Formarea cav seroase ale trunchiului, peritoneu,

Wednesday, October 19, 2011 16:06

Seroasele sunt repr de pleura, pericard si peritoneu, toate acestea captusind cavitati. u un punct comun de de!voltare, plecand de la celomul intraembrionar "spatiul care contine visecere, #avori!and mobilitatea lor$. %ntestinul este o #ormatiune tubulara de natura epiteliala incon&urata de o lama me!odermica, la e'terior se (aseste o #oita numita splanhnopleura care se continua la nivelul peretilor trunchiului cu somatopleura, intre cele doua se delimitea!a celomul intraembrionar. )opo(ra#ic tubul intestinal se (aseste ventral de tubul neural si notocord. Mezodermul acoperit de splanhnopleura se va re#lecta anterior luand nastere me!enterul ventral primitiv posterior luand nastere me!enterul dorsal primitiv.

*e!enterul ventral anterior il (asim la nivelul eso#a(ului terminal coborand pana la duoden si temporar la nivelul cloacei. +omportamentul lui este di#erit toracal si abdominal. , toracal , vine in raport cu cordul, se prinde pe #ata posterioara acestuia si ia denumirea de me!ocard dorsal, abdominal , la nivelul stomacului si duodenului, se lateste purtand numele de me!o(astru ventral si cuprinde in interior o masa me!enchimatoasa numita sept transvers, in (rosimea caruia va proli#era mu(urele hepatic si cel al cailor biliare e'trahepatice. .re!enta septului transvers la acest nivel divi!ea!a me!enterul ventral primitiv intr,o portiune posterioara "omentul mic , li(. (astrohepatic $ si o portiune anterioara li(amentul #alci#orm. *e!enterul dorsal primitiv, ca urmare a re#lectarii splanhnopleurei si me!odermului, care spre deosebire de cel ventral, se (aseste pe toata lun(imea tubului di(estiv "cu e'ceptia #arin(elui si eso#a(ului superior$. st#el iau nastere a. ul b. c. nul d. *e!enterul propriu !is e. *e!ocolonul transvers #. *e!osi(moi dul (. *e!orectul .re!enta celor doua #oite me!enterice va duce la divi!area celomului embrionar in mai multe cavitati. cestea sunt

*e!oeso#a( *e!o(astrul *e!oduode

+avitatea pericardica , contine cordul si vasele mari+analele pleuroperitonealea , mici, vor deveni cavitate pleurala simetrica+avitatea peritoneala , voluminoasa-

Fiecare din acestea va avea , un perete parietal captusit de me!oteliu din somatopleura embrionara

, un perete visceral captusit de me!oteliu din splanhnopleuraEvolutia mezenterului ventral si formarea septului transvers /a nivel abdominal, intre stomac, duoden si peretele anterior abdominal se interpune acest me!enter ventral care se lateste si cuprin!and o masa me!enchimal devine sept transvers. cesta va ocupa spatiul dintre ba!a cavitatii toracice si canalul ombilical, are #orma semilunara, avand dou e'tremitati dorsale ascutite limitand prin acestea comunicarea dintre cavitatea pericardica si canalele pleuroperitoneale. /a nivelul stomacului si duodenului apar me!ouri ele #iind initial in(lobate in septul transvers si su#erind ulterior un proces de separare. /e(atura dintre stomac, duode si sept, dupa separare, se mentine prin me!o(astrul ventral. %n (rosimea septului apar mu(urii hepatici, ira prin de!voltarea #icatului apar doua #ormatiuni de le(atura pentru peretele abdominal , li(amentul #alci#orm si pentru stomac , omentul mic. Septul transvers apare de timpuriu din saptamana 0 %.1. #iind initial incomplet posterior, va deveni un sept complet numai in momentul #u!ionarii somatopleurii cu splanhnopleura luand nastere me!ocardurile laterale. %nitial ca ase!are septul transvers are o po!itie inalta, in dreptul primei somite occipitale, ulterior, dupa #u!ionarea somato si splanhnopleurei va intra in alcatuirea dia#ra(mei su#erind un proces de coborare. %n timpul acestui proces, septul transvers va #i invadat de mioblasti si de nervul #renic. +oborarea septului este rapida, din re(iunea occipitala in S0 a&un(e in S2 in dreptul somitelor +0,+3, in S6 a&un(e in dreptul somitei )0 si in /2 in dreptul somitei /1. +and septul ete in po!itie inalta este incomplet posterior datorita ase!arii sale verticale, ca apoi, coborand, sa ia po!itie ori!ontala. Evolutia mezenterului dorsal a. Mezoesofagul , #ace parte din elementele #ormatoare ale dia#ra(meib. Mezogastrul dorsal , ia parte la #ormarea bursei omentale si omentului mareStomacul, initial in de!voltare este sa(ital, ast#el se delimitea!a o depresiune intre #icat si restul tubului di(estiv numit reces hepato, enteric, el va deveni ulterior vestibulul bursei omentale. 4e la acesta pleaca doua prelun(iri, a. una craniala, intre dia#ra(ama, mu(urele pulmonar si eso#a(ul abdominal, care ia numele de bursa in#racardiaca si care va deveni ulterior prelun(irea superioara5dia#ra(matica a bursei omentaleb. una caudala, care se va numi #undul de sac retro(astric si care anticipea!a #ormarea bursei omentale si a omentului mare-

%n viata embrionara intre #oitele bursei omentale se va (asi un reces care ulterior dispare. %ntre #oitele me!o(astrului dorsal se va de!volta si pancreasul, ulterior din /2 apar si insertii secundare ale me!o(astrului dorsal care vor duce la #ormarea #asciilor de coalescenta.datorita acestor insertii secundare pancreasul va deveni or(an secundar retroperitoneal, impreuna cu cea mai mare parte a duodenului , prin pre!enta #asciei de coalescenta )reid!. 4easemenea, intre #oitele me!o(astrului dorsal se va de!volta si splina, cu mentiunea ca de la aparitie si toata viata ramane intraperitoneala. .re!enta ei ca

or(an intraperitoneal imparte me!o(strul dorsal in doua li(amente (astrolienal si renolienal, care vor delimita prelun(irea stan(a a bursei omentale. c. Mezoduodenul , se #i'ea!a in /0 %.1. de peretele posterior, a.i. prin alipire la peritoneul parietel posterior devine #ascie de coalescenta )reid!, comuna cu a pancreasului. d. Mezenterul propriu-zis , este prelun(irea peritoneala a &e&uno,ileonului, se de#initivea!a incepand din /3, cu mentiunea ca &e&unul si ileonul au #ost si raman intraperitoneale, la procesul de de#initivare participa si #i'area colonului ascendent pe peretele posterior prin #ascia de coalescenta )oldt 1, precum si coborarea si #i'area ceculuie. Mezocolonul tranvers , se de#initivea!a din /3, #iind urmat de e'traperitoneali!area colonului descendent prin coalescenta si de colonul pelvin "si(moidul$#. Mezosigmoidul , este prelun(irea peritoneala care se de#initivea!a in /6 si ancorea!a colonul si(moidian de peretele posterior intin!andu,se de la mar(inea mediala a muschiului psoas stan( pana in dreptul vertebrei S0(. Mezorectul , este o prelun(ire peritoneala temporara, dispare si duce la ase!area rectului in spatiu e'traperitoneal, cu aceasta terminandu,se evolutia mezenterului dorsal primitiv. Separarea cavitatilor seroase Se reali!ea!a prin : 1. Fuzionarea membranelor pleuropericardice *embranele pleuropericardice separa cavitatea pericardica de canalele peritoneale, separarea apare timpuriu incepand cu embrionul de 2mm, #avori!at de aparitia mu(urilor pulmonari in cavitatile si de aparitia prin #u!ionare a pericardului #ibros. 2. Fuzionarea membranelor pleuroperitoneale *embranele pleuorperitoneale prin #u!ionare #ac separarea dintre cavitatile peritoneale si cavitatea pleurala, ele #iind dependinte ale somatopleurei peretelui toracal. Separarea cavitatilor are loc intre S6,S11 %.1. initial avand o po!itie verticala directia de separare mer(e spre anterior. ceasta separare este #avori!ata de mu(urii pulmonari cranial si aparitia #icatului caudal. ceste doua elemente mor#olo(ice se aplica pe septul transvers si prin #u!ionare cu me!oeso#a(ul vor da nastere dia#ra(mei. 3. Aparitia diafragmei 4e#initivea!a separarea cavitatilor toracala de abdominala si implica mai multe elemente. a. Septul transvers , devine centrul tendinos al dia#ra(muluib. Mebranele pleuroperitoneale , vor #u!iona cu partea dorsala a septului transvers si cu me!oeso#a(ul dorsal luand nastere partea intermediara a dia#ra(mei de#initivec. Mezoesofagul dorsal , odata cu patrunderea #ibrelor musculare prin mioblastii care mi(rea!a va da nastere portiunii mediane a dia#ra(mei. *e!odermul parietal va avea doua portiuni, una centrala5mediala din care se va #orma re(iunea peri#erica a dia#ra(mei si una laterala din care se #ormea!a peretele de#initiv al trunchiului. .rin e'tensia cavitatilor pleurale vor lua nastere recesurile costodia#ra(matice moment in care dia#ra(ma este modelata completa. %ncepand din S3, nervii spinali +0,+3 vor intra in septul transvers pe calea membranelor pleuropericardice "e'plicatie pentru #aptul ca #renicul este in raport cu pericardul #ibros$.

d.

Peretii trunc iului , coborarea dia#ra(mei este in le(atura cu de!voltarea peretilor toracali, peretele posterior se de!volta mai rapid ceea ce duce la coborarea mai pronuntata a dia#ra(mei posterioare. 4e la nivelul miotoamelor coboara mioblasti care se alatura mioblastilor din , ast#el dia#ra(ma devine un or(an musculos cu rol nu doar de separatie ci si in respiratie.

Anomalii !ernia diafragmatica congenitala , a#ectea!a partea musculara posterolaterala a dia#ra(mei, cu ori(inea in lipsa de coalescenta a membranelor pleuroperitoneale. 7ste unilaterala, mai #recvent apare in stan(a. re drept consecinta aparitia unei comunicari intre cavitatile abdominala si toracica si hernierea viscerelor in torace, de obicei cele cu mobilitate mare. cestea ocupa hemitoracele ducand la hipopla!ia plamanului respectiv si impin(erea or(anelor in partea opusa. .acientul pre!inta o stare (enerala (rava, cu detresa respiratorie importanta, torace bombat, abdomen escavat si la auscultatia toracelui se aud !(omote hidroaerice. !ernia esofagiana , eso#a(ul scurt, cu pre!enta stomacului in torace partial sau total. +and este partial stomacul poate #i stran(ulat de dia#ra(m. !ernia retrosternala , datorata lipsei de de!voltare a dia#ra(mului anterior cu anse intestinale urcate retrosternal. Eventratia congenitala a diafragmului , se datorea!a lipsei #ibrelor musculare la nivelul unei &umatati a dia#ra(mului si spre deasebire de hernia con(enitala, viscerele abdominale sunt in torace dar dia#ra(mul este intre(. Paralizia musc iului diafragmei , poate #i con(enitala prin lipsa de inervatie sau dobandita ca traumatism obstetrical prin elon(atie de ple' brahial, uneori cu ruperea nervului.

4e!voltarea tubului di(estiv

Wednesday, October 26, 2011 16:08

<<Dezvoltarea tubului digestiv.wma>>

paratul di(estiv deriva din tubul intestinal primitiv care strabatecorpul embrionar, cranio,caudal, ocupand partea ventrala a embrionului, #iind le(at posterior de me!enterul comun dorsal posterior si comunica anterior cu sacul5ve!icula vitelina. )ubul intestinal este de ori(ine endodermala. 7ste un tub inchis cranial prin membrana oro#arin(iana, care il desparte de stomodeumsi caudal este inchis prin membrana cloacala "de natura ectodermala$ care il desparte de canalul anal. %n S0 memebrana oro#arin(iana se resoarbe, ast#elcapatul cranial al tubului pre!inta o inva(inare bucal, viitorul stomodeum. %n /0 la capatul caudal se resoarbe membrana cloacala, aici avand loc o inva(inare ectodermala din care re!ulta cloaca.

"iviziunile 1. #ntestinul cefalic 4in el se de!volta cavitatea bucala si #arin(ele. %n aceasta portiune se (asesc pun(ile si arcurile branhiale "se numesc arcuri viscerala$. 2. #ntestinul trompular este divi!at in trei portiuni: a. %ntestin anterior , proenteron 4in el iau nastere eso#a(ul, stomacul, partial duodenul, precum si mu(urii pancreatici dorsal si ventral. b. %ntestin mi&lociu , me!enteron 7ste portiunea din tubul intestinal primitiv din care deriva restul duodenului, intestinul me!enterial, cecul, colonul ascendent, #le'ura colica dreaptasi 250 din colonul transvers. c. %ntestin posterior , metenteron 4in el se vor #orma 150 stan(a din colonul transvers, #le'ura colica stan(a, colonul descendent, colonul si(moid si partial rectul "partea perineal se va de!volta din cloaca$. 4e,a lun(ul se(mentelor tubului di(estiv #iecare si,a de!voltat o structura adaptata #unctiei sale dar si #unctiilor (enerale ale tubului di(estiv. 7': cavitatea bucala cuprinde un aparat masticator 9 aparat secretor "(landele salivare si cele din mucoasa$ implicate in #ormarea bolului alimentar, pe lan(a aceste #unctii speci#ice cavitatii bucale, ea mai este implicata si in de(lutitie si este si aparat (ustativ. %n (eneral structura tubului intestinal primitiv este adaptata #unctiei sale, epiteliul este strati#icat, re!istent, pentru receptia si transportul alimentelor si devine cilindric nestrati#icat in !onele unde are loc absorbtia. 7'ista o particularitate a !onelor implicate in absorbtie, plicaturarea supra#etei care mareste !ona de absorbtie. :e#eritor la (landele tubului di(estiv, ele apar intr,o anumita re(iune dar datorita lipsei de spatiu si rease!arii or(anelor dupa hernia #i!iolo(ica mi(rea!a in alta parte. 7le isi maresc volumul, canalele l-or de e'cretie ramanand la locul de ori(ine. %n ceea ce priveste musculatura, este de doua cate(orii 1.

