energetici, veniturile obinute pe seama acestora &i nivelul ridicat de de voltare economic &i stabilitate social s#au numrat, de altfel, printre raiunile care au stat la ba a respingerii prin referendumurile din 1)>+ &i 1))4 a aderarii Norvegiei la <niunea ;uropean. Ca ar foarte activ n cadrul .N< &i a Clianei Nord#Ctlantice, Norvegia promovea pacea n lume, fiind implicat n numeroase negocieri pentru soluionarea conflictelor dintre naiuni. $remiul Nobel pentru $ace este decernat la .slo, la 10 decembrie, n fiecare an. Korma de guvernm*nt Norvegia este o monarhie constituional, actuala Constituie fiind adoptat la 1> mai 1814. $uterea e%ecutiv aparine Regelui, care ncredinea !uvernului e%ercitarea efectiv a acesteia, iar $arlamentului ,3torting- puterea legislativ. $arlamentul ,3tortinget- este unicameral &i cuprinde un numr de 1() de repre entani. Clegerile parlamentare au loc o dat la 4 ani. Conform Constituiei, nu este posibil organi area de alegeri anticipate. $entru adoptarea sau modificarea legilor, 3torting#ul funcionea n sistem SbicameralT, respectiv o ptrime din numrul membrilor si ,41 de parlamentari- se reunesc n Camera 3uperioar ,8C!I?N!-, iar ceilali n Camera ?nferioar ,.D;83I?N!-. $uterea e%ecutiv este ncredinat de Rege !uvernului. Clctuit la data de 1> octombrie +00/, urmare alegerilor din 1+ septembrie +00/, ;%ecutivul este format dintr#o coaliie de st*nga ,$artidul 6uncii, $artidul 3ocialist de 3t*nga &i $artidul de Centru- &i este condus de $artidul 6uncii. SIT"A#IA E ONOMI $ Datele economice pe fiecare sector de activitate, inclusiv indicatorii macroeconomici, se pot reactuali a &i detalia n funcie de interes de la site#urile de mai 'os, unde se gsesc date, statistici, anali e &i bro&uri. $re entarea fcut mai 'os are scopul de a pune n eviden tendinele generale ale evoluiei economice din ultimii ani. 3tatistics NorHa7 http"@@HHH.ssb.no@en@ http"@@HHH.ssb.no@english@searchframe.html http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@08@0/@10@es@ # la aceast adres se gsesc anali ele economice trimestriale &i statisticile aferente. 6inisterul $etrolului &i ;conomiei http"@@odin.dep.no@oed@english@bn.html http"@@odin.dep.no@oed@english@doc@reports@bn.html 6inisterul Comerului &i ?ndustriei http"@@odin.dep.no@nhd@english@bn.html http"@@odin.dep.no@nhd@english@doc@bn.html Cursurile de schimb se regsesc la adresa 9ncii Naionale a Norvegiei" http"@@HHH.norges#ban4.no@english@statistics@e%change@

RES"RSE NAT"RALE Norvegia deine re erve uria&e de petrol &i ga e, descoperite n anul 1)() &i numeroase alte resurse naturale de cupru, pirit, nichel, plumb, pe&te, pduri@lemn, resurse hidroenergetice, ns ma'oritare sunt re ervele de petrol &i ga e. ;%istena acestora n viitor este evaluat pentru petrol cca 40#/0 ani, iar pentru ga e 100 ani. Qn perioada scurs de cca. 40 ani de la descoperirea primului cm*nt petrolier, c*mpul ;4ofis4, cantitatea de petrol &i ga e e%ploatat &i v*ndut se estimea la cca. 1@2 din re ervele totale e%istente, nc 1@2 fiind cunoscut &i n proces de e%ploatare, alt 1@2 repre ent*nd re erve nedescoperite, dar evaluate. Norvegia aprecia c deine cca. /+F din re ervele de petrol &i +>F din re ervele de ga e naturale totale din ;uropa. Conform ultimelor statistici publicate la inceputul anului +01+, de 6inisterul $etrolului &i ;nergiei, situaia resurselor naturale se pre int astfel"

UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU $etrol !a e N!8 !a e condensate Iotal +011 mil. 3m2 mld. 3m2 mil. 3m2 mil. 3m2 mil. m2 o.e.UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU $roduse 1++,> )),+ 1( ),1 +4>,1 1)>1 1 +011 Resurse estimate Iotal resurse pe platform norvegian" 12.100 m 2 o.e. Resurse rmase" 8.42> milioane m2 o.e. Sursa" 3tatistics NorHa7 1 m2 = 0,84 o.e. SN8!" butan V etan V i obutan V propane V 8$! V ben ine V N8! mi%t So.e." oil echivalent = petrol V ga e V N8! V condensate n proporiile unitilor de msur din tabel Resursele totali ea ast i apro%imativ 8,( miliarde m 2 o.e. &i sunt locali ate astfel" /1F n 6area Nordului, unde facilitile sunt bine de voltate, ona fiind n plin maturitate, 22F n 6area Norvegiei # on n cre&tere &i 1(F n 6area 9arents # regiune n curs de de voltare, neproductiv nc. Qn mai +00), guvernul a oferit licene de e%ploatare companiilor ;ni NorHa7 C3 ,(/F- &i 3tatoilB7dro ,2/F- pentru ba inul !oliat din 6area 9arents ,cu apro%imativ +00 de milioane de barili de re erve de petrol-. Qn perspectiva, pe termen mediu &i lung, Norvegia anticipea a o scadere a productiei de petrol, odat cu diminuarea re ervelor naturale dar, o crestere a cantitatii de ga e naturale, care vor compensa parial, diminuarea e%ploatarii petrolului. Norvegia a inregistrat un v*rf n producia de petrol n anul +001 1 2,4+ milioane de barili pe i, iar in continuare, p*n n +0+0, aceasta se va mentine la cca 1 milion barili pe i, nivel care va ramane p*n n +020, conform planurilor guvernamentale. Qn ceea ce prive&te producia de ga e naturale, aceasta va cre&te, compens*nd scderea re ervelor &i produciei de petrol.$roducia este destul de incert n privina evalurilor e%acte, datorit evoluiilor neprev ute ale c*mpurilor, dar tehnologia modern submersibil d

mari sperane n viitorul apropiat privind eficacitatea e%plorrii &i e%ploatrii, precum &i a eficienei n ceea ce prive&te costurile de producie. INDI ATORI MA ROE ONOMI I $olitica guvernamental are ca obiective principale" eliminarea &oma'ului, de voltarea economic, cre&terea nivelului de trai, meninerea unui ritm cresctor de de voltare pe termen lung. Cri a mondial a afectat &i Norvegia, cu toate c bogiile de care dispune aceast ar au permis ca efectele acesteia s fie resimite n mai mic msur, comparativ cu celelalte state europene. Cea mai important resurs este petrolul. Dinamica economic a Norvegiei a condus la formarea unui $?9 in anul +011, de 48/.8 miliarde W, repre entand + >+0 4)) 000 4oroane, fa de +./0/ miliarde de coroane norvegiene n +010. Cre&terea economic s#a meninut n 'urul ratei de +F din +000 p*n n +008, dar n +00) a sc ut cu 1,/F fa de +008, datorit cri ei financiare, fiind prima scdere a $?9#ului Norvegiei din ultimii +0 de ani. Conform raportului de la sfarsitul anului +011, publicat de NB. ,Csociatia Cntreprenorilor din Norvegia-, cresterea $?9#ului in +011, a fost de +F, ceea ce a dus la la formarea unui $?9 de +./0/ miliarde N.:., iar in anul +011, acesta a cresut cu 0,)+ fa de anul precedent. $entru sfarsitul anului +01+, se estimea a tot o crestere tot de +F. ,http"@@HHH.nho.no@getfile.php@bilder@RootNX@filerUogUvedlegg1@;conomicF+0.vervieHF+0no F+04F+0+011F+81F+).pdfJhttp"@@HHH.reg'eringen.no@pages@2())1+8>@overvieHUlandrapporte n.pdfNorvegia este a doua tara din lume ,dup 8u%emburg-, in ceea ce priveste nivelul $?9#ului pe cap de locuitor, iar functie de paritatea puterii de cumprare pe cap de locuitor este pe locul 2 in lume. Norvegia &i#a meninut primul loc n lume la ?ndicele De voltrii <mane ,?D<- timp de &ase ani ,+0011+00(-, iar apoi &i#a reiterat po iia n +00). 3urplusurile, obinute ma'oritar din e%porturile de hidrocarburi, au fost cumulate din 1))0 n Kondul !uvernamental de $ensii. 9anca Naional a Norvegiei, n calitate de gestionar al acestui Kond, a plasat re erva monetara n instituii financiar#bancare, in companii si alte diferite active, din Cmerica, ;uropa, Csia .ceania &i Cfrica. Kondul !uvernamental de $ensii este un important punct de reper pentru economia Norvegiei. Eeniturile din activitatea petrolier &i cu ga din Norvegia se investesc n Kond, asigur*nd generaiilor viitoare, bunastarea, conform politicilor statului. Kondul este o resursa, deoarece acesta face investitii pe termen lung in companii solide din ntreaga lume. Deschiderea si consideratiile etice sunt pietre de temelie in strategia sa de investitii. C fost nevoie de o generaie de c*nd primul cm*nt de petrol a fost descoperit n 6area Nordic si p*n c*nd guvernul a nceput s economiseasc din el. Kondul de $ensii a fost nfiinat n 1))0, iar primul transfer ctre fondul de investiii a fost efectuat n 1))(. Qn fiecare an de atunci, guvernul a pus deoparte o fraciune din venitul actual sunt dedicate cheltuielilor guvernamentale pentru acoperirea deficitului bugetar. ?n pre ent ,anul +01+-, se discuta in $arlamentul Norvegiei, ca in aceasta perioda de cri a sa se reduca la +F din activitile petroliere ca &i depo ite n Kond. Din beneficiile obinute anual, circa 4F contributia anuala a acestui fond. Ealoarea de piata a fondului in septembrie +01+, a fost de (/4 miliarde dolari, si repre inta 1F din totalul valorii pietelor globale de capital si 1.>8 F din valoarea celor europene. ?n anul +011 a fost de 24)+ miliarde N.:, cu 1(F mai mult fata de +010 si repre entand apro%imativ 12>F din $?9#ul Norvegiei preva ut pentru +011, iar la 20 septembrie +01+, valoarea acestuia a fost de 2>00 miliarde 4oroane norvegiene, adica (/4 milarde W ,http"@@HHH.statsbuds'ettet.no@K;88;3@;nglish@!uvernatorul bncii centrale a Norvegiei spunea la nceputul lunii aprilie +010, fapt confirmat de primul ministru, in anul +011, ca este foarte probabil ca noi transferuri s fie efectuate ctre Kond, posibil puin mai mari dec*t in ceilali ani. YKondul va continua astfel s creasc &i ar putea atinge o valoare dubl dec*t cea actual. Ea intra ntr#o nou fa " cu venituri mai mici din petrol &i ga e, nu va mai primi transferuri de capital de la guvern. C*nd petrolul &i ga ele vor nceta s mai furni e e guvernului venituri pentru investiii, doar randamentul anual real al Kondului va putea fi utili at n mod permanentT, averti a guvernatorul. 3trategia de investiii a Kondului de $ensii, vi ea a achi iionarea de capital c*nd preurile aciunilor scad &i mai puin c*nd preurile cresc. C&adar, Kondul a cumprat un volum mare de

