Anul 1 Specializare:Pedagogia invatamantului primar si prescolar Disciplina:Psihologia personalitatii

Protofoliu

Cuprins:
1. Relatia dintre inteligenta si creativitate;
1.1 Scurta definitie si caracterizare a inteligentei; 1.2 Scurta definitie si caracterizare psihologica a creativitatii; 1.3 Cercetari psihologice asupra relatiei creativitate inteligenta; 1.! "radul de implicare a inteligentei in creativitate din domeniul stiintific si cel artistic;

2. Relatia dintre character si aptitudini;

2.1 Scurta definitie si caracterizare psihologica a caracterului; 2.2 Scurta definitie si caracterizare psihologica a aptitudinilor; 2.3 #nfluentele caracterului asupra formarii si dezvoltarii aptitudinilor ; 2.! $fectele manifestarilor depline a aptitudinilor asupra insusirii unor trasaturi caracteriale.

Bibliografie:
1. ". Allport Structura si dezvoltarea personalitatii% $DP 1&'1% (ucuresti 2. ). *late +undamentele psihologiei%2,,,% ed. Pro-umanitate 3. ). .oco Creativitatea si inteligenta emotionala%2,,1% Polirom

Relatia dintre inteligenta si creativitate

1.1 Definire si caracterizare a inteligentei

/ermenul de 0 #1/$2#"$1/A 3 provine de la latinescul intelligere% care inseamna a relationa% a organiza sau de la interlegere% care presupune sta4ilirea de relatii intre relatii. Chiar terminologia sugereaza faptul ca inteligenta depaseste gandirea care se limiteaza la sta4ilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale o4iectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre relatii. Cat de comple5a este aceasta latura a personalitatii reiese din modul ei de a4ordare in istoria filozofiei si psihologiei. #nteligenta este intr un fel strans legata de sistemul nervos central%iar acesta este in aceeasi masura o pro4lema de inzestrare native ca si sistemul neuroglandular care se afla la 4aza constructiei corporale ca si a temperamentului.#nteligenta este dificil de definit.)a6oritatea autorilor o indica ca fiind potentialul inascut al unei persoane de a face 6udecati adecvate%de a profita de e5perienta sau de a infrunta adecvat pro4leme si conditii noi de viata. Parerile fata de inteligenta au oscilat de la acceptarea si su4linierea rolului ei in cunoastere% pana la diminuarea semnificatiei ei sau chiar pana la eliminarea ei din e5istenta umana..Socrate si Platon considerau ca inteligenta ii permite omului sa inteleaga ordinea lumii si de a se conduce pe sine insusi% iar (oudha milita pentru eli4erarea omului de inteligenta pentru a a6unge la cea mai inalta forma de fericire. 7ant o vede in uniune cu sensi4ilitatea% numai din aceasta intrepatrundere totala si a4soluta izvorand cunoasterea. 2eonardo Da 8inci legase inteligenta de sensi4il% inaintea lui 7ant. Shopenhauer vede inteligenta ca fiind su4ordonata vointei% singurul element primar si fundamental./oate aceste pareri contradictorii s au repercutat asupra definirii inteligentei si asupra sta4ilirii componentelor si functiilor ei.

Descartes%a dat definitia cea mai apropiata de intelegerea moderna a inteligentei. +ilosoful francez definea inteligenta: 9mi6locul de a achizitiona o stiinta perfecta privitoare la o infinitate de lucru:. 8or4ind despre inteligenta ca sistem comple5 de operatii care conditioneaza modul general de a4ordare si solutionare a celor mai diverse situatii si sarcini pro4lematice% avem in vedere operatii si a4ilitati% cum ar fi: adaptarea la situatii noi% deductia si generalizarea% corelarea si integrarea intr un tot unitar a partilor relativ disparate% consecintele si anticiparea deznodamantului% compararea rapida a variantelor actionale si retinerea celei optime% rezolvarea corecta si usoara a unor pro4leme cu grade crescande de dificultate./oate aceste a4ilitati si operatii releva cel putin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei: 1.capacitatea de a solutiona situatiile noi; 2.rapiditatea% mo4ilitatea% supletea% fle5i4ilitatea ei; 3. adapta4ilitatea adecvata si eficienta la impre6urari.