Striata , la capetele tubului, unde este nevoie de contractii rapide. 7': limba, #arin(ele si apartul s#incterian rectal2. ;eteda , in restul tubului di(estiv, unde au loc contractii lente, necesare, in (eneral, absorbtiei-

Esofagul %a nastere din proenteron, este primul se(ment care urmea!a dupa intestinul ce#alic. %nitial este scurt, apoi are o evolutie rapida incepand din /0, contribuind si la po!itionarea stomacului. +and in procesul de de!voltare intervin #actori terato(eni pot aparea mal#ormatii in de!voltarea eso#a(ului, cel mai #recvent steno!e si atre!ii. %n de!voltare cunoaste doua se(mente: 1. :etrotraheal , ia nastere prin alun(irea partii in#erioare a #arin(elui, atunci va avea musculatura striata si va #i inervat de nervul va(. 2. %n#ratraheal , se mai numeste si pre(astric. Se de!volta prin proli#erare celulara din eso#a(ul initial, are ori(inea in me!odermul embrionar splanhnopleural, are musculatura neteda si este inervat de ple'uri ve(etative. *e!oul lui ventral se insera pe pericard, devenind me!ocard dorsal si datorita raportului cu trahea pre!inta un sept despartitor intre el si

conductul larin(o,traheal, sept care daca nu este de!voltat su#icient da nastere unor mal#ormatii con(enital < #istule esotraheale. %n ceea ce priveste evolutia elementelor in structura eso#a(ului putem #i(ura un calendar. S6 , apare musculatura circularaS10 , apare musculatura lon(itudinala /3 ,= nastere , se de#initivea!a epiteliul pluristrati#icat /9 , apar (landele super#iciale 4upa nastere , apar (landele pro#unde Stomacul %nitial stomacul este o dilatatie #usi#orma, aparand la s#arsitul S2 si situat mediosa(ital. Ori(inea lui este inalta la nivelul vertebrelor cervicale, in raport cu va(ul, de unde si inervatia sa ulterioara. %n S3,S6 este impins spre toracele in#erior de cord si plamani care incep sa se de!volte, deasemenea, alun(irea eso#a(ului, cresterea #icatului si repo!itionarea viscerelor din hernia #i!iolo(ica #ac ca stomacul sa su#ere un proces de rotatie ducand ast#el la aparitia bursei omentale. S8 , rotatia stomacului se #ace in lun(ul a'ului lon(itudinal, are o amploare de 90 de (rade de la stan(a la dreapta, ast#el #ata stan(a devine anterioara, #ata dreapta devine posterioara. *ar(inea anterioara se orientea!a spre dreapta si devine curbura mica si mar(inea posterioara se duce spre stan(a se de!volta mult devine marea curbura si prin prelun(irile peritoneala va delimita bursa omentala cu prelun(irile ei. +ardia "s#incter #unctiona$ ramane in po!itia superioar si la stan(a, iar pilorul "s#incter anatomo#unctional$ este tras la dreapta si superior. *e!o(astrele dorsal si ventral vor de#initiva bursa omentala. 4.p.d.v. structural e'ista si aici un calendar al aparitiei elementelor structurale: S6 , se de!volta #oveolele (astrice si muculatura circulara /2 , se de!volta s#incterul piloric /0 , s,a terminat de#initivarea mucoasei stomacale /0 152 , apar (landele (astrice /2 , apar #ibrele musculare lon(itudinale si motilitatea (astrica Ansa ombilicala$Mezenteronul re ritm rapid de crestere in lun(ime, dar intre ansa ombilicala propriu,!isa si stomac se (aseste o portiune de tub intestinal numita ansa duodenala din care se vor de!volta duodenul, #icatul, caile biliare si pancreasul. "uodenul .utem spune despre duoden ca are doua ori(ini din partea in#erioara a proenteronului si din partea superioara a me!enteronului, marturie #iind sursele di#erite de vasculari!atie. rtera proenteronului este trunchiul celiac, cea a me!enteronului este artera me!enterica superioara. %nitial la de!voltare se (aseste in septul transvers, ulterior dupa rotatia stomacului si cresterea lobului drept hepatic in septul transvers, duodenul se plasea!a mai mult in partea dreapta a coloanei vertebrale, ca o potcoava in plan #rontal. st#el apare un se(ment ori!ontal in dreapta si un se(ment ori!ontal urmat de unul ascendent spre stan(a coloanei. .eritoneul, me!oduodenul din prima portiune a duodenului, de la pilor pana la artera (astroduodenala, lasa duodenul intraperitoneal, iar dupa artera (astroduodenala me!oduodenul se alipeste de peritoneul parietal posterior < #ascia de coalescenta )reid!.

nsa ombilicala ce vine dupa duoden are doua brate unul ascendent si unul descendent la capatul lor (asindu,se canalul om#aloenteric5vitelin care dispare sau ramane devenind diverticulul *ec>el. 4eoarece ansa intestinala are o crestere rapida la care se asocia!a cresterea volumului #icatului, toate raportate la o cavitate abdominala insu#icienta apare hernia #i!iolo(ica ombilicala " hernie masiva$, prin patrunderea anselor embrionare si a in spatiul e'tracelomic printr,un diverticul celomic. %n hernia #i!iolo(ica pot #i ansele &e&uno,ileale, partea mobila a colonului, toate acoperite de o #oita peritoneala. /a embrionul de 10 saptamani hernia #i!iolo(ica incepe sa se reduca datorita urmatorilor #actori: a. Ficatul isi incetineste crestereab. *e!one#rosul se atro#ia!ac. +avitatea abdominala incepe sa creasca:epo!itionarea or(anelor in cavitatea peritoneala se #ace ast#el: .rimele care reintra sunt ansele &e&unale, care se asa!a in cavitatea abdominala in stan(a liniei mediane. 1rmatoarele sunt ansele ileale care se asa!a in dreapta. ceste locuri erau ocupate de alte se(emente care isi schimba si ele po!itia, ast#el are loc o coborare a colonului ascendent si a cecului, care initial erau subhepatice. Odata cu coborarea cecului in partea sa caudala se va de!volta si apendicele. +olonul transvers se alipeste prin me!oul lui de peretele posterior, avand un traseu ascendent de la dreapta la stan(a, de sub #icat si pana la splina, intersectand duodenul. )ot din bratul descendent al ansei ombilicale, elementele colonului stan( se po!itionea!a pe #lancul stan( al cavitatii abdominale deoarece prin cresterea ramului descendent acesta atin(e peretele abdominal si imprima curbarea lui spre #osa iliaca. mbele portiun, colon ascendent si descendent a&un(and in #osele iliace su#era un proces de coalescenta devenind or(ane retroperitoneale secundare prin #asciile de coalsecente )oldt % si %%. %n repo!itionarea celor doua portiuni de colon participa ansele &e&uno,ileale. Metenteronul re deasemenea o crestere #oarte rapida, daca aceasta depaseste dimensiunile normale, in lun(ime se numeste dolicocolon si ca diametru se numeste me(adolicocolon. Se de!volta sub in#luenta me!enteronului care reali!ea!a presiune pe aceasta portiune a intestinului. %n ceea ce priveste colonul si(moid, el isi pastrea!a mobilitatea pastrandu,si me!oul dorsal "<me!osi(moid$, iar din punct de vedere cronolo(ic al aparitiei elementelor structurale, metenteronul su#era urmatoarele procese: S6 , apare musculatura circulara S11 , apare musculatura lon(itudinala %ntre straturile musculare mi(rea!a din cresteleneurale celule nervoase care vor #orma ple'ul mienteric uerbach "inervatie intrinsec$. /0 , se de#initivea!a mucoasa intestinala si (landele intestinale .artea terminala a metenteronului va #i prima portiune a rectului deoarece partea lui perineala se de!volta din cloaca prin septarea de catre septul urorectal. Malformatii in dezvoltare Esofagul

1.

tre!ia de eso#a( < intreruperea continuitatii lumenului eso#a(ian prin doua procese: a. ;ede!voltarea unui se(ment eso#a(ianb. 4e#ectiuni la nivelul septului esotraheal cu pre!enta #istulelor esotrahealeceste doua elemente pot #i suspicionate deoarece #emeia (estant pre!inta hidramnios. 4e multe ori aceasta mal#ormatie este insotita si de altele vertebrale sau de arcuri aortice. 2. Steno!a eso#a(iana con(enitala < strictura con(enitala. Se transmite (enetic. 0. Sindromul de eso#a( scurt, care este urmat de tractiunea stomacului in torace. 7so#a(ul nu depaseste dia#ra(mul. 2. 4iverticulii eso#a(ieni < separarea anormala a mu(urilor pulmonari de eso#a( in de!voltarea lor. Stomacul 1. Steno!a hipertro#ica de pilor , boala con(enitala, consta in hiperde!voltarea s#incterului piloric. 7ste transmisa (enetica, se mani#esta in &urul varstei de 0 saptamani, si apare mai des la baieti. 2. tre!ia de pilor , nede!voltarea pilorului. 0. Stomacul binocular con(enital , prin repartitia ine(ala a musculaturii circulare a stomacului. 2. %nversiunea stomacului , apare in situs inversus. 3. Stomacul toracic , in mediastinul posterior. "uodenul 1. Steno!a duodenala , tuneli!are incompleta a duodenului, apare mai #recvent la 4%%% si 4%?, compensator dilatandu,se 4% si 4%%. +au!a poate #i si un pancreas inelar. 2. tre!ia duodenala , in (eneral consta in obliterarea lumenului 4% si 4%%. Frecvent aceasta maladie poate aparea sub deschiderea coledocului in 4%%, ceea ce este mai (reu de dia(nosticat si se asocia!a si cu alte mal#ormatii. 0. *e(adolicoduoden 2. *e!enter comun , persistenta me!oduodenului embrionar, ceea ce #ace ca duodenul sa #ie mobil ca &e&unul. 3. ?icii de rotatie a duodenului 6. 4uplicatia de duoden. #ntestinul subtire 1. 4iverticulul *ec>el , se (aseste pe ileonul terminal la 20cm de valvula ileocecala, poate avea un rest de vase viteline sau resturi de tesut (astric si pancreatic care prin secretie produc ulceratii. 2. tre!ia de intestin subtire , lipsa lumenului intestinal partial sau total. 0. pla!ia de intestin subtire , lipsa de!voltarii. 2. Steno!e. 3. %leus meconial , eroare con(enitala metabolica ce consta in acumularea la nivelul intestinului subtire a unei cantitati de meconiu modi#icat care poate sa obstrue!e complet lumenul intestinal. 4aca ileusul meconial se asocia!a cu le!iuni pancreatice si cu alterarea mucoaselor epiteliului bronsic se vorbeste de #ibro!a chistica de pancreas 5 mucoviscido!a.

4e!voltarea cloacei, pancreasului si #icatului

Wednesday, ;ovember 02, 2011 16:11

<<Dezvoltarea aparatului digestiv.wma>>

%loaca :epre!inta partea terminala aintestinului posterior "metenteron$, are aspect dilatat si incepe sa se evidentie!e din S2 intrauterin. .re!inta o comunicare craniala cu intestinul posterior si una anterioara cu alantoida. %nitial este obliterata de o membrana "membrana cloacala$. %ntre alantoida si intestinul posterior apare un sept numit sept urorectal, de natura me!enchimala. cest sept va pro(resa in interiorul cloacei si a&un(and la membrana cloacala o imparte in doua, membrane uro(enitala si anorectala. Septul urorectal se de!volta, luand nastere corpul perineal din care se va de!volta ulterior perineul "muschii si #asciile perineului$. %n &urul membranei anorectale me!enchimul va proli#era re!ultand proctodeumul, o depresiune si care va da nastere 150 superioare a canalului anal. :estul canalului anal se va de!olta din sinusul anorectal. *arturie a evolutiei di#erite a celor doua se(mente este linia pectinata, (asita pe #ata interna a rectului, care este o linie separatoareintre epiteliul pavimentos al 150 S1. si epiteliul columnal din partea in#erioara a rectului. Pancreasul @landa mi'ta, ea apare pe scara #ilo(enetica de la vertebrate in sus. pare ca primordiu la embrionul de 0,2 mm, corespun!ator S2. Se de!volta din epiteliul endodermal, la nivelul ori(inii ansei duodenale. *u(urii ventrali au ori(inea intre duoden si mu(urele hepatocistic, avand ori(ine comuna cu coledocul. 4e!voltarea mu(urilor ventrali este ine(ala, cel stan( se atro#ia!a si ramane doar cel drept din care se vor de!volta se(mentul in#erior al capului pancreatic si procesul uncinat. *u(urele dorsal va #orma &umatatea superioara a capului pancreatic, corpul si coada panncreasului. %n evolutie mu(urii restanti se apropie, si datorita cresterii ine(ale a peretelui duodenal, mu(urele ventral trece posterior si apoi la stan(a duodenului. Fu!iunea mu(urilor va avea loc in S6,S6. Fiecare mu(ure va avea un canal propriu cu deschidere initial separata in duoden. .e parcurs canalul mu(urelui dorsal va su#eri o anastomo!a transversala cu cel ventral, deschi!andu,se impreuna cu acesta si cu coledocul in 4%% prin ampula hepato,pancreatica, proeminand la deschidere in lumenul duodenal, nepermeabil initial, dand nastere papilei duodenal mari. :amane un canal de dimensiuni mai mici in dreptul mu(urelui pancreatic dorsal, la nivelul capului viitorului pancreas, acesta numindu,se canal Santorini, se deschide in duoden prin papila duodenala mica, drenand o parte din capul pancreasului. 4upa de!voltarea canalelor care urmea!a #u!ionarii mu(urilor, pancreasul incepe sa isi (aseasca po!itia de#initiva, odata cu rotatia duodenului, capul pancreasului va #i cuprins in potcoava duodenala, reali!andu,se o unitate mor#o#unctionala si clinica. :estul pancreasului, corpul si coada, se (asesc in me!o(astrul dorsal paralel cu marea curbura a stomacului. tat duodenul cat si pancreasul sunt initial intraperitoneale, dar datorita deplasarii duodenului spre dreapta, pancreasul trece transversal pe peretele posterior abdominal, are loc o coalescenta a me!o(astrului dorsal cu peritoneul

