Sunteți pe pagina 1din 0

Bazele proiectării betonului armat

Structură de beton armat

1. Tema proiectului

Să se întocmească proiectul de rezistenţă pentru o clădire având ca destinaţie depozitarea mărfurilor industrialeși birouri administrative. Clădirea este amplasată in localitatea Vatra Dornei.

1.1 Descriere arhitecturală

Clădirea este compusă din 3 tronsoane de lungimi egale dispuse șiliniardespărțite prin rosturi de contracţie dilataţie. Regimul de înălțime este același pentru toate tronsoanele , parter și două etaje (P+2), parterul și etajul au ca destinație depozitarea mărfurilor industriale iar ultimul etaj are ca destinație birouri administrative. In plan orizontal fiecare corp de clădire are două deschideri de lungime (L) si un număr de travei (m) de lungime (T). Inchiderea clădirii se face cu zidărie în grosime de 300mm la parterși etaj 1 și cu pereți cortină la ultimul nivel. In pereții de zidărie sunt practicate goluri de fereastră astfel încât să permită iluminarea naturală a spaţiului de depozitare. Circulația persoanelor pe verticală este asigurată cu scări de beton armat amplasate în tronsoanele laterale ale clădirii. De asemenea în tronsoanele laterale de clădire se află rampe de acces şi platforme elevatoare pentru circulația mărfurilor. Cota +0,00m a structurii se găseşte la +1,20m faţă de cota terenului amenajat (CTA). Acoperişul clădirii este de tip terasă necirculabilă. Proiectarea se va face pentru tronsonul central al clădirii.

1-1

1.2 Structura de rezistență

Bazele proiectării betonului armat

Structura de rezistenţă a clădirii este constituită din cadre transversale de beton armat monolitși pereți structurali de zidărie. Cadrele sunt dispuse regulat la distanța T în sens longitudinal iar pereții structurali de zidărie sunt dispuși pe conturul clădirii și rigidizează structura în direcție longitudinală. In direcție longitudinală există grinzi situate în axul central la fiecare nivelși în axele marginale la nivelul planșeului de acoperiș legând cadrele în sens longitudinal. La nivelul planșeelor, în sens longitudinal, în axele marginale sunt prevăzure centuri de beton armat cu secțiunea 300x300mm. Planșeele sunt de beton armat, dispuse la fiecare nivel. Planşeele fac parte din categoria planşee pe grinzi, planşeul peste parter este realizat în varianta pe grinzi principale şi secundare iar cel peste etaj 1 și planșeul terasă sunt în varianta pe grinzi cu descărcare bidirecțională. Fundaţiile stâlpilor sunt realizate în varianta bloc şi cuzinet. Pereții structurali de zidărie reazemă pe fundații co ntinue sub ziduri.

1-2

1.3 Conținutul proiectului

Bazele proiectării betonului armat

Proiectul în fază finală va cuprinde :

Note Scrise

1. Tema proiectului;

2. Calculul şi dimensionarea plăcii planşeului peste parter;

3. Calculul şi dimensionarea grinzilor curente de la planşeul peste parter;

4. Calculul şi dimensionarea plăcii planşeului peste etaj;

5. Calculul şi dimensionarea grinzilor curente de la planşeul peste etaj;

6. Calculul şi dimensionarea cadrelor transversale;

7. Calculul şi dimensionarea fundațiilor.

Piese desenate (R01) Plan cofraj şi armare placă planşeu peste parter; (R02) Detalii cofraj şi armare grindă curentă planşeu peste parter; (R03) Plan cofraj şi armare placă planşeu peste etaj 1. Armare cu bare independente; (R04) Plan cofraj şi armare placă planşeu peste etaj 1. Armare inferioară cu plase sudate; (R05) Plan cofraj şi armare placă planşeu peste etaj 1. Armare superioară cu plase sudate;

1-3

1.4 Date personalizate

Bazele proiectării betonului armat

n=număr de ordine; Deschiderea structurii L=8.50+0.1n (m); Travea structurii T=5.00+0.05n (m); Incărcarea utilă datorată mărfurilor industriale: pkd=6,0+0,1n (kN/m2). Incărcarea utilă birouri: pk=2,0+0,1n (kN/m2). Nr. travei structură: 4 travei (nr. par), 5travei (nr. impar);

1.5 Bibliografie

SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale și reguli pentru clădiri. Zoltan Kiss, Traian Oneț, Proiectarea structurilor de beton după SR EN 1992-1. Corobceanu Vladimir, Note de curs.