/ermenul de inteligenta are o du4la acceptiune: pe de o parte de proces de asimilare si prelucrare a informatiilor varia4ile% in scopul unor adaptari optime% iar pe de alta parte% de aptitudine rezidand in structuri operationale dotate cu anumite calitati ;comple5itate% fluiditate% fle5i4ilitate% productivitate<% prin care se asigura eficienta conduitei. Aceste calitati sunt caracteristice su4iectului% reprezinta invariatii ce pot fi evaluati statistic si sunt situatii la un anumit nivfel sau rang dee valoare functionala. =.Piaget% prin psihologia genetica promovata% confirma punctul de vedere al inteligentei ca aptitudine generala cu o anume 4aza nativa. Adaptarea consta din echili4rarea dintre asimilarea informationala la schemele pree5istente si acomodarea sau restructurarea impusa de noile informatii ce nu se potrivesc perfect cu vechile scheme. $chili4rarea pe care Piaget o identifica cu inteligenta se produce precumpanitor in 4aza acomodarilor %a restructurarilor sau reorganizarilor mentale. )asura inteligentei este echivalenta cu rata acomodarilor ce permit o 4una intelegere si rezolvare de pro4leme. $5ista ceva care distinge un idiot de un geniu si denumim acest factor >inteligenta generala: si e5ista de asemenea >inteligente speciale:.Chiar si o persoana in general stupida poate avea domenii limitate de aptitudini speciale si multe genii sunt im4ecili virtuali in anumite privinte.?n om aproape genial nu are simtul directiei si cu greu poate parasi casa fara a se pierde fara speranta. Capacitatea intelectuala generala sau speciala se 4azeaza pe inzestrarea nativa@$5ista multe indicii.Studiul istoriei unor familii arata ca geniul sau cei apropiati de performanta geniala apar frecvent intr o linie de rudenie. $reditatea animala si umana sunt pro4a4il similare din acest punct de vedere.Studii pe gemeni monozigoti ;avand pro4a4il o ereditate identica< arata o corelatie a inteligentei in 6ur de ,%&,;in timp ce inteligenta fratilor ;avand unele similitudini in ereditate< coreleaza in 6ur de ,%A,;a unui copil si a unuia din parintii sai%in 6ur de ,%3,;intre copii neinruditi corelatia este de ,%,,..#n mod o4isnuit se pare ca un copil inteligent devine un adult inteligent desi e5ista e5ceptii .)ediul familial%stimularea provenind din mediul incon6urator recompensele si pedepsele A

coopereaza in a determina un nivel mai inalt de functionare in cazul unui copil decat la altul.Persoanele mai inteligente;sau mai poraste<au o sansa egala de a fi introvertite an5ioase%dominante%socia4ile%nevrotice sau altfel.Structura inteligentei unei persoane este idiografica in mod fundamental unica%in parte din cauza ereditatii sale niciodata repetate si din cauza ca inteligenta este asociata in mod ine5plica4il cu personalitatea totala.Ceea ce gasim la oamenii reali este o structurare personalista a inteligentei%strans corelata cu interese%trasaturi si o viziune asupra vietii.#n general psihologia a4ia a atins enigma organizarii personale a inteligentei

1.2 Definire si caracterizare psihologica a creativitatii

Creativitatea constituie una dintre pro4lemele ma6ore lae contemporaneitatii.Creativitatea a devenit una dintre cele mai fascinante pro4leme depasind cu mult sfera psihologiei si patrunzand in cele mai diverse specialitati stiintifice.Acest fapt are o du4le semnificatii:pe de o parte el a creat premisele a4ordarii multitudinale a creativitatii a supunerii cat mai multor aspecte ale ei deci a intelegerii adecvate si profunde;pe de alta parte%el a atras imprecizia termenilor utilizati%pulverizarea creativitatii intr o multitudine de aspecte adeseori contradictorii.?n cercetator ;)ednicB 1&C!< a cerut unor participanti la un simpoziom dedicat creativitatii sa indice atri4utele esentiale ale acesteia.De 1C ori creativitatea apare ca originalitate;de 1, ori%ca noutate %ca nou de C ori ca neo4isnuit%de ! ori ca darul inventivitatii al inteligentei. Conceptul de creativitate isi are originea in cuvantul latin creare care inseamna zamislire%faurire%nastere.#ntr o acceptiune foarte larga%creativitatea constituie un fenomen general uman%forma cea mai inalta a activitatii omenesti. DnsEFi etimologia cuvGntului ne demonstreazE cE termenul de creativitate defineFte un proces% un act dinamic care se dezvoltE% se desEvGrFeFte Fi cuprinde atGt originea cGt Fi scopul. /ermenul Fi noHiunea genericE au fost introduse pentru prima datE% In anul 1&3J% de psihologul american ".K. Allport% care simHise nevoia sE transforme ad6ectivul 9creative9% prin sufi5are% In 9creativitL9% lErgind sfera semanticE a cuvGntului Fi impunGndu l ca su4stantiv cu drepturi depline% aFa cum apare mai tGrziu In literatura Fi dicHionarele de specialitate. Creativitatea este o capacitate mai comple5a. $a face posi4ila crearea de produse reale sau pur mintale% constitund un progres in planul social. Componenta principala a creativitatii o constituie imaginatia% dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie% dorinta de a realiza ceva nou% ceva deose4it. Si cum noutatea% azi% nu se o4tine cu usurinta% o alta componenta este vointa% perseverenta in a face numeroase incercari si verificari.

