Scoala face omul om si altoiul pomul pom

Cuprins:
1. Despre Mihai Eminescu 2. Curiozitati 3. Sa ne mai aducem aminte de Codul Bunelor Maniere! . !"la#etul latin in pro$er#e %. &lume '. Stiati ca( ). *e#us

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (nscut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoani sau Ipoteti - d. 15 iunie 188 , Bucureti) a !ost un poet, pro"ator i #urnalist rom$n, socotit de cititorii rom$ni i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din literatura rom$n.%1& 'eceptiv la marile romantisme europene de secol ()III i (I(, poetul i-a asimilat vi"iunile poetice occidentale, crea ia sa aparin$nd unui romantism t$r"iu. Eminescu a !ost activ *n societatea literar +unimea, i a lucrat ca redactor la ,impul, "iarul o!icial al -artidului .onservator.%/& 0 pu1licat primul su poem la v$rsta de 12 ani, iar la 1 ani a plecat s studie"e la )iena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 32 de volume, apro4imativ 13.000 de !ile, au !ost druite 0cademiei 'om$ne de ,itu Maiorescu, *n edinta din /5 ianuarie 1 0/.%5& Eminescu a !ost internat *n 5 !e1ruarie 188 la spitalul Mrcua din Bucureti i apoi a !ost transportat la sanatoriul .aritas. 6n data de 15 iunie 188 , *n #urul orei 3 dimineaa, poetul a murit *n sanatoriul doctorului uu. 6n 17 iunie Eminescu a !ost *nmorm$ntat la um1ra unui tei din cimitirul Bellu din Bucureti. 0 !ost ales post-mortem (/8 octom1rie 1 38) mem1ru al 0cademiei 'om$ne.

Data si locul nasterii

8tatuia lui Mihai Eminescu din .ernu9i 6ntr-un re:istru al mem1rilor +unimii Eminescu *nsui i-a trecut data naterii ca !iind /0 decem1rie 183 , iar *n documentele :imna"iului din .ernui unde a studiat Eminescu este trecut data de 13 decem1rie 183 . ,otui, ,itu Maiorescu, *n lucrarea Eminescu i poe"iile lui (188 ) citea" cercetrile *n acest sens ale lui ;. <. =iurescu i preia conclu"ia acestuia privind data i locul naterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, *n Botoani. 0ceast dat re"ult din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre 1ote"uri din arhiva 1isericii >spenia (<omneasc) din Botoani? *n acest dosar data naterii este trecut ca @15 :henarie 1850A, iar a 1ote"ului la data de /1 *n aceeai lun. <ata naterii este con!irmat de sora mai mare a poetului, 0:lae <ro:li, care *ns susine c locul naterii tre1uie considerat satul Ipoteti.

Copilaria:

.ldirea ;ational-Bauptschule din .ernui, unde Mihai Eminescu a studiat *n perioada 185820. 6n pre"ent cldirea adpostete o coal auto. 8trada 8hCilna (colii) nr. 3.

.opilria a petrecut-o la Botoani i Ipoteti, *n casa printeasc i prin *mpre#urimi, *ntr-o total li1ertate de micare i de contact cu oamenii i cu natura, stare evocat cu ad$nc nostal:ie *n poe"ia de mai t$r"iu (Diind 1ietE sau F, rm$i). 6ntre 1858 i 1822, a urmat cu intermitene coala primar ;ational Bauptschule (coala primar ortodo4 oriental) la .ernui. Drecventea" aici i clasa a I)-a *n anul scolar 185 G1820. ;u cunoatem unde !ace primele dou clase primare, pro1a1il *ntr-un pension particular. 0re ca *nvtori pe Ioan Hitviniuc i Ioan Ii1acinschi, iar director pe )asile Ilasievici. .adre didactice cu e4perien, *nvtorii si particip la viaa cultural i

*ntocmesc manuale colare. ,ermin coala primar cu re"ultate 1une la *nvtur. ;u s-a simit le:at, a!ectiv, de *nvtorii si i nu-i evoc *n scrierile sale. 0 urmat clasa a III-a la @;ationale BauptschuleJ din .ernui, !iind clasi!icat al 15-lea *ntre 7/ de elevi. 0 terminat clasa a I)-a clasi!icat al 5-lea din 8/ de elevi, dup care a !cut dou clase de :imna"iu.

.ldirea F1er-=Kmnasium din .ernui, unde poetul i-a !cut studiile *n perioada 1820-25. ,ot aici a predat 0ron -umnul. 6n pre"ent, coala :eneral nr. 1. 8e :sete pe str. M. Eminescu, col cu str. I. DranCo.

6ntre 1820 i 1821 a !ost *nscris la F1er=Kmnasium, liceu :erman din .ernui *n!iinat *n 1808, sin:ura instituie de *nvm$nt liceal la acea dat *n Bucovina ane4at de Imperiul ha1s1ur:ic *n 1775. 8e impune *n cursul anilor prin 1una or:ani"are administrativ i marea severitate *n procesul de *nvm$nt. -ro!esorii se recrutau, cu precdere, din 0ustria, *ntocmesc studii i cola1orea" la pu1licaiile vremii. 8e *n!iinea" i o catedr de rom$n, destul de t$r"iu, dup 1838. Este ocupat de 0ron -umnul. .unoscut prin Hepturariu rom$nesc, *n patru tomuri, tiprit la )iena *ntre 182/ i 1825, cea dint$i istorie a literaturii rom$ne *n te4te. Drecventea" cursurile la F1er =Kmnasium i !raii si, er1an, ;icolae, =heor:he i Ilie. ,ermin clasa I cu re"ultate 1une la *nvtur. ;u are not la rom$n pe primul semestru i este clasi!icat de Miron .linescu, erudit *n istoria 1isericii ortodo4e rom$ne. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, !iind clasi!icat al 11-lea *n primul semestru i al /5-lea *n cel de-al doilea semestru. 6n clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca pro!esor pe Ion =. 81iera, succesorul lui 0ron -umnul la catedr, cule:tor din creaie popular i autor de studii de inut academic. 0ron -umnul l-a cali!icat, *n am1ele semestre, cu note ma4ime la rom$n. 0 o1 inut insu!icient pe un semestru la )alentin Lermanner (la lim1a latin) i la +ohann BaiduC, pe am1ele semestre (la matematica). Mai t$r"iu a mrturisit c *ndeprtarea sa de matematic se datora metodei rele de predare. 6n 12 aprilie 1825 a prsit de!initiv cursurile, dei avea o situaie 1un la *nvtur. 0vea note !oarte 1une la toate materiile. Ion =. 81iera i-a dat la rom$n cali!icativul vor"M:lich (eminent). -lec$nd de vacana -atelui la Ipoteti, nu s-a mai *ntors la coal. -romo9ia 1823 a :imna"iului din .ernu9i. 6n medalion ar putea !i Eminescu 6n 1823 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul 6nvm$ntului din Bucureti o su1venie pentru continuarea studiilor sau un loc de 1ursier. 0 !ost re!u"at, @ne!iind nici un loc vacant de 1ursierJ. 6n /1 martie 1823, prin adresa nr. 812 ctre :imna"iul din Botoani, i s-a promis c va !i primit @ne:reit la oca"iune de

vacan, dup ce, *ns, va *ndeplini condiiunile concursuluiJ. Elevul Eminovici a plecat la .ernui unde trupa de teatru DannK ,ardini-)ladicescu ddea repre"enta ii. Ha 5 octom1rie 1823, Eminovici a intrat ca practicant la ,ri1unalul din Botoani, apoi, peste puin timp, a !ost copist la comitetul permanent #udeean. Ha 5 martie 1825, Eminovici a demisionat, cu ru:mintea ca salariul cuvenit pe luna !e1ruarie s !ie *nm$nat !ratelui su er1an. 6n 11 martie t$nrul M. Eminovici a solicitat pa aport pentru trecere *n Bucovina. 6n toamn s-a a!lat *n :a"d la pro!esorul su, 0ron -umnul, ca *n:ri#itor al 1i1liotecii acestuia. 8ituaia lui colar era de @privatistJ. .unotea *ns 1i1lioteca lui -umnul p$n la ultimul tom.

De#ut

.asa din .ernu9i a lui 0ron -umnul, unde a locuit o perioad i Mihai Eminescu (strada 0ron -umnul nr. 1 ) 1822 este anul primelor mani!estri literare ale lui Eminescu. 6n 1/G/3 ianuarie moare pro!esorul de lim1a rom$n 0ron -umnul. Elevii scot o 1rour, Lcrmioarele nvceilor gimnaziti (Hcrimioare... la morm$ntul prea-iu1itului lor pro!esoriu), *n care apare i poe"ia La mormntul lui Aron Pumnul semnat M. Eminoviciu, privatist. Ha /5 !e1ruarieG martie (stil nou) de1utea" *n revista Familia, din -esta, a lui Iosi! )ulcan, cu poe"ia De-a avea. Iosi! )ulcan *l convin:e s-i schim1e numele *n Eminescu i mai t$r"iu adoptat i de ali mem1ri ai !amiliei sale. 6n acelai an *i mai apar *n @DamiliaA alte cinci poe"ii.

Boala:
Eminescu a !ost internat *n 5 !e1ruarie 188 la spitalul Mrcu a din Bucureti i apoi a !ost transportat la sanatoriul .aritas. Medicul Iaharia -etrescu, *mpreun cu dr. 0le4andru uu, l-a e4aminat pe Mihai Eminescu, la /0 martie 188 . .onclu"ia raportului medical a !ost urmtoareaN Jdl. Mihail Eminescu este atins de aliena ie mintal *n !orm de demen, stare care reclam ederea sa *ntr-un institutA. 6n data de 15 iunie 188 , *n #urul orei 3 diminea a, poetul a murit *n sanatoriul doctorului uu din strada -lantelor, Bucureti. Iiarul Romnul anuna "iua urmtoare la tiriN Eminescu nu mai este. 6n 17 iunie Eminescu a !ost *nmorm$ntat la um1ra unui tei din cimitirul Bellu. 8icriul a !ost dus pe umeri de elevi de la coala normal de institutori din Bucureti.

Dra+onul de ,omodo
Famenii de stiinta au studiat in insula Lomodo, ce se a!la la nord-vest de 0ustralia, cele mai mari soparle din lume, asemntoare cu dino"aurii, niste adevarati :i:anti de trei metri lun:ime. Dosilele acestei vietuitoare, :asite in 0ustralia, cu o lun:ime de sapte metri, arata ca un stramos comun, destul de apropiat, era si mai respecta1il. 8oparlele uriase, numite dra:oni de Lomodo, dupa denumirea lor stiinti!ica )aranus Lomodoenris, locuiesc intr-o re:iune in care timp de opt luni pe an nu cade o pictur de ap, iar1a si !run"ele se usuc intr-o atmos!er aproape deshidratat. 01ia in cursul iernii natura reinvie. In aceast situatie, animalul ,care nu are :lande sudoripare, caut locuri in care temperatura s nu depseasc o anumit limit, cci la 3/,7 :rade .elsius el moare prin soc termic. In :eneral, dra:onul caut s-si mentin temperatura intern intre 55 si 58 de :rade,deoarece numai in aceast situatie en"imele ii !avori"ea" di:estia. 8oparla :i:antic simte prada datorit lim1ii lun:i tiat in dou, chiar de la o distant de opt Cilometri. <ra:onul are 50 de dinti, !iecare cu o lun:ime de doi centimetri. .apul si :atul se pot de!orma in mod deose1it ca la sarpe, pentru a permite animalului s in:hit 1ucti mari de carne. >n dra:on adult in!ulec la o mas echivalentul unei #umtti din :reutatea lui, ce depseste in :eneral 20 de Cilo:rame. <up mas, timp de dou cinci "ile isi !ace siesta dup care iese din nou la vanat. <ra:onul de Lomodo, care traieste peste 50 de ani, dispune de un teritoriu de vanatoarepersonal de aproape cinci Cilometri ptrati, pe care isi des!soar activitatea numai in timpul "ilei. Ei atac uneori chiar si animale mari ca vaca si calul, !r a se s!ii s se repead si la om. 0ceast imens !osil vie are la nastere o lun:ime de 50 de centimetri..