1-4

2. Proiectarea planșeului peste parter

2. Proiectarea plan șeului peste parter Fig. 2-1 Plan elemente structurale plan șeu peste parter; situa

Fig. 2-1 Plan elemente structurale planșeu peste parter; situație existentă în tema de proiectare

Bazele proiectării betonului armat

2.1 Dispunerea grinzilor planșeului și

predimensionarea elementelor structurale

2.1.1 Stabilirea distanței dintre grinzi

PROIECTARE

- transmitere încărcări după o direcție

= = > 2

- distanță între grinzi recomandată (2.00 2.50)

- dispunere grinzi la distanțe egale (panouri de placă egale) = . î

Dispunerea grinzilor planșeului în urma calculului anterior este prezentat în Fig. 2-2.

- 5 -

Fig. 2-2 Plan plan șeu peste parter; varianta grinzi principale și secundare - 6 -

Fig. 2-2 Plan planșeu peste parter; varianta grinzi principale și secundare

- 6 -

Bazele proiectării betonului armat

TEMA ETAPEI 1. Calculare distanță între grinzi (d b ); 2. Desenare ,,Plan elemente structurale planșeu peste parter” pe format A4.

2.1.2 Durabilitatea și proprietățile materialelor 2.1.2.a Durabilitatea

i) Clasa minimă de rezistență (indicativă) a betonului

Bazele proiectării betonului armat

Anexa E din EC2, Table E.1N, precizează clasa indicativă de beton (minimă) pe baza clasei de expunere.

Clasa de expunere a elemetului structural (planșeu de beton armat) se alege conform Tab. 4.1 din EC2 sau normativ SREN 206-1.

ii) Acoperirea cu beton

Acoperirea cu beton diferă de la un tip de element structural la altul pentru aceleași condiții de expunere. Relația generală de calcul

= + Δc dev unde c min grosime minimă strat acoperire cu beton Δc dev – suplimentare acoperire cu beton ce ține sema de toleranțele de execuție

- Acoperirea minimă cu beton (c min )

=

, , + Δc dur

10mm

unde

- 7 -

Bazele proiectării betonului armat c min,b grosime minimă strat acoperire cu beton față de cerințele de aderență (vezi Tab. 4.2 din EC2) c min,dur – grosime minimă strat acoperire cu beton față de cerințele de durabilitate (vezi Tab. 4.4N) Δc dur – suplimentare datorită condițiilor speciale de protecție

Δc dur = Δc dur- Δc dur,st - Δc dur,add

Δc dur,γ marjă de siguranță (se va lua egală cu zero); Δc dur,st – reducere acoperire minimă în cazul oțelului inoxodabil sau alte măsuri (nu este cazul); Δc dur,add reducere acoperire minimă în cazul unei protecții suplimentare (nu este cazul);

Observații: Δc dev = 5mm , = 10 20 ă

REZOLVARE (pe baza relațiilor anterioare și a tabelelor specificate se vor centaliza rezultatele într-un tabel de forma următoare)

Tabel 2-1: Tabel centralizator acoperiri cu beton la armături pe tipuri de elemente structurale

Element

 

c

min

Δc dev

c

nom

Placă

c

min,placă =

   

G.S.

c

min,GS =

   

G.P.

c

min,GP =

   

- 8 -

2.1.2.b Proprietățile materialelor

Bazele proiectării betonului armat

Betonul

i) Rezistențe caracteristice

Proprietățile de rezistență și deformabilitate ale betonului din clasa sunt precizate in Tab. 3.1 din EC2;

Tabel 2-2: Tabel centralizator cu proprietăți de rezistență și deformabilitete ale clasei de beton utilizate la proiectare

Proprietate

Simbol

Valoare

Rezistența la compresiune caracteristică pe cilindru MPa

f

ck

 

Rezistența la compresiune medie pe cilindru MPa

f

cm

 

Rezistența la întindere val. medie MPa

f

ctm

 

Rezistența la întindere caracteristică cu fractilul de 0,05 MPa

f ctk, 0.05

 

Modulul de elasticitate MPa

E

cm

 

i) Rezistențe de calcul

- Rezistența de calcul la compresiune

=

unde

- Rezistența de calcul la întindere

=

,0.05

unde

= 1,0 ș = 1,5

= 1,0 ș = 1,5

- 9 -

Bazele proiectării betonului armat

Oțelul de armare

Oțelul de armare trebuie să îndeplinească cerințele de rezistență și ductilitate menționate în anexa C din EC2 (vezi anexa C). Oțelul PC52 îndeplinește exigențele cerute în Tab. C1 din anexa C.

ii) Rezistențe caracteristice

Proprietățile de rezistență și deformabilitate ale oțelului din clasa sunt precizate in Tab. 3.1 din EC2;