parietal posterior re!ultand #ascia de coalescenta retroduodeno, pancreatica )reid!, cele doua or(ane devenind secundar retroperitoneale. *odi#icarile de la nivelul pancreasului continua. S8 , mu(urii pancreatici incep sa proli#ere!e, luand nastere cordoane celulare care su#era un proces de tuneli!are re!ultand tuubuli. cestia impreuna cu acinii pancreatici vor #orma pancreasul e'ocrin. /0 , incepe separarea insulelor /an(erhans, proces care incepe de la coada spre capul pancreatice, luand nastere pancreasul endocrin. %n ceea ce priveste secretiile endo, si e'ocrine, cea endocrina se instalea!a la inceput "insulina$ iar cea e'ocrina de abia dupa /3. Ficatul %ncepe din S0,S2 ca un mu(ure5diverticul hepatocistic situat in partea caudala a intestinului ce#alic, loc de unde ia nastere si duodenul descendent. cest diverticul patrunde in septul transvers pe care il abordea!a pe #ata lui in#erioara. 4iverticulului ii ramane si o parte libera din care se vor divi!a doi mu(uri epiteliali initial plini. +ranial este mu(urele hepatic si caudal mu(urele din care se devolta ve!ica biliara si canalul cistic "mu(urele cistic$. 1. Mugurele epatic , va su#eri un proces de proli#erare in septul transvers, re!ultand cordoane epiteliale pline, care ulterior se (rupea!a dand nastere lobilor primitivi hepatici drept si stan(. cesti lobi primitivi "a(lomerari celulare$ au in componenta celule endodermale din care se vor de!volta hepatocitele. %n interiorul lobilor primitivi patrunde si tesut din septul transvers, de ori(ine me!odermala, care sub in#luenta hepatocitelor considerate celule inductoare se vor di#erentia in celule hematopoetice in special. 4easemenea, avand aceeasi ori(ine iau nastere si celulele Aup#er si celulele din capsula hepatica @lisson, tesutul con&unctiv din &urul hepatocitelor si capilarele sinusoide. :estul septului transvers va veni in contact cu sinusul cardiac, in acesta se deschid venele viteline, ombilicale si cardinale comune, dintre acestea cele viteline #lanchea!a de ambele parti duodenul ast#el incat ele vor #i incorporate in #icat, pe masura ce acesta creste in volum si se vor rami#ica in interiorul #icatului pana la capilare sinusoide. .re!enta acestor capilare va #ra(menta cordoanele celulare ast#el aparand lobulii hepatici. 4atorita vasculari!atiei bo(ate#icatul are o de!voltare rapida mai ales la nivelul lobului drept. st#el san(ele venos al #icatului prin atro#ia sinusului cardiac va #i adunat de vene care ulteriorvor da nastere venelor hepatice comune. 4atorita de!voltarii rapide, #icatul proemina in septul transvers intre #oitele me!o(astrului ventral luand nastere ast#el li(amentele #alci#orm si (astrohepatic. %nsa, #ata posterioara a #icatuluiramane le(ata de septul transvers prin aparitia dia#ra(mului peritoneul #icatului se re#lecta pe acesta luand nastere li(amentele coronare "S1. si %;F$ continuate lateral cu li(amentele triun(hiulare, care ancorea!a #icatul de dia#ra(m, #iind o marturie a #i'arii #icatului la septul transvers embrionar. /e(atura dintre#icat si dia#ra(m, #ostul sept transvers, se reali!ea!a la nivelul ariei nuda 5 pars a#i'a. %n ceea ce priveste de!voltarea lobului stan(, acesta ramane mai mic, din cau!a presiunii din repo!itionarea or(anelor si dilatarea si repo!itionarea stomacului "cu aparitia bursei omentale$. Odata de!voltat, #icatul va ocupa o parte importanta a abdomenului superior, ast#el ca:

S10 , #icatul repre!inta 10B din masa corporala, are un numar #oarte mare de sinusoide si #unctia sa principala este cea hematopoetica. %n aceasta perioada el are celule (eneratoare de elemente #i(urate. /2 , /6 , #unctia #icatului devine cea eritrocitara. ;astere, 2B din masa corporala, dar repre!inta 150 din volumul cavitatii abdominale, depasind in#erior cu 2,0 cm rebordul costal. 4in punct de vedere structural pre!inta insule reduse de celule hemato#ormatoare. %n ceea ce priveste #unctia e'ocrina a #icatului, secretia biliara, in de!voltare "S8$ celule nedi#erentiate se asa!a in cordoane capata invelis e'tern si se tuneli!ea!a. %ncepand cu /0 apare secretia de lichid biliar si spre /2 apar si pi(mentii biliari. %n ceea ce priveste ve!ica biliara, ea incepe sa aiba lumen de timpuriu, dar caile biliare sunt obliterate ve!icula #iind (oala. +analul coledoc, initial este parte comuna cu mu(urii pancreatici ventrali su#era un proces de rotatie in &urul duodenului care se de!volta ine(al. ?a #i initial posterior de duoden, iar prin rotatia ansei intestinale a&un(e la stan(a 4%%, unde se deschide prin papila mare duodenala impreuna cu canalul Wirsun(. Anomalii Ficatul 1. .ersistenta unei #isuri suplimentare intre lobul drept si restul #icatului, e'istent pe cale #ilo(enetica incepand cu mami#erele. 2. .ersistenta lobului :iedel , prelun(irea in#erioara a lobului drept hepatic, sub coasta 10. 0. .ersistenta #isurii caudate care intrauterin despartea lobul caudat de lobul drept hepatic. 2. bsenta unui lob hepatic drept, stan( sau caudat cu ve!ica biliara. 3. .re!enta unor canale hepatice accesorii. 6. Steno!e de cai biliare , prin tuneli!area incompleta a cailor biliare, care trebuie sa aiba loc din /2. 6. tre!ia cailor biliare , nede!voltarea celor intrahepatice cat si a celor e'trahepatice. 8. +oledoc si duct hepatic comun duble, cu deschidere separata. 9. ?e!ica biliara dubla, septata sau cudata. 10. Steno!a de ve!ica biliara. 11. tre!ia ductului coledoc. Pancreasul 1. .ancreasul aberant , pre!enta de tesut pancreatic in peretii stomacului, ai intestinului, in diverticulul *ec>el sau in apropierea unor viscere "#icat, ve!ica biliara, splina$. 2. .ancreasul inelar , anomalie ce apare din cau!a #u!ionarii mu(urilor ventrali si dorsali inelar in &urul duodenului descendent, ceea ce poate duce la steno!a duodenala completa sau incompleta. 7ste mai #recventa la barbati. 0. *i(rarea mu(urilor pancreatic si hepatic , dau nastere unei ve!icule ca un nodul situat de obicei lan(a ve!icula biliara. Peritoneu

1.

+histuri pe me!enter sau pe epiplon , considerate tumori con(enitale, hemolim#an(ioame cu evolutie imprecise.

Perete abdominal 1. *al#ormatii ce antrenea!a viscerele , se numesc celosomii, duc la neinchiderea ventrala a embrionului. )opo(ra#ic pot #i: i. Superioare , asociate herniei dia#ra(matice, ele pot avea si o #isura sternala cu ectopie cardiaca. ii. %n#erioare , asociate cu #istule ve!iculo,enterice sau cu e'tro#ie de ve!ica. iii. *edie , cel mai #recvent apare om#alocelul. 2. /aparoschi!isul , mal#ormatiei a peretelui abdominal anterior, paraombilical. +ontinutul visceral #iind lipsit de invelis amniotic. 4i#erentele #ata de om#alocel sunt lipsa sacului amniotic, %n sacul de evisceratie intestinele herniate pot #i normale sau mal#ormate si pot avea me!enter comun. 0. @astroschi!isul , lipsa peretelui abdominal supraombilical, dar lateral. +el mai #recvent este in dreapta si la barbati, viscerele herniate sunt scaldate in lichid amniotic. &mfalocelul , mal#ormatie de perete abdominal anterior prin care hernia!a continutul abdominal, #iind acoperit de o membrana subtire avasculara "ca un sac$, peretele acestuia avand trei straturi suprapuse membrana amniotica, (elatina Wharton si somatopleura. ?iscerele herniate pot #i libere in acest sac sau aderente intre ele sau la peretii sacului. 7'ista situatii in care om#alocelul se asocia!a si cu alte mal#ormatii di(estive, cum ar #i malrotatii, malpo!itii sau atre!ii. 4escriere , cavitatea abdominala este redusa de volum si nu permite reintroducerea viscerelor. %n re(iunea ombilicala se observa tumora sau sacul hernial cu un diametru 0,2 cm pana la 13cm, si inlocuieste peretele abdominal. .eretele tumoral este transparent lasand sa se vada viscerele continute "stomac, coada pancreasului, splina, #icat$. .articular este ca pe crestetul tumorii se (aseste sordonul ombilical, cu o ba!a lar(a de implantare, in care pot patrunde ansele intestinale, de aceea li(atura cordonului nu se #ace imediat, sau se #ace la distanta de crestetul tumorii pentru a nu se necro!a ansele intestinale.

<<Audio Recording.wma>>

Sistemul venos port

Wednesday, ;ovember 16, 2011 16:12

'ena porta in ficat &un(e printre elementele pediculului hepatic si se imparte prehilar in doua ramuri lobare dreapta si stan(a.

:amul lobar drept continua trunchiul venei porte situandu,se in hil in portiunea dreapta a acestuia, patrunde in lobul epatic drept, pe care il strabate transversal, si se imparte in doua ramuri se(mentare anterior si posterior se(mentele omonime hepatice. 7le sunt alaturi de ramurile se(mentare ale arterei hepatice si canalul hepatic.

:amurile se(mentare se impart apoi in ramuri subse(mentare, #iecare se(ment avand ramuri subse(mentare superior si in#erior. 4e la acest nivel porta se capilari!ea!a intrahepatic. :amul lobar drept primeste ca tributare canalul cistic si un ram de la procesul caudat al lobului caudat.

:amura stan(a are diametru mai mic si intra tot prin portiunea dreapta a hilului hepatic. 4upa patrundere are un traseu transversal de 2,0 cm in hilul hepatic spre stan(a, aceasta portiune numindu,se portiunea transversala a ramurii lobare stan(i. &un(e in un(hiul stan( al hilului de unde #ace un un(hi de 90C mer(and spre in#erior "portiunea umbilicala$, ea se situea!a pe #ata viscerala a #icatuluii in sci!ura li(amentului rotund. ici va veni vena ombilicala, care se va oblitera dupa sectionarea cordonului ombilical si va deveni li(amentul rotund. cest ram umbilical se termina in #und de sac, continuandu,se cu li(amentul rotund. :amura lobara stan(a va da ramuri se(mentare: 2 vene pentru se(mentul lateral, o vena pentru se(mentul medial, toate acestea divi!andu,se in subse(mentare superioare si in#erioare. 4easemenea, ramura lobara stan(a mai da patru ramuri mici pentru lobul patrat si pentru procesul papilar al lobului caudat inca doua ramuri. .entru vena ombilicala care se deschide in ramul stan( al venei porte si vena cava in#erioara e'ista canalul rantius, acesta se obliterea!a re!ultand li(amentul venos rantius care ocupa partea posterioara post,hilara a sci!urii stan(i hepatice.

'enele porte accesorii Sunt venule mici care provin din diverse teritorii unde isi au ori(inea prin capilare si a&un( in #icat unde se capilari!ea!a din noula #el ca vena porta. Sunt impartite in mai multe (rupuri de catre Shapey: 1. @rupul para,ombilical , consta in venule ce pleaca de la nivelul anterior abdominal, iau calea li(amentului #alci#orm si se termina in #icat sau in ramul stan( al venei porte. 2. @rupul li(amentului #alci#orm , ori(inea in capilare la nivel dia#ra(matic, care iau calea li(amentului #alci#orm, a&un( in #icat, unde se capilari!ea!a. 0. @rupul (astro,hepatic , isi are ori(inea in peretii stomacului, venulele iau calea li(amentului (astro,hepatic " parte a omentului mic$ si se capilari!ea!a in #icat. 2. @rupul li(amentului rotund , ori(inea este paraombilical abdominal "via li(ament rotund$ si se duc in ramul stan( al venei porte sau direct in #icat. 3. @rupul cistic , ori(inea venulelor este in colecist, iau calea me!ocistului si a&un( in #icat. 6. @rupul vaselor nutritive , vase nutritive din peretii ve!iculei biliare, venei porte sau arterei hepatice, mer( spre #icat. 6. @rupul li(amentului coronar , pot #i ale #oitei superioare sau in#erioare, avand ori(inea pe peretele posterior abdominalsau pe dia#ra(m si a&un( in #icat pe calea acestor li(amente unde se capilari!ea!a. %n conclu!ie, se poate spune ca sistemul venos port nu repre!inta un teritoriu autonom, deoarece este le(at prin anastomo!e de sisteme venoase tributare venelor cave superioare si in#erioare. 'ena cava inferioara

+olector venos mare, cu lun(imea de 20,23 cm, cu diametrul de 2,3,0 cm, cu ori(ine in dreptul vertebrelor lombare /2,/3 prin con#luarea venelor iliace comune, in un(hiul de con#luenta deschi!andu,se si vena sacrala medie. re traseu ascendent, initial abdominal retroperitoneal, apoi dia#ra(matic, trecand prin centrul tendinos al dia#ra(mei printr,un hiatus propriu si in #inal un traiect mediastinal, unde pre!inta o portiune e'trapericardica si, in #inal, intrapericardica. 4uce san(ele venos in atriul drept. San(ele venos adunat de ea este din urmatoarele teritorii: *embre in#erioare Da!in .erete abdominal ?iscerele abdomino,pelvine "ovare 5 testicole, rinichi, suprarenale si #icat$)opo(ra#ie Se (aseste in dreapta coloanei vertebrale, avand la stan(a aorta descendenta si in cea mai mare parte a ei este in spatiul retroperitoneal. :aporturi .osterior , coloana vertebrala, muschiul psoas drept, lantul simpatic paravertebral drept, ramurile lombare drepte ale aortei abdominale, artera renal dreapta, (landa suprarenala dreapta, stalpul drept al dia#ra(mei. nterior , dinspre caudal spre cranial , peritoneul parietal posterior "in (eneral$, radacina me!enterului impreuna cu vasele me!enterice superioare, ansele &e&unale, artera testiculara sau ovariana dreapta, 4%%%, capul pancreasului cu arcada pancreatico,duodenala posterioara "prin #ascia de coalescenta )reid!$, coledocul cu artera retroduodenala " tot prin #ascia )reid!$, hiatusul WinsloE "cava #ormand peretele posterior al hiatusului si al vestibulului bursei omentale$, #icatul " la nivelul ariei nuda e'istand impresiunea venei cave in#erioare$. /ateral , dreapta , ureterul drept, vasele testiculare 5 ovariene drepte, doudenul descendent, hilul rinichiului drept,(landa suprarenala dreapta, (an(lionul drept al ple'ului celiac, stan(a , aorta descendenta abdominala, (an(lioni lim#atici, (an(lionul interaorticocav#luenti . :amuri parietale: a. ?enele #renice in#erioare , sunt doua, pentru #iecare artera, ele aduna san(ele venos din centrul tendinos, #oliola dia#ra(matica respectiva si de la (landele suprarenale dreapta sau stan(a. b. ?enele lombare , patru perechi, cate doua pentru #iecare artera lombara, cele din stan(a sunt mai lun(i. cestea primesc san(e venos de la maduva spinarii prin ple'urile venoase vertebrale intern si e'tern, si mai primesc si venele spinale de la nivelul coloanei vertebrale. 7le sunt unite prin anastomo!e lon(itudinale, re!ultand in #inal venele lombare ascendente, ori(inea sistemului venos a!y(os. c. ?enele sacrale medii , sunt trei, insotesc artera cu acelasi nume si se deschid in un(hiul dintre venele iliace comune. duna san(ele venos al re(iunii sacrale. D. :amuri viscerale a. ?enele hepatice , parasesc #icatul pe #ata posterioara,avand ori(inea in venele centrolobulare. 4renea!a san(ele primit de #icat prin artera hepatica " san(e nutritiv$ si prin vena porta "san(e #unctional$. Structural au dispo!itive s#incteriene. Sunt in numar de trei:

?ena hepatica stan(a, intre se(mentul medial si cel lateral al lobului stan(, drenea!a san(ele din se(mentul lateral si subse(mentul superior al se(mentului medial. ii. ?ena hepatica mi&locie, in sci!ura prrincipala a #icatului, drenea!a san(ele venos din subse(mentul superior al se(mentului anterior si din subse(mentul in#erior din se(mentul medial. iii. ?ena hepatica dreapta, situate intre se(mentele anterior si posterior al lobului drept, drenea!a se(mentul posterior si subse(mentul superior al se(mentului anterior. st#el, aceste trei vene hepatice se deschid in cava in#erioara separat sau con#luand toate sau doua dintre ele. b. ?enele renale , sunt situate in pediculul renal, in plan anterior avand posterior artera si cel mai posterior ba!inetul. Sunt vene unice pentru rinichi. /un(imea lor este di#erita, stan(a este mai lun(a, cuprinsa in traseul ei spre cava in pensa aortico,me!enterica si primeste vena suprarenala stan(a, vena #renica in#erioara stan(a " uneori reali!ea!a o arcada venoasa$, vena testiculara5ovariana stan(a "vena care se deschide in un(hi drept in vena renala, in dreapta se varsa direct in vena cava in#erioara$ si ramuri venoase de la supra#ata rinichiului stan(. Ori(inea venei renale este intr,un arc suprapiramidal " deasupra piramidei renal *alpi(uy$, in care vin ramuri descendente interlobulare si ramuri ascendente numite vene drepte ale piramidei renale. 4upa #ormarea arcadei suprapiramidale urmea!a venele arcuate, venele interlobare, venele interse(mentare si vena renala cu deschidere in cava di#erita " cea stan(a are multiple tributare$. c. ?enele spermatice: i. ?ena testiculara , ori(inea la nivelul testiculului prin doua (rupuri de vene super#iciale si pro#unde. Strabat mediastinul testicular si intra in componenta #uniculului spermatic, unde se or(ani!ea!a in doua (rupuri, unul venos posterior, care drenea!a in vena epi(astrica in#erioara si un trunchi venos anterior care poarta numele de ple' pampini#orm,#ormat printr,o multitudine de venule cu anastomo!e transversale. .le'ul pampini#orm insoteste elementele #uniculului spermatic pana in canalul in(hinal si a&un(e la nivelul ori#iciului pro#und unde devine vena testiculara, care alaturide artera testiculara se situea!a retroperitoneal, are traiect ascendent spre medial si se deschide in partea dreapta in un(hi ascutit in vena cava in#erioara si in stan(a in un(hi drept in vena renala stan(a. 4eschiderea in partea stan(a in un(hi drept #ace posibila dilatarea venelor la nivel testicular ceea ce poarta numele de varicocel. ii. ?ena ovariana , ori(ine in medulara ovarului prin retele capilare de unde iau nastere vene #le'uoase cu aspect varicos care a&un( in hilul ovarului. /a nivelul hilului se #ormea!a vena ovariana care primeste in li(amentul lat al ovarului si vene de la tuba uterina si uter, vena #ormata are traseu acendent din cavitatea pelvina spre cea peritoneala, retroperitoneal, prin li(amentul in#undibulo,pelvic " suspensor al ovarului$. %nitial e'ista si la nivelul venei ovariene un aspect ple'i#orm similar ple'ului pampini#orm, dar a&un(and in abdomen in #osa iliaca se #ormea!a un trunchi unic. %nsoteste artera cu acelasi nume, se deschide la #el ca cea testiculara in vena cava in#erioara, avand retroperitoneal aceleasi raporturi.

i.

d. ?enele suprarenale , ori(ine prin numeroase venule care prin con#luare #ormea!a un colector comun numit vena centrala a (landei suprarenale care pleaca din medulara or(anului. )raseul venelor suprarenale este di#erit, deoarece vena stan(a este mult mai scunda, deshi!andu,se in vena renala stan(a, iar in dreapta are traseu mai lun(, deschi!andu,se separat in vena cava in#erioara. Anastomoze portocave Sunt le(aturile venoase care se reali!ea!a intre venele colectoare "a#luenti ai portei$ si venele tributare " a#luenti ai cavei $. %n patolo(ie sunt cai de derivatie, in hipertensiunea portala care apare in ciro!e, hepatite cronice, compresiuni tumorale si trombo!e . ?iscerala: a. 7so#a(iana , consta in drenarea san(elui venos spre vena cava in#erioara sau spre porta. 7'ista un ple' venos submucos la nivelul peretelui (astric, care in traseul lui strabate musculara mucoasei " in mod normal ple'ul submucos este tributar venei (astrice stan(i$. 4in ple'ul submucos, la &onctiunea eso(astrica san(ele venos a&un(e in mucoasa eso#a(iana, de unde se continua cu niste vene ascendente lun(i numite vene in palisada. 4in aceste vene, la nivelul eso#a(ului, san(ele trece din musculara mucoasei in submucoasa eso#a(iana si se duce intr,un ple' venos situat perieso#a(ian, de unde ia calea venei a!y(os si apoi a venei cave superioare. 4e la nivelul eso#a(ului subdia#ra(matic, san(ele venos iacalea venei #renice in#erioare a&un(and, in #inal, in vena cava in#erioara. 4in peretele stomacului subdia#ra(matic san(ele venos ia calea venei (astrice stan(i, tributara venei porte. %n momentul in care e'ista un obstacol pe calea venei porte reali!at de a#ectiuni la nivel hepatic, san(ele venos ia calea retro(rada ducandu,se spre teritoriul cav, ast#el la nivelul eso#a(ului au loc dilatari venoase numite varice eso#a(iene, care prin cresterea presiunii pot ceda. b. :ectala , la nivelul rectului e'ista doua ple'uri, unul intern in submucoasa si altul e'tern perimuscular. +el din submucoasa se intinde pe toata lun(imea rectului, #iind mai de!voltat in portiunea in#erioara a rectului, unde la nivelul valvulelor anale pre!inta niste sinuo!itati ce #ormea!a coloanele *or(a(ni, aici se produc prin dilatare hemoroi!ii interni. 4in acest ple' san(ele venos pleaca prin venele rectale, in partea superioara prin vena rectala superioara, tributara venei me!enterice superioara, tributara venei porte, si prin vena rectala in#erioara, care drenea!a in vena rusinoasa interna, tributara venei iliace interne care duce san(ele in vena iliaca comuna si apoi in cava in#erioara. 4in ple'ul e'tern san(ele ia calea venelor rectale superioare dar in special celei medii care drenea!a in iliaca interna deci in sistemul cav in#erior. .rin intoarcerea venoasa in ple'ul e'tern re!ulta hemoroi!ii e'terni care in momentul in care se rup devin simptomatici. D. .arietale a. .araombilicale Shapey , drenea!a spre venel epi(astrice. .rin obstacol la nivel de porta se dilata pe peretele abdominal #ormand aspectul de cap de medu!a, aspect intalnit mai ales la cirotici. b. :et!ius , la nivelul #etei e'traperitoneale " #ata posterioara a colonului ascendent si descendent$, sunt vene :et!ius caredrenea!a in venele lombare deci in vena cava in#erioara. :estul colonului

ascendent si descendent drenea!a san(ele venos prin venele me!enterice superioara si in#erioara in porta. %ntre cele doua teritorii se de!volta anastomo!e. c. :etropancreatica d. Splenorenala si splenoparitala e. 4ia#ra(matica , prin venele porte accesorii %n a#ara anastomo!elor portocave sunt si anastomo!e cavocave intre cea superioara si cea in#erioara, clasic se da ca e'emplu cea dintre venele de ori(ine ale venelor epi(astrice deoarece epi(astrica superioara drenea!a in vena cava superioara, iar cea in#erioara in vena cava in#erioara.

<<Aorta abdominala si plexurile vegetative abdominale.wma>>

orta abdominala si ple'urile ve(etative abdominale

Wednesday, ;ovember 20, 2011 16:09

orta abdominala este cuprinsa intre hiatusul dia#ra(matic si planul care trece prin #ibrocartila&ul /2,/3. Se (aseste anterior si la stan(a de coloana vertebrala, in spatiul retroperitoneal, de la nivelul #ibrocart. /2,/3 aorta descendenta abdominala se imparte in doua ramuri diver(ente numite arterele iliace comune, in un(hiul dintre ele apare ca ram parietal artera sacrala medie, ram subtire median ce continua traseul (aporturi 1. *edian , vena cava in#erioara si (an(lionul ve(etativ semilunar drept " interaorticocav$ situat in eta&ul suprame!ocolic, la nivelul trunchiului celiac. 2. /ateral , stan(a , lantul simpatic laterovertebral stan(, pilierul stan( al dia#ra(mei,(an(lionul ve(etativ semilunar stan( "pre si latero aortic$, muschiul psoas stan(, (landa suprarenala stan(a, duodenul ascendent si #le'ura duodeno,&e&unala,arcul vascular al lui )reid!, vasele testiculare5ovariene stan(i, ureterul stan(. 0. nterior , cranio,caudal , bursa omentala, pancreasul "corpul si procesul uncinat$, duodenul ori!ontal "4%%%$, vena renala stan(a " trece prin pensa aortico,me!enterica$, trunchiul spleno,me!araic "ori(inea venei porte$, me!enterul impreuna cu vasele me!enterice superioare, anseleintestinului me!enterial, ramuri simpatice "a#erente$ ale ple'ului hipo(astric superior, nervul presacrat "ple'ul hipo(astric superior$. (amuri . :amuri parietale a. rtera #renica in#erioara , primul ram alaortei, imediat sub dia#ra(m. 7ste un ram simetric, de la ori(inetraseul sau este ascendent spre stalpul dia#ra(matic din partea respectiva, in continuare se indreapta spre centrul tendinos. 7ste insotita de doua vene satelite si omonime si se distribuie centrului tendinos, #oliolei dia#ra(matice din partea respectiva si (landei suprarenale " printr,un ram numit artera suprarenala superioara, pentru #etele anterioara si posterioara ale (landei$ b. rterele lombare , patru perechi, pornesc in un(hi drept de pe #lancurile aortei descendente abdominale, au traseu peste corpurile

D.

vertebrelor lombare, situandu,se intre acestea si arcadele muschiului psoas. &un( in dreptul (aurilor intervertebrale si #iecare artera se imparte intr,un ram posterior si unul anterior. +el anterior continua traseul initial, patrunde printre #asciculele muschiului patrat al lombelor si se distribuie muschilor lati abdominali. +el posterior are si el doua divi!iuni, cea anterioara se duce spre muschiul sacrospinal, iar cea posterioara numita ramura spinala are distributie pentru menin(ele re(ional si se anastomo!ea!a cu ramura spinala anterioara. c. rtera sacrala medie , verticala, subtire, unica, in un(hiul dintre iliacele comune. +oboara, initial,pe #ata ventrala a corpului /3, apoi pe #ata ventrala a sacrului si se termina in (lomusul cocci(ian. .e traseul ei da ramuri transversale, care iau nastere pe #ata pelvina a sacrului, indreptandu,se spre (aurile sacrale pelvine si mai poate emite artere lombare %mae si care se distribuie spre muschii sacrospinal si iliopsoas. :amuri viscerale a. )runchiul celiac... b. rtera me!enterica superioara... c. rtera suprarenala medie , ram simetric, subtire,patrunde in (landa suprarenalaprin hilul acesteia, este cunoscuta si sub denumirea de artera capsulara medie a suprarenalei.se distribuie prin numeroase ramuri (landei suprarenale, reali!andu,se o disproportie intre distributia arteriala si volumul si (reutatea (landei. :amurile intra(landulare vor #i de doua #eluri, scurte care raman in corticala, se capilari!ea!a si #ormea!a o retea bo(ata si cele lun(i care strabat corticala, radial, a&un( in medulara unde se capilari!ea!a #ormand multiple capilare sinusoide. %mportanta acestor capilare este pentru transportul produsilor de secretie "hormonii suprarenalieni$ #oarte importanti pentru viata. d. rtera renala , ram simetric, cate una pentru #iecare rincihi. 7ste elementul central al pediculului renal, vena #iind anterior si ba!inetul posterior. %n ceea ce priveste lun(imea lor, cea dreapta este mai lun(a. .rehilar se impart in cinci ramuri se(mentare, in#erior, antero,in#erior, posterior5retro,pielic, anterior, antero,in#erior si in#erior. Se observa ca intre teritoriile de distributie ale ramurilor prepielice si retropielica e'ista o !ona paucivasculari!ata, numita !ona lui Fyrtl, !ona de abordare chirur(icala a rinichiului. rterele se(mentare patrunse in rinichi se impart in artere interlobare " apro'. 100$ situate intre piramedele *alpi(hi, la ba!a piramidelor aceste artere se curbea!a, dand nastere arterelor arcuate, de unde pornesc arterele interlobulare "!eci de mii$, care #iind dispuse radial strabat corticala a&un(and pana la capsula #ibroasa a rinichiului. 4in arterele interlobulare pornesc multiple arteriole a#erente, acestea se capilari!ea!a la nivelul (lomerulului renal, de unde pornesc arteriole e#erente, care se capilari!ea!a din nou la nivelul tubilor renali. cest sistem capilar, este un sistem vacular port, numit reteaua admirabila a rinichiului 5 :ete *irabile. .entru piramida renala avem arteriole care coboara Gin ploaieG, adevarate de la nivelul arterelor arcuate si #alse de la nivelul arteriolelor a#erente sau e#erente. e. rtera spermatica "testiculara sau ovariana$ i. )esticulara , ia nastere din aorta abdominala, in#erior de artera renala, in dreapta ori(inea sa este mai sus. 7ste situata retroperitoneal, traseul este oblic descendent spre lateral. %ncrucisea!a spre dreapta vena cava inn#erioara, uretetrul drept si in stan(a ureterul stan(, lantul simpatic paravertebral stan(. Se

ii.