8a ne mai aducem aminte de J.odul Bunelor ManiereA

>n prover1 indian vehiculea" ideea con!orm creia ,,Dlorii i se cere par!um, iar omului politeteA. F o1servatie o1iectiv ar !i aceea c tinerii i:nor importanta unor cuvinte ca J,e ro:.A sau @ MulOumescPA . Bunele maniere *si au rdcinile *ntr-un sentiment uman pro!und, care tinde spre o armonie *ntre comportare si etic, *ntre !rumuseOea caracterului uman si moralitatea sa. -ornind de la premisa c !iecare dintre noi este unic, se poate a!irma c !iecare dintre noi are dreptul de a !i respectat. <ar de acelasi respect tre1uie s se 1ucure si cei din #ur. ;umitorul comun este acela de a-l !ace s se simt 1ine pe cel din prea#ma ta, de a nu-l deran#a pe semenul tu. .um salutamQ 0i o sin:ura oca"ie sa !aci o prima impresieP 0 saluta pe cineva, a !ace pre"entarile sau a te pre"enta tu insuti poate !i o trea1a destul de di!icila. +umatate din 1atalie e casti:ata daca stii cum tre1uie sa procede"iN ridica-te, daca stai #os? "am1este? priveste in ochi persoana pe care o saluti? apropie-te de eaGel si stran:e-i mana,daca e prima oare cand oGil intalnesti. In !amilie 8i in !amilie este nevoie de eticheta. 0#uns acasa, copilul nu tre1uie sa lase la usa respectul, sinceritatea si consideratia. <aca iti inveti copilul sa-si !oloseasca 1unele maniere si in !amilie, relatiile vor deveni !oarte stranse iar timpul petrecut impreuna va !i placut. Manierele din timpul mesei sunt !oarte importante. .eea ce spunem si !elul in care ne purtam ii va !ace pe ceilalti sa se simta 1ine sau nu. <aca urme"i s!aturile de mai #os, vei avea parte de o masa vesela, !ara discutii suparatoareN asa"a-te la masa dupa ce te-ai spalat pe maini si pe !ata? pune-ti servetul de pan"a in poala? incepe sa mananci dupa ce se !ace urarea de Rpo!ta 1unaR? stai drept pe scaun, nu pe o parte? tine-ti coatele lipite de corp, nu pe masa, in timp ce mananci? mananca cu :ura inchisa, nu plescai? nu vor1i cu :ura plina. 0steapta sa in:hiti ce ai in :ura si a1ia dupa aceea raspunde la o eventuala intre1are? roa:a sa ti se dea un platou sau altul. 8pune Rte ro:R, nu te intinde dupa el? cand termini, spune RMultumesc pentru masaR? o!era-te sa stran:i masa. Ha 8coalaN - R'especta randuielile si re:ulile clasei, invata cu placere si !oloseste 1unele maniereR 8coala este primul loc in care 1unele maniere il a#uta pe copil sa se inte:re"e, sa-si !aca noi prieteni si sa se descurce in situatii di!icile. Ha scoala, el petrece cea ma - mare parte a "ilei in clasa. F modalitate de a-i !ace pe ceilalti sa il respecte este de a-i respecta el insusi.

!"la#etul -atin .n /ro$er#e

! B C D E 0

cta non ver1a. (Dapte, nu vor1eP)

ona !ama in:ens :loria est. (F !aim 1un este o :lorie imens.) arpe diemP (,rieste-ti clipaP) ocendo discimus. (6nvO*nd pe alOii, *nvOm.)

dere de1es ut vivas, non vivere ut edas. (,re1uie s mn$nci ca s triesti, nu s triesti ca

s mn$nci.) ilius stultus ira patris et dolor matris est. (>n !iu ne:hio1 este m$nia tatlui si durerea mamei.)

& 1 . -

utta cavat lapidem, non vi, sed saepe cadendo. (8tropul !ace o :aur *n piatr, nu prin !ort,ci prin cdere repetat .) omines Suo plura ha1ent, eo ampliora cupiunt . (Fmul, cu c$t are mai mult, cu at$t *si doreste si mai mult.) racundiam Sui vincit, hostem superat ma4imum . (.el ce-si stp$neste m$nia, *nvin:e pe cel mai mare dusman.) itterarum radices amarae, sed !ructus dulces sunt. ('dcinile culturii sunt amare, dar !ructele sunt dulci.)

M 2 3 / 4 *

a:na cum laude. (.u deose1it laud.)

on scholae, sed vitae discimus. (;u *nvtm pentru scoal, ci pentru viat.) mnium rerum homo mesura est. (Fmul este msura tuturor lucrurilor.)

raevenire melius est Suam curare. (0 preveni e mai usor dec$t a trata.) uidSuid discis, ti1i discis. (Frice ai *nvta, *nvat pentru tine.)

epetitio mater studiorum est. ('epetitia este mama *nvtrii.)

S 5 6 7

apientia ars vitae est. (6ntelepciunea este arta vietii.) empus omnia revelat. (,impul le de"vluie pe toate.) na hirundo non !acit ver. (.u o r$ndunic nu se !ace primvar.) er1a docent, e4empla trahunt. ()or1ele te *nvat, e4emplele te clu"esc.)

&lume
-;u stiai, *ntre1 pa"nicul, c *n acest lac pescuitul este inter"isQ --i, cine pescuiesteQ Eu *nvtam r$ma asta s *noateE

- <e ce a rmas cele1ru ;apoleonQ *ntrea1 pro!esoara.

- Diindc avea o memorie !ormida1il, rspunse elevul. - -o9i !i mai clarQ - <a. -e statuia sa scrieN R-entru memoria lui ;apoleonR.

- .hiar crede9i c meritam eu s-mi pune9i nota unu, domnule pro!esorQ

- .e s !ac, dac alta mai mic nu e4istQ

6n sala de #udecatN - HiniTteP stri: #udectorul. .ine mai !ace :l:ie va !i trimis acas de *ndatP - >raP stri: inculpatul.

- Ui-am citit lucrarea de control. Doarte 1un. dar e identic cu cea a cole:ului
tu de 1anc. .e conclu"ie s tra: de aiciQ *ntrea1 pro!esorul. - . Ti a lui e !oarte 1un.

,o9i elevii scriu cu asiduitate la lucrarea R.e aT !ace dac aT !i patronQR. >nul
sin:ur st cu m*inile la piept Ti meditea". - Marinescule, tu nu scriiQ - ;u, domnule pro!esor, aTtept s-mi vin secretara.

- -opescule, dac te rtceTti "iua *n pdure Ti nu ai 1usola la tine, cum a!li

unde e nordulQ - Doarte simplu, domnule pro!esor. M duc acas Ti-o iauP

-ro!esorul se strduieTte s lmureasc elevilor prover1ul R<rumul cel mai

scurt e Ti cel mai 1unR. - ,ata "ice c nu-i aTaP spune un elev. - IuQ Vi ce meserie are tatl tuQ - Vo!er de ta4i.

Stiati ca(
'echinul-1alena este cel mai mare peste din lumeQ 0cesta masoara apro4imativ 12 metri la maturitate in timp ce la nastere pot atin:e chiar si 20 de centimetri. ,otodata, ei pot trai chiar si peste 100 de aniP 8chindleria 1revipin:uis este cel mai mic peste din lumeQ Ei pot atin:e ma4im 8.3 mm la maturitate.

.reierul este mai activ noaptea, in timpul somnului, decat "iua, cand suntem activiP 1/W dintre copiii nascuti in Europa si 8>0 sunt :emeni. .el mai mare !luture din lume apartine speciei ,roides )ictoriae din insulele 8Flomon. 0cesta poate atin:e dimensiuni de pana la 50 de cm lun:ime. .el mai comun nume din lume este Mohamed. >n stranut iese din :ura cu o vite"a de peste 25 CmGh. -lamanul drept primeste mai mult aer decat cel stan:. >n :andac de 1ucatarie poate trai cateva saptamani decapitat. Ma#oritatea masinilor americane cla4onea"a in nota la. Macaitul ratei nu produce ecou. Ha nastere, crevetele este mascul, apoi, pe masura ce creste, devine !emela. -ana in var!ul ,urnului Ei!!el sunt 1.7 / de trepte? .ea mai raspandita lim1a este chine"a, vor1ita de peste 1,1 miliarde de oameni. .ea mai mare perioada de :estatie detine ele!antul asiaticN 200-720 de "ile? .ea mai ridicata temperatura a corpului detine capra domesticaN 30 :rade .? >n om !ace intr-un an apro4imativ /,5 milioane de pasi. .ea mai mare varietate a serpilor se a!la in ,ailanda, 17 de specii, dintre care 100 de specii sunt veninosi? <aca ai calatorii de la un cap la altul al :ala4iei noastre X .alea Hactee X cu vite"a luminii, ti-ar tre1ui 100.000 ani? .ea mai mare !loare o are 'a!ale"ia 0rnoldi, care creste in padurile tropicale din sud-estul 0siei pe insulele Dilipine. Dloarea ei are 5m circum!erinta si cantareste 10 C:. >n 1o1oc de !loare e de /-5 ori mai mare decat o capatana de var"a? .hina repre"inta /5W din populatia lumii? .ea mai rece temperatura din istorie de pe pamant a !ost inre:istrata in 0ntartica pe /3 0u:ust 1 20. ,emperatura masura atunci -1/7 de :rade .? Demeile clipesc de aproape doua ori mai mult decat 1ar1atii? .and stranuti, toate !unctiile corpului se opresc, chiar si inima? Ele!antii sunt sin:urele mami!ere care nu pot sari? Bra"ilia este sin:ura tara care a #ucat in !iecare .upa Mondiala? 8imtul de miros al unei !urnici este la !el de puternic ca al unui caine? Ener:ia unui ura:an este e:ala apro4imativ cu 500.000 de 1om1e atomice? ;imeni nu stie unde este in:ropat Mo"art? -alatul BucCin:ham are 20/ de incaperi.

Bartia a !ost inventata in sec. II de catre un eunuc chine"

*e#us
8criind initiala omis din !iecare cuv$nt scris pe ori"ontal, vei o1tine nume de !ete, iar pe verticala 0-B va re"ulta un nume de !at, omonim cu o !loare.

! 0 ' I ; 0 0 MF I ; 0 ; < ' F < I H E ; E F < M0 H B 0 ; 0 0 . 0 0 F ' ! I 0