aciuni ntre +001#+002 &i ntre +008 1 +00). Ca re ultat, Kondul deine n pre ent mai mult de 1,>8F din companiile europene listate &i apro%imativ 1F din toate companiile listate pe piaa de capital. Ccivele detinute de Kond sunt rsp*ndite n diferite ri, sectoare &i regiuni. 8a nceput, portofoliul fondului era limitat la investiii n ;uropa .ccidental, Cmerica de Nord, 5aponia, 9ra ilia &i un numr restr*ns de piee din restul lumii. Cst i, portofoliul este mai diversificat &i include un numr mare de ri din ntreaga lume. De c*nd a fost nfiinat, randamentul mediu al Kondului, a fost de +,>F. Cnul +00) a fost cel mai bun an din istoria Kondului. C*&tigurile din deinerile strine &i de pe piaa obligaiunilor au condus la un record anual al randamentului de +/,(F n +00). Iotu&i, cre&terea din +00) este privit prin prisma cri ei financiare, deoarece re ultatele negative din +00> &i +008 s#au oglindit n mod po itiv n anul +00). Ealoarea totala a Kondului depaseste in anul +10+, />+ miliarde W. ?n luna septembrie +01+, Kondul deinea un procent din pie ele de capital globale si 1.>8 F din piata europeana si 1F din cea mondiala, fiind considerat a fi cel mai mare proprietar de actiuni din ;uropa. 3tabilitatea economiei este evideniat printr#o inflaie redus n raport cu anii precedeni, de la 1,(F n +00/ &i +,2F n +00(, inta preva ut n anii viitori fiind meninerea sub +,/F. Qn +00), inflaia s#a situat la nivel de +,1F, iar in +010, la un nivel de +,4F. ?n +011 inflatia a fost de 1,4F conform C?C Kactboo4. ,https"@@HHH.cia.gov@librar7@publications@the#Horld# factboo4@fields@+0)+.htmlCceast valoare a inflaiei a asigurat &i o balan comercial po itiv, determinat de un volum ascendent al e%porturilor de produse. Norvegia a raportat un e%cedent al balanei comerciale de )1 miliarde N.: n ultimul trimestru al +010. Comerul e%tern repre inta apro%imativ 2>F n $?9#ul Norvegiei. $e intregul an +011 balanta comerciala s#a mentinut po itiva, fiind de 2)+,/( miliarde N.:, cu 1>F mai mare fata de cea din +010. ?n septembrie +01+, rata oma'ului in Norvegia era de 2,1F , indicele pretului de V 1,1F. iar indicele imobiliarelor a crescut cu >.00F. ?ndicele preurilor de producie, a cresut in Norvegia, cu 1.> la sut din octombrie +011 p*n n octombrie +01+. $rincipalul motiv pentru care ?$$ a crescut n aceast perioad a fost c preurile practicate n e%tracia de petrol i ga e naturale au crescut cu +,> F. $re urile de producie au crescut cu 1,2 la sut in aceeai perioad, deoarece pre urile la produsele petroliere rafinate au crescut cu aproape 8 procente. Relaiile comerciale ale Norvegiei sunt dominante &i tradiional implementate n <; &i 3;;, unde se regse&te mai mult de 81F din totalul e%porturilor de mrfuri &i servicii, din care cca. +4F n 6area 9ritanie. Cli parteneri ma'oritari sunt" !ermania, .landa, Krana, importatori importani de ga e naturale. Aoma'ul, care n perioada 1))2 1 1))4, a cunoscut un v*rf de e%cepie de peste (F, a sc ut constant p*n n +008, la o rat de +,(F, dup care, datorit cri ei, a crescut. 8a finalul anului +010, rata &oma'ului a fost de 2,2F. Circa 1@2 din muncitorii strini din Norvegia provin din spaiul <;. ?n anul +011 rata soma'ului a fost de 2,2F, iar in anul +01+, este de 2,1F. ,http"@@HHH.ssb.no@a4umndUen@$roducia de petrol cunoa&te n ultimii ani o scdere constant, de la peste 2 milioane de barili pe i n +001 &i +00+ la +,11 milioane de barili pe i n +008, +.2/ milioane de barili pe i la sf*r&itul lui +00) &i 1,8 n +010. $entru anul +011, s#a inregistrat o scdere cu (F, valoarea fiind de 1.> milioane de barili pe i, conform 339 ,?nstitutul Norvegian de 3tatistica-. ,http"@@HHH.ssb.no@ogprodreUen@tab#01#en.html-. $otrivit statisticilor publicate pentru anul +01+, de 6inisterul $etrolului si ;nergiei, in luna octombrie, productia de petrol a acestui an va fi tot de 1,> milioane de barili pe i, in timp ce de prodoctia de N!8 va vi la sfarsitul anului +01+ de 0,2 milioane barili pe i, iar cea de ga e, la aproape 10> milioane de m2. Iotalul investitiilor in industria petrolului si ga elor in anul +01+, inclu and conductele pentru transport, sunt estimate la 1>+ miliarde coroane norvegiene, ceea ce repre inta o cre tere cu +8.8 miliarde coroane, comparativ cu perioada similara a anului trecut. $otrivit estimarilor, de la sfarsitul anului +011, investitiile au crescut cu >,2 miliarde No4, a'ungand la 1/1,> miliarde 4oroane. $otrivit ?nstitutului Norvegian de 3tatistica, n anul +012, investi ii n petrol i ga e naturale, inclusiv transportul prin conducte, sunt estimate la +04 miliarde coroane norvegiene, o cre tere