#.

alatura venei testiculare care are traseu ascendent. .oate #i descoperita in recesul duodeno,&e&unal. mbele intra in constitutia #uniculului spermatic, strabatand canalul in(hinal, in raport cu ductul de#erent, de la or#iciul super#icial al canalului in(hinal se indreapta spre polul superior al testiculului dand urmatoarele ramuri: artera epididimara anterioara pentru capul epididimului si artera epididimara posterioara ce coboara de,a lun(ul epididimului pana la coada acestuia unde are o dubla anastomo!a cu artera de#erentiala si artera cremasteriana. :amurile terminale patrund in mediastinul testicular si de aici in septurile dintre lobulii testiculului. Ovariana , are aceeasi ori(ine, strabate peretele posterior abdominal retroperitoneal, are aceleasi raporturi ca si testiculara. &un(e in #osa iliaca, patrunde intr,o plica peritoneala numita li(ament suspensor al ovarului "in#undibulo,pelvic$, ast#el a&un(e in li(amentul lar( al uterului si se imparte in trei ramuri: 1. :amul tubar , mer(e spre in#undibulul tubei uterine si se anastomea!a in me!osalpin(e cu ramul ovarian al arterei uterine reali!and arcada subtubara de unde prin ramuri perpendiculare pe tuba va #i vasculari!ata tuba uterina. 2. :amura ovariana , mer(e in mar(inea libera a ovarului si se anastomo!ea!a tot in plin canal cu ramura ovariana a arterei uterine re!ultand oarcada paraovariana situata in me!o,ovar. 4in aceasta arcada pornesc 10,12 ramuri spiralate " helicine$ care patrund in ovar si se anastomo!ea!a in arcade la limita corticala , medulara a ovarului. 4in aceste arcade pornesc ramuri radiale care patrun!and in corticala ovarului #ormea!a o retea peri#oliculara in &urul #oliculilor ovarieni. 0. :amura mediala , in (rosimea li(amentului lar(, se indreapta spre uter, participa la vasculari!atia acestuia prin anastomo!e cu ramuri din artera uterina. rtera me!enterica in#erioaraH

#nervatia viscerelor abdomino-pelvine 1. .le'ul solar , cel mai mare ple' ve(etativ din or(anism, este retroperitoneal in dreptul vertebrelor )12,/2, este #ormat din trei perechi de (an(lioni: semilunari, me!enterici superiori si aortico,renali, impreuna cu #ibre inter(an(lionare, a#erente "ve(etative, simpatice si parasimpatice$ si e#erente. a. @an(lionii semilunari , mari, voluminosi, situati de o parte si de alta a trunchiului celiac, in re(iunea celiaca a lui /iusch>a. +el din dreapta este mai voluminos "interaorticocav$ si cel stan( "pre, si lateroaoric$. %n un(hiul intern al (an(lionilor vine nervul va( drept "din trunchiul va(al posterior$, cel e'tern vin #ibre simpatice din nervul splanhnic mare, se(mentele )3,)9. in conve'itatea (an(lionilor vin #ibrele simpatice ale nervului splanhnic mic. %n concavitatea (an(lionului semilunar drept vin #ibre ale nervului #renic drept din ansa #renico,stelata. )oate aceste a#erente se anastomo!ea!a #ormand doua anse, ansa memorabila Wrisber( in dreapta, si in stan(a #ormea!a ansa lui /ai(nel,/avastine. %ntre cei doi (an(lioni, in &urul ple'ului celiac, e'ista #ibre inter(an(lionare. 7#erente < ple'uri secundare care se distribuie spre viscere pe calea ramurilor trunchiului celiac, aceste ple'uri secundare sunt: ple'ul hepatic in

care #ibrele nervoase mer( de,a lun(ul arterei hepatice in pediculul hepatic siapoi intrahepatic si se situea!a #ata de artera hepaticca anterior si posterior <= ple' hepatic anterior si ple' hepatic posterior. 4eoarece mer(e de,a lun(ul arterei hepatice se distribuie si pe ramurile acesteia. &un(e la #icat, ve!icula biliara, in re(iunea duodeno,pilorica si spre pancreas prin ramurile (astro,duodenale. .le'ul #renic are distributie pentru dia#ra(m, eso#a( si suprarenala ca ple' adrenal. .le'ul (astric se distribuie prin ramuri anterioare siposterioare #etelor respective ale stomacului, #olosind calea arterelor (astrice dreapta si stan(a. .le'ul splenic cu distributie pentru stomac, pancreas si splina. :amuri e#erente pentru (an(lionii me!enteric superiori. @an(lionii me!enterici superiori , in &urul arterei me!enterice superioare, in (eneral 2, uniti prin #ibre inter(an(lionare, luand aspect de haltera. .ot e'ista mai multi (an(lioni me!enterici situati circular in &urulori#iciului arterei me!enterice superioare,uniti prin #ibre inter(an(lionare. 7#erente < ple'uri secundare ce mer( perivascular spre intestinul subtire, cec, apendice, colon ascendent si partialcolon transvers. )oate aceste #ibre alcatuiesc in anasamblu ple'ul me!enteric superior. 4easemenea e#erentele mer( spre ple'urile aortic, me!enteric in#erior si renal. b. @an(lionii aortico,renali , se (asesc la nivelul arterei renale intre hilul renal si ori(inea arterelor din aorta, subarterial. Sunt mai voluminosi decat cei me!enterici si uneori in apropierea lor se mai (aseste un comple' nervos carepoarta numele de (an(lion renal posterior descris de Firsch#ield. #erente , nervul splanhnic mic, nervul splanhnic imus "in#erior, cand e'ista$ si ramuri de la (an(lionii me!enterici si semilunari. 7#erente , mer( periarterial pe artera renala, sau pe calea arterelor spermatice pentru rinichi, capsula renala, (landa suprarenala, ramuri pielo,ureterale "pentru ba!inet si ureter$, ramuri testiculare 5 utero, ovariene. 4easemenea, acesti (an(lioni trimit e#erente pentru ple'ul aortic interme!enteric.

.le'uri
Wednesday, ;ovember 00, 2011 16:11

<<Plexuri.wma>>
Ple)ul ipogastric este o punte de le(atura intre ple'ul solar si or(anele pelvine. Aferente de la: 1. .le'ul me!enteric superior 2. .le'ul me!enteric in#erior 0. .le'ul preaortic 2. :amuri din simpaticul lombar

)oate aceste a#erente #ormea!a in re(iunea terminoaortico nervul presacrat, sau ple'ul hipo(astric superior care coboara peste promontoriu si apoi pe #ata pelvina a sacrului impartindu,se in doua ramuri numite nervi hipo(astrici5splanhnici pelvini. cesti doi nervi mer( de,a lun(ul arterei hipo(astrice , de o parte si de alta a rectului in condensarea spatiului pelvi,subperitoneal "lamele sacro,(enito, pubiene$. /a nivelul unde artera hipo(astrica se imparte in ramurile ei viscerale se situea!a un (an(lion numit hipo(astric "descris de /ee Fran>enheuser$, care primeste a#erente din nervii hipo(astrici reali!andu,se sinapsa la nivelul lor. cesti (an(lioni, pe lan(a a#erentele nervului hipo(astric, mai primesc si #ibre a#erente din simpaticul sacrat si din parasimpaticul sacrat S2,S2, care #ormea!a ple'ul erector al lui 7c>art. st#el (an(lionul, a#erente simpatice sacrate, a#erente parasimpatice sacrate si a#erente din nervii hipo(astrici #ormea!a ple'ul hipo(astric in#erior. Eferentele sunt #ibre care mer( pe calea ramurilor arterei hipo(astrice #ormand ple'uri ast#el: 1. .le'ul ve!ical , comun ambelor se'e, abordea!a ve!ica urinara pe calea arterelor ve!icale, distribuindu,se ve!icii urinare prin ramuri intrave!icale ce patrund intre submucoasa si musculara si ramuri ureterale si uretrale. /a nivelul tri(onului ve!ical pe lan(a aceste #ilete nervoase se (asesc mai multi (an(lioni neuronali. 2. .le'ul hemoroidal mi&lociu5rectal mi&lociu , comun ambelor se'e, re!ultat prin e#erente de la nivelul ple'ului hipo(astric in#erior care mer( pe calea arterei rectale medii. Fibrele ple'ului se anastomo!ea!a cu cele ale ple'ului hemoroidal superior care provine din ple'ul me!enteric in#erior. 0. .le'ul prostatic , este #ormat din e#erente ale ple'ului hipo(astric in#erior ce mer( pe calea arterei de#erentiale5ve!icale se situea!a dorsolateral de prostata si se distribuie prostatei, ductului de#erent si or(anelor cavernoase de la nivelul penisului "ple' cavernos$. 2. .le'ul utero,va(inal , este #ormat din e#erente ale ple'ului hipo(astric in#erior, mer( pe calea arterei uterine, a&un( initial la cervi'ul uterin si va(in, apoi #ibrele patrund in musculatura uterina "miometru$ si se distribuie muschilor, peretilor, vasculari si tesutului cavernos al clitorisului. Ple)uri vegetative intramurale$parietale , pe peretele or(anelor. Sunt continuarea ple'urilor de la nivelul di#eritelor or(ane, contin #ibre simpatice, parasimpatice, con(lomerate neuronale, butoni terminali la nivelul vaselor san(uine si celule e#ectoare "secretorii si contractile$. %n ca!ul vaselor de calibru mic si mi&lociu, aceste #ibre ve(etative simpatice si parasimpatice #ormea!a ple'uri in peretii vasculari "parietale$. cestea sunt de doua #eluri, unul super#icial la nivelul adventicei vasculare, care i se distribuie dar si perivascular si unul pro#und situat intre adventicea si tunica medie vasculare cu distributie pentru musculatura neteda a vasului. O alta cate(orie de ple'uri parietale sunt cele enterice, ple'urile situate de,a lun(ul tubului di(estiv cu musculatura neteda, de la portiunea terminala a eso#a(ului pana la re(iunea ano,rectala. ceste ple'uri sunt #ormate din (an(lioni si #ibre nervoase a(lomerate sub #orma de retele ple'i#orme, situate #ie intre straturile musculare lon(itudinal si cel circular numindu,se ple' mienteric uerbach, #ie in !ona submucoasei enterale numindu,se ple' submucos *eissner. *anturile simpatice

*aterovertebral lombar - este continuarea lantului simpatic toracal care strabate dia#ra(mul intre pilierul din partea respectiva si li(amentul arcuat medial sau a muschiului psoas de aceeasi parte. re un traseu oblic spre medial si in#erior, avand ca limita superioara dia#ra(mul si ca limita in#erioara planul care trece prin promontoriu, de unde se continua cu lantul simpatic sacral. 7ste #ormat din 2,3 (an(lioni, uniti prin #ribre inter(an(lionare. 7ste situat retroperitoneal. :aporturi: i. nterior , peritoneul parietal posterio, vasele renale, suprarenale, (onadale, pe ambele parti si vena cava in#erioara in dreapta si aorta descendenta abdominala in stan(a. ii. .osterior , se spri&ina pe procesele costi#orme lombare si pe mar(inea posterioara a muschiului psoas. iii. *edial , corpurile vertebrelor lombare, #lancate in dreapta de vena cava in#erioara si pe dreapta de aorta. iv. /ateral , ureterul, vasele (onadale si in stan(a arcul vascular al lui )reid!. Aferente+ i. Fibre pre(an(lionare , pornesc din coloan intermediolaterala a coarnelor laterale ale maduvei spinarii dorsolombara. .arasesc maduva pe calea radacinii anterioare a nervilor spinali, a&un( in trunchiul nervului spinal si de aici prin ramura comunicanta alba "#ibre mielinice$ a&un( si #ac sinapsa in (an(lionii paravertebrali. Eferentele , #ibre post(an(lionare i. ;ervii splanhnici lombari "a#erente ale ple'ului hipo(astric$ii. :amuri vasculare , intra in ple'urile periarteriale, cu rol vasomotor iii. :amuri somatice , iau calea ramurii comunicante cenusii, se intorc in trunchiul nervilor spinali lombari si asi(ura inervatia membrului in#erior. iv. Fibre post(an(lionare , rol pilomotor si secretor pentru #irul de par, (landele sebacee si sudoripare re(ionale. *antul simpatic paravertebral sacrat Se (aseste in pelvis in continuarea lantului lombar, #ormat si el din 2,3 (an(lioni si #ibre inter(an(lionare. re traseu descendent oblic spre medial, ase!ate pe #ata pelvina a sacrului, medial de (aurile sacrale pelvine. mbele lanturi #u!ionea!a intr,un (an(lion situat anterior de coccis si descris de Walter. (aporturi %n pelvis a. .osterior , #ata pelvina a sacrului b. nterior , ampula rectala c. Fata de ramurile vasculare, #iecare lant este situat intre artera sacrala laterala "ram al trunchiului posterior al hipo(astricei$ si artera sacrala medie "ram din aorta$. Aferente a. Fibre pre(an(lionare , ori(inea in colona intermediolaterala a maduvei lombare /1,/2, traseul este radacina spinala a nervilor lombari, comunicanta alba, (an(lionii laterali simpatici lombari. 4upa sinapsa re!ulta #ibrele post(an(lionare. cestea devin a#erente pentru ple'ul hipo(astric, cu urmatoarea distributie : i. .entru viscerele pelvine, pe calea nervului rusinos a&un(and pana in re(iunea anorectala si la or(anele perineale erectile.

a.

ii. :amuri comunicante cenusii care se distribuie re(iunii #esiere si membrului in#erior. iii. :amuri vasculare cu rol vasomotor. iv. :amuri secretorii pentru (landele sudoripare si sebacee re(ionale. v. :amuri cu rol pilomotor pentru #irele de par ale te(umentului re(ional

