Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII

DETALII DE ARHITECTURA

CURS 1 ,2 SI 3 NOTIUNI GENERALE : Constructiile sunt destinate sa asigure oamenilor conditiile necesare pentru desfasurarea activitatilor lor materiale Sl spirituale. Dezvoltarea unei societati din punct de vedere economic se reflecta si asupra nivelului tehnic al constructiilor. Pana la descoperirea betonului armat (J. MONIER in 1867 ) constructorii au utilizat ca materiale in special lemnul, piatra naturala, caramida, mortarele de var, si mai rar metalul. Aparitia betonului armat , dezvoltarea metodelor de calcul si
cre~terea

si

diversificarea productiei de otel, au produs schimbarea structurala a constructiilor. Constructiile sunt destinate a crea conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea activitatii si vietii tinand seama de conditiile naturale (teren, clima ) impuse de natura sau mediullnconjurator in mijlocul caruia se amplaseaza . Factorii principali care deterrnina conceptia , alcatuirea si modul de executie sunt :

omul sanatate.

care necesita anumite conditii fiziologico-igienice de temperatura,

umiditate, lumina, in vederea asigurarii celor mai bune conditii de munca, odihna si

- activitatea omeneasca forme, si dimensiuni)

pentru care este destinata constructia si care ( determina

determina cerintele functionale, adica modul de distribuire a spatiilor

- natura

care exercita asupra constructiilor actiuni mecanice, fizice, chimice si

biologice ,variabile, in functie de amplasamentul constructiilor, relief, seismicitate, clima, vant,si fauna, .

Clasificarea constructiilor -

In constructii se folosesc diverse clasificari in functie

de obiectivele urmarite . Se folosesc in general urmatoarele criterii de clasificare : clasificare functionala sau dupa destinatie; clasificarea dupa calitate; clasificarea

dupa structura de rezistenta; clasificarea dupa gradul de rezistenta la foc .

CLASIFICAREA DupA DESTINATIE: In functie de scopul si destinatia lor cladirile pot fi :cladiri civile: in care intra cladiri de locuit individuale sau colective ; cladiri publice si administrative; cladiri social-culturale ;

cladiri industriale : cladiri de productie si cladiri de deservire a productiei (magazii;


silozuri);

cladiri agrozootehnice -(in care intra cladiri pentru adapostirea animalelor,


constructii legumicole,(sere) ; cladiri pentru adapostirea produselor agricole (magazii, remize) .

Constructiile

inginere~ti

cuprind toate celelalte constructii care nu se Tncadreaza

in categoria cladirilor , cum sunt : cai de comunicatie, lucrari de arta, (poduri, tunele, viaducte ); co!?uri de fum; constructii hidrotehnice ; turnuri de televiziune.

ALCATUIREA GENERALA A CLADIRILOR

Pirtile principale ale unei cladiri


In practica curenta
0

clad ire are urmatoarele parti principale :

infrastructura cladirii, aflata sub cota +/- 0.00 si care cuprinde : fundatiile si in
cazul cladirilor cu subsol si elementele acestora si

suprastructura cladirii adica partea care se afla deasupra cotei +/- 0.00 si care
cuprinde to ate celelalte elemente ale cladirii AI Infrastructura cladirii - Cuprinde ca element principal fundatia , care se executa sub nivelul terenului natural , vine in contact direct cu stratul bun al terenului si ii transmite acestuia toate incarcarile care actioneaza asupra constructiei .

B/Suprastructura . cladirii -

Este partea cladirii situata deasupra terenului si

cuprinde toate elementele de rezistenta precum si lucrarile de finisaj si protectie a cladirii.

Elementele de rezistenta cuprind : peretii sau zidurile (delimiteaza spatiul interior) ; stalpii (sunt elemente verticale sau inclinate de rezistenta care preiau incarcarile de
la elementele de constructie orizontale si Ie transmit fundatiilor.)

planseele (sant elemente orizontale sau inclinate care separa intre ele incaperile
unei cladiri pe inaltimea acesteora sau inchid cladirea la partea superioara, alcatuind in acest caz acoperisul terasa ; planseele preiau incarcari permanente utile: oameni , mobilier, utilaje,pereti despartitori ) ;

sarpanta (constituie elementul de rezistenta al acoperisului avand rolul de a sustine

invelitoarea cladirii. )
scarile (asigura circulatia intre nivelurile cladirii precum si intre exterior si interior .)

Lucrari de finisaj si protectie, au rolul de a face cladiriie folosibile in conditii cat mal

confortabile, de a Ie da un aspect cat mai placut si estetic precum si a Ie proteja impotriva agentilor agresivi (ploaie , vant , gaze) In cazul acestor lucrari se cuprind :
invelitoarea : protejeaza constructiile impotriva actiunii ploilor, zapezilor. Izolatiile: au rolul de a proteja interiorul cladirilor impotriva infiltratiilor de apa,

a modificarii temperaturii mediului exterior, precLim si impotriva zgomotelor.


tencuielie si placajele (interioare-exterioare ) protejeaza peretii, planseele,

si alte elemente dandu-Ie si un aspect placut.


pardoselile: asigura
0

buna circulatie in interior si protejeaza planseele

impotriva uzurii prod use de circulatie


tamplaria impreuna cu geamurile, asigura inchiderea golurilor lasate in pereti

atat pentru circulatie cat si pentru iluminarea si ventilarea naturala a incaperilor


zugravelile, vopsitoriile si tapetele: se aplica pe stratul de tencuiala uscata

a peretilor si tavanelor sau pe suprafata tamplariei , a radiatoarelor si conductelor.

FUNDATII si SUBSOLURI Notiuni generale despre fundatii

Fundatia este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmite acestuia to ate incarcarile care actioneaza constructia. ncarcarile trebuie sa fie repartizate pe talpa fundatiei astfel incat: Sa nu se depaseasca capacitatea portanta a terenului, iar tasarile sa fie cat mai uniforme. Cap. portanta (presiunea normata ) este presiunea max. cer periclita constructia . Geotehnica, stiinta ce se ocupa cu studiul pamantului-defineste pamanturile ca fiind constituite din particule solide ce provin din dezagregarea pe cale fizica sau chimica a diverselor rocl. In functie de prezenta unor forte de legatura, intre particolele solide, pamanturile pot fi :coezive sau necoezive. In categ. celor coezive se incadreaza
0

poate

suporta terenul fara a exista pericolul ruperii acestuia sau aparitia unor tasari ce ar

cele prafoase si argiloase. In categoria celor necoezive se inscriu: blocurile formate din bucati mari de roci, bolovanisurile, pietrisurile, si nisipurile. Acestea constituie in general terenuri bune de fundare, avand grad redus de compresibilitate. CLASIFICAREA FUNDATIILOR Fundatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii: -dupa adancime :-fundatii de suprafata -fundatii de adancime (sau indirecte :fundatii pe piloti) -dupa modul de executie fata de niv, apei freatice : -fundatii executate deasupra p.f.-executate in uscat -fundatii executate sub nivelul apei freatice (fundatii executate sub apa) - dupa materialele folosite: -fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, beton simplu ) -elastice (din beton armat ) -dupa forma lor in plan :se deosebesc : -fundatii izolate - fundatii continue sub ziduri sau stalpi - fundatii cu retele de grinzi - fundatii pe radier -dupa tehnologie : -fundatii executate la fata locului -fundatii prefabricate. Alegerea tipului de fundare se face pe baza unei analize tehnico-economice si a analizei structurii de rezistenta in ansamblu inclusiv a studiului geotehnic ..

MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTAREA FUNDATIILOR Fundatiile se executa in mod obisnuit din: beton simplu , beton ciclopian , beton armat si piatra naturala . Betonul simplu, este materialul de constructie curent folosit , ptr. executare fundatiilor de marci 850 , 8100, iar la betoanele de egalizare 825 .In (anexa 1 ), exemplificam tipuri de fundatii din beton simplu Betonul ciclopian ,se obtine prin inglobarea in beton in proportie de pana la 30% a bolovanilor de rau, pietrei brute, sau sparturilor din fundatii (anexa 2 ). 8etoanele

ciclopiene nu se pot folosi in terenurile care prezinta pericol de tasari mari sau inegale. Betonul armat se foloseste in special la fundatiile cladirilor avand structura de

rezistanta cu schelet din beton armat si metalic, precum si la fundatiile cladirilor amplasate in pamanturi neomogene, cu pericol accentuat de tasari inegale sau mari.(anexa 3) . Piatra naturala bruta - se foloseste in fundatii cand se poate procura economic, pe plan local, precum si pentru constructii pana la un regim de inaltime de P+2E.(anexa 4) FUNDATII DIRECTE Acestea sant fundatii de mica adancime , se folosesc cand terenul bun de fundare se gaseste la adancime mica si pot fi :fundatii rigide,continue sau izolate, (executate

din piatra, naturala, beton simplu, ciclopian ) sau fundatii elastice ,continue sau izolate ( executate din beton armat ) 11 Fundatii sub ziduri ( pereti ) Fundatiile sub ziduri pot fi continue din beton

simplu , continue din beton armat, AI Fundatii continui de beton simplu sub ziduri Dupa forma sectiunii

transversale, fundatiile de beton simplu pot fi dreptunghiulare cu evazari si in trepte .(anexa 5 ) Latimea blocului de fundare trebuie sa fie mai mare decat a zidului cu 5-10 cm. de fiecare parte. Aceasta dim. e necesara pentru a permite retrasarea zidariei cand s-au produs unele abateri la executia fundatiei, sau cand se modifica grosimea zidului. La randullui soclul, va fi mai mare cu 2.5 cm pe fiecare parte a zidului pentru a se putea aseza cofrajele pentru turnarea peretelui. Fundatiile cu evazari se fac atunci cand latimea talpii fundatiei rezulta mai mare

decat latimea zidului cu .. .25... 35 cm.de fiecare parte a acestuia. Se va tine seama la acest tip de fundatii ca :Iatimea evazarii sa fie de cel mult 15 cm. Jar panta evazarii sa fie de cca. 4/1. Fundatiile cu trepte, se foJosesc cand talpa fundatiei rezulta di calcule structurale mai lata cu ... 34-40 cm. de fiecara parte a zidului . Treptele trebuie sa aiba latimea de cel putin 40 cm. Latimile minime (anexa 6 ) necesare pentru executa rea sapaturilor la fundatiile

continue in functie de adancimea H a sapaturi sant date astfel : H 0.40M.. B = 0.30M.

0.40 0.80

H 0.80M. H H
1.00M. 1.00M.

=0.40M. B =0.45M. B =0.50M.


Solutia sa foloseste cand
0

B!

Fundatii eontinui din beton armat sub ziduri

fundatia este solicitata de incarcari importante iar teremil de fundare are normata mica sau e neuniform .(anexa 7 )
C! FunCiatii sub ziduri despartitoare

rezistenta

Fundatia

se realizeaza direct de

catre placa suport a pardoselii parterului sau subsolului si se executa numai sub
ziduri despartitoare neportante.de cel mult.. 15 em. grisime, si de inaltimea unui

nivel .( anexa 8 )
2! Fundatii sub stalpi

pot fi izolate sub stalpi sau .. continui sub stalpLFundatiile

sub stalpi pot fi de 2 tipuri : cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat , si fundatii ncu talpa din beton armat. (anexa 9 )

al fundatii izolate

.Blocul de beton simplu are inaltimea min. de .. .40....60cm.,iar

ptr. inaltimi mai mari de fundare se executa in trerptedar... nu mai mult de 3 .Betonul are marca ..B50 ,iar daca cuzinetul se ancoreaza in bloc, acesta se executa din beton marca B100.
b! fundatii continue sub stalpi

(anexa 10 ) ;Se folosesc cand natura terenului si

calculul structurii armare e 0.10%

impun.

Armarea grinzilor de fundare se face cu otel 0 B 37 si P C 52;procentul minim de Grinzile de beton armat alcatuiesc in plan retea rectangulara un contur, pologonal

inchis sau circular (cazul castelelor de apa ). Daca talpile incrucisate ajung la dimensiuni mari .. constructia se fundeaza pe un radier general. Radierul este
0

placa, continua care se executa sub constructie,pe toata intinderea

ei, depasind perimetrul cladirii cu ...0.50... 1.00m.

FUNDATIlINDIRECTE (DE ADANCIME) Acest tip de fundare se foloseste in czul in care terenul bun de fundareeste la mare adancime.Se foloseste si cand nivelul apelor subterane este ridicat , iar fundarea directa devine ... neeconomica In categoria fundatiilor indirecte intra: fundatiile pe piloti , puturi , chesoane , si coloane .( anexa 11 )

01 Subsoluri si fundatii la subsoluri Subsolul e incaperea la care nivelul pardoselii


se afla sub cota trotuarului executat,la nivelul mterenului natural. De cele mai multe ori, executia subsolurilor este impusa de : necesitati ale

functionalitatii,constructiei ,(spatii de depozitare, boxe, garaje, etc .. )sau ..necesitati de deservire a constructiei (spatH pentru bucatarii ucatorii instalatii ascensoare .. etc. ) Executia subsolului mareste pretul constructiei cu ... 5-6 % Probleme deosebite ridica amplasarea retelelor interioare de instalatii pentru apa , canalizare , termice , gaze, etc.) Asa apare -subsolul tehnio-(anexa 12 ). Subsolul tehnic are inaltimea libera de 1.BO...2.00m. ,mai mica decat subsolul obisnuit

Pentru iluminarea subsolurilor se pot adopta luminarea directa sau indirecta


(anexa 13) .lIuminarea directa se poate realiza : prin ferestre situate deasupra nivelului trotuarului (demisol) sau prin curti de lumina executate langa cladire. Si care permit amplasarea unor ferestre pe peretele exterior in vederea iluminarii subsolului. Pentru curtea de lumina descoperita e nevoie de rezolvarea unor masuri constructive : scurgerea apelor , (prin pante, rigole, sifoane ,);prevederea unor balustrade (parapete ) care sa asigure siguranta circulatiei oamenilor pe langa curtile de lumina.

lIuminarea indirecta
subsolului

se poate realiza printr-un spatiu prevazut in peretele

Solutii constructive pentru subsoluri Subsolurile fac parte din infrastructura constructiei si folosesc de regula aceleasi materiale cu infrastructura. Pereti din zidarie se executa numai din caramida plina., nu se admite folosirea caramizilor cu goluri verticale. Grosimea peretilor din zidarie este de min 37.5 cm. Si ajunge la 50 cm. Peretii exteriori ai subsolului se executa din beton simplu sau beton armat 8100 sau 8 150, cu grosimi de ..25 ... 30cm.

S-ar putea să vă placă și