de ).8 miliarde N.:, comparativ cu estimrile pre entate n trimestrul precedent.;stimarea pentru anul +01+ a fost corectata, cu scadere, a'ungand la 184.)00.000.000 N.:. ;stimaraile investitiilor pentru anul +012 sunt de 2+.1 miliarde N.: , mai mari dec*t estimarea corespun toare pentru anul +01+, ceea ce artat o cre tere a nivelului investi iilor n +01+ i c aceat cretere va continua i n anul +012. $roducia de ga e a fost n continu cre&tere. Dac n +00( ea a fost de 88 miliarde m 2, iar n +00> s#a a'uns la aproape 110 miliarde m 2, av*nd n vedere darea n folosin a conductei 8angeland cu destinaia 6area 9ritanie, n +008 producia total de ga e naturale a dep&it 1+0 miliarde m2. De'a cunoscut ca cel mai mare e%portator de ga e din ;uropa .ccidental, Norvegia a nregistrat n +011 un nou record, de de 10),48 miliarde de metri cubi, cu 8,(+ miliarde de metri cubi mai putin decat previ iunile analistilor economici ,http"@@HHH.ssb.no@ogprodreUen@tab#01#en.html-. $entru anul +01+, se estimea a o productie de ga e de 10> milioane de m2. Qn ceea ce prive&te po iia Norvegiei pe plan internaional, n calitate de productor de petrol, aceasta ocup locul 14, cu o producie de +,2/ milioane de barili pe i, dup Rusia ,10.1+0.000 barili@ i-, Crabia 3audit ,).>(4.000 barili@ i-, 3<C ,).0/(.000 barili@ i-, ?ran ,4.1>+.000 barili@ i-, China ,2.))1.000 barili@ i-, Canada ,2.+8).000 barili@ i-, 6e%ic ,2.001.000 barili@ i-, ;miratele Crabe <nite ,+.>)8.000 barili@ i-, 9ra ilia ,+./>+.000 barili@ i-, :uHeit ,+.4)4.000 barili@ i-,Eene uela ,+.4>+.000 barili@ i-, ?raZ ,+.2)).000 barili@ i- &i <niunea ;uropean ,+./28.000 barili@ i-. De asemenea, Norvegia se situea pe locul ) mondial n calitate de e%portator de petrol, cu +,1/ milioane de barili pe i, dup Crabia 3audit ,8,>2-, Rusia ,/,42-, ;miratele Crabe ,+,(2-, ?ran ,+,>1-, :uHeit,+,2/-, Nigeria ,+,2+-, <niunea ;uropean ,+,+- &i Eene uela ,+,18-. Eeniturile din petrol &i ga e se ridic la 4/F din totalul e%porturilor din Norvegia, cu o pondere de +0F n $?9. Qn domeniul tehnologiei energiei solare, Norvegia deine o industria complet &i n pre ent are un plan de de voltare a unor noi tehnologii si materiale pentru panourile solare. ?n domeniul energiei, Norvegia deine locul + n ;uropa &i ( n lume ca productor de hidroenergie. . alt industrie important a Norvegiei este cea a construciilor de naveJ Norvegia ocup locul 4 in lume ,constructor al celor mai mari nave de pasageri din lume-. ?nvestiiile norvegiene n acest sector fcute n Rom*nia au condus la moderni area &antierelor navale Iulcea &i 9rila, care prin e%porturile de corpuri de nave semiechipate au un aport ma'or po itiv n balana schimburilor comerciale bilaterale ,circa 80F n e%porturi-. Compo iia $?9#ului 3ectorul primar al e%traciei de petrol &i ga e, precum &i mineritul, au avut un aport de +2F la formarea $?9#ului, cu un volum de for de munc anga'ata de 1.2F din total, aceasta evideniind gradul nalt de tehnologi are al acestui domeniu de activitate. 3ectorul format de agricultur, v*ntoare, silvicultur, pescuit, ferme piscicole a avut o contribuie la $?9 de cca. +,+F. De remarcat accentul pe care l pune guvernul pe respectarea condiiilor de mediu &i proteciei sociale n sectorul produciei piscicole. 3ectorul manufacturier repre entat de industria lemnului &i h*rtiei, rafinarea petrolului, industriile chimic &i metalurgic, construciilor de nave, ma&ini, echipamente, platforme petroliere, sectorul energiei electrice a avut o cot de 1/ F n $?9. 3ectorul serviciilor include" comerul &i serviciile de v*n ri &i reparaii auto, transporturile diverse, asigurrile, serviciile financiare, po&ta &i telecomunicaiileJ diverse activiti guvernamentale ca educaie, sntate, socialeJ ta%e &i impo ite, dein*nd per total ponderea ma%im n $?9 cu (>F &i ocup*nd fora de munc activ n proporie de peste 80F. OMER#"L E%TERIOR Chiar in perioada de cri a, e%porturile Norvegiei n +010 au crescut fa de anul anterior, la >(8.)81 milioane coroane norvegiene, ns n scdere de la aproape )0).(>8 milioane, n +008. 9alana comercial a crescut n ultimii ani cu 18F fa de +00/. Qn anul +011, e%porturile au crescut fa de aceea&i perioad a anului trecut, a'ungnd la 12>4,> miliarde N.:, cu 1(F mai mult, fata de anul trecut. $entru anul +01+, pana in trimestrul ???, datorita cri ei, se inregistra la e%port, o scadere cu 10,)F ,in luna septembrie +01+-, fata de aceeasi luna a anului trecut ,valoarea totala a e%porturilor fiind

de (/.400.000.000 N.:-. Cceasta s#a datorat declinulul volumului pentru e%porturile de petrol brut. ?n acelai timp, importurile au crescut la 41.8 miliarde coroane norvegiene, deci, cu 1,+ la sut. ;%cedentul comercial a a'uns la +2.( miliarde coroane norvegiene, ceea ce repre int un declin de +4,1 la suta fa de aceeai luna de raportare din anul +011. ;%porturile de pe platforma continental au sc ut cu / procente, i au a'uns la 20.> miliarde coroane norvegiene. ;%porturile de ga e naturale au a'uns la 14.2 miliarde 4oroane norvegiene n luna septembrie, +01+. Cceasta repre int o cretere de 4,> la sut fa de luna septembrie +011. Eolumul de ga e naturale e%portate, s#u ridicat la (,4 miliarde de metri cubi, ceea ce este totu i un declin, de >,+ la suta, comparativ cu aceeasi perioada a anului +011. $reul ga elor naturale a condus la o a'ustare a acestor pre uri pentru anul n curs. Qn perioada ianuarie#august, aceasta a condus la o reducere a valorii e%porturilor de circa +.(00.000.000 N.:. ;%porturile, e%clu *nd petrolul &i ga ele naturale, s#au ma'orat n ultimii ani n principal datorit cresrerii volumurilor de metale neferoase, de pe&te &i preparate din pe&te # somn, macrou &i hering, n special pe relaiile Rusia, Krana, Danemarca &i 5aponia, precum &i de produse din grupa ma&ini ,generatoare de putere, ma&ini speciali ate &i generale pentru industrie, ma&ini &i aparate electrice, echipamente de procesare date-. Iotodat, cri a financiar din anii +00>#+011 a ncetinit comerul e%tern al Norvegiei. $rodusele principale la e%port sunt" petrol &i ga e naturaleJ pe&te &i crustaceeJ produse chimice ,ngrasaminte, plastic primar, produse organice &i anorganice-J produse manufacturate # fier, oel, metale neferoase, produse din metal, h*rtie, carton ambala'eJ ma&ini # generatoare de putere, ma&ini speciali ate pentru diferite industrii, echipamente industriale, ma&ini &i echipamente electrice, echipamente automate &i de procesare dateJ diverse # aparate profesionale &i &tiinifice, mobilier. <n loc din ce n ce mai important n structura e%porturilor Norvegiei l au ga ele naturale, beneficiarii principali fiind 6area 9ritanie, !ermania, Krana, .landa, 9elgia, ?talia, 3pania si Cehia. Iotalul importurilor a atins n +010 valoarea de 41/.4>4 milioane coroane norvegiene, n scdere fa de +00) &i +008, c*nd erau de aproape 488./)2 milioane N.:. 8a sfarsitul lui +011 totalul importurilor a atins valoarea de 4)1,0> miliarde N.:, de aceasta data inregistrand o crestere de 18F fata de +010 si de doar 0,/F fata de +008 si +00), stabilind un nou record pentru Norvegia. $rodusele principale la import ale Norvegiei sunt" ma&ini &i mi'loace de transport # generatoare de putere, ma&ini speciali ate, echipamente industriale, ma&ini automate &i de procesare date, echipamente de telecomunicaii, aparate electrice, autoturisme &i alte mi'loace de transportJ produse manufacturate # fier, oel, metale neferoase, articole din metalJ articole manufacturate # mbracaminte, mobil, aparatur &tiinificJ produse chimice &i cone%eJ minereuri metalifere si fier vechiJ produse alimentare, animale sau vegetale. $artenerul comercial principal al Norvegiei este <niunea ;uropean, cu e%porturi repre ent*nd cca 81F din total &i importuri la nivel de cca ()F din total. . pondere important o au &i rile nordice, la e%port 1+F, iar la import +/F.

8a e%port destinaiile ma'ore sunt" 6area 9ritanie ,+4,+8F-J !ermania ,12,4F-J .landa ,10,8>F-J Krana ,8,//F-J 3uedia ,/,>(F- 3<C ,4,8+F-. Clte destinaii importante sunt ?talia, Danemarca, Canada, 9elgia, 3pania, ?rlanda, Kinlanda, China, $olonia, Rusia, Rom*nia ,0,1F- 1 toate acestea repre ent*nd )1F din totalul e%porturilor. ?n anul +011 destinatiile ma'ore au fost" 3uedia ,11,2F-, !ermania ,8,(F-, 3<C ,8,/F-, .landa ,8,4F-, 6area 9ritanie ,>,>F-, Danemarca ,/,1F-, Kranta ,4,4F-. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+#01#1(#02# en.html8a import principalele destinaii sunt" 3uedia ,12,8(F-J !ermania ,1+,8)F-J China ,>,8F-J Danemarca ,(,>8F-J 3<C ,(,1(F-J 6area 9ritanie ,(,01F-J .landa ,4,1F-. $rincipalele destinatii la import in +011 au fost urmatoarele" 3uedia ,12,)F-, !ermania ,1+,4F-, China ,8,8F-, Danemarca ,(,4F-, 6area 9ritanie ,/,>F-, 3<C ,/,(F-, .landa ,4,+F-. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+#01#1(#02#en.htmlIotalul comerului e%terior n +010 a atins n Norvegia 1,184,4// milioane N.:, iar la sfarsitul anului +011, a atins valoarea de 12>4,> miliarde N.:, asadar o crestere de apro%imativ 1(F fata de anul trecut. Norvegia a inregistrat si in anul +011, un plus al balantei comerciale. Conform unui raport publicat in data de 1/ iulie +010, Norvegia a nregistrat un surplus in balana comercial, pentru primele ( luni ale anului +010. Cstfel, n aceast perioad, valoarea e%porturilor a fost de 2)0,/ miliarde 4oroane norvegiene ,48,8+ miliarde ;uro-, iar cea a importurilor de +1(,> miliarde 4oroane ,+>,1 miliarde ;uro-. Cceasta a facut ca balana comercial s nregistre e 1>2,8 miliarde 4oroane norvegiene ,+1,>1 miliarde ;uro-, cu 8,1 miliarde 4oroane n plus fa de anul +00). Cre&terea s# a datorat, n special, sporirii e%portului de iei, dar &i celelalte bunuri e%portate au contribuit la nregistrarea acestor cifre. $e intreaga perioada a anului +011, valoarea e%porturilor a fost de 882, (2 miliarde N.: iar cea a importurilor de 4)1,0> miliarde N.:, ducand asadar la balanta comerciala po itiva, de 2)+,/( miliarde N.: Comparativ cu perioada anterioara s#a inregistrat o crestere de 1+F la e%porturi si )F la importuri. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art#+01+#01#1(#0+# en.html?n anul +011, valoarea e%portului de titei a atins cifra de 2+/,0> miliarde N.:, cu 18F mai mare decat in +010. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art#+01+#01#1(#0+#en.html6edia preului pe baril, pentru petrolul nerafinat, a fost de 22) 4oroane, n prima 'umtate a anului +00), comparativ cu anul +010. Cceasta medie a continuat sa creasca, a'ungand la (24 N.: pe barili la sfarsitul lui +011 comparativ cu 48> N.: la finele anului +010. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art#+01+#01#1(#0+#en.html-. 3#a nregistrat, de asemenea, o scdere a e%portului de iei, de la 21) milioane barili in +00), la +)> milioane barili n anul +010.

