Sunteți pe pagina 1din 37

Articol aparut in

SPECIAL

in ziua de Luni, Aprilie 05, 2004

Sfintii de langa noi

In Saptamana Patimilor va istorisim despre insusirile deosebite, faptele incredibile si vietile pilduitoare ale unor preoti ortodocsi, foarte iubiti si cautati de credinciosi Ei sunt cele mai potrivite modele pentru pre!atirea sufleteasca dinaintea Invierii "omnului

#arii du$ovnici ai %omaniei sunt sfintii de lan!a noi "eseori uitam de prezenta lor binefacatoare, dar ei nu ostenesc sa se roa!e pentru noi Sa incercam a&i cunoaste macar in pra!ul celei mai mari sarbatori crestine CLA'"I' (A%)I' In popor se spune ca "umnezeu ne rabda pentru ru!aciunile preotilor si mona$ilor nostri Intre acestia, parintii du$ovnici au menirea cea mai !rea Ei isi asuma responsabilitatea pentru indreptarea noastra #arii du$ovnici sunt parinti imbunatatiti, adica oameni care au inaintat foarte mult pe calea desavarsirii Pentru iubirea, credinta si nade*dea lor in +ristos, pentru stradania si curatia lor sufleteasca, "umnezeu i&a inzestrat pe acesti preoti cu daruri e,traordinare Sunt clarvazatori, ne pot vindeca sufletele si trupurile, ne pot sc$imba radical viata Cu o conditie- sa credem Puterea duhovnicului "u$ovnicul nu este un vanzator de indul!ente, nici o masina de spalat pacate El este cel care ne mi*loceste impacarea cu "umnezeu Iisus +ristos l&a randuit sa ne dezle!e de pacate si sa ne indrume in viata crestina #antuitorul a zis catre ucenicii sai, c$iar .n ziua /nvierii Sale- 0Luati "u$ Sf1nt2 Carora veti ierta pacatele, vor fi iertate, si carora le veti tine, vor fi tinute3 4In 20, 22&256 Prin comiterea pacatului, omul cade de sub puterea $arului divin "u$ovnicul poate sa&l reaseze sub $ar pe crestin, dupa ce acesta s&a marturisit si a facut penitenta, prin iertarea pacatelor "e asemenea, du$ovnicul $otaraste cand suntem pre!atiti sa ne impartasim Sfanta Impartasanie este taina prin care crestinul primeste (rupul si San!ele lui +ristos, sub forma vinului si a painii Aceasta taina se administreaza indeobste in cadrul Litur!$iei, dar este acordata si in case sau spitale celor care nu se pot deplasa la biserica Pentru a obtine iertarea de pacate, crestinul trebuie sa&l convin!a pe du$ovnic ca re!reta ce a facut si ca este decis sa nu mai repete pacatul 7 persoana care doreste cu adevarat sa paraseasca pacatul va implini un canon 40intreptare3 8 in !reaca6, adica un set de prescriptii du$ovnicestiru!aciuni, matanii, post 9u toti preotii au dreptul de a fi du$ovnici "u$ovnicia o primesc anumiti preoti de la episcopul locului, printr&o dele!atie speciala numita 0$irotezie3 Persoanele care au un du$ovnic se numesc fii du$ovnicesti sau ucenici Acestia trebuie sa&l asculte intru totul pe du$ovnic Ei cer sfat de la du$ovnic mai ales atunci cand se afla in fata unei decizii cruciale Parintele (eolfil Paraian spune ca a fi ucenic inseamna 0sa te pleci cu mintea3, adica sa calci pe urmele celui care te indruma, fara sa crezi ca tu stii mai multe decat el Cum ne alegem duhovnicul La du$ovnic nu mer!em ca la psi$olo! sau ca la un functionar public, pentru a ne rezolva o problema Intai trebuie sa&l cunosti, pentru ca lui ii vei incredinta taina vietii tale "u$ovnicul fiecaruia dintre noi trebuie sa corespunda asteptarilor noastre, sa aiba o personalitate care sa se

armonizeze cu a noastra Asadar, crestinului ii este recomandat sa mear!a mai mult timp la slu*bele unui preot, sa&i afle altitudinea culturala si tinuta du$ovniceasca pana se va lamuri daca acela este du$ovnicul pe care si&l doreste Pana isi !aseste du$ovnicul, crestinul se poate marturisi si impartasi la oricare alt preot Sunt parinti care cred ca nu e nevoie sa&ti cauti du$ovnicul si ca nici nu poti sa&l ale!i Parintele Savatie :astovoi spunea undeva- 0"umnezeu va randui sa&ti recunosti du$ovnicul El este cel care iti rupe dintr&o data viata in doua si intele!i ca pana atunci n&ai inteles nimic si nici n&ai trait nimic3 Marii duhovnici ai Romaniei #arii du$ovnici ai %omaniei sunt si mai aproape de "umnezeu prin faptele si credinta lor ;ii sau trecuti la cele vesnice, ei ne raman alaturi si ne sunt modele pentru o viata e,emplara In pa!inile ce urmeaza nu ne&am propus un clasament al du$ovnicilor, care ar fi fost un atentat la smerenia tuturor 9e&am mar!init sa istorisim despre insusirile deosebite, faptele incredibile si vietile pilduitoare ale unor preoti ortodocsi, foarte iubiti si cautati de credinciosi ;or mai fi fiind si altii asemenea lor, la care, cu nepriceperea noastra, n&am a*uns Pentru aceasta ne cerem iertare
Iisus a fost ortodox