Tabel 2-3: Tabel centralizator cu proprietăți de rezistență și deformabilitete ale sortimentului de oțel PC52 conf. standardului de produs finit

 

Proprietate

Simbol

Valoare

Limita de curgere MPa

f

yk

 

Rezistența la întindere MPa

f

tk

 

Clasa de ductilitate

   

Coeficient ductilitate MPa

K

 

Modulul de elasticitate

MPa

E

s

 

ii) Rezistențe de calcul

- Rezistența de calcul la întindere

=

unde

= 1,15

- 10 -

2.1.3 Predimensionarea elementelor structurale

Bazele proiectării betonului armat

a) Placa planșeului

Grosimea minimă a plăcii rezultă din îndeplinirea simultană a conditiilor următoare:

i) Limitarea săgeții în exploatare

- Pentru placă unidirecțională grosimea minimă este

,

35

unde

l - deschiderea plăcii (în cazul de față l=d B )

l - deschiderea plăcii (în cazul de față l=d B ) Fig. 2-3 Sec țiune placă

Fig. 2-3 Secțiune placă beton armat monolit

ii) Condiția de proiectare la foc

, = 80

Notă: Valoarea grosimii finale se alegea cea mai mare valoare și se modulează superior la +10mm.

- 11 -

Bazele proiectării betonului armat

b) Grinda secundară

Secțiunea transversală a grinzii rezultă din îndeplinirea simultană a condițiilor următoare:

i) Limitarea săgeții în exploatare

- Pentru grinzi secundare

,

1

20

15 ) unde l - deschiderea grinzii (în cazul de față l=T)

1

Valoarea selectată se modulează la 50mm în sens crescător.

selectată se modulează la 50mm în sens crescător. Fig. 2-4 Sec țiune grindă secundară beton armat

Fig. 2-4 Secțiune grindă secundară beton armat monolit

ii) Conformare secțională

iii)

Se alege o lățime de grindă secundară dintre valorile mai apropiate (180, 200, 220, 250) mm.

(2…3)

- 12 -

Bazele proiectării betonului armat

c) Grinda principală

Secțiunea transversală a grinzii rezultă din îndeplinirea simultană a condițiilor următoare:

i) Limitarea săgeții în exploatare

- pentru grinzi principale

,

1

15

12 ) unde l - deschiderea grinzii principale (în cazul de față l=L)

1

Valoarea selectată se modulează la 100mm în sens crescător.

selectată se modulează la 10 0mm în sens crescător. Fig. 2-5 Sec țiune grindă principală beton

Fig. 2-5 Secțiune grindă principală beton armat monolit

ii) Conformare secțională

Se alege o lățime de grindă dintre valorile mai apropiate (200, 250, 300, 350, 400) mm.

(2…3)

- 13 -

2.2 Proiectarea plăcii planșeului

2.2.1 Reazeme, schemă statică și deschideri de calcul

i) Reazeme și schemă statică

și deschideri de calcul i) Reazeme și schemă statică - 14 - Bazele proiectării betonului armat

- 14 -

Bazele proiectării betonului armat

Fig. 2-6 Dispunere fâșie de calcul pentru placa planșeului peste parter

Bazele proiectării betonului armat

Fig. 2-7 Secțiune transversală prin planșeu în varianta grinzi principale și secundare lef,1 lef,2 lef,2
Fig. 2-7 Secțiune transversală prin planșeu în varianta grinzi principale și secundare
lef,1
lef,2
lef,2

Fig. 2-8 Schemă statică și diagrame de moment încovoietor (M) și forță tăietoare (V)

- 15 -

ii) Deschideri de calcul

Lumina panoului de placă se calculează pe baza relațiilor (vezi Fig. 2-7). 1 = 0,5 0,5 2 = 0,5 0,5 Deschiderile de calcul sunt:

Bazele proiectării betonului armat

,1 = 1 +

1 + 2

,2 = 2 + 2 2

unde a= 0,5 0,5 în care h și t se iau conform cu indicațiile date în Fig. 2-9.

Astfel, în cazul planșeului de față h=h f și t=b c pentru reazem marginal și t=b B pentru reazem intermediar.

reazem marginal și t=b B pentru reazem intermediar. - 16 - Fig. 2-9 Deschiderea de calcul
reazem marginal și t=b B pentru reazem intermediar. - 16 - Fig. 2-9 Deschiderea de calcul

- 16 -

Fig. 2-9 Deschiderea de calcul (l eff ) pentru diferite condiții de rezemare (după Fig.5.4 EC 2)

2.2.2 Încărcări

Bazele proiectării betonului armat

a) Încărcări, valori caracteristice

i) Încărcări permanente – greutate proprie (g k ) fâșie de placă cu lățime 1m

Nr. crt.