Cu referire la ga ele naturale, e%portul a atins n prima 'umtate a anului +010 o valoare de 84,2 miliarde 4oroane ,10,/2 miliarde ;uro-, principala cau a acestei situaii dator*ndu#se scderii preului la acest produs. ?n anul +011 valoarea e%portului de ga e natural a fost de 1)0,>/ miliarde N.:, cu 12F mai mare decat in +010. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art#+01+#01#1(#0+#en.html- Ealoarea total a e%porturilor Norvegiei, e%cept*nd navele, producia nregistrat de e%ploatarea petrolului de pe platformele marine &i ga ele naturale, a atins in anul +011 o valoare de 2/),48 miliarde N.:, fiind cu 8F mai mare decat in anul +010. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art#+01+#01#1(#0+#en.html-. C Cele mai multe grupe de produse de mrfuri au nregistrat cre&teri n ceea ce prive&te e%portul, n anul +011, s#au inregistrat e%porturi de 4(,4 miliarde N.: la metale si 4/,8 miliarde N.: la produse chimice, fiind asadar fata de +010 cu /,+F mai mari pentru metale si cu +F mai mari pentru produsele chimice. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+#01#1(#04# en.html-. De asemenea, au crescut e%porturile la minerale lichide, produse minerale prelucrate, propan, butan, pentru datele de referinta mai sus menionate. $e de alta parte, e%porturile de ma&ini &i echipamente au sc ut, in +011 a'ungand la valoarea de (2,84 miliarde N.:, cu (F mai putin fata de +010. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+#01#1(#04# en.html-. 8a fel, grupurile de echipamente speciali ate pentru industrie, ca &i cele referitoare la ma&ini electrice &i utila'e generatoare de putere energetic, au nregistrat scderi. Ccestea au inregistrat la e%port, valori de 1+,/ miliarde N.: in +011, cu +,2F mai putin fata de +010. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+#01#1(#04#en.html- ;%porturile de mrfuri diverse produse n Norvegia au sc ut, pentru aceea&i perioad, cu (F, repre ent*nd 10,1 miliarde 4oroane ,1,+( miliarde ;uro-. Ealoarea total a e%portului de pe&te a nregistrat in anul +011 o valoare totala de /1,+ miliarde N.:, fiind insa de aceasta data cu 1,+F mai mica fata de +010 sau in termeni absoluti cu (20 milioane N.: mai sca uta. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art#+01+#01# 1(#0+#en.html- Rusia a fost cea mai importanta pia pentru e%portul de pe&te din Norvegia, at*t n ceea ce prive&te cantitatea, c*t &i din punct de vedere valoric. Cstfel, Rusia a importat pe&te n valoare de +,4 miliarde 4oroane, pe locurile urmtoare situ*ndu#se Krana &i Danemarca. Qn 3tatele <nite ale Cmericii, Norvegia a e%portat pe&te n valoare de 1,+ miliarde 4oroane, ceea ce repre int o dublare a valorii n acest prim semestru al anului +010, comparativ cu primul semestru al anului +00). Cel mai important produs e%portat din acest capitol ,e%portul de pe&te- a fost repre entat de somonul de cresctorie ,10,+ miliarde 4oroane-, heringul &i macroul congelat. ?n +011 aceste e%porturi au a'uns la valorile de +1,8 miliarde N.: ,cu 1,+ milarde N.: mai putin fata de +010- pentru somonul de crescatorie si respectiv 2,1 miliarde N.: ,de aceasta data cu //+ milioane N.: mai mult decat in +010- pentru heringul si macroul congelat. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art#+01+#01#1(#0+#en.html- ?mportul de bunuri e%clu and industria navala si platformele petroliere a inregistrat in +011 4)1,0> miliarde N.:, cu (F mai mare fata de +010. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art# +01+#01#1(#0+#en.html-. ?n anul +011 valoarea importurilor de metale a fost de 11,) milarde N.:, cu 1,>F mai putin decat in +010. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+#01#1(#0/#en.html- $e de alt parte, importurile de ma&ini &i echipamente de transport au crescut cu ),8F in +011, fata de +010 a'ungand astfel la 1>>,) milarde N.:. ,http"@@HHH.ssb.no@vis@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@art#+01+#01#1(#0+#en.html?n acest domeniu, aproape toate grupele de produse au nregistrat scderi, e%cept*nd importurile de ma&ini de transport rutier, care au marcat cre&teri semnificative. ?n +011 a fost inregistrata de asemenea o crestere de 1+,(F comparativ cu +010, cand importurile de masini de transport rutier erau de 42,8 miliarde N.:. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+# 01#1(#0/#en.html- Ealoarea total a mrfurilor diverse importate a sc ut, de asemenea, in anul +011, fate de anul precedent cu 2 procente. ?mporturile la mobil au crescut, n timp ce cele pentru nclminte &i mbrcminte, au sc ut. Nrile <niunii ;uropene sunt partenerul comercial cel mai important al Norvegiei, nregistr*nd (4F din totalul schimburilor comerciale, pentru anul +011,fr a fi luat n calcul construciile de nave, producia de petrol de pe platformele maritime,

ga ele naturale &i platformele maritime de e%ploatare-. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+#01#1(#02#en.html-. ;%porturile ctre aceste ri, mai puin construciile de nave, producia de petrol de pe platformele maritime, ga ele naturale &i platformele maritime de e%ploatare, au repre entat in anul +011, (2,(F din totalul e%porturilor Norvegiei, cu o crestere de 1,) puncte, raportat la nul +010.. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab#+01+#01#1(#02#en.html-. 3uedia a fost cel mai important partener comercial at*t n ceea ce prive&te importul, c*t &i e%portul. $e intregul an +011 importurile din 3uedia au fost de apro%imativ (8,+ miliarde N.: iar e%porturile catre 3uedia in 'ur de 40,(+ miliarde N.:. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab# +01+#01#1(#02#en.html-. Dac n aceste anali e ar fi incluse bunurile importate de pe platoul continental, Norvegia a e%portat cel mai mult in 6area 9ritanie, apoi n !ermania, Krana &i 3uedia. Qn anul +011, importurile din Csia au crescut cu 4 procente. Dintre rile asiatice, China este cel mai important partener, urmat de 5aponia. ?mporturile din China au nregistrat in +011, suma de 11,04 miliarde N.:, in crestere cu 14,(F fata de +010. ,http"@@HHH.ssb.no@english@sub'ects@0)@0/@muhUen@tab# +01+#01#1(#02#en.html-. Cele mai importante grupuri de produse importate din China au fost mbrcmintea, echipamentele de birou &i echipamentele de prelucrare a datelor #+,4 miliarde coroane norvegiene ,0,2 miliarde ;uro-, alturi de aparatura de telecomunicaii #+ miliarde coroane ,0,+/ miliarde ;uro-. 3pre e%emplu, o treime din telefoanele importate n primele ( luni ale anului +010 de Norvegia, au provenit din China. REGIM"L OMER IAL Cadrul juridic extern al relaiilor economice Norvegia este membru n cele 4 Consilii regionale" Consiliul 6inisterial Nordic, Consiliul Crtic, Consiliul 9arents &i Consiliul 3tatelor de la 6area 9altic. De asemenea, Norvegia face parte din" .3C;, C;83, .6C, K6?, 9;RD &i 3paiul ;conomic ;uropean ,;;C-. Ia%e vamale Iariful vamal al Norvegiei poate fi accesat prin internet, numai n limba norvegian, la adresa" http"@@HHH.toll.no, dar u&or identificabil &i operabil la adresa" http"@@HHH.toll.no@templatesUICD@Iolltariffen@3tart$age.asp%[id=>/))8\epslanguage=N. ?ndicativul PIR.6P arat ta%a vamal pentru produsele originare din Rom*nia. Cpro%imativ )>F din operaiunile de vmuire se fac electronic. Cgenii vamali, de transport &i companiile transmit declaraiile vamale electronic direct birourilor vamale norvegiene. Licene de import ?mportatorii norvegieni au nevoie de licene de import pentru anumite produse, cum ar fi" produse alimentare, buturi, alcool, arme &i muniie etc. ,6inisterul Cfacerilor ;%terne din Norvegia acord licene de e%port-. ?mporturile temporare se fac conform reglementarilor din Ccordul de 8iber 3chimb semnat de Rom*nia cu statele membre C;83 &i acestea pot fi numai pentru pre entarea de mostre sau efectuarea unor demonstraii. Documente de import Documentele de import sunt cele normale, care se pre int organelor vamale, cum ar fi" declaraia de import, documentele de transport internaional ,scrisoare de trsur feroviar C.?.6., conosament maritim # 9ill of 8ading, scrisoare de transport aerian # CirHa7bill CM9, carnet I?R, scrisoare de transport rutier C.6.R ,carnetul CIC se obine de la Camerele de Comer-, factura comercial, certificatul de origine. $entru plante &i animale &i produse din acestea e%ist cerine suplimentare ,certificate sanitare pentru produsele alimentare &i certificate fitosanitare pentru produse vegetale, horticole, cherestea-. 6ai e%ist &i certificatul de anali e emis de laboratoare oficiale, pentru esene &i cosmetice care conin alcool. 6rfurile provenite din Rom*nia trebuie nsoite de Certificatul de .rigine al 6rfii ;<R.#1. Condiii de livrare" conform regulilor &i u anelor internaionale ?NC.I;R63. 6odaliti de plat &i credit folosite pe piaa norvegian