Despre importanta creativitatii nu e nevoie sa spunem multe: toate progresele stiintei% tehnicii si artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. Desigur e5ista mai multe trepte de creativitate; C.K. /aLlor descrie cinci 9planuri9 ale creativitatii. a< Creativitatea e5presiva se manifesta li4er si spontan in desenele sau constructiile copiilor mici. 1u se pune pro4lema% la acest nivel% de utilizare sauoriginalitate. $ste insa un mi6loc e5celent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior. 4< Planul productiv este planul crearii de o4iecte% specific muncilor o4isnuite. ?n olar sau o tesatoare de covoare produc o4iecte a caror forma se realizeaza conform unei traditii% unei tehnici consacrate% aportul personal fiind redus. $ste planul la nivelul caruia accede orice om muncitor. c< Planul inventiv este accesi4il unei minoritati foarte importante. $ vor4a de inventatori% acele persoane ce reusesc sa aduca ameliorari partiale unei unelte% unui aparat% unei teorii contraversate. #ntr o tara mare% cum este =aponia% se inregistreaza anual peste 1,,.,,, de 4revete de inventii% ceea ce asigura un progres vizi4il al productiei. d< Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii caracterizati ca fiind 9talente9. $i realizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel putin pe plan national. e< Creativitatea emergenta este caracteristica geniului% a omului care aduce schim4ari radicale% revolutionare%Conceptul de creativitate% unul dintre cele mai fascinante concepte cu care a operat vreodatE FtiinHa% este IncE insuficient delimitat Fi definit. Aceasta se e5plicE prin comple5itatea procesului creativ% ca Fi prin diversitatea domeniilor In care se realizeazE creaHia Desi caracterul reprezinta Mnucleul personalitatii:%el este insuficient a4ordat in psihologia contemporana.. Creativitatea ca produs.Cei mai multi psihologi care au definit creativitatea s au referit la caracteristicile produsului creator%ca note distinctive le ei.Drept caracteristici esentiale ale unui produs al activitatii umane care sa permita incadrarea acestuia in categoria produselor creatoare au fost considerate pe de o parte noutatea si originalitatea lui%pe de alta parte valoarea%utilitatea sociala si aplica4ilitatea vasta. Creativitatea ca process.Aceasta acceptiune vizeaza caracterul fazic %procesual al creativitatii %faptul ca ea nu se produce instantaneu%ci necesita parcurgerea unor etape distincte intre ele %numarul acestora variind de la autor la autor. Creativitatea este un gen de activitate umana comple5a si valoroasa% poate fi definita prin produsul actului creator% procesul care duce la acel produs% calitati ale personalitatii si factori de mediu. Creativitatea este un concept multidimensional i se poate manifesta In multiple domenii. #dentificarea i cuantificarea naturii creativitEii constituie o4iective dificil.Dificultatea definirii creativitEii rezidE In asocierile particulare ale acestui concept cu artele% In natura comple5E a creativitEii i In varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o e5plica. )uli oameni asociazE creativitatea In special cu artele: muzica% teatrul% dansul% literatura etc. care sunt deseori denumite 9arte creative9.Creativitatea nu este proprie numai pentru arte% ci este la fel de fundamentalE pentru progresele din tiine% din matematicE% tehnologie% politicE% afaceri