<<Spatiul extraperitoneal.wma>>

Spatiul e'traperitoneal
Wednesday, 4ecember 06, 2011 16:11

Spatiul situat intre #oita parietala a peritoneului si peretii cavitatii abdomino, pelvine. +ontine tinut con&unctiv la' si adipos care ia denumirea de #ascie subperitoneala si or(ane neacoperite de peritoneu "numite or(ane e'traperitoneale$. "iviziuni + 1. Spatiul preperitoneal , delimitat de peritoneul parietal anterior si peretele anterior abdominal, centrat de cicatricea ombilicala. 7ste intrerupt superior de li(amentul rotund al #icatului "intreombilic si #icat$, care initial are o portiune preperitoneala, dar in #inal cea mai mare parte a lui este intraperitoneala pe el re#lectandu,se li(amentul #alci#orm. %n#erior sunt li(amentele re!ultate din conducte si vase obliterate sau nu, li(amentul ombilical median "uraca obliterata$, li(amentele ombilicale mediale "arterele ombilicale obliterate si li(amentele ombilicale laterale "arterele epi(astrice in#erioare, permeabile$. .rin re#lectarea peritoneului iau nastere plicile cu aceleasi nume, intre ele sunt delimitate !one slabe ale peretelui abdominal: i. Fosetele suprave!icale , intre plica in(hinala mediana si cele mediale, loc de #ormare a herniilor in(hinale oblice interneii. Fosetele in(hinale mediale , intre plicile in(hinale mediale si cele laterale, sediul herniilor in(hinale directeiii. Fosetele in(hinale laterale , in a#ara plicilor in(hinale laterale, sediul herniilor oblice e'terne "con(enitale$. 2. Spatiul retroperitoneal , este o divi!iune mare, delimitat de peretele posterior al abdomenului si peritoneul parietal posterior. +ontine tesut con&unctiv abundent condensat in &urul unor or(ane "e': rinichiul , denumite tunicile si #asciile renale$ si or(ane care pot #i: a. primitiv retroperitoneale , rinichiul, uretere, (lande suprarenale, lantul simpatic lombar, aorta descendenta cu ramurile sale, vena cava in#erioara cu tributarele ei si vena porta cu venele care o #ormea!ab. secundar retroperitoneale , in viata intrauterina aveau me!ou dar au su#erit un proces de coalescenta. 4in ele #ac parte pancreasul, duodenul descendent in#rame!ocolic, duodenul ori!ontal, cel ascendent, colonul ascendent si cel descendent. 0. Spatiul subperitoneal5pelvisubperitoneal Fasciile si tunicile renale %n &urul rinichilor situati normal in lo&a lombo,dia#ra(matica abdominala, in &urul carora se dispune tesut #ibroadipos al spatiului retroperitoneal. 4ispo!itia

acestuitesut in &urul rinichiului ia numele de #ascie renala care prin condensare la mar(inea rinichiului se divi!ea!a in doua lame, intre care se delimitea!a lo&a renala, in care rinichiul este invelit intr,o capsula adipoasa. +ele doua lame ale #asciei renale sunt: i. /ama anterioara , trece peste#ata anterioara a rinichiului si pediculului, depaseste coloana vertebrala #lancata de vena cava in#erioara si aorta descendenta si se continua cu lama anterioara a celuilalt rinichi. ii. /ama posterioara , se numeste #ascie retrorenala Iuc>er>andl, se re#lecta peste #ataposterioara arinichiului si se opreste la coloana vertebrala, necontinuandu,se cu cea de parte opusa. 7ste bine repre!entata si le(ata prin tracturi con&unctive cu #ascia #ibroasa proprie a rinichiului. +ele doua #ascii se continua intre ele la polul superior al rinichiului, unde delimitea!a un sept suprarenorenal care desparte polul superior al rinichiului de (landa suprarenala "sept descris de /a&aret$. %n#erior cele doua lame diver(, pier!andu,se in con&unctivul #osei iliace. %ntre lame, #ascie si rinichi se (aseste capsula adipoasa a rinichiului. 4eoarece incon&ura rinichiul, se mai numeste si (rasime perirenala, mai abundenta posterior unde reali!ea!a un strat de 2,2mm. cest tesut (ras incepe sa se de!volte la pubertate, este considerat (rasime de re!erva, poate #i consumat in case'ii, ceea ce duce la pto!a renala "liber in &os$. 4easemene, acest tesut adiposare paricularitatea speci#ica lui, #iind slab vasculari!at si prin in#lamatie "perine#rita$ poate duce la abcese care drenea!a (reu. )ot in &urul rinichiului se mai (aseste un strat de tesut adipos numit (rasimea pararenala @erota, aceasta are aspect dens si lamelos, se de!volta incepand de la varsta de 8 ani si se (aseste pararenal intre dia#ra(m si pelvis, ast#el, datorita intinderii lui, colectiile purulente din re(iunea lombara pot #u!a pana in pelvis. ,landa suprarenala Or(an pereche situat retroperitoneal, de o parte si de altaa coloanei vertebrale, in stransa relatie cu rinichiul, situat in un(hiuldintre coasta a 12,a si coloana vertebrala. +ea din stan(a este mai sus decat cea dreapta "ca si rinichii respectivi$. .ot e'ista si (lande suprarenale accesorii: i. Situate la nivelul rinichiului in alt loc decat cel obisnuit ii. /a nivelul #icatului iii. /a nivelul pancreasului iv. %n me!enter , au structura medulara si corticalav. /a nivelul or(anelor (enitale , au doar structura corticalavi. /an(a ple'ul celiac , au doar structura medulara4elimitate: a. /ateral , mar(inea laterala a rinichiului suprahilar, in#erior de pediculul renal si superior de #icat. .roiectie scheletotopica , superior , o linie ori!ontala care trece prin vertebra )12, in#erior , o linie ori!ontala care trece printre vertebrele )12,/1, medial , mar(inea laterala a corpurilor vertebrelor, lateral , la 3cm de linia medio,sa(itala@reutatea este mica la maturitate , 10,13 (.

Forma di#era de la aparitie la adult. .ana in /0 are #orma de lentila, apoi pana la nastere ia aspect triun(hiular, iar la adult are #orma de vir(ula, cu mentiunea ca di#ere in dreapta de stan(a "in stan(a #iind mai semilunara, iar in dreapta triun(hiulara$. +onsistenta di#era, corticala #iind #erma, iar medulara de consistenta redusa si toata #oarte #riabila in traumatisme. Mi-loace de fi)are 4atorita mi&loacelor de suspensie, in pto!a renala ea ramane in loc. 1. derenta la #ascia renala , intre ea si rinichi #iind septul /a&arete. 2. .eritoneul parietal 0. .resiune abdominala 2. .ediculii vasculo,nervosi 3. /i(amentele perivasculare , suprarenocav, suprarenoaortic sau parietal , suprarenodia#ra(matic si visceral , suprarenohepatic. (aporturi .re!inta o ba!a5#ata in#erioara5#ata renala, doua #ete antero,laterala si postero, mediala, un var#, o mar(ine e'terna si una interna. 1. Fata antero,laterala , acoperita de peritoneul parietal posterior si pre!inta in#eromedial hilul (landular, are raporturi di#erite in 4reapta , #icatul, vena cava in#erioara, peritoneul parietal se re#lecta pe #icat ca #oita in#erioara a li(amentului coronar ast#el ramane raportul dintre #icat si suprarenala in !ona ariei nudaStan(a , raporturi di#erite in 250 superioare, prin bursa omentala cu stomacul, iar in 150 in#erioara are rport cu coada pancreasului si vasele splenice2. Fata posterioara , priveste spre coloana vertebrala, e separata de planul osos #ormat de coasta a 12,a si vertebra )12 de dia#ra(m si recesulcostodia#ra(matic pleural. %ntre planul osteomuscula si (landa coboara lantul simpatic laterovertebral lombar, nervii splanhnici mari, vasele lombare ascendente si partial (an(lionii celiaci. 0. Da!a , este #ata renala concava, raport cu polul rinichiului prin septul /a&arete. 2. *ar(inea e'terna , raport cu dia#ra(mul3. *ar(inea interna , raport cu vasele #renice in#erioare, ple'ul celiac, in dreapta vena cava in#erioara si li(amentul suprarenocav, in stan(a aorta descendenta si li(amentul suprarenoaortic. 6. ?ar#ul , corespunde dia#ra(mului, #iind suspendat de acesta prin li(amentul suprarenodia#ra(matic. Structura /a supra#ata (landei, e'ista o capsula con&unctiva, care trimite in interiorul (landei septuri con&unctivo,vasculo,nervoase, (landa propriu,!isa are: 1. +orte'ul , peri#eric, #ormat din cordoane celulare care vin in raport cu vase san(uine, unde se varsa hormonii steroi!i, indispensabili vietii. +uloare corte'ului este data de pre!enta unui pi(ment in celule. 2. *edulara , in interior, are tot cordoane celulare, dar sunt ase!ate in retea in ochiurile careia se (asesc capilare sinusoide care secreta catecolamine. 'ascularizatie si inervatie re trei surse arteriale:

1. rtera suprarenala superioara , ram al arterei #renice in#erioare2. rtera suprarenala medie , ram al aortei abdominale0. rtera suprarenala in#erioara , ram din renala. )oate reali!ea!a o circulatie #oarte bo(ata, in disproportie cu volumul (landei, dar proportional cu #unctia. :amurile arteriale sunt de doua #eluri, in interiorul (landei, artere scurte si lun(i. %n #inal, se capilari!ea!a in capilare sinusoide. ?enele sunt or(ani!ate in doua (rupuri: 1. Super#iciale , aduna san(ele in special din corticala, drenand in venele dia#ra(matice renale, sau ale capsulei renale. 2. .ro#und , aduna san(ele din medulara (landei, se concentrea!a in vena centrala a (landei suprarenale, care iesind prin hilul (landular se varsa in dreapta in vena cava in#erioara si in stan(a in vena renala stan(a. /im#aticele (landulare, atat cele din corticala cat si cele din medulara drenea!a in (an(lionii pre, si lateroaortici. %nervatia este din ple'ul celiac, din nervul splanhnic mare sau din ple'ul #renic. 4e mentionat este ca inervatia corticalei este mai saraca, deoarece ea are control hormonal prin adenohipo#i!a. Spatiul pelvi-subperitoneal 7ste o divi!iune cuprinsa intre lama parietala a peritoneului pelvin si planseul pelvin #ormat din muschii dia#ra(mei pelvine "muschiul levator anii si cocci(ian$. 7ste repre!entat de un bo(at tesut adipos care se or(ani!ea!a in &urul arterei hipo(astrice "paran(iu hipo(astric$ si in &urul ramurilor ei, dar si in &urul or(anelor din acest spatiu "prostata,ve!icule seminale si ducte de#erente, la barbat sau uter si va(in, la #emeie$. cest tesut este denumit #asciile pelvisului sau tesutul con&unctiv la' al pelvisului. "iviziuni+ . Fascia pelvina parietala , acopera peretii pelvisului, incepe ca o #oita unitara, coboara pemuschiul obturator intern, apoi pe levator anii si cocci(ian, s#arsind la nivelul oaselor ba!inului "sacru, coccis si sim#i!a pubiana$D. Fascia pelvina viscerala , are ori(ine comuna cu cea parietala, dar a&un(and la muschii pelvisului se dedublea!a, ast#el incat una din #oite ramane parietala si cealalta se re#lecta pe or(anele intrapelvine #ormand #ascii5teci proprii, de acee se numeste #ascie endopelvina viscerala, cu divi!iuniele: i. Fascie ve!icala ii. Fascie rectala iii. Fascie periprostatica 5 #ascie periva(inala/a locul unde #ascia pelvisului s,a dedublat apare o in(rosare denumita arc tendinos al #asciei pelvine. cesta se continua anterior cu li(amentele puboprostatic5pubova(inal si posterior a&un(e la spina ischiadica. +. )esutul con&unctiv la' 5 .aran(iu hipo(astric , este #oarte abundent, umple spatiile dintre or(ane, se condensea!a de,a lun(ul vaselor si nervilor pelvini, mentionand ca la nivelul venelor care au aspect ple'i#orm, tesutul devine aderent de peretii vasculari si prin componenta celulelor musculare netede din structura lui, in#luentea!a circulatia san(elui in vene. ;u este un spatiu inchis, ci are comunicari cu celelalte spatii e'traperitoneale si cu re(iunea #esiera "prin ori#iciile ischiadice$, cu re(iunea obturatoare "prin canalul obturator$, cu re(iunile in(hinala si #emurala "prin canalul #emural$.

4upa Ombredanne, acest tesut este compartimentat in mai multe lame care mer( perivascular: 1. /amele sacro,recto,(enito,pubiene , condensarea tesutului pelvisubperitoneal de,a lun(ul arterei hipo(astrice sau iliace interne, posterior la nivelul arterelor sacrale anterioare si anterior la nivelul arterelor obturatoare. ceste lame coboara in#erior pana la arcul tendinos al #asciei pelvine, iar superior a&un( pana la peritoneul parietal. Sunt bine repre!entate in dreptul or(anelor rect, or(ane (enitale interne si ve!ica urinara. 2. ripioarele rectului , condensari in plan #rontal, de,a lun(ul arterei rectale medii. st#el apar doua divi!iuni, spatiul retrorectal si cel prerectal. Spatiul retrorectal este inchis in#erior, iar superior comunica cu spatiul prevertebral. +ontine artera sacrala medie, arterele sacrale laterale, nervii sacrati, (lomusul cocci(ian, ori(inea muschilor cocci(ian si piri#orm, lanturile simpatice sacrale si (an(lioni lim#atici. Spatiul prerectal este delimitat posterior de rect si anterior de or(anele (enitale interne, superior este inchis de peritoneul parietal si in#erior de catre #ibrele muschilor recto,ve!ical, rectouretral, rectoprostatic 5 rectova(inal. %ntre #ata anterioara a rectului si or(anele (enitale se interpune un sept despartitor, la barbat este septul recto,ve!ico,prostatic al lui 4enonvilliers si la #emeie septul recto,va(inal, pre!enta caruia #ace posibila decolarea celor doua or(ane in interventiile chirur(icale. 0. Septul recto,ve!ico,prostatic5recto,ve!ico,va(inal , condensarea #ibrelor pe calea arterelor de#erentiale si ve!icale in#erioare la barbat si pe calea arterei va(inale 5 ve!icale la #emeie, acestea #iind parte constituenta a septurilor. 2. Fascia ombilico,preve!icala , este condensarea tesutului pelvi,subperitoneal, pe artera ombilicala permeabila si pe ramul ei, artera ve!icala superioara. .rin e'istenta sa sunt delimitate doua spatii, unul preve!ical si unul retrove!ical. Spatiul retrove!ical este delimitat de #ata posterioara a ve!icii urinare si septurile recto,ve!ico,prostatice sau recto,va(inale. ici avem or(anele (enitale interne "prostata, ve!icule seminale, ducte de#erente sau va(ina$. 7ste limitat superior de peritoneu, iar in#erior septele limitea!a comunicarea cu e'teriorul. Spatiul preve!ical este intre sim#i!a pubiana si peretele anterior al ve!icii urinare, este descris de :et!ius. .e #ata posterioara a sim#i!ei pubiene se (aseste #ascia transversalis, aceasta #ascie care delimitea!a re(iunea din &urul ve!icii, are aspect triun(hiular si este delimitata superior de cicatricea ombilicala, in#erior de ve!ica urinara si lateral de li(amentele ombilicale mediale date de re#lectarea peritoneului pe arterele ombilicale. Spatiile latero,rectale sunt situate lateral de lamele sacro,recto,(enito,pubiene, #iind delimitate lateral de peretii e'cavatiei pelvine. +ontin vase importante,

ramuri ale iliacei interne, trunchiuri nervoase importante din ple'ul sacral, constituind niste re(iuni cu di#iculate in interventiile chirur(icale.

4e!voltarea aparatului urinar

Wednesday, January 11, 2012 16:12

<<Dezvoltarea aparatului urinar.wma>>

re stranse le(aturi cu aparatul (enital, dar primul care incepe sa se .e peretii aortei se delimitea!a doua proeminente numite creste uro(enitale. +analele de e'cretie se'uale si urinare se deschid ori(inal in cloaca, iar apoi in sinusul uro(enital. 4in aceasta #ormatiune "de ori(ine embriolo(ica$, la adult mai raman uretra membranoasa la barbat, iar la #emeie vestibulul va(inal, unde se deschid prin ori#icii separate uretra si va(ina. 1retra membranoasa este cale comuna uro(enitala. 4e!voltarea aparatului urinar are ca scop de!voltarea or(anului secretor, rinichiul. 7l este precedat de prone#ros si me!one#ros, care pe scala #ilo(enetica le intalnim la pesti, respectiv am#ibieni. 1rmatoarea etapa de de!voltare este metane#rosul "apare la reptile, pasari si om$. +ele 0 etape apar succesiv, dar sunt coe'istente in timp si spatiu. Pronefrosul apare in po!itie inalta, cervical, primii tubi dispar inainte aparitiei ultimilor. Odata cu prone#rosul, care incepe sa re(rese!e, apare mezonefrosul, dar se intinde mai caudal, el #iind in plina de!voltare cand inca mai e'ista prone#ros. *ai apo apare metanefrosul, else suprapune ca timp me!one#rosului, dar apare in re(iunea sacrala. *e!odermul este or(ani!at in: o *e!oderm para'ial somitico *ee!oderm lateral care se clivea!a in somatoeura si splanhnopleurao *e!odermul intermediar, apare intre primele doua si intervine in de!voltarea rinichiului. cesta se se(mentea!a: %n re(iunea cervicala, apar ne#rotoamele %n re(iunea toraco,lombara , cordoanele ne#ro(ene %n re(iunea sacrala , blastemul ne#ro(enPronefrosul ;umit si rinichi ce#alic, apare la embrionul cu 11 somite si se situea!a in dreptul somitelor 8,11. 7ste structurat la nivelul me!odermului intermediar sub #orma a 6 (rupe celulare numite ne#rotoame, care in evolutie se alun(esc transversal, apoi se tuneli!ea!a si iau denumirea de ne#rocele. .efrocelul are 2 pereti, unul lateral care se eva(inea!a "dilata$, initial avand aspect de cordon plin si venind in contact cu cordoanele ne#rocelelor subiacente. Formea!a un canal lon(itudinal, cu lumen, ce ia numele de colector primar prone#rotic. +el medial su#era un proces de inva(inare, reali!at de pre!enta unei anse capilare, ast#el luand nastere (lomerulul intern. 7'ista situatii in care peretele medial se deschide in cavitatea celomica, ast#el ca ansele capilare vor proemina si ele in celomul intraembrionar, ducand la #ormarea unui (lomerul e'tern.

*a'imul de de!voltare al prone#rosului este la embrionul de 0mm, 20,22 de somite, de unde incepe de(enerarea prone#rosului,ramanand doar colectorul primar pronefrotic. cesta este rudimentar, dar are rol important de inductor, in etapele ce urmea!a. 7'perimental s,a reali!at distru(ere acestui canal colector si s,a observat ca apare un me!one#ros abia schitat, iar metane#rosul nu apare deloc. Similar s,a demonstrat ca (re#area tesutului prone#rotic in alta parte duce la aparitia (lomerulilor si tubilor renali. Mezonefrosul doua etapa in de!voltarea aparatului urinar, avand rol si in a celui (enital si inducand aparitia metane#rosului. pare in S2 cand prone#rosul nu a involuat complet, din el raman la adult, doar la barbat, canalele e'cretoare ale testiculelor. Se de!volta tot din me!odermul intrembrionar, in dreptul somitelor 9,26, avand initial aspect de masa celule me!!odermale. %n se(mentul superior me!one#rotic se de!volta cate o ve!icula me!one#rotica pentru #iecare ne#rotom "pastrandu,se metameria$, in se(mentele in#erioare metameria dispare, aparand mai multe ve!icule pentru ne#rotom, in total aparand 20 de ve!icule. Odata cu ve!iculele apar si (lomerulii interni, to prin inva(inare. 'ezicula mezonefrotica are apect piri#orm, cu o parte laterala mai in(usta, ea se uneste cu colectorul prone#rotic dand nastere ductului me!one#rotic Wol## si cu una mediala, ce se lar(este, este inva(inata de capilarele (lomerulareK. .re!enta capilarelor va duce la aparitia ulterioara a le(aturii cu peretii aortei. Mezonefrosul a&un(e la un ma'im de de!voltare la embrionul de de doua luni si &umatate, cand me!one#rosul este un or(an voluminos, situat pe peretele posterior al trunchiului, de o parte si de alta a me!odermului dorsal si care proemina in cavitatea celomica. .e partea sa antero,mediala apare o proeminenta numita creasta (enitala. %ncepand cu /2 el involuea!a, ramanand ca vesti(ii numai re(iunile epi(enitale din care se vor #orma (onadele. /a barbat raman 12,13 canalicule me!one#rotice, epi(enitale, care intra in contact cu reteaua testiculara, iar prin partea lor laterala se deschid in canalul Wol##. :aman ca vesti(ii embrionare, apendicele epididimar, pe polul superior al testicolului "cu or(ine in partea superioara a me!one#rosului$ si paradidimul, mici ve!icule ce provin din partea in#erioara a me!one#rosului. /a #emeia, canalul Wol## de(enerea!a in /0, ramanand ca resturi embrionare, chisturi numite epo#orum "ori(inare de me!one#rosul superior$ si para#orum "din me!one#rosul in#erior$. Metanefrosul +oe'ista cu celelalte, debutea!a in S9. are ori(ine dubla : o +aile e'cretorii se de!volta din mu(urele uretral, #ormand cea mai mare parte a piramidelor renale *alpi(i. *u(urele uretral este initial un diverticul plin, situat pe #ata postero,mediala a canalului Wol##, lan(a deschiderea in sinusul uro(enital. *u(urele creste mult in lun(ime, ast#el ca e'tremitatile lui vor su#eri modi#icari, cea distala se dilata, ia aspect de ampula "este viitorul pelvis renal$, aceasta dilatatie vine incontact cu blastemul metane#ro(en care il imbraca #ormandu,i o capsula, aceasta capsula la nivelul ampulei pre!inta o !ona densa "pars convoluta$ si una e'terna cu tesut con&unctiv la' "capsula renala$. mpula se dilata pana in S6, cand incepe sa se divida., initial in doua ramuri "calicele mari$, divi!iunile continua, sub #orma literei G)G, caracteristice rinichiului, ramura verticala este ramul principal, iar cea ori!ontala #iind o bi#urcatie ce patrunde in blastem, divi!iunile #iind 12,16. in timp ce divi!iunile continua in pro#un!ime, primele cinci

divi!iuni vor #i in(lobate in sistemul cailor urinare, respectiv calice mici, restul divi!iunilor #ormand tubii colectori si intermediari. )ubii colectori se deschid in calicele mici, iar in partea opusa a&un( in ne#ronii situati spre corticala. )otalitatea tubilor colectori repre!inta elementul de ba!a al piramidelor *alpi(hi. /a rinichiul #etal, ba!a piramidelor se observa la supra#ata rinichiului, cu pre!enta unor santuri ce delimitea!a piramidele, ulterior santurile #iind umplute cu corticala rinichiului dand aspectul neted ce se #inali!ea!a la 0 ani. ;e#ronii se de!volta din blastemul metane#ro(en, care se (aseste initial in pelvis, de o parte si de alta a cloacei. Dlastemul #ormea!a, in &urul #iecarei divi!iuni a mu(urelui uretral, o capsula ce va su#eri un proces de dilatare, luand aspect de ansa cu doua e'tremitati. *edial va #orma capsula DoEman, ce re!ulta prin inva(inare peretelui ve!iculei de catre (lomerulul renal, iar lateral mer(e spre tubii colectori. :estul ansei, dintre e'tremitati, va lua denumirile de tub contort si ansa Fenle. st#el iau nastere ne#ronii, care pentru un sin(ur rinichi sunt in numar 1,3 milioane si care devin #unctionali din /6 %.1.

"ezvoltare inervatiei si vascularizatie renale %nca de la inceputul de!voltarii, blastemul este invadat de celule din crestele renale "ori(ine ectodermala$, ast#el iau nastere celulele nervoase care vor in#luenta #unctia renala. ceasta #unctie nu suplea!a inductia reciproca, deaoarece blastemul induce stimuli chimici ,care duc la #ormarea si de!voltarea mu(urelui uretral si invers daca mu(urele nu se de!volta nu va avea loc nicio di#erentiere a blastemului metane#ro(en. 4aca inductia are loc neuronii isi pot e'ercita #unctia. 4.p.d.c al vasculari!atiei, ea se ba!ea!a pe captarea ramurilor arteriale pe aprcursul ascensiunii metane#rosului, ast#el metane#rosul din pelvis va primi ramuri din iliace, iar cel din re(iunea abdominala posterioara din aorta. Odata cu ascensiunea metane#rosului, ramurile in#erioare dispar, de!voltandu,se altele la nivelul la cre se a#la metane#rosul. +and intervin #actori terato(eni in acest proces de ascensus, pot aparea anomalii vasculare "mai mult arterele polare si renale$. *etane#rosul se de!volta in pelvis, din /2 se declansea!a procesul de ascensiune. /a ascensiunea rinichiului contribuie peretele posterior ala trunchiului care creste lombo,sacrat mai mult si mai rapid. 4easemenea, intervin si mu(urele uretral, care impin(e metane#rosul si care repo!itionea!a rinchiul "care pe lan(a ascensiune pre!inta si o rotatie de 90 de (rade, ast#el incat hilul devine medial$. Anomalii 1. (ene!ia renala bilaterala , incompatibila cu viata 2. (ene!ie renala unilateral , mai #recventa, consta in lipsa de de!voltare a canalului me!one#rotic si a mu(urelui uretral. 0. 7ctopia renala , trebuie dia(nosticata #ata de pto!a renala. :inichiul este situat mai &os decat renal, ureterul este scurt si se datorea!a #enomenului de ascensiune renala, cand este in(reunat de artera ombilicala. .to!a renala este un rinichi pre!ent in alta re(iune decat cea renala cu ureter lun( si cudat. 7'ista si ectopie incrucisata, cand unul din rinichi trece de linia mediana, in partea opusa, putand #u!iona cu celalalt. 2. :inichi unic #u!ionat cu pre!enta de doua uretere

:inichi supranumerar , apare prin dublarea mu(urelui uretral si a blastemului ne#ro(en 6. :inichi in potcoava , cei doi rinichi sunt uniri prin polurile simetrice, apare #recvent. 6. :inichi si(moidian , rinichi uniti prin poli opusi 8. :inichi inelar 9. :otatie anormala a rinichiului insotita, de obicei, de ectopie. Filul renal poate #i ventral, dorsal, dar nu medial. 10. :inichi polichistic con(enital , lipsa de &onctiune a tubilor urini#eri cu canalele colectoare, avand si o alta cau!a, persistenta ne#ronilor in numar mai mare "in mod normal trebuind sa dispara$. 11. 7'istenta unor vase aberante , arterel polare "ram din aorta sau suprarenale$, arterele polare in#erioare pot comprima ureterul. 12. pla!ia renala , apare prin lipsa de inductie. :inichiul este mic, nu are ba!inet, iar ureterele sunt lipsite de lumen. 10. :inichiul hipopla!ic , divi!are incompleta a mu(urelui uretral, rinichiul #iind mic, cu secretie mult redusa. 12. 4ispla!ia renala , ne#roni de!voltati anormal si redusi la stadiul de ducte primitive. 13. Fidrone#ro!a con(enitala , dilatarea rinichiului cu obstacol in scur(erea urinii, prin obstacole e'terne sau interne. 16. 1reter dublu , din ba!inet pornesc doua conducte, sau ureter bi#idcand pornesc doua conducte care pornesc mai &os. Se datorea!a divi!iunii lon(itudinale a mu(urelui uretral. 16. Ori#icii uretrale topice , mai ales la barbat, se pot deschide in ductul de#erent, in ve!icula seminala sau direct in uretra prostatica 18. *e(aureterul con(enital , de#ect al inervatiei intrinseci ureteral. 19. tro#ia5 (ene!ia totala a ureterului , rar, rinichiul de partea respectiva este compromis. K+apilarele (lomerulare apar prin an(io#ormare locala.

3.