$e piaa norvegian sunt folosite toate modalitile de plat cunoscute. E*n torul &i cumprtorul au libertatea de a conveni asupra modalitii &i condiiei de plat, de regul astfel nc*t riscurile s fie minime pentru ambele pri. Qn relaiile cu rile n tran iie &i cu cele n curs de de voltare, e%portatorii norvegieni practic@pretind modaliti de plat asiguratorii" acreditiv documentar irevocabil, plat anticipat, garanii bancare. 8a import se prefer modaliti de plat simple, necostisitoare, avanta'oase pentru importator, dar se practic@se accept &i acreditiv sau garanii. 3pre buna regul, se recomand ca n contractele comerciale s fie prev ute clau e de plat clare &i precise, fc*ndu#se referire la reglementrile u uale internaionale, respectiv la normele &i directivele Camerei ?nternaionale de Comer privind creditele &i incasso#urile documentare. Recomandare pentru e%portatorii rom*ni" practicarea de modaliti asiguratorii ,acreditiv irevocabil, garanii bancare certe, plat anticipat-, ndeosebi n relaii cu parteneri noi, necunoscui sau mai puin verificai. Etichetarea, marcarea i standardizarea ;tichetarea, marcarea &i standardi area produselor n Norvegia este reali at de PNorHegian 3tandards CssociationsP,N3K-. N3K adopt &i public apro%imativ 1./00 de noi standarde norvegiene pe an. N3K repre int Norvegia n Comitetul ;uropean de 3tandardi are &i .rgani aia ?nternaional de 3tandardi are ,?3.-. Cutoritile norvegiene pre int standardele n legile &i regulile pe care le adopt. Compania P$ronorm C3P este responsabil cu mar4etingul &i v*n area standardelor &i produselor din acestea, iar catalogul de standarde norvegiene se poate comanda prin e#mail, telefon, fa% sau scrisoare la coordonatele" e#mail" pronormLstandard.no J tel"V4>#++#04)+20J fa%"V4>#++#04)+1+. Drepturi de proprietate intelectual Qn Norvegia protecia proprietii intelectuale ,inveniile &i proprietatea industrial- este garantat de urmtoarele legi" PDesign actP # legea nr.22 din +).0/.1)>0, completat prin legea nr.104@+0.1+.1))( &i legea nr.+@08.0+.1)80J P$atent CctP # legea nr.) din 1/.1+.1)(>, completat prin mai multe legi, ultima fiind nr.104@+0.1+.1))(J PIrademar4sP # legea nr.4 din 02.02.1)(1, completat prin legea nr.104@+0.1+.1))(. 8a 20 aprilie 1)80 a luat fiin :opinor, organi aie care ofer licene de copiere &i care are ca membrii +1 organi aii ,/ asociaii de publicaii &i 1( asociaii de autori-. $rin lege &i acorduri bilaterale cu .rgani aiile de Reproducere a Drepturilor de Cutor din alte ri, :opinor repre int interesele autorilor strini. Qn pre ent, :opinor colectea apro%imativ 80F din materialele prote'ate de Pcop7rightP reproduse n Norvegia. Din 1)80, :opinor a colectat peste 1.+)> miliarde N.: ,apro%. 1(>,8 milioane de dolari- din ta%ele de reproducere. Detalii suplimentare despre temele abordate la capitolul 2.+. se pot obine acces*nd prin ?nternet pagina Heb" http"@@HHH.bedin.no. REGIM"L IN&ESTI#IILOR Investiii strine Norvegia, n calitate de membru al 3paiului ;conomic ;uropean ,;;C- &i Csociaiei ;uropene de 8iber 3chimb ,C;83-, are dreptul ca produsele &i serviciile sale s aib acces deplin la piaa <niunii ;uropene ,<;-. Companiile strine nfiinate n Norvegia se bucur de acelea&i privilegii. 6ai mult, av*nd n vedere c restriciile fa de companiile &i investitorii strini n multe ca uri sunt mai moderate n Norvegia dec*t n <;, Norvegia este atractiv ca poart de intrare a afacerilor n ;uropa. Qn general, n Norvegia sunt reali ate investiii prin diverse instituii speciali ate, cum ar fi" ;uropean ?nvestment Kund, NorHegian ?ndustrial and Regional Development Kund ,3ND-, Nordic ?nvestment 9an4, 3?EC etc. Kinanarea pentru diverse proiecte de de voltare interne &i e%terne se face prin instituii speciali ate, cum ar fi" ;4sportfinans, ;%port Credit Cgenc7, Ihe NorHegian !uarantee ?nstitute for e%port Credits ,!?;:- etc. Detalii suplimentare despre instituiile de mai sus se pot obine acces*nd prin ?nternet pagina Heb" http"@@HHH.bedin.no.

Cooperarea economica cu Norve ia Relatiile economice si comerciale ale Norvegiei cu <.;. sunt in principal reglementate de Ccordul privind 3patiul ;conomic ;uropean ,3;;- care a intrat in vigoare la 1.1.1))4. Ccordul e%tinde legislatia pietei unice la aceste state, cu e%ceptia agriculturii si pescuitului. Norvegia a fost printre membrii fondatorii ai !CII ,Ccordul !eneral pentru Iarife si Comert- si este in pre ent membru al !10 din cadrul .6C. Norvegia 'oaca un rol activ in Psubsidiar !(P. Norvegia este membru al Csociatiei ;uropene a 8iberului 3chimb ,C;83Norvegia este membru in cele 4 Consilii regionale" Consiliul 6inisterial Nordic, Consiliul Crctic, Consiliul 9arents &i Consiliul 3tatelor de la 6area 9altica. De asemenea, Norvegia face parte din" .3C;, C;83, .6C, K6?, 9;RD &i 3patiul ;conomic ;uropean ,;;C-. Relatiile comerciale ale Norvegiei sunt dominante si traditional implementate in <; si 3;;, unde se regasete mai mult de 81F din totalul e%porturilor de marfuri si servicii, din care cca. +4F in 6area 9ritanie. Clti parteneri ma'oritari sunt" !ermania, .landa, Kranta, importatori importanti de ga e naturale din Norvegia. $rincipalul partener comercial al Norvegiei este <niunea ;uropeana, cu e%porturi repre entand cca. 81F din total si importuri la nivel de cca. ()F din total. . pondere importanta o au si tarile nordice, la e%port 1+F, iar la import +/F. 8a e%port, destinatiile ma'ore sunt" 6area 9ritanie ,+4,+8F-J !ermania ,12,4F-J .landa ,10,8>F-J Kranta ,8,//F-J 3uedia ,/,>(F-J 3<C ,4,8+F-. Clte destinatii importante sunt ?talia, Danemarca, Canada, 9elgia, 3pania, ?rlanda, Kinlanda, China, $olonia, Rusia, Romania ,0,1F- 1 toate acestea repre ent*nd )1F din totalul e%porturilor. 8a import, principalii parteneri sunt" 3uedia ,12,8(F-J !ermania ,1+,8)F-J China ,>,8F-J Danemarca ,(,>8F-J 3<C ,(,1(F-J 6area 9ritanie ,(,01F-J .landa ,4,1F-. Norvegia, in calitate de membru al 3patiului ;conomic ;uropean ,3;;- si al Csociatiei ;uropene a 8iberului 3chimb ,C;83-, are dreptul ca produsele si serviciile sale sa aiba acces deplin la piata <niunii ;uropene ,<;-. Companiile straine infiintate in Norvegia se bucura de aceleasi privilegii ca si cele ale investitorilor norvegieni. !cordurilor economice existente intre Norve ia si "omania# # +004 # Ccord de cooperare n domeniul energiei, incheiat intre 6inisterul ;conomiei &i Comertului din Romania si 6inisterul $etrolului si ;nergiei din Norvegia ,14 septembrie-J # +001" Ccord 9ilateral de 3chimbare a Climatului intre Norvegia si Romania, semnat la +1.1+.+001 la .sloJ # 1))2" Ccord de liber schimb intre Romania si statele membre C;83 ,Norvegia este membra C;83-, semnat la 01.0+.1))2 si intrat in vigoare la 01.0/.1))2J # 1))+" 3chimb de note 1 $rotocol pe probleme de agricultura ntre Norvegia si Romania, semnat la 10.1+.1))+J # 1))1" Ccord intre guvernul Romaniei si Regatul Norvegiei privind promovarea si prote'area reciproca a investitiilor, semnat la .slo, la 11.0(.1))1, intrat in vigoare la data de +2.02.1))2. Durata valabilitatii"1/ ani, cu prelungire prin tacita reconductiune pe alte perioade de 1/ aniJ # 1)80" Ccord intre guvernul R3 Romania si guvernul Regatului Norvegiei privind transporturile rutiere internationale de marfuri si persoane, semnat la .slo, la 14.0).1)80, intrat in vigoare la +>.02.1)81. Durata valabilitatii" un an, cu prelungire prin tacit reconductiune pe noi perioade de cate un anJ # 1)80" Conventia intre R3 Romania si Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri asupra veniturilor si averii, semnat la .slo la 14.0).1)80, intrat in vigoare la +>.0).1)81. Durata valabilitatii # nedeterminataJ # 1)80" Ccord pe termen lung privind cooperarea economica, industriala si tehnica intre guvernul Romaniei si guvernul Regatului Norvegiei, semnat la 14.11.1)80, intrat n vigoare la +/.0+.1)81. Durata valabilitatii"10 ani, cu prelungire prin tacit reconductiune pe perioade de cate un an.