Se spune despre Parintele Arsenie Papacioc ca e un sfant in viata 'nii descriu mersul lui ca fiind imponderabil si&l vad invesmantat in lumina Altii simt de*a miros de moaste in prea*ma lui Iar maicutele de la manastire marturisesc ca 0acum, in post, parintele e doar cin in!eresc, e de asa subtiime, ca&l poti ridica intr& o mana, nu mai e trup in el, doar du$3 Pe mine, Parintele m&a lasat sa vad in el 7mul 9u e putin lucru sa poti zari, cu sufletul abia intredesc$is de emotia miracolului, un sfant punandu&si aura deoparte si cerand odi$na Puterea pe care "umnezeu i&a incredintat&o, pentru a ne milui pe noi, e o dulce povara Crucea, !rea de spovedaniile miilor de credinciosi ce i&au trecut pra!ul c$iliei in *uma de secol, ii apasa umerii si inima "ar Parintele o poarta cu dra!, spre mantuirea noastra Si nu sufera decat atunci cand, pe drumul <ol!otei de astazi, mai aude voci trufase, care inca se indoiesc Era trecut de mult de ora pranzului cand ne&a primit in c$ilia sa "is&de&dimineata tinuse litur!$ia, apoi plecase la capataiul unui suferind, dupa care se intorsese la manastire si spovedise coada lun!a de oameni de dinaintea noastra Si ne&a primit, desi era obosit, flamand si impovarat Intr&o camaruta vecina, o maica ii incalzea pranzul Probabil ca ar fi dorit sa manance, dar n&a vrut sa o faca inainte de a potoli foamea noastra Si l&am neca*it pe Parinte cu multe din intrebarile puse Erau intrebari adunate, inainte de plecarea spre (ec$ir!$iol, de la oameni cunoscuti sau straini mie, carora le fa!aduisem solutii pentru incertitudini 'itasem ca numai "umnezeu poate sa vindece indoiala= Parintele a raspuns si la acele intrebari pe care

le socotea erezii Cu durere in !las, cu truda Caci nevazuta cruce apasa si mai tare pe umerii sufletului lui #&a do*enit si, prin mine, a certat bland lumea din care veneam si care inca mai cere si semne, si socoteala lui "umnezeu Iarta&ne, Parinte2 Despre Dumnezeu

E un pacat Parinte ca drumul spre suflet sa treaca prin minte! Sa mai cauti explicatii despre Dumnezeu dupa atatea dovezi de iu"ire pe care ni le#a dat El! E pacat de pilda sa intre"i de cand e Dumnezeu in lume cine $#a creat! Papacioc% 9u raspund nimic2 "umnezeu e,ista si va veti convin!e2

Sunt tineri care#si pun aceasta intre"are incercand sa#si explice totul& El ne#a creat pe noi dar pe El cine $#a creat!& Papacioc- 'ite, m&au mai intrebat multi asta, spunand 0nu e,ista "umnezeu3 Si le&am spus- 0#a, dar daca e,ista>3 Ce fel de intrebari sunt astea> Cum ar putea sa intrebe un obiect pe cel care l&a facut 0cum m&ai facut>3=, pai, iti sta mintea in loc cu intrebari asa de= 0Cum L&a facut>3= Astea sunt eretice si numai necredinciosii intreaba c$estiile astea Aici este !rozavia si un lucru trebuie sa constatati- suntem facuti2 9u putea sa ne faca decat un mare #ester2 9u vedeti> <andim, poetizam, ne inspiram, vedem, viersuim, ne iubim, cream o serie intrea!a de lucruri !rozave care sunt dincolo de obiectiv, dincolo de abstract Cine a facut aceste lucruri> Si noi intrebam cine L&a facut pe "umnezeu>2 Pai, tocmai asta este- "umnezeu a facut totul si stiti cum a facut> A zis sa se faca si s&a facut2 0Cine L&a facut pe "umnezeu>3 Pai, cine va poate raspunde> (e vei convin!e (e vei convin!e

Cum tre"uie interpretata fraza crede si nu cerceta! Papacioc- Asta nu este in crestinism2 9u este in crestinism asa ceva, au facut&o oamenii E bine sa crezi si apoi sa cercetezi, dar nu e o porunca anume 0crede si nu cerceta3= Crede si cerceteaza2 ?etita scumpa, va *ucati cu lucrurile astea, "oamne fereste2 ;a spun, un frate al meu care a fost impuscat, baiat destept, dar care nu credea in "umnezeu pana la varsta asta, stiti, pana in @A ani, a fost prins de o ploaie in camp, cu niste trasnete Si, ca sa scape, a inceput sa zica 0"oamne a*uta23 9&a patit nimic si a constatat 0A, deci e,ista23 L& a surprins E in firea noastra asta, dar sunt niste lucruri asa de importante, incat depasesc orice lo!ica si c$iar si, in sfarsit, ratiunea asta, care tot de "umnezeu e data "ar tot cu o mar!inire ne e data

Cand un om devine credincios cat la suta e alegerea lui si cat a lui Dumnezeu! 'Parintele

rade() Este scris in *i"lie ca pe alesii $ui El i#a hotarat de la inceput& ?etita scumpa, nu se misca fir de par fara voia Lui "umnezeu, zice Si eu, la varsta mea de B0 de ani, m& am convins de lucrul asta Pentru ca am avut foarte multe ocazii in care viata imi era in prime*die In pustnicie, cu lupi, cu ursi, o serie intrea!a de lucruri, si nu&mi dadeam seama in momentul acela de ce s&a intamplat, de&am fost salvat atunci Ca era ilo!ic si totusi am fost salvat2 "e la "umnezeu vin toate "ar pe miscarea noastra El zice, la proorocul Isaia, 0dai vointa, iei putere23 Si intr&adevar, daca vrei sa faci ceva 8 ceva binecuvantat, fireste 8 porneste si te roa!a la "umnezeu si El te a*uta2 Pe toti ne&a creat "umnezeu inzestrati, cu minte, cu ratiune, cu vointa proprie