<<Audio Recording.wma>>

4e!voltarea aparatului (enital

Wednesday, January 18, 2012 12:08

Or(anele (enitale interne se de!volta di#erit la barbat si #emeie. /a barbat se de!volta in le(atura cu me!one#rosul si canalul sau, la #emeie se de!volta in le(atura cu canalele parame!one#rotice. Or(anele (enitale e'terne se de!volta indi#erent de se' din portiunea pelvica si #alica a sinusului uro(enital. +aracateristic de!voltari (enitale embrionare este etapa indi#erenta, etapa in care se'ul nu este evident decat prin determinare (enetica, tine panain S3,S6. in aceasta etapa embrionul poseda toate #ormatiunile necesare edi#icarii ambelor se'e, dar nu s,a stabilit inca sensul di#erentierii care apare cand (landele se'uale incep sa secrete hormoni. /a embrionul de 3,6 saptamani cu o lun(ime de 3,12 mm apar, in portiunea ventro,medial a me!one#rosului, doua proeminente lon(itudinale, delimitate de epiteliu celomic si care se numesc creste (onadale. 4i#erentierea spre or(anele (enitale se #ace ast#el incat pe masura ce portiunea caudala a crestelor se

de!volta capatul cranial involuea!a. %nca inaintea aparitiei crestelor, in perioada !ilelor 21,22, din endodermul care #ormea!a tavanul sacului vitelin secundarse di#erentia!a celulele (erminale primordiale, acestea vor mi(ra prin me!enterul comun al intestinului primitiv spre cordoanele (onadale si vor deveni celule cap de serie "ovo(onii sau spermato(onii$ pentru (ameti, care au rol inductor in di#erentierea (onadelor. &un(and la nivelul crestelor (onadale in#luentea!a cresterea acestora, daca nu isi de#initivea!a drumul (onadele nu mai apar. %n aceast etapa indi#erenta (onada pre!inta o corticala si o medulara. /a embrionul cu #ormula cromo!omiala 229LL, corticala se va de#initiva in ovar si medulara va de(enera. /a embrionul cu #ormula 229LM corticala de(enerea!a si medulara se di#erentia!a in testicul. +romo!omul M, prin anti(enul lui, trans#orma medulara in testicul si cordoanele se'uale in tubi semini#eri, in lipsa cromo!omului (onadele evoluea!a spre ovar. /a barbat (onada va determina si di#erentierea canalelor (enitale si a or(anelor (enitale e'terne, la #emeie, di#erentierea nu depinde de estro(en, important #iind ca ambii cromo!omi sa #ie LL, lipsa unui cromo!om "L0$ duce la aparitia unei anomalii cromo!omiale, sindromul )urner. Odata aparuta (onada, trebuie sa se separe de me!one#ros, aceasta reali!andu, se prin aparitia de doua santuri lon(itudinale. "ezvoltatarea ovarului %ncepe din S105/0,mai tar!iu decat di#erentierea testiculului. %nca din S8,S9 apar cordoanele celulare primare re!ultate prin proli#erarea epiteliului celomic, acestea avand traseu spre celulle (erminale. 4upa aparitie apare un #enomen de #ra(mentare al cordoanelor celulare din cau!a inva!iei me!enchimului, aceasta #ra(mentare a&un(e pana in !ona medulara (onadala, #ormand o retea ovariana rudimentara "rete ovari$. *e!enchimul invadator va #i vasculari!at #ormand re(iunea medulara a ovarului. %ncepand cu /0 epiteliul (erminativ celomic proli#erea!a in continuare a&un(and sa #orme!e a doua (eneratie de cordoane celulare, cordoanele corticale, in aceste cordoane vor a&un(e (onocitele. %n S16, aceste cordoane se vor #ra(menta re!ultand (rupuri celulare i!olate cu invelis propriu. %n aceasta perioada ovo(oniile proli#erea!a intens, proces care are loc pana la nastere, dupa care dispare, datorita acestui proces proli#erativ, la nastere raman 2 milioane de ovo(onii primare. %n &urul ovocitelor primare se or(ani!ea!a celulele epiteliale, #ormand #oliculii primordiali. cestia din urma au o perioada de de!voltare mica prenatal, ramanand in asteptare pana la pubertate. %ncepand din /0 primordiul ovarian incepe sa su#ere un proces de descensus, ast#el incat in /0 este situat la mar(inea superioara a pelvisului unde ramane pana la pubertate cand coboara in micul ba!in, unde ovarul va su#eri si un proces de rotatie de 90C, de,a lun(ul a'ului lun(, ast#el polul in#erior se va situa medial, polul superior devine lateral, iar po!itia #inala este apro'imativ transversala in cavum retrouterin incon&urat de tuba. "iferentierea testicolului re loc pe o perioada mai lun(a intre S3,S12, cand celulele (erminale induc prin mesa&ul (enetic purtat de cromo!omul M di#erentierea crestei (onadale spre testicul. +ordoanele (onadale primare au in structura lor (onocite cu cromo!omi LM, ele vor proli#era in !ona medulara a (onadei, re!ulta cordoane testiculare "viitori tubi semini#eri$, dintre celule tubilor semini#eri se vor di#erentia celulele Sertoli.

4in S6 apare reteaua (oanadala "rete (onadale$, re!ultata prin anastomo!a cordoanelor (oandale in medulara. 1lterior tubii semini#eri vor deveni tubi contorti, care in #inal, prin unire, vor da nastere tubilor drepti din structura lobulilor testiculari. *e!enchimul cu ori(inea in epiteliul celomic se condensea!a dand nastere septurilor con&unctive interlobulare, me!enchimului testicular si albu(ineei testiculare. )ubii testiculari sunt plini, netuneli!ati, ramanand asa pana la 6,8 ani si continand celule Sertoli si celule (erminale. %n me!enchimul dintre acestea se de!volta celule /eydi(, celule ce isi incep secretia din S9, inainte de de!voltarea hipotalamusului, sub in#luenta (onadotro#inelor placentare. +elulele /eydi( su#era un proces de proli#erare intre S9,S22 , si prin secretia testosteronului duce la di#erentierea or(anelor (enitale. /a pubertate apare a doua (eneratie de celule /eydi(, care vor imprima de!voltarea si maturarea caracterelor se'uale. +elulele Sertoli contin o proteina "#actor inhibitor *ullerian$ care duce la disparitia canalului parame!one#rotic, ele isi pastrea!a si #unctia nutritiva, transportand nutrimente si hormoni la nivelul celulelor (erminale. +oborarea testiculelor este mai comple'a decat a ovarelor si are doua etape, una interna si una e'terna. 1. 7tapa interna , are loc in cavitatea abdominala , initial testiculul are o #orman alun(ita situat initial subdia#ra(matic. 4atorita cresterii accelerate a peretelui abdominal si a cresterii lente a testiculului, acesta coboara la s#arsitul S10 2. 7tapa e'terna , incepe la s#arsitul /6, cand testiculul parcur(e canalul in(hinal "in /6, in 2,0 !ile$, a&un(e la nivelul ori#iciului in(hinal super#icial "s#arsitul /6$, iar in /8,/9 a&un(e in scrot. 4upa ce a parcurs canalul in(hinal luand in cap toate tunicile peretelui abdominal, pe care le vom (asi la nivelul scrotului, peretii canalului in(hinal se contracta in &urul #uniculului spermatic. 4aca testiculul nu a&un(e in scrot, el poate sa isi de#initive!e po!itia inca 0 luni dupa nastere. 4upa terminare etapei e'terne comunicarea dintre canalul peritoneo,va(inal si abdomen se obliterea!a, proces ce poate avea loc in mai multe #eluri. %n mod normal se #ace in doua puncte, unul in#erior deasupra testicolului si altul superior la nivelul inelului in(hinal super#icial, se(mentul cuprins intre cele doua puncte se numeste proces #unicular. )esticolul a&uns in scrot va avea un invelis va(inal propriu. 4aca acest canal nu se inchide, apare hernia in(hinala con(enitala. 4aca se inchide precoce la ambele capete, se acumulea!a lichid peritoneal re!ultand chisturi de cordon. 4aca persista deschiderea superioara spre cavitatea abdominala, lichidul peritoneal a&un(e la testicule, ceea ce se numeste hidrocel. /a nastere poate e'ista un hidrocel con(enital, cu inchiderea dupa nastere. %auzele coborarii testicolului 1. Formonale , (onadotropina si andro(eni 2. @ubernaculul , lama de tesut embrionar ce lea(a polul in#erior al testicolului de scrot. %n /6, acesta su#eraun proces de scurtare de la 12cm spre 0cm si tra(e de polul in#erior al testicoluluiin spre scrot. @ubernaculul se trans#orma intr,un tesut mucos, care dilata canalul peritoneo va(inal, testicolul nesustinut ca!and prin canal in scrot, in aceasta situatie intervine si presa abdominala. .re!enta testicolului in scrot este #i!iolo(ica, necesara #unctionarii lui, deoarece temperatura scrotala este mai mica cu 2,0C decat cea abdominala.

"iferentierea cailor genitale 4ependenta de hormoni )esutul #etal elaborea!a o substanta nesteroida, care produce cresterea si di#erentierea canalului me!one#rotic, inhibandu,le pe cele parame!one#rotice. /a #emeie canalul me!one#rotic se di#erentia!a in se(mente ale aparatului (enital #eminin, dependente de hormonii placentari si materni, di#erentierea duce la #ormarea or(anelor (enitale e'terne: labiile mari, labiile mici, clitorisul si partial va(ina. /a barbat di#erentierea este sub in#luenta hormonilor andro(eni, care duc la #ormarea penisului, a uretrei peniene, #u!ionarea tuberculilor scrotali si #ormarea prostatei si a (landelor seminaleN +analul parame!one#rotic are si el o evolutie in #unctie de se', la barbat involuea!a din /0, ramanand utriculul prostatic si apendiculul testicular. /a #emeie va #orma tractul (enital intern, incepannd cu /0 i se pot descrie 0 portiuni, una craniala, lon(itudinala din care se de!volta tuba uterina, una intermediara, transversala din care se de!volta partial uterul si una caudala din care se de!volta restul uterului si treimea superioara a va(inului. 4in cau!a po!itionarii rinichiului si a de!voltarii (landei suprarenale se(mentul lon(itudinal devine transversal si se de!volta tuba ce ramane in aceast po!itie. :estul canalului parame!one#rotic va #orma primordiul utero,va(inal din care se vor de!volta epiteliul si (landele uterine si peretele #ibromuscular al va(inei. *iometrul provine din me!enchimul invecinat. 1terul este initialun or(an abdominal, la nou,nascut are un col lun(, acest aspect tine pana la pubertate, cand corpul uterin incepe sa creasca rapid. 4e!voltarea uterului la pubertate este hormono dependenta "estro(eni ovarieni$. %ncepand cu /2 uterul se di#erentia!a de va(ina, acest moment coinci!and cu aparitia #orni'ului va(inal. *iometrul se de!volta di#erit, musculatura circulara apare in /6, cea lon(itudinala apre in /8, iar dupa nastere apare al treilea strat muscular, paramiometrul, care prin aparitia sa in(roapa ramurile arterei uterine. .ana in /3 numai corpul si #undul uterin au lumen, colul #iind lun( si obliterat. "ezvoltarea prostatei Se de!volta din mu(urii epiteliului ce inveleste portiunea #alica a sinusului uro(enital, de o parte si de alta unui duct ce va deveni uretra prostatica. 7ste alcatuita din: . )esutul (landular , apare in S11, initial apro'imativ 60 de mu(uri epiteliali se (rupea!a in0 mase distincte ce vor deveni lobi prostatici. %nitial mu(urii sunt plini, apoi se tuneli!ea!a si topo(ra#ic se situea!a de o parte si de alta a canalului de#erent, #ormand lobii laterali. 1lterior, in peretele rectal al sinusului (enital, cranial de canalul de#erent apare lobul intermediar, acesta corespunde topo(ra#ice tri(onului ve!ical. .e #ata pelvina a sinusului uro(enital apare o lama de tesut (landular, ventralde uretra prostatica, numita comisura anterioara ce lea(a cei doi lobi laterali. D. Stroma (landulara , se di#erentia!a diin me!enchimul cordonului (enital care incon&oara tubii prostatici si are in constitutie elemente con&unctive si musculare. Structural si evolutiv, pana la pubertate stroma este repre!entata de tesut cola(en, acesta re(resea!a pana la 30 de ani #iind

inlocuit de tesut (landular si muscular, care re(resea!a dupa 30 de ani aparand din nou cola(enul. Anomalii . /a nivelul testiculului: i. /ipsa con(enitala a testiculului , unilaterala 5 monorhidie sau bilaterala 5 anorhidie ii. )esticului multipli , poliorhidie iii. )esticuli #u!ionati , sinorhidie iv. 7ctopie testiculara , criptorhidia , testicolul ectopic este ne#unctional, el nu a coborat si poate sa #ie pe peretele abdominal anterior in muschiul oblic e'tern, in tri(onul #emural, dorsal de penis sau in partea opusa. +el mai #recvent este undeva pe traseul canalului in(hinal. %nterventia trebuie sa #ie precoce, in primii ani este una medicamentoasa, hormonala, urmata, daca este nevoie, de una chirur(icala D. Or(anele (enitale e'terne i. 7pisparias , penis rudimentar, cu santul uretral pe #ata dorsala a penisului, poate #i insotita de e'tro#ia ve!icii urinare. ii. Fiposparias , ori#iciul uretral este pe #ata perineala a penisului, penisul este rudimentar si curbat caudal. )opo(ra#ic avem patru tipuri , (landular, penian "pe corpul penisului$, periscrotal "la radacina penisului$ si perineal. iii. (ene!ia peniana , lipsa penisului prin nede!voltarea tuberculului (enital iv. *icropenis. v. .enis bi#id. vi. 7pisparias , pe #ata dorsala a clitorisului vii. 1ter bicorn , coarnele uterine sunt #oarte de!voltate. viii. 1ter in#antil. i'. 1ter unicornuat. '. 1ter dublu cu va(ina dubla 'i. 1ter dublu cu o sin(ura va(ina 'ii. 1ter bipartit , uter impartit de un sept in doua cavitati, dar cu o sin(ura va(ina. 'iii. tre!ie de col uterin. 'iv. 1ter retroversat , uterul in mod normal este in anteverso#le'ie. 'v. 1ter anteversat. 'vi. 1ter lateroversat. 'vii. tre!ia de va(ina 'viii. Steno!a con(enitala a va(inei 'i'. bsenta con(enitala a tubei , uni sau bilaterala ''. )uba rudimentara , mica, nu poate avea loc #ecundatia. ''i. Sinechii tubare , se lipesc peretii, prin procese in#lamatorii. +. Dipotentialitate in perioada indi#erenta , Ferma#roditism 4ia(nosticarea se #ace prin cromatina se'uala si prin pre!enta tesutului ovarian sau testicular. i. .seudo,herma#roditi cu testicule , au cromo!omi LM si cromatina se'uala absenta, se poate datora producerii insu#iciente de testosteron. ii. .seudo,herma#roditi cu ovare , au cromo!omi LL si cromatina se'uala po!itiva, se poate datora sindromului adreno,(enital care duce la hiperpla!ia con(enitala a (landei suprarenale "ea in#luentea!a or(anele (enitale$.