OMER#"L BILATERAL ROM'NIA(NOR&EGIA 3chimburile comerciale ale Rom*niei cu Norvegia se derulea , n principal, n cadrul ,,Ccordului de liber schimb ntre Rom*nia &i statele membre ale C;83]], semnat la 01.0+.1))2 &i intrat n vigoare la 01.0/.1))2. Ca urmare a aderrii la <niunea ;uropean, Rom*nia a devenit, la +/ iulie +00>, parte contractant la Ccordul privind 3paiul ;conomic ;uropean ,3;;- n conformitate cu articolul 1+8 al Iratatului de Cderare. $rin aplicarea acestui acord, ara noastr beneficia de asisten financiar acordat de rile C;83@3;; pentru promovarea cre&terii economice &i asigurarea unei de voltri sustenabile care s spri'ine Rom*nia n procesul de apropiere de nivelul mediu al pieei interne a <niunii ;uropene. Csistena financiar n ciclul +00>#+00), n valoare de )8,/ milioane euro, a fost acordat prin intermediul a dou mecanisme financiare" 6ecanismului Kinanciar 3;; &i Y$rogramul de cooperare norvegian pentru cre&tere economic &i de voltare durabilT. ;voluia schimburilor comerciale bilaterale ,milioane ;uro-" milioane euro +004 +00/ +00( +00> +008 +00) +010 +011 +01+ ,primele ) luniIotal 181,+ +82,+ 22(,) 2)8,+ 41(,1 481,1 40+,+ 4(/,+ 2>+,0+ ;%port )8,( 1>1,4 +(/,0 201,4 2+0,+ 2)),0 214,( 244,02 +)/,1) ?mport 8+,> 111,8 110,8 )(,8> )(,0/ 8+,1 8>,( 1+1,1> >(,82 3old 1/,) /),( 1/4,+ V+04,/ V++4,1 V21(,) V++>,0 V+++,8( V+18,2( 8a 21.1+.+011, valoarea schimburilor comerciale rom*no#norvegiene a fost de 4(/,+ milioane euro, din care e%port 244,02 milioane euro si import 1+1,1> milioane euro, soldul balantei comerciale fiind po itiv pentru Romania, respectiv V+++,8( milioane euro. Ka de aceea&i perioad a anului +010, schimburile bilaterale au crescut cu V+/,1 F, din care e%portul a crescut cu V+0,2( F, iar importul a crescut cu V40,(F. 8a 21.1+.+011, in comertul Romaniei cu tarile din afara <;, Norvegia ocupa locul ) la e%port ,pondere +,(4F-, si locul 1( la import ,pondere 0,81F-. ?n privinta locului ocupat intre tarile non# <; cu care Romania are e%cedent comercial, la 21.1+.+011, Norvegia a ocupat locul >. ?n anul +01+, pana in luna octombrie, Norvegia ocupa locul / in clasamentul tarilor non<; cu care Romania are e%cedent al balantei comerciale. Kata de aceeasi perioada a anului +011 ,ianuarie#septembrie-, schimburile bilaterale au crescut cu 10,4/F, din care e%portul cu 1),(+F, iar importul a sca ut cu #14,(+F. Structura schim$urilor de mr%uri # De&i balana comercial este po itiv pentru partea rom*n, structura schimburilor este relativ limitat. $este 80F din e%portul rom*nesc este asigurat de corpurile de nave semiechipate. 3e preconi ea , chiar n aceast perioad de cri , cre&teri, n continuare, la grupa de produse de transport, respectiv corpuri de nave semiechipate dar, n curand, se pare &i nave complet echipate, care s mreasc favorabil balana comercial pe aceast relaie. De altfel, in acest sens este semnifictiva comanda catre 3antierul Naval DaeHoo 6angalia, pentru doua nave de mari dimensiuni, facuta in august +01+, de firma norvegiana .cean Xield C3, membra a !rupului C4er, urmand ca in anul +014, sa e%tind comanda la nc 4 nave, de cate +)) m lungime si 24 m laime-. ;%portul de corpuri de nave este urmat la mare distan de e%portul de ma&ini &i echipamente electrice ,8,/F-, metale comune &i articole metalice ,2,0F-, materii te%tile ,1,4F-, mase plastice ,1,4F-, produse ale industriei chimice ,1,2F-, incaltaminte ,1,1F-, mobila ,1,0F. ?mportul are, la r*ndul su, o structur dominat de c*teva grupe de produse, cele mai importante fiind" ma&ini, aparate &i echipamente electrice ,81,/F-, metale comune si articole metalice ,>,8F-, produse ale industriei chimice ,/,+F-. $iaa norvegian este destul de restrictiv la importuri, fc*nd foarte dificil diversificarea e%porturilor rom*ne&ti. $entru sectorul produselor agricole &i agroindustriale se aplic politici comerciale speciale, cum sunt barierele tarifare &i netarifare ,contingente, restricii se oniere etc.-

care descura'ea importul acestora. 3ectorul industrial este dominat de industria energetic regenerabil ,hidro, solar &i eolian-, petrol &i ga e ,tehnologia cea mai avansat din lume n e%plorrile &i e%ploatrile maritime-, mediu ,n special captarea &i depo itarea dio%idului de carbon-, telecomunicaii &i ?I &i construcia de nave, unde produsele rom*ne&ti &i gsesc greu ni&e, fiind n concuren cu firme reunsocute internaional si selectate preferenial de beneficiarii norvegieni. Cvanta'ul este ns tendina unor mari companii de a transfera producia proprie ctre state cu fora de munc mai ieftin, dar cu pregtire &i e%perien tehnic, astfel nc*t n relaia cu Norvegia este mai eficace atragerea investitorilor din sectoarele menionate. ?nvestiii norvegiene n Rom*nia Domeniile investiiilor norvegiene n Rom*nia pstrea urmtoarea structur apro%imativ" # industrie" /8FJ # agricultur" 14FJ # comer cu ridicata" 11FJ # servicii profesionale" )FJ # comer cu amnuntul" 2,/FJ # turism" +,2FJ # transporturi" 1,4F. 3emnarea 6emorandum#ului 9ilateral dintre Romania si Norvegia la +1 martie +01+, cu privire la noul mecanism ;conomico#Kinanciar, din cadrul programului de granturi pe care Norvegia si statele 3;; le vor acorda Romaniei ,20( milioane ;uro-, va constitui un factor important in ceea ce priveste accesibilitatea pe piata Norvegiei, in conditiile in care proiectele pe care Romania le va promova vor fi in domeniul energiilor regenerabile, e%ploatarii petrolului si ga elor, protectiei mediului si prevenirii schimbarilor climatice. $rogramul privind acest nou ciclu al granturilor 3;; &i norvegiene se va derula in perioada +01+#+01/
si va spri'ini proiecte n domeniile proteciei mediului, gestionarea schimbrilor climatice, energia regenerabil, captarea &i stocarea carbonului, inovare in ceea ce se numeste" industria nepoluanta, cercetare, conservarea patrimoniului cultural, proiecte privind societatea civila, resurse umane si dialog tripartit, 'ustiie &i afaceri interne.

?n anul +010, pe +2 aprilie, la initiativa repre entantului 9$C; .slo, a fost inaugurat la .slo Camera de Comer si ?ndustrie 9ilateral Norvegiano#Rom*n. 8a data de 20.1+.+01+ erau inregistrate n Romania 218 societati cu capital norvegian ,numai investitii directe- de /+,04 milioane euro, dar suma totala investita, inclusiv privati ari, surse de capital &i bunuri atrase si reinvestite conduce la un nivel total al investitiilor ce depaseste +00 milioane euro. &rincipale %irme norve iene din "omania# 3antierele navale de la 9raila si Iulcea, detinute in pre ent de 3IR ;urope Compania .r4la, produse alimentare Clstom, aluminiu ?C; $R.NCE, proiectari si inginerie constructii de nave 6o%7 Iruc4s, sasiuri camioane Mesthouse !roup, imobiliare Eisma 3oftHare, tehnologia informatiei 3IR R. ;lectro, componente electrice $arat !roup, solutii pentru incal ire N7borg 6arine ;Zuipment C3, instalatii mecanice navale 3ocietatea 9loom C.3., cadastru Ne%i $ropert7 \ 9uilding, imobiliare ;KD C3C, aparatura pentru incal it 5acobsen ;lectro, aparatura electronica ;ns7ro 3R8, echipamente electromecanice D;N. ?ngredients 3R8, produse alimentare. Dintre investitorii norve ieni in "omania se disting" 3.I.R. ;urope ,companie coreeana, cu sediul la .slo, care a cumprat n +00) !rupul norvegian C4er Xards-. .biectul principal de activitate este constructia de nave. 3.I.R. ;urope detine pachetul ma'oritar la santierele navale de la

Iulcea si 9raila. .r4la Koods ?nternational ,industria alimentara 1 / fabrici-, ?C; $R.NCE ,proiectari si inginerie constructii de nave-, 6o%7 Iruc4s ,sasiuri de camioane-, ;ns7 ,electromecanica-. De asemenea, sunt de mentionat companii mari cu activitate in Romania precum" Clstom ,in domeniul aluminiului-, :ongsberg ,echipamente de securi are-, 5acobsen ;lectro ,in sectorul energiei electrice-, DKD3 ,in domeniul transporturilor terestre-, Nord $ool si ;N3? ,in sectorul energetic-, ;l4em ,feroalia'e-, 9loom C.3.C. in domeniul cartografierii si cadastrului,Xara ,ingrasamintesi in domeniul ?I compania Eisma. ;%perienta ultimilor ani a aratat ca e%portatorul principal, 3.I.R., fost C4er Xards, care detine santierele navale de la Iulcea si 9raila, si#a e%tins investitiile n Romania prin infiintarea altor intreprinderi cone%e constructiilor de nave ,investitii noi-, care produc echipamente ce se instalea a pe corpurile de nave ,e%. cabla'e electrice si unele echipamente electrotehnice-, marind astfel valoarea manufacturata a produselor de e%port si implicit valoarea acestora. Iendinta transferarii@realocarii productiilor componente ale acestui sector din alte tari, unde aceasta companie mai detine santiere navale, catre Romania, va continua si in anii viitori, ritmul fiind mai lent, datorita conditiilor reale e%istente, care au dus la o scadere drastica a comen ilor de nave. ;forturile actuale de atragere de investitori strategici n Romania vi ea a companiile 3tatoil, 3tat4raft, Ielenor, intr#un proces ce va dura probabil cativa ani. "LT"RA A)A ERILOR IN NOR&EGIA 'zane comerciale utile Qn Norvegia nu e%ist prevederi referitoare la alegerea canalului de desfacere. ;%portul de mrfuri se poate efectua fie ctre o firm importatoare, fie ctre utili ator@beneficiar, fie direct, fie prin comisionar@agent, pe ba a de comision. Clegerea unei ci sau a alteia depinde, n general, de felul &i caracterul mrfii. ;%portatorul strin trebuie s e%amine e, de la ca la ca , ce canale de distribuie corespund produselor &i scopului su. Din acest punct de vedere, se face deosebire ntre cile indirecte de desfacere a mrfurilor ,import n scopul rev*n rii ctre comerciani cu amnuntul- &i cele directe ,import pentru u ul propriu sau pentru v*n are ctre consumatorul final-. ;ste oportun ca ofertantul strin s reali e e relaii comerciale de durat cu un importator norvegian calificat &i competent. Kirmele speciali ate de import, precum &i firmele de comer en gross sau cu amnuntul care reali ea direct importuri cunosc legislaia norvegian de import &i indic furni orilor strini normele &i reglementarile care trebuie s fie respectate. .ferta mare de mrfuri &i concurena dur fac necesare o pregtire serioas a noilor afaceri. Din acest proces fac parte cercetarea de pia &i alegerea corect a partenerilor. De&i n Norvegia limba de circulaie internaional folosit este engle a, limba norvegian este pre ent cu preponderen pentru" etichetarea &i standardi area mrfurilor, reali area reclamelor ,pres, radio, IE-J n sistemul bancarJ n sistemul de facturare a mrfurilor &i serviciilorJ pentru reali area ma'oritii site#urilor de pre entare a firmelor &i instituiilor ,multe din acestea neav*nd traduceri n limba engle -J n telefonia fi% &i mobil pentru sistemul de robot telefonic ,PansHering machineP-J pentru pre entarea oportunitilor de afaceri pe site#urile instituiilor speciali ate, n presa scris &i audio#vi ual ,nu e%ist iare sau emisiuni radio#IE n alt limb de circulaie internaional, dec*t anumite emisiuni dedicate special minoritilor naionale- etc. Qn comerul e%terior este folosit limba engle , iar pre entarea cererilor de ofert strine ctre firmele &i instituiile norvegiene speciali ate ,Camere de Comer, Consiliul Norvegian pentru Comer, Csociaiile $atronale &i $rofesionale etc.- se pot face n limba engle . Comercializarea $uturilor alcoolice Cceasta se reali ea numai prin maga inele Einmonopolet &i este permis numai pentru acele sorturi listate anual n cataloagele firmei, listare asigurat de parcurgerea unui proces de testare &i acceptare, suportat de agenii norvegieni importatori. $entru informarea dumneavoastr, v transmitem coordonatele firmei" E?N6.N.$.8;I C.3., Dronning 6auds !ate 1, 01+/ .slo, NorHa7, Iel" 004>#++#01/000 J Ka%" 004>#++#01/00), Mebsite" http"@@HHH.vinmonopolet.no. <n segment de cca. 1/F din pia este acoperit de restaurante, baruri &i hoteluri, care ies din controlul Einmonopolet prin preluarea buturilor direct de la importatori, &i nu prin maga inele statului. "e imul de vize

Qncepand cu 01.01.+00+, cetenii rom*ni care cltoresc n spaiul 3chengen pentru o durat de &edere de ma%im )0 de ile calendaristice@semestru ,calculate de la data primei intrri n spaiul 3chengen- nu mai au nevoie de vi de intrare. Ccest lucru este cunoscut cu siguran de toi cei interesai. ?nformaii detaliate n aceast privin ofer site#ul 6C; Rom*nia" http"@@HHH.mae.ro. &ermisul de munc 3trinii care doresc s munceasc n Norvegia trebuie s dein un permis de munc, care se obine prin intermediul ambasadelor Norvegiei din strintate. Conform Ccordului privind 3paiul ;conomic ;uropean, semnat de Norvegia cu <;, locurile de munc vacante trebuie mai nt*i scoase la concurs, inclusiv prin anunarea lor n presa local, &i numai n ca ul n care aceste posturi nu se ocup de cetenii norvegieni, firmele &i instituiile norvegiene pot anga'a personal din strintate. ;%cepiile de la aceast regul se fac numai n ca ul unor acorduri speciali ate pe care Norvegia le#a semnat cu foarte puine state, pentru anumite sectoare din economie n care Norvegia are deficit de for de munc ,e%." sntate-,HHH.arbeidstils7net.no@om@engels4.html-. $entru cetatenii romani, incepand cu 1/ iunie +01+, nu mai este nevoie de permis de munc pentru a putea s lucre e n Norvegia. $arlamentul Norvegian a adoptat pe 1/ iunie, o deci ie prin care cetatenii romani vor avea acces pe piaa de munc a Norvegiei la fel ca toi ceilali ceteni din statele membre ale 3paiului ;conomic ;uropean. Comunitatea rom(n din "e atul Norve iei Comunitatea rom*neasc din Regatul Norvegiei este estimat la peste ).000 persoane. De&i puin numeroas, diaspora rom*n este bine integrat n mediul norvegian &i este repre entativ pentru toate categoriile socio#profesionale, urmrind pstrarea identitii naionale, a tradiiilor, culturii &i limbii rom*ne. Rom*nii stabilii, n decursul anilor n Norvegia, sunt dispersai pe ntreg teritoriul rii, inclusiv n onele de nord. ;%ist o concentrare mai mare a comunitii rom*ne&ti n capitala .slo &i n mpre'urimile ei, precum &i in localitile 9ergen, Ioensberg, Drammen &i Irondheim. "e imul pentru import $unuri personale Qn principiu, regulile nu sunt mult diferite comparativ cu cele valabile n restul statelor asociate sau membre ale Ccordului 3paiului 3chengen. 3e acord o atenie deosebit buturilor alcoolice ,spirtoase- &i tutunului sau produselor din tutun. Cotele admise pentru a fi introduse n Norvegia de cetenii strini sau norvegieni sunt de + litri de buturi alcoolice &i +00 igarete@persoan adult. "e imul cadourilor protocolare Qn Norvegia e%ist acela&i sistem ca n toate statele europene, cadourile protocolare fiind apreciate, dar n cantiti re onabile, acestea fiind declarate conducerii firmelor de stat sau private &i instituiilor de stat din care fac parte anga'aii respectivi, neefectu*ndu#se favoruri n schimbul acestora. Circulaia pe drumurile pu$lice Qn Norvegia, conform legislaiei n vigoare, se circul numai cu luminile de nt*lnire ,Pfa scurtPaprinseJ n intersecii, precum &i pe str ile principale unde nu sunt amplasate semne de circulaie, funcionea regula prioritii de dreaptaJ autovehicolul care ptrunde primul n sensul girator are prioritate fa de toate celelalte. $arcarea autovehicolelor la o distan mai mic de / m de intersecii, precum &i pe ben ile pentru pietoni, este inter is. Iotodat, se respect semnele de circulaie general valabile n ;uropa privind oprirea, staionarea &i parcarea. $entru nclcarea acestor reguli se aplic amen i drastice, cuprinse ntre (00 &i >.800 N.:. 8a toate intrrile din unele ora&e ,n special n .slo- se plte&te o ta%a de intrare de 1/ N.:, iar pe autostr i +0 N.:. $lata se poate efectua numai n coroane norvegiene ,N.:-. )ar uri i expoziii* Cele mai importante targuri organi ate in Norvegia si care pre inta interes pentru Romania sunt" YR;?3;8?ET ,NorHa7 ?nternational Iourism and Iravel Irade Kair- # anual. YN.R#3B?$$?N!T ,dedicat industriei navale-, bianual ,se va organi a in anul +012Y.N3T ,.ffshore Northern 3eas- # industria surselor de energie conventionale si regenerabileJ dedicat si echipamentelor din industria petroliera si a ga elor. http"@@HHH.ons.no De asemenea, in Norvegia se mai desfasoara o serie de targuri bianuale de mobila, decoratiuni, constructii, confectii, incaltaminte si industrie e%tractiva, de importanta mai redusa, dedicate

prioritar tarilor nordice, dar care pot fi deosebit de importante pentru promovarea produselor romanesti pe intreaga piata 3candinava. Detalii suplimentare despre t*rgurile &i e%po iiile organi ate n Norvegia se pot obine acces*nd prin internet pagina" http"@@HHH.messe.no Sar$atori le ale 01 ?anuarie # Cnul NouJ +0#+1 Cprilie # $a&teleJ 01 6ai # Giua ?nternaionala a 6unciiJ 1> 6ai # Giua NaionalJ +/ Decembrie # Crciunul. 6ai e%ist &i alte srbtori religioase care varia ca data e%acta. &articularitati Kondul National de $ensii norvegian, fond de investitii care dispune de mari posibilitati financiare, poate 'uca un rol important in ceea ce priveste plasamentele financiare pe alte piete ale Norvegiei. ?ntalnirile si discutiile purtate de repre entantii conducerii 6inisterului ;conomiei, Comertului si 6ediului de Cfaceri si cei ai Cmbasadei Romaniei la .slo, cu 6inistrul Comertului si ?ndustriei norvegian si cu cei ai Kondului National de $ensii au deschis calea spre implicarea acestui Kond in diferite plasamente financire in Romania. Irebuie avute in vedere cateva elemnte privind parteneriatele bilaterale" Norvegia acorda un rol preponederent noului Ccord bilateral, care a fost semnat in martie +01+. Datorita atractivitatii pe care o repre inta pietele din China, ?ndia, 9ra ilia si alte state din Csia si Cmerica 8atina, in ultimii doi ani se inregistrea a o concentrare a companiilor norvegiene catre aceste one. De preci at ca si guvernul condus de 5ens 3toltenberg spri'ina si promovea a aceasta tendinta. 3e impune o intensificare a eforturilor pentru desfiintarea restrictiilor de a patrunde pe piata norvegiana a produselor agricole si a produselor alimentare procesate si semiprocesate. <n element care trebuie luat in calcul este ridicarea barierelor privind forta de munca din Romania, situatie care se discuta in pre ent in $arlamentul norvegian. Kidelitatea e%agerata a populatiei autohtone pentru toate produsele norvegiene, indiferent de nivelul preturilor de van are, este un alt aspect de care trebuia tinut seama, la fel ca si de faptul ca autoritatile impun standarde si norme pentru produsele alimentare in special, cu anumite detalii tehnice specifice. ;%istenta monopolului statului in domeniul bauturilor alcoolice si a protectionismului privind produsele agricole si marfurile alimentare. 6edia salariala lunara a unui anga'at la stat este de peste 2/.+00 de 4oroane ,apro%imativ 4./1+ euro- la nivelul po itiilor de e%ecutie, respectiv de peste (/.+00 de coroane ,apro%imati% 8.2/8 euro- la nivelul po itiilor de deci ie ,directori si sefi e%ecutivi-. 8a nivelul companiilor private, de cele mai multe ori, nivelurile de salari are sunt cu mult mai mari. Nivelul ridicat al salariilor, van area cu amanuntul si numarul important al retelelor de maga ine, carora li se impun respectarea unor reguli ce vi ea a protectionismul pentru marfurile autohtone, fac ca patrunderea produselor din alte tari pe aceasta piata sa fie deosebit de dificila. ;%ista o incredere foarte mare, e%agerata chiar, in marfurile autohtone. $opulatia achi tionea a preponderent marfuri produse in Norvegia, respectandu#se politica de monopol a guvernului. $opulatia activa este bine pregatita din punct de vedere profesional, dar deosebit de selectiva in ceea ce priveste conditiile de munca. Korta de munca provine din Norvegia, dar si din tarile 3candinave ,preponderent, conform unui acord tacit al anga'atorilor, e%ceptand anumite meserii deficitare" informaticieni, petrolisti, constructori-" 3uedia, Kinlanda &i Danemarca, datorita salariilor mai mari oferite de anga'atorii norvegieni. Neaderarea la <niunea ;uropeana si intentia declarata a guvernului Norvegiei, ca si a ma'oritatii populatiei aceste tari de nu deveni membra a <.;., a devenit o adevarata marota a politicii acestei tari, care considera ca resursele de petrol si ga e le permit sa adopte o atitudine de relativa independenta fata de piata <niunii ;uropene de care, in acelasi timp, recunosc ca depind in mare masura. C++"D+N!)E ')ILE

?nformaii despre guvern &i ministere pot fi http"@@HHH.odin.dep.no obinute acces*nd Hebsite#ul oficial al !uvernului. 9anca Central a Norvegiei ,Norges 9an4NorHa7 Irade Kairs http"@@HHH.norges#ban4.no@ http"@@HHH.messe.no

NorHegian Directorate of Customs and http"@@HHH.toll.no ;%cice 3tatistics NorHa7 http"@@HHH.ssb.no Ihe ;nterprise and ;ntrepreneur $ortal 6inistr7 of Irade and ?ndustr7 NorHegian 8abor ?nspection Cuthorit7 6inistr7 of Koreign Cffairs 6inistr7 of $etroleum and ;nerg7 http"@@HHH.bedin.no http"@@HHH.nhd.dep.no HHH.arbeidstils7net.no@om@engels4.html http"@@HHH.odin.dep.no@ud@engels4@inde%#b#n#a.html http"@@odin.dep.no@oed@english@bn.html

Instituii unde se pot transmite o%ertele %irmelor rom(neti pentru a %i retransmise %irmelor norve iene .slo Chamber of Commerce 9ergen Chamber of Commerce 3tavanger Chamber of Commerce Irondheim Chamber of Commerce Iromso Chamber of Commerce $... 9o% +8>4 3olli, N#0+20 .slo, NorHa7Iel" 004> ++ // >4 00J Ka%"004> ++ // 8) /2J ;mail" mailLchamber.noJ Mebsite" http"@@HHH.chamber.no http"@@HHH.bergen#chamber.no http"@@HHH.stavanger#chamber.no http"@@HHH.trondheim#chamber.no http"@@HHH.tromso#chamber.no

Ihe Cgder8in4 $ro'ect focuses on increased http"@@HHH.agderlin4.com@ international trade and cooperation for enterprises in Eest#Cgder Count7 Ihe Baram 8in4 $ro'ect focuses on http"@@haramlin4.com@ increased international trade and cooperation for enterprises in Baram municipalit7 ?mport and ;%port # Cgents Cssociation Drammensveien 20, 0+// .slo, NorHa7J Cdresa postala" $ostbo4s +20+ 3olli, 0+01 .slo, NorHa7J Iel" 004> ++ /4 1> 00J Ka%"004> ++ /( 1> 00JKa%" 004> ++ /(1>00J;#mail" h.thrap#me7erLhsh# org.no JMeb site" http"@@HHH.agentforeningen.com NB. # Confederation of NorHegian $... 9o% /+/0 6a'orstua, 0202 .38., NorHa7J Iel" 9usiness and ?ndustr7 ,confederaia tuturor 004> +2 08 80 00J Ka%" 004> +2 08 80 01J;#mail" organi aiilor patronale din NorvegiafirmapostLnho.no JMeb site" http"@@HHH.nho.no ?NI3.: ,the NorHegian .il and !as http"@@HHH.intso4.no@home@inde%.html $artners- # firme din industria de ga &i petrol NorHegian 3hipoHnersO Cssociation # firme http"@@HHH.rederi.no@forside.asp de shipping

NorHegian 3eafood ;%port Council ,aici http"@@HHH.seafood.no@HorldHide putei accesa coordonatele productorilor &i e%portatorilor norvegieni de peste &i fructe de mare, plus informaii despre industria piscicol din Norvegia-

!lte coordonate utile# NorHegian XelloH $ages Nors4 Kirmainformas'on .slo $romotion Einmonopolet C.3. http"@@HHH.gulesider.no http"@@HHH.firmainfo.com http"@@HHH.oslopro.no Dronning 6auds !ate 1, 01+/ .slo, NorHa7JIel" 004>#++#01/000J Ka%" 004>#++#01/00)JMebsite" http"@@HHH.vinmonopolet.no 9oard ,Cgenia $... 9o% +8)2 3olliJ N#0+20 .slo, NorHa7JIel" V4> ++ )+ /+ 00J Ka%" V4> ++ /( 0/ 0/J;#mail" norHa7Lntr.no JMeb site" http"@@HHH.ntr.no http"@@HHH.tourist.no http"@@HHH.visitnorHa7.com@

NorHegian Iourist Norvegian de Iurism-

Ihe NorHegian Iourist !uide

9ronno7sund Register Center Register http"@@HHH.brreg.no Cuthorit7 and 3ource of ?nformation NorHegian Ia% Cuthorities ,34atteetaten$ublic 3ector ?nformation 8ovdata # legal documents and info .slo 3toc4 ;%change 3tandardisation in NorHa7 Kirst 9usiness in NorHa7 http"@@HHH.s4atteetaten.no http"@@HHH.norge.no http"@@HHH.lovdata.no http"@@HHH.ose.no http"@@HHH.standard.no http"@@HHH.firstbusiness.net

Kederation of NorHegian Commercial and http"@@HHH.hsh#org.no 3ervice ;nterprises, B3B ,Bandels# og 3ervicenaringens Bovedorganisas'on- is NorHa7Os leading organisation for emplo7ers in the trade and services sector. ;4sportfinans Nordic ?nvestment 9an4 http"@@HHH.e4sportfinans.no http"@@HHH.nib.int@en@inde%.html

Ihe NorHegian !uarantee ?nstitute for http"@@HHH.gie4.no ;%port Credits ,!?;:;uropean ;conomic Cgreement ,Ccordul http"@@secretariat.efta.int@euroeco@ privind 3paiul ;conomic ;uropeanResearch Council of NorHa7 http"@@HHH.fors4ningsradet.no@english@

?mmigrating to NorHa7 .slo 9usiness Region Ihe .slo Research $ar4

http"@@HHH.udi.no http"@@HHH.oslobusiness.no@ http"@@HHH.fors4ningspar4en.no@language@english@ind e%.html

3?EC # Ihe ?ndustrial Development http"@@HHH.siva.no Corporation of NorHa7 ,3tate oHned, independentl7 operated 1 de volt parcuri industriale<niversal Currenc7 Converter http"@@HHH.%e.net@ucc@full.shtml Ihe .fficial !uide to .slo http"@@HHH.virtualoslo.com@

;uropean Kree Irade Cssociation ,?celand, http"@@HHH.efta.int 8iechtenstein, NorHa7 and 3Hit erlandCetat ,8abour 6ar4et CdministrationDen Nors4e 9an4 Nordea 9an4 http"@@HHH.aetat.no http"@@HHH.dnb.no http"@@HHH.nordea.no .slo, NorHa7J

Miersholm, 6ellb7e \ 9ech, advo4at firma http"@@HHH.Hiersholm.no@ C3 # firm de avocatur $... 9o% 1400, Ei4a N#011/ Ielephone V4> +10 +10 00. NorHegian ;nvironmental Cssistance NorHegian RailHa7s .slo Cirport ,.slo 8ufthavn C39C; Ce ar 6inistru Consilier Noiembrie +01+ http"@@environment.norad.no@ http"@@HHH.nsb.no http"@@HHH.osl.no@english@

.slo Crmeanu