De fapt toti suntem printre cei alesi& (oti, nici vorba2 9&a creat pe unul anume, pe toti vrea sa ne mantuiasca2 Insa ne&a creat liberi Cand a predat "umnezeu lui #oise (ablele le!ii, i&a spus- 0#oise, aici e viata, aici e moartea2 Aici e binecuvantarea, aici este blestemul23 Suntem creati liberi 9iciodata o creatie nu e buna, daca nu e si cu un pic de libertate Ca sa respiram, ca sa= Si sa avem meritul ca facem si noi Adica, noi sa pornim si si!ur ne a*uta "umnezeu Caci meritele tot ale lui "umnezeu sunt, dar plata o primim noi

Cum comunica in zilele noastre Dumnezeu cu lumea! Care sunt semnele cele mai evidente ca El inca ne iu"este si ne iarta! 7 sa trasneasca pe ici, pe colea, ca sa va saturati2 Asta&i raspunsul 4rade6= Pai, mata nu vezi, mai fetito> 9u vezi ca rasare, ne da lumina, ne da cutare> ;oi credeti la intamplare si eu trebuie sa va spun semnele= (oate sunt2 #ai mult va spun si nu va spun eu, El zice- 09u se misca fir de par fara voia mea23 ?etito, si nu e o interpretare !resita, pentru ca s&au facut si sinoade pe cuvantul acesta al #antuitorului, ca tot ce&a spus El e adevarat, nu&i !luma, ca e "umnezeu, fetito2 E "umnezeu care ne&a creat, stie totul 7rice !and2 ?etito, da forma tuturor momentelor istoriei "umnezeu, tot El conduce Si un fir de par care misca stie "umnezeu de el Precis asta, nu&i fi!ura de stil2

De unde stim noi ortodocsii ca drumul credintei noastre este cel "un! Pentru ca facem cum ne&a spus +ristos El ne&a propovaduit- 0Eu sunt Calea, Adevarul si ;iata3 Si facem ce a spus El "eci, El era ordodo, El era adevarat

Iisus +ristos era ortodox!, Problema se pune dupa ce au intervenit caderile La @054 s&au despartit catolicii si celelalte=, si atunci au inceput

intrebarile Ca adevarul acesta era, dovedit prin minuni Pentru ca do!ma se numeste- adevar de credinta revelat, cuprins in scriptura si&n traditie, practicat si aprobat de biserica "eci, asta este2 Aici, in :iserica, a fost o traditie- noi am trait @054 de ani, de ani2, nu @054 de ore sau de zile, ci de ani2 Si s&au despartit catolicii si& au inceput intrebarile- ca au dreptate, ca n&au= "ar noi, ortodocsii 8 c$iar si cuvantul ortodo, inseamna adevarat 8 traim cum ne&a spus +ristos "eci, El ne&a spus, El e ortodo,2 Despre mantuire

Ce tre"uie sa faca un crestin pentru a fi mantuit! Sa faca ce a spus +ristos Sa se spovedeasca, sa tina de biserica, de valorile care&l a*uta la asa ceva Si sa iubeasca pe oricine, ca iubirea e criteriu de *udecata ?ara iubire nu poti sa faci nimic %upe din tine si pentru altii2 Caci pe "umnezeu il iubim in masura in care iubim oamenii #asura asta este, ca noi traim si&n masura in care ne iubim 9u se pacaleste Asta e, sa duceti o viata crestina Si, fara discutie, sa va spovediti, unde ne&a dat "umnezeu puterea asta, sa ne iertam intre noi cu darul preotiei Ca spune- 0Ce iertati voi, iert si Eu, ce dezle!ati voi, dezle! si Eu3 Si din nevoia asta s&a facut preotia

Cum sa facem sa ne iu"im vra-masul! ;a dau un sfat- nu poti sa&l iubesti pe vra*mas de prima oara, dar asaza&te pe pozitia sa nu&l urasti Si, daca te !aseste moartea pe pozitia de a nu&l dusmani, tu mori ca un iubitor de vra*masi, cu $arul lui "umnezeu #acar sa nu se dusmaneasca oamenii, caci vorbele de rau, fetito, au umplut iadul ;orbele de rau se inre!istreaza de catre :iserica la ucidere morala "eci, esti uci!as daca vorbesti de rau Pentru ca, repet, criteriul de *udecata este iubirea Si asta nu numai ca nu e iubire, dar e ucidere, "oamne fereste2

De ce e nevoie sa ne spovedim! Pentru ca te iarta de pacate2 Sa stii, mata n&ai auzit>, v& am spus ca 0ce iertati voi, iert si Eu3, cu darul preotiei pe care&l avem Pacatele ori se spun aici spre iertare, ca ne& a dat putinta sa ne iertam acum intre noi, cu darul preotiei, ori se spun la Cudecata de apoi, dar nespuse nu raman2 Pentru ca "umnezeu poate sa faca orice "ar un lucru nu poate- sa&si calce cuvantul2 A spus asa, asa face "eci, raiul e plin de pacatosi pocaiti, si iadul 8 plin de pacatosi nepocaiti, ca nu au ascultat de ce a spus "umnezeu Suferinta, fetito, e foarte necesara, sa stiti 9u se poate fara suferinta, adica fara *ertfa #antuitorul a spalat crucea de&a salvat lumea2

Parinte dar dupa ce te spovedesti pleci cu sufletul curat iar diavolul care te simte)))

(e simte totdeauna2

.tunci lupta mai indar-it sa te castige de partea lui) Deci spovedania e o victorie o curatire a sufletului dar si un nou inceput de lupta cu diavolul))) Pai, da "ar ce, lupta se opreste vreodata> ?acem o viata buna nu ca sa ne luptam cu diavolul, ci sa ne mantuim Ca ne ataca si diavolul, e altceva, dar el e un tolerat, el nu e o putere 9u va dati seama> Satana 8 daca "umnezeu e totul, e putere dumnezeiasca 8 el e o faptura, e un tolerat, e cazut, e blestemat "ar traieste ca sa ne ama!easca, stiti, sa ne trezeasca Are si el un rost

Daca tot vor"im despre el spuneti#mi de ce e un pacat mandria! #andria> Pentru ca, uite, el a cazut din Cer cu parerea de sine A pretins ca este "umnezeu, ca ar fi vrut sa fie "umnezeu Si numai prin doua cuvinte- 0Eu sunt 3 8 at1t a zis satana Ar fi vrut sa zica- Eu sunt Cel Ce sunt, adica "umnezeu "ar a cazut Si va inc$ipuiti, s&a pedepsit in forma cea mai !rozava si mai cumplita A intrebat asa un frate, prin Pustnicu, zice 0Parinte, imi vine mandria3 Si celalalt i&a raspuns- 0:ine faci, fiule, ca tu ai facut Cerul si Pamantul23 09&am facut, parinte3, 0#ai, daD destept mai esti, ca Acela care le&a facut s&a smerit23 Adica, Iisus +ristos ?iul E !roaznica asta, parerea de sine Sa te supui, ca prin smerenie vin toate $arurile asupra noastra si salvarea noastra numai prin smerenie e, pentru ca El este puterea suprema Si, oricat am fi de !rozavi, tot suntem departe de a implini ce&a spus Asa , de dincolo de inc$ipuire Si, si!ur ca toata lumea se va convin!e Eu, la varsta mea, dupa zeci de ani de preotie, am fost la multe capataie de morti (oti incepeau sa vada dracii, intrau in lumea cealalta, si toti doreau sa mai traiasca o zi, sa se pocaiasca Ca vazusera ce&i asteapta Sunt semne, fetito, in fiecare clipa, daca esti credincios In fiecare clipa sunt semne !rozave

Stie cineva cum arata iadul! Pai, cum sa nu se stie> S&a si descoperit o parte din iad Iadul, mai intai, e numai si numai intuneric E un foc care arde continuu, fara sa&si inc$ipuie lumea ce putere are, de mii de ori mai multa putere calorica decat asta de aici Si e si intuneric Si esti sin!ur Sin!ur, nu te vezi cu nimeni Pe cat timp> 7 vesnicie ;esnic, vesnic, intotdeauna, niciodata altfel2 "e asta acum, pentru noi cel mai scump lucru dat de "umnezeu este timpul pe care ni l&a in!aduit sa ne pocaim Acum suspinam, ne pocaim, ne iertam, uite, prin asta 4n r 8 arata patrafirul6, ne&a dat toata posibilitatea sa ne salvam

Iar raiul cum arata!

Pai, n&am fost acolo, sa stiu 4rade6 ?ericirea fericirilor, ce mai intrebati acum

/ecuratul poate lua vreo infatisare pe pamant! ?el de fel de infatisari Poate avea c$ipuri, insa noi avem putinta de a discerne lucrurile, de a ne da seama daca e sau nu drac "ar ia c$ip, el zice ca e +ristos, ia c$ip fel de fel "ar, daca te invata altceva decat stim ca trebuie sa fim, adica sa nu te inc$ini, sa nu te ro!i, daca apare si&ti spune asta, tu trebuie sa te inc$ini si sa te ro!i, pentru ca crucea este Sfanta (reime cu toata inaltimea, toata adancimea si toata latimea 4n r 8 se inc$ina6 (atal, ?iu si cu Sfanta (reime e invocata in Sfanta cruce si de aceea si fu!e dracul de ea E arma noastra de mantuire

Daca este un crestin care crede in sufletul lui in Dumnezeu dar merge pe calea de mi-loc are o viata mai calaie asa))) nu prea se duce la "iserica nu tine post))) ?etito, acela nu este un credincios care se spune ca e salvat2 "aca nu te manifesti, de!eaba Adica, de!eaba pe undeva crezi, caci faptele te mantuiesc2 ?aptele pe credinta, nu credinta fara fapte2 ?aptele, nu 0dolce far niente3, dulce trandavie Iar la biserica nu te duci de!eaba, acolo primesti $aruri deosebite Ca si daca intri intr&o parfumerie si nu cumperi nimic, cand iesi afara tot mirosi a parfum, dar intr&o biserica> C$iar daca n&ai venit sa iei ceva anume "u$ul sfant te a*uta, te lumineaza

Ce calitati tre"uie sa ai"a un preot pentru a fi un "un duhovnic! Sa aiba constiinta ca are putere mare, sa aiba cumintenie, sa fie activ Sa fie cum spune :iserica, sa le slu*easca oamenilor, sa spovedeasca cu ravna :ineinteles ca are dreptul si el, ca e tot om, sa se apere Sunt intrebari la care numai prin fapte se poate raspunde "u$ovnicul trebuie sa respecte cu foarte multa dra!oste pe cel care spune lucruri foarte !rave Pentru ca daca scapa unul de la inec, de la o apa p1na la !1t, e un merit "ar nu&i mai mare meritul ca l&ai scapat pe altul de la o apa foarte ad1nca> Este o bucurie pentru cel salvat si nu&i mai arde sa&l certe, ca de ce e ud>

Despre copii De se sufera copii parinte! De ce se im"olnavesc copiii mici de ce copii de 0#1 ani sunt "olnavi de cancer! ;a intreb si eu- 0"e ce>3 /u stiti raspunsul))) Stie "umnezeu de ce, ca sunt cu rost mare ?aptele parintilor, neastamparul lor, se rasfran! asupra copiilor Parintii care au facut impreunari nepermise, au facut o serie intrea!a de lucruri de pa!anism, pentru ca nu se casatoresc pentru scopuri inalte, ci pentru placeri "ar placerile nu sunt scopuri, sunt conventionalitati Scopul este stimularea continua reciproca

pentru mantuirea sufletelor Pentru ca, uite, se casatoresc sau, mai bine zis, se impreuna, si raman insarcinate, si zamislesc copii in posturi, in astea, toate sunt niste randuieli care nu trebuie incalcate %abda "umnezeu, se mai poate face si e,ista in!aduinta, ca cei mai multi copii sunt sanatosi, dar se nasc si malformati Pentru pacatele parintilor Parintii mai pot face ceva sa indrepte acest rau! Pai, se lupta sa faca, dar e foarte !reu, ca el e,ista asa Se mai poate, mai sunt sanse Sa se pocaiasca2 Citim toata ziua pentru ei, ca multi vin cu copii la mine Ce se intampla cu sufletele copiilor morti inainte de a se naste! Copiii morti, daca sunt botezati, devin in!eri Cei care sunt nebotezati, cei avortati sau morti fara botez, e,ista si ei2 7 parere relativa a unor Sfinti Parinti spune ca pruncul avortat 0nu ar fi la bine, pentru nebotez, nici la rau, pentru nevinovatie3 9u ma amestec, noi ii pomenim la proscomidie, stiti, pe 0pruncii inainte de vreme3, caci 0pruncii inainte de vreme3 sunt copiii acestia avortati Proscomidia e pre!atirea litur!$iei, unde se transforma painea in trup Si, inainte de asta, facem o pomenire acolo, vii si morti, toate cate!oriile de morti Iar sufletele acelor copii unde sunt intre rai si iad! Asta nu putem spune "ar, pentru ca nu sunt botezati, si #antuitorul spune- 09umai cine va fi botezat 3, nu sunt in %aiul %aiurilor, dar si pentru nevinovatie 8 nu sunt in c$inuri Asta ar fi o *udecata a noastra, a oamenilor Pentru ca fara discutie ca sunt nevinovati, dar e,ista2 Si nu pot fi in c$in2 Se mai pot ruga parintii pentru sufletele acestor copii! Se pot ru!a, si!ur2 Ei ne vad2 Pentru ca acesti copii e,ista, c$iar dreptul roman spune- 0in fast conceptus 3, 0copilul, odata zamislit, are drept de cetatean3 Copilul e autonom in pantecele mamei, nu e mama stapana pe el 2amiliile care nu pot avea copii ce pacate grele au! Si ce pot face pentru a fi daruiti! Au pacate de tot felul, stiu ei Sa se pocaiasca, sa se roa!e sa aiba copii E valabila casnicia, pentru ca sunt cununati, nu putem sa dam inapoi Insa si copilul e mare dar de la "umnezeu Ii sfatuiti sa incerce si ce a descoperit acum medicina! Stiti ca se face fertilizare in vitro))) Sa nu cumva2 ?ereasca "umnezeu sa se faca asa ceva, biserica nu&i recunoaste pDastia2 9ici nu se pune problema2 Avem stiinta de a face asta, dar nu se poate 9&au copii, sa infieze vreun copil, lucru care se intampla, in sfarsit, sa a*ute unde au copii multi, au atatea lucruri de facut si ei2 3a rog in incheiere sa spuneti un cuvant de folos pentru cititorii nostri) "omnilor cititori 4rade6 Sa stiti sa muriti si sa inviati in fiecare zi Sa stii sa lupti, sa te *ertfesti si sa mori in fiecare clipa, ca sa poti sa fii prezent in fiecare clipa Sa mori pacatului si sa inviezi virtutii Adriana 7prea&Popescu C3 .rsenie Papacioc

45 august 4641 8 s&a nascut .n satul #isleanu, com Perieti, din *udetul Ialomita 4614 8 a fost arestat si condamnat, sub re!imul maresalului Ion Antonescu, pentru apartenenta la

miscarea le!ionara

4617 8 se elibereaza din inc$isoare si se calu!areste Isi face anii de ucenicie mona$ala la #anastirile Cozia si Antim din :ucuresti 4618 8 se retra!e intr&o padure si traieste ca un pustnic aproape doi ani 4616 8 este calu!arit la #anastirea Si$astria, sub ascultarea vestitilor nostri du$ovnici 8 Ar$imandritul Cleopa Ilie, in calitate de staret, si Ierosc$imona$ul Paisie 7laru 4616#4659 8 este sculptor la Institutul :iblic 4654 8 este $irotonit preot la Seminarul #ona$al de la #anastirea 9eamt Poarta numele de Parintele An!$el 465:#465; 8 este preot la #anastirea Slatina&Suceava 465; 8 este arestat din nou, pentru ca facea parte din !rupul 0%u!ul Aprins3 Condamnat la 20 de ani munca silnica, a fost !ratiat .n @BE4 de la Inc$isoarea Aiud 4675 8 este numit paro$ in comuna ?ilea de Cos, din epar$ia Clu*uluiF a mai fost preot si du$ovnic la #anastirile Caldarusani, "intr&un Lemn si Cernica 4676 < 4689 8 este staret al #anastirii C$eia&Pra$ovaF din 4687 8 este du$ovnicul Sc$itului Sfanta #aria& (omis, intemeiat de Patriar$ul Custinian la (ec$ir!$iolF

=n soldat in straie preotesti


Parintele <$eor!$e Calciu este cel care te vindeca de lasitate 9u cu post si ru!aciune, ci prin prezenta sa Cuvantul si fapta ii confirma le!enda de 3dusman personal al lui CeausescuG Cei 2@ de ani de inc$isoare politica indurati i&au creat o aura care poate trezi demnitatea in fiecare din noi C$ipul i&a fost imblanzit de ru!aciune, dar privirea i&a ramas de luptator ;orba aspra si !estul repede il tradeaza pe omul de actiune de sub reverenda Parintele pretuieste marturisirea aproape cat o ru!aciune Si nu&i este !reu sa&si depene povestea A luat viata&n piept cu pasiunea primei iubiri Il bantuise !andul calu!ariei inca de mic, dar a crezut ca menirea este sa vindece oamenii de boli trupesti (an*ind dupa fapte marete, studentul de anul III la #edicina s&a impotrivit instalarii comunismului in %omania Anul @B4A a fost cel al lic$idarii de catre comunisti a oricarei opozitii Au fost arestati mii de oameni Printre acestia si <$eor!$e Calciu, care a fost condamnat la @4 ani de inc$isoare pentru 3subminarea securitatii statului 3 Calvarul e un cuvant prea stramt pentru suferinta de care a avut parte 9u&si e,plica de ce a fost posibila 3reeducarea 3 de la Pitesti, sub care s&a prabusit si a inviat

3Poate am fost pedepsiti pentru pacatele noastre Poate ca acesta a fost pretul trufiei noastre de a crede ca suntem capabili sa rascumparam pacatele neamului, iar "umnezeu ne&a dovedit ca numai +ristos este %ascumparatorulG, presupune parintele Moartea sau preotia %ememoreaza anii cumpliti de temnita parca atins usor de aripa nostal!iei 9u&i este la indemana sa ne vorbeasca despre faptele sale bune "upa insistente, ne povesteste cum a incercat sa&l salveze pe unul dintre cole!ii sai de celula, Costac$e 7prisan, care era bolnav de tuberculoza 3Eram la Cilava "imineata, Costac$e se aseza de&a curmezisul patului deasupra vasului in care ne faceam nevoile si tusea indelun! Ii ieseau toate secretiile mirositoare, c$ea!uri de san!e si bucati mici de tesut din plamani Era un spectacol infricosator si !retos In prima zi eram paralizat de scarba si am icnit a voma Costac$e s&a ridicat spre mine cu oc$ii iesiti din orbite si inlacrimati din cauza efortului si mi&a spus- 3Iarta&ma2G Am simtit ca ma in!$ite pamantul de rusine "e&atunci l&am in!ri*it numai eu pe Costac$e ?ara dez!ust, ci, dimpotriva, cu o bucurie ine,plicabila Poate am reusit sa&i lun!esc zilele, dar nu i&am salvat viata, c$iar daca, printr&un doctor, am reusit sa&i procuram unele medicamente G 9ici momente de deznade*de n&au fost putine In toiul torturilor la care erau supusi pentru a&si face 3demascarea 3, <$eor!$e Calciu i&a propus unui prieten, Puiu "obre, sa se sinucida impreuna S&a !andit ca daca tot le este dat sa se sfarseasca acolo, macar sa nu fie sin!uri in moarte 3I& am scris !andul meu pe o bucata de sapun, dar cand i&am dat&o, am fost observati de !ardieni Atunci l&am cunoscut pe (urcanu, care m&a snopit in bataie G Spaima de moarte a invins atunci in el (ot din disperare i&a promis lui "umnezeu ca se va preoti daca va iesi viu de acolo Sapte predici explozive Eliberat, s&a casatorit cu sora a doi fosti detinuti politici si a urmat ?acultatea de ?ilolo!ie, sectia ?ranceza 3Imi placea sa fiu profesor, dar nu eram multumit, pentru ca fa!aduisem sa devin preot G ?ostii detinuti politici nu erau insa admisi la (eolo!ie A mers in audienta la patriar$ul Iustinian #arina, care i&a rasfoit dosarul si l&a indemnat sa&l depuna la secretariatul Institutului (eolo!ic, dar fara autobio!rafia incriminanta Secretarul Institutului, calu!arul Antonie & azi mitropolit al Ardealului &, a trecut cu vederea lipsa bio!rafiei "upa licenta in (eolo!ie, patriar$ul l&a numit profesor de limba franceza la Seminarul din :ucuresti Parintele <$eor!$e Calciu slu*ea la capela Seminarului si acolo a tinut un sir de predici care au ramas in constiinta publica drept 3Cele Sapte Cuvinte catre (ineriG 3Le&am rostit intr&un moment in care constiinta romaneasca era pre!atita sa le auda Aceste cuvantari au creat un curent subteran de rezistenta, sustinut mai ales de tinerii teolo!i Ceream numai libertatea credintei si incetarea abuzurilor 3, spune parintele In mai @BHA a fost din nou arestat (imp de cinci ani, cat a stat inc$is, numeroase !rupuri de romani din e,il si comunitati crestine au facut presiuni pentru eliberarea sa #ircea Eliade si Eu!en Ionescu au constituit Comitetul pentru Salvarea Parintelui Calciu si au intervenit pe lan!a oficialii occidentali 3"e cate ori se acorda %omaniei Clauza natiunii celei mai favorizate, de atatea ori trimitea administratia americana la :ucuresti o lista cu detinutii de constiinta, pe care eu eram primul, spre a fi eliberati Intr&un tarziu am fost scos din inc$isoare Securitatea m&a amenintat ca daca nu plec voi fi iarasi incarcerat Ambasada S'A mi&a transmis ca sunt binevenit in America "upa un an de la eliberare, am emi!rat in Statele 'nite G >stilitatea neocomunistilor In lumea libera, Parintele Calciu si&a continuat opozitia fata de re!imul lui Ceausescu A calatorit prin toata Europa, prin Canada si S'A si a dezvaluit abuzurile re!imului de la :ucuresti A or!anizat o serie de demonstratii cu romanii din e,il si a participat la audieri in Senatul american In luna martie a lui @BB0, Parintele Calciu a revenit in %omania cu intentia de a se intoarce definitiv A fost primit ostil 'rmarit de a!enti ai Securitatii, in mod vizibil, pentru a&l face sa se

teama, a fost amenintat cu bataia 3de !rupuri de muncitoriG A $otarat sa&si continue viata pe pamant american Pastoreste din @BAB biserica ortodo,a 3Sfanta CruceG a comunitatii romane din Ale,andria, Ias$in!ton " C Isi viziteaza anual tara natala si nu a obosit sa lupte pentru drepturile romanilor de lan!a %omania CLA'"I' (A%)I' ?entativa de asasinat Prin @BAH sau @BAA, ?:I l&a sfatuit pe Parintele Calciu sa plece din zona Ias$in!tonului, pentru o vreme, caci Securitatea vroia sa&l lic$ideze A plecat pentru vreo zece zile intr&un alt oras, la un prieten american care l&a a*utat de la inceputul venirii in S'A si care il vizitase in %omania, pe cand era persecutat Insa, apoi s&a intors la Ias$in!ton, putin rusinat ca s&a speriat de!eaba Parintele Calciu spune ca s&a simtit deseori urmarit de oamenii Securitatii, mai ales atunci cand se afla in Europa (otusi, nu s&a temut si nu a tacut "upa JAB l&a cunoscut pe Liviu (urcu, seful retelei de spiona* romanesc in S'A, care defectase inainte de %evolutie 3(urcu mi& a spus ca intr&adevar se incercase asasinarea mea, printr&un cubanez, dar ca s&a renuntat la plan din cauza consecintelor pe care le&ar fi avut asupra relatiilor romano&americane #ai mult, (urcu pretindea ca el insusi se opusese uciderii mele, desi!ur, pe considerentele aratateG, afirma parintele C3 @heorghe Calciu

25 noiembrie @B25 & se naste la #a$mudia & (ulcea, ca ultimul dintre cei @@ copii ai familiei Calciu @B45 & absolva Liceul 3Princepele CarolG din (ulcea si se inscris la ?acultatea de #edicina din :ucuresti @B4A&@BE2 & este intemnitat pentru 3subminarea securitatii statuluiG si trece prin 3reeducareaG de la Pitesti @BE2&@BE5 & este detinut in la!ar la ;iisoara, in :ara!anF se inscrie la ?acultatea de ?ilolo!ie @BEH & absolva ?acultatea de ?ilolo!ie din :ucuresti 4Limba franceza6 si devine profesor in :ucuresti @BH@ & este licentiat al ?acultatii de (eolo!ie din :ucurestiF este primit profesor de franceza la Seminarul ortodo, din :ucurestiF predicile sale fac valva @BHB&@BA4 & sufera din nou in puscariile comuniste, dupa ce a rostit celebrele 3Sapte Cuvinte catre (ineriG, veritabile atacuri la adresa dictaturii lui Ceausescu @BA4&@BA5 & este arestat la domiciliu @BA5 & autoritatile romane il siliesc sa emi!rezeF ale!e sa plece in S'A din @BAB pana in prezent este preot&paro$ la biserica 3Sfanta CruceG din Ale,andria, Ias$in!ton 4S'A6

3olume pu"licate de Parintele Calciu

3Sieben Iorte an die *un!en ?reundeG, Con "umitru&;erla!, #anc$en, @BA4

3Sapte cuvinte catre tineriG, Ed Anastasia 4Col 7miletica6, :ucuresti, @BBE 3C$rist Is Callin! Kou A Course In Catacomb Pastors$ip 3, St +erman of AlasLa :rot$er$ood, PlatinaMCalifornia, @BBH 3%u!aciune si lumina mistica Eseuri si meditatii reli!ioase 3, Ed "acia 4Col +omo reli!iosus6, Clu*&9apoca, @BBA 3%azboiul intru Cuvant Cuvintele catre tineri si alte marturiiG, Ed 9emira 4Col Alfa si 7me!a6, :ucuresti, 200@ 3+omo americanus 7 radio!rafie ortodo,aG, Ed C$ristiana, :ucuresti, 2002 37ccidentali convertiti la 7rtodo,ie Sase ipostaze marturisitoareG, Ed C$ristiana 4Col 3(ainele credinteiG6, :ucuresti, 2002

@reu e calugarA
%enumit pentru calitatile sale du$ovnicesti si pentru puterea ru!aciunii sale, Parintele Lavrentie de la #anastirea ?rasinei a fost toata viata smerit La inmormantarea sa au participat trei episcopi, multi preoti si o multime de mireni

3Acolo, stand la slu*ba sfintei Litur!$ii, am avut bucuria sa&l vad pe Parintele Lavrentie in Sfantul Altar Parul si barba erau de un alb imaculat si era de o seriozitate vizibila ?ata sa e,prima bunavointa si dra!oste 4 6 Am avut surpriza sa observ ca era bolnav cu picioarele, caci si le misca !reu, aproape tarandu&si&le 4 6 #&a intrebat- 3Ai un leac pentru lene, ca eu nu mai pot de ea>GG, spune unul dintre ucenicii du$ovnicului, autorul cartii 3Parintele Lavrentie, 7mul lui "umnezeuG 3irtuti Pentru Parintele Lavrentie, smerenia era cea mai importanta virtute "u$ovnicul se ocara des pe sine- 3Sunt lenesF sunt un $arbF sunt bun la fiare vec$iF nu am nici o fapta bunaG, spunea du$ovnicul C$iar daca slu*itorul "omnului de la #anastirea ?rasinei a calatorit mult prin tara pentru a fi aproape de cei care aveau nevoie de el, de sfaturile si de spovedania lui #ulti i&au trimis scrisori sau l&au cautat la manastire pentru a&i cere sa se roa!e pentru ei A a*utat la construirea mai multor biserici, dar si familii sarace si copii care doreau sa invete 39u am vazut in viata mea atatea masini trecand pe aici pana la inmormantarea parintelui Erau oameni din toata tara G In #anastirea ?rasinei nu au voie sa urce femeile, deoarece in locas sunt respecate re!ulile de pe #untele At$os Prezenta femeilor la ?rasinei este oprita si de un blestem al Sfantului Calinic La inmormantare, credincioasele au stat la poarta manastirii Iu"it de credinciosi ?etele locuitorilor comunei #uereasca din *udetul ;alcea, de lan!a #anastirea ?rasinei, se lumineaza atunci cand vorbesc de Parintele Lavrentie Ii re!reta vorbele bune cu care du$ovnicul reusea sa le aline durerile Le este dor de sfaturile pe care ieromona$ul Lavrentie Sovre le dadea 37 data cu decesul du$ovnicului a disparut un stalp in #anastirea ?rasinei S&a rupt sufletul in mine la inmormantare 9&am mai vazut niciodata atat de multa lume plan!and atat de sincer A fost un du$ovnic bunG, povesteste ;aleriu :adescu, viceprimarul comunei #uereasca 3Este nevoie de mai mult decat de cuvinte pentru a vorbi despre Parintele Lavrentie C3

$avrentie Sovre S&a nascut la 5 septembrie @B25, in satul maramuresean (restia "upa doar patru ani de scoala, <avrila a fost nevoit sa renunte la invatatura pentru a&l a*uta pe tatal sau la treaba A simtit c$emare catre viata mona$ala de mic (imp de doi ani, intre @B40 si @B42, s&a pre!atit pentru calu!arie Sfanta #anastire (oplita a fost primul locas in care Parintele Lavrentie a fost primit in @B42 Acolo a stat o *umatate de an, trecand clandestin frontiera care taia %omania ciopartita de "ictatul de la ;iena "upa mai multe peripetii a*un!e la #anastirea ?rasinei din *udetul ;alcea A fost a*utor de econom si apoi econom A absolvit scoala mona$ala, iar in @BEA a fost facut preot Plecarile din fiecare noapte la familiile neca*ite care il solicitau pentru oficierea #aslului incepusera sa lase urme pe trupul sau ostenit de ani A fost internat de mai multe ori in spital La 20 iulie 2002, Parintele Lavrentie si&a dat sufletul in mainile domnului, lasand mostenire du$ovniceasca insasi viata sa Asteptam, rugandu-ne, ziua in care parintele Lavrentie va fi trecut in calendar impreuna cu sfintii Serafim Coanta #itropolitul <ermaniei

Ingropat cu mainile
La 22 de Lilometri de (ar!u 9eamt, pe soseaua ce duce spre comuna Pipiri!, in inima muntilor ascunsi sub codri se descopera in toata frumusetea ei solitara #anastirea Si$astria "e trei secole, paraul Secu ii scalda intrarea precum Iisus le&a spalat picioarele Apostolilor Locasul sfant a dat credinciosilor un du$ovnic, renumit pentru $arul sau de a mantui sufletele enoriasilor- Cleopa Ilie 50 de ani de preotie, sapte petrecuti in pustiu 5@ de volume scrise Suflete mantuite Sapte manastiri !ospodarite Parintele Cleopa este 3unul dintre cei mai iscusiti du$ovnici in a doua *umatate a secolului NNG, scrie parintele Ioanic$ie :alan in cartea sa despre viata ar$imandritului 3#anca&v&ar %aiul2 Eu sunt mosuD Putre!ai, mosuD Putre!ai, mosuD Putre!ai 9ici un bine n&am facut eu pe fata Pamantului "orm mult, mananc mult, un putre!ai 9&am nimica bun in mine, numai rautati G Asa zicea Parintele Cleopa cand venea vorba de el, pentru ca, spunea tot el, smerenia este cea mai importanta virtute la un calu!ar ;iata Parintelui Cleopa a fost povestita de ucenicul sau, parintele Ioanic$ie :alan, in 550 de pa!ini de carte, cu acelasi titlu Pruncul daruit Maicii Domnului Constantin avea doua luni cand mama sa il trecu de trei ori pe sub icoana #aicii "omnului si il darui Sfintei ?ecioare @H ani mai tarziu se $otaraste sa&si dedice viata lui +ristos si pleaca la Sc$itul Si$astria (rei zile si trei nopti a stat la poarta manastirii ca sa fie primit S&a ru!at continuu, in timp ce lovea cu un bat in butucii dimpre*ur 9ici de mancare n&a primit Asa a dovedit staretului ca are rabdare & conditie de capatai in viata de mona$ Stana, oile, trairea in liniste si sin!uratate in munti i&au fost timp de sase ani scoala de calu!arie si teolo!ie A fost uns in calu!arie la 25 de ani si botezat Cleopa In @B4@, un incendiu a cuprins c$iliile manastirii #ona$ul, care intre timp a fost numit staret, reface in cinci ani sfantul locas "rept recunostinta, Patriar$ul %omaniei a ridicat sc$itul la ran! de manastire si pe mona$ul Cleopa la ran! de ar$imandrit #ult $ar era in predicile parintelui Pe cand cinstea pe #aica "omnului, la o intalnire du$ovniceasca in :ucuresti, icoana Preasfintei 9ascatoare de "umnezeu a inceput sa se clatine, timp de cateva minute, si sa cante ca o $arpa Cei prezenti plan!eau si se inc$inau In @B4H, fiind an de foamete, Parintele Cleopa a randuit sa se fiarba tot uleiul din ma!azie pentru a rezista peste iarna "in ne!li*enta fratelui ce il suprave!$ea, uleiul s&a incins si a luat foc Cleopa a ridicat cazanul de pe foc cu mainile !oale

si l&a scos in curte Si&a ars mainile pentru a salