Submarinul blestemat 3 octombrie, 1936. Wilhelmshaven, Germania. Cheiurile docurilor portului Wilhelmshaven, cu ie?ire la Marea Nordului, erau n?

e sate de lume. Att oameni simpli, ct ?i elita ora?ului erau prezen?i la un evenimen t ce se anun?ase spectaculos: lansarea la apa a cuirasatului Scharnhorst, mndria flotei germane a anilor '30, ntr-o ceremonie unica, la care participa nsu?i "Fuhre r-ul", conducatorul suprem al Germaniei, Adolf Hitler. Impunatorul cuirasat primi se numele de Scharnhorst, n memoria marelui general prusac, Gerhard von Scharnhor st, personalitate militara de marca, ce reformase din temelii structura armatei din Prusia, n perioada razboaielor napoleoniene, ce devastasera ntreaga Europa. Di n pacate, nimeni nu realizase, la acel moment, ca acest nume era nlan?uit ntr-o se rie de evenimente tragice pentru Germania. Numele acestuia intrase ntr-un ?ir de ev enimente sumbre n urma cu un veac, cnd, n 1813, faimosul general Scharnhorst suferi se o nfrngere n fa?a armatelor franceze, la Ltzen, e?ec ce pare straniu, n condi?iile care for?ele armatei napoleoniene erau net inferioare numeric celor ruso-prusace . Mai trziu, la nceputul secolului al XX-lea, cu acela?i nume a fost botezat un al t cruci?ator german. Blestem sau coinciden?a, cuirasatul Scharnhorst avea sa fie scufundat, n 1914, de flota britanica, n una dintre cele mai grele nfrngeri navale s uferite de Imperiul German n primul razboi mondial. "Orice vas are suflet, fiindu-i predestinata o soarta. Foarte adesea, destinul v asului depinde de numele care i se atribuie. Cruci?atorul care a fost construit n 1930, la ordinul direct al lui Hitler, spre a putea ?ine piept puternicelor vas e militare britanice, a fost sortit pieirii, nca de la na?terea sa", sus?ine Nikola i Cerka?in, istoric militar rus. ntr-adevar, nava Scharnhorst parea blestemata nca d e cnd s-au nceput primele lucrari de construc?ie, caci aceasta a nceput sa secere v ie?i, chiar dinainte de a fi lansata la apa. Pe ?antierul naval de la Wilhelmsha ven au murit peste 100 de muncitori ce lucrau la construirea ei. Astfel, n scurt timp, s-a raspndit zvonul ca "vasul Fhrer-ului" este damnat ?i ca oricine se aprop ie de el este sortit mor?ii. Niciun lucrator german nu mai era dispus sa lucreze la construc?ia lui ?i, luni de zile, proiectul a fost chiar abandonat. ?i iata ca sosise, totu?i, ziua n care nava militara de mare tonaj fusese finaliz ata ?i era, n sfr?it, lansata la apa. nsa evenimentul la care participa nsu?i conducat orul Germaniei nu s-a desfa?urat a?a cum ar fi trebuit. Chiar nainte ca proiectant ul cuirasatului sa-?i nceapa discursul, cablurile care ancorau vasul n doc s-au sm uls ?i vasul s-a izbit de doua barje, aflate la c?iva zeci de metri. Ca ?i cum cev a ar fi prevestit soarta blestemata a navei ?i a echipajului sau. ?i ghinionul a continuat. Imediat dupa lansarea la apa, nava, de?i excelent conceputa, a nceput sa aiba diverse probleme tehnice. Vasul, puternic ?i rapid, ar fi trebuit sa nspa imnte du?manii, numai prin apari?ia sa impunatoare. Numai ca seria de nenorociri ce se abateau nencetat asupra lui l transformasera, ncet, ntr-un vas despre care se sp unea ca este blestemat. n decurs de doar c?iva ani, la bordul navei s-au petrecut m ai multe accidente tragice, misterioase. ntr-una din misiunile sale, unul dintre t unuri a explodat n mod nea?teptat ?i 20 de matelo?i ?i-au pierdut via?a. Cteva zil e mai trziu, cnd nava se ndrepta spre docuri pentru repara?ii, n cala vasului a izbu cnit un incendiu ?i al?i 12 oameni au pierit n flacari. Chiar nainte de a intra n p ort, cuirasatul s-a izbit de un vas de linie german, suferind grave deteriorari. De?i cuirasatul Scharnhorst a c?tigat cteva lupte navale importante, via?a lui nu a fost prea lunga. n ziua de 26 decembrie 1943, la numai ?apte ani de cnd fusese l ansat la apa, vasul a fost torpilat ntr-o batalie navala teribila, de aceea?i flo ta britanica, n apele Marii Nordului, n apropierea fiordurilor Norvegiei. Dintr-un echipaj de aproape doua mii de marinari, nu au supravie?uit dect 36 de oameni. Se spune ca nainte de a se scufunda, sub privirile ofi?erilor britanici, un sunet p relung, straniu, s-ar fi auzit, ca ?i cum nava ar fi vuit de durere. Pescarii no rvegieni povestesc ca n fiecare an, n noaptea de Craciun, vuietul nca se aude ?i, d easupra apei, apare n zare, printre valuri, silueta alburie a cuirasatului german.