i In toate domeniile vieii cotidiene. creativitatea este 9un proces de sensi4ilizare la pro4leme% deficiene% goluri In cunotine% elemente care lipsesc% dizarmonii etc.; identificarea dificultEilor; cEutarea de soluii sau formularea ipotezelor asupra deficienelor: testarea i re testarea acestor ipoteze i% posi4il% modificarea i re testarea lor; In final% comunicarea rezultatelor9.Creativitatea fiind multdimensionala depinde de mai multi factori: +octori interiori structurali sunt de masura psihologica.$i se su4divid in 3 categorii:intelectuali;afectiv motivationali;de personalitate. +actorii e5terior con6uncturali sau socioculturali sunt legati de particularitatile sociale%istorice si oranduirea%clasa sociala de grupul caruia ii apartine individul%de conditiile materiale favora4ile sau precare%ca si de ceea ce am putea numi >spiritul timpului:. +actorii psihosociali se refera la am4ianta relationala%la climatul psihosocial in care traieste individul. +actorii socio educationali sunt legati de nivelul educational%de prezenta sau a4senta influentelor educative ale familiei%procesului de invatamant%colectivelor de munca etc.

Cercetari psihologice asupra relatiei creativitate-inteligenta

2a prima vedere s ar putea crede ca intre creativitate si inteligenta e5ista e5ista o corelatie crescuta.Cercetarile nu au confirmat insa o asemenea presupuner.Pana in anii NC, relatia creativitate inteligenta a fost studiata accidental./erman si Oden ;1&A&<urmarind copii cu un P.# inalt au constatat ca doar cativa dintre ei s au realizat in plan creativ.Adevarata controversa cu privire la raportul dintre cele doua dimensiuni ale personalitatii incepe odata cu aparitia lucrarii lui =.1."etzels si P.K.=acBson. MCreativitL and #ntelligence ;1&C2<.Cei 2 autori au selectionat dintr un esantion mai mare%investigat prin teste de inteligenta si teste de creativitate%doua grupuri de su4iecti. Principala dificultate in sta4ilirea unei corelatii corecte intre cele doua dimensiuni ale personalitatii provine din e5trapolarea ne6ustificata a corelatiilor rezultatelor testelor de inteligenta si creativitate asupra inteligentei si creativitatii considerate ca forme de activitate umana.
Multa vreme imaginatia a fost definita ca un proces de combinare a imaginatiilor, ceea ce se potriveste numai imaginatiei artistice. Dar procesul creator in stiinta comporta mai multe sinteze in domeniul ideilor, al abstractiunelor.

'

Creativitatea este o capacitate mai comple5a. $a face posi4ila crearea de produse reale sau pur mintale% constitund un progres in planul social. Componenta principala a creativitatii o constituie imaginatia% dar creatia de valoare reala mai presupune si o motivatie% dorinta de a realiza ceva nou% ceva deose4it. Si cum noutatea% azi% nu se o4tine cu usurinta% o alta componenta este vointa% perseverenta in a face numeroase incercari si verificari. #maginatia% deci si creativitatea% presupun tei insusiri: a< +luidate posi4ilitatea de a ne imagina in scurt timp un mare numar de imagini% idei% situatii etc. ; sunt oameni care ne surprind prin ceea ce numim in mod o4isnuit ca fiind 94ogatia9 de idei% viziuni% unele complect nastrusnice% dar care noua nu ne ar putea trece prin minte; 4< Plasticitate consta in usurinta de a schim4a punctul de vedere% modul de a4ordare a unei pro4leme% cand un procedeu se dovedeste inoperant ; sunt persoane 9rigide9 care greu renumta la o metoda% desi se vadeste ineficienta ; c< Originalitatea este e5presia noutatii% a inovatiei% ea se poate constata% cand vrem sa testam posi4ilitatiile cuiva% prin raritatea statistica a unui raspuns% a unei idei. 1eindoelnic% ne gandim la raritatea a ceva util% altfel ar tre4ui sa apreciem favora4il 4olnavii mintal care au tot felul de idei 4izare% a4surde. +iecare dintre aceste trei insusiri are insemnatatea ei ; caracteristica principala ramane originalitatea% ea garantand valoarea rezultatului muncii creatoare. #n afara de aceste aspecte% daca nu creativitatea% cel putin imaginatia este necesara fiecarui dintre noi in conditiile vietii o4isnuite.

&