Strat component de placă

Grosime

Greutate

Incărcare (g ki )

(m)

specifică (KN/m 3 )

(KN/m 2 )

1

Tencuială la tavan

0,01

19

0,19

2

Placă b.a.

h

f

25

h

f x25

3

Sapă mortar (M100T)

0,03

21

0,63

4

Mozaic

0,03

24

0,72

     

TOTAL

g k (kN/m 2 )

ii) Încărcări variabile Încărcarea variabilă pe planșeu este dată de încărcarea temporară p kd (utilă)

= × [kN/m] unde b=1,00m (lățimea fâșiei de placă)

b) Gruparea efectelor structurale ale acțiunilor, pentru verificarea structurilor la S.L.U. (conform CR0-2005)

1,35 , + 1,5 ,1 + 1,5 0, ,

=1

=2

G k,i –efectul pe structură al acțiunii perman. i, luată cu valoarea sa caracteristică. Q k,i efectul pe structură al acțiunii variabile i, luată cu valoarea sa caracteristică. Q k,1 efectul pe structură al acțiunii variabile , ce are ponderea predominantă între acțiunile variabile, luată cu valoarea sa caracteristică. o,i – factor de simultaneitate al efectelor pe structură ale acțiunilor variabile i.

, = 0,7 = (2,3, …

) în cazuri noramale

, = 1,0 încărcări din depozite, împingerea pământului, materiale pulverulente;

- 17 -

2.2.3 Calculul static

Pentru plăci continue unidirecționale se

Bazele proiectării betonului armat

adoptă calculul în domeniul plastic, calcul ce introduce o serie de

avantaje. Forma diagramelor de momentși forță tăietoare ținând seama de numerotarea câmpurilor și reazemelor este prezentată în Fig. 2-8. Relații de calcul pentru momente încovoietoare în secțiuni critice (analiză simplificată în dom. plastic)

- în prima deschidere, cu relația:

- în celelalte deschideri, cu relația:

,1 = ( + ) 2

;

= ,1

11

- pe primul reazem intermediar, cu relația:

, = ( + ) 2

14

;

,2,3,4,5… = ( + ) 2

16

; = ,2

- pe celelalte reazeme intermediare, cu relația:

,,,= ( + ) 2

16

;

=

, , ,

=

, , ,

Obs. Momentul de calcul pe reazemul marginal este dat de relația de mai jos. Valoarea minimă recomandată pentru β 1 este 0,15.

, = 1 ,1

- 18 -

Bazele proiectării betonului armat

Relații de calcul pentru forțe tăietoare în secțiuni critice (analiză dom. plastic)

- reazem marginal , = 0,45( + ) = ,1

- pe primul reazem intermediar în secțiunea din stânga , = 0,65( + ) = ,1

- pe primul reazem intermediar în secțiunea din dreapta , = 0,55( + ) = ,2

- pe celelalte reazeme intermediare în secțiunea din stânga/dreapta

, = , = , = , = 0,55( + ) = ,2

- 19 -

Bazele proiectării betonului armat

2.2.4 Dimensionarea grosimii plăcii de beton din condiția de rezistență

Dimensionarea secțiunii are loc la starea limită ultimă (SLU) considerând un coeficient de armare ρ=0,005.

Relațiile de calcul sunt:

- se impune coeficientul de armare ρ=0,005

- momentul redus pe secțiune: =

1 0,5

;

- înălțimea necesară a secțiunii de calcul:

=

- grosimea necesară a plăcii: , = + 0,5 , ă + , ă

se rotunjește la +10mm)

- valoarea finală a grosimii plăcii planșeului (h f ):

= , ț ă , , ț = , ă , > , ț

(Φ max, placă =10mm, valoarea h f,nec

Obs: Valoarea momentului de calcul de dimensionare este media momentelor în secțiuni critice reprezentative (primul și al doilea câmp și respectiv primul reazem intermediar).

- 20 -

Bazele proiectării betonului armat

2.2.5 Calculul ariei de armătură. Secțiuni minime și maxime de armătură

Calculul ariei de armătură se face la starea limită ultimă SLU pe baza relațiilor de echilibru pe secțiune ca pentru o secțiune dreptunghiulară de lățime b=1000mm și înălțime h f , vezi Fig. 2-10. Calculul se face în fiecare secțiune critică de câmp și de reazem.

face în fiecare sec țiune critică de câmp și de reazem. Rela ți ile pentru calculul

Relațiile pentru calculul ariei de armătură necesare sunt:

= ; = 1 1 2; , = ;

Calculul poate centraliza sub forma următoare:

2

Secțiune critică

M Ed x10 6 (Nmm)

d

As,nec

(mm)

(mm 2 )

Reazem A

         

Câmp 1

         

Reazem B

         

Câmp 2

         

Reazem C, D, E

         

Câmp 3, 4, 5

         

- 21 -

Fig. 2-10 Secțiunea de calcul a fâșiei de placă de lățime unitară

Aria de armătură minimă în direcție principală

, = 0,26

0,0013

Aria de armătură minimă în direcție secundară

,

0,2 ,

Obs: b w =b=1000mm

Bazele proiectării betonului armat

2.2.6 Reguli de armare ale plăcilor unidirecționale. Schițe de armare pe baza calculului

i) Tipuri de armături și distribuția lor pe placă

i) T ipuri de armături și distribuția lor pe placă Fig. 2-11 Pozi ționare armături pe

Fig. 2-11 Poziționare armături pe cofraj la o placă unidirecțională

- 22 -

P1 armătură de rezistență după direcția principală poziționată la partea inferioară a plăcii; P2 - armătură de rezistență după direcția principală poziționată la partea superioară a plăcii (călăreți); S1 - armătură de rezistență după direcția secundară poziționată la partea inferioară a plăcii; S2 - armătură de rezistență după direcția secundară poziționată la partea superioară a plăcii (călăreți); D1 armătură de repartiție (distribuție) cu rol de montaj în direcție secundară poziționată la partea superioară adiacentă reazemelor (GS); D2 - armătură de repartiție (distribuție) cu rol de montaj în direcție principală poziționată la partea superioară adiacentă reazemelor (GP);

ii)

-

-

iii)

Distanțe maxime și minime între armături

Zone cu forțe concentrate și momente încovoietoare maxime

direcție principală , ă = 1,5 200

direcție secundară , ă = 2,5 300

Bazele proiectării betonului armat

alte zone de pe placă

- direcție principală , ă = 2,0 250

- direcție secundară , ă = 3,0 350

Întreruperea armăturilor întinse Întreruperea barelor întinse se face la distanțele minime prevăzute în Fig. 2-12.

se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere
se face la distan țele minime prevăzute în Fig. 2-12. Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere

Fig. 2-12 Reguli generale de întrerupere a barelor întinse la plăci continue

- 23 -

2.2.7 Armarea plăcii planșeului

Bazele proiectării betonului armat

Armarea plăcii se face cu bare independente dispuse regulat după direcție principală și secundară la distanțele

rezultate din calcul respectându-se regulile de armare a plăcilor expuse la 2.2.6 și precum și prevederile constructive pentru plăci prevăzute de EC2 (§9.3). Barele se leagă cu sârmă neagră.

i) Armarea fâșiei de calcul

Modul de alcătuire a armării în lungul fâșiei de calcul este dictat de aliura diagramei de moment încovoietor. Se ține seama că reazemele plăcii sunt la distanțe egale sau care diferă sub 15-20%.

ii) Dispunerea barelor pe placă

Dispunerea barelor pe placă este prezentată în planșa R01- Plan cofraj și armare placă planșeu peste parter.

- 24 -

2.2.8 Verificarea de ductilitate a plăcii planșeului

Bazele proiectării betonului armat

Verificările se efectuează în secțiunile critice de câmp și reazem. Sumarul de verificări este:

i) Limitarea înălțimii zonei comprimate

=

100

0.25

ii) Raportul momentelor din reazem și câmp

0,5

â

2

iii) Clasa de ductilitate a oțelului de armare

Clasa minimă necesară pentru asigurarea ductilității este clasa de ductiliate B. Oțelul PC52 satisface cerințele

situându-se d.p.d.v. al ductilității în clasa C.

- 25 -

2.2.9 Verificarea la forță tăietoare a plăcii

Relația de verificare este:

, ,

, – forța tăietoare de calcul în secțiunea critică i;

, – forța tăietoare capabilă de calcul în secțiunea critică i;

Forța tăietoare capabilă de calcul (V rd,c ) este dată de relațiile:

, = ,

3 100

( )

, = 0,18

;

= 1 + 200 ; d – mm

2

unde

=

;

Bazele proiectării betonului armat

= 0,035 1,5 ∙� ;

b w lățimea secțiunii elementului; d – înălțimea secțiunii de calcul, - coeficient de armare longitudinală În cazul în care efortul axial pe secțiune 0 atunci valoarea tensiunii σ cp ≈0.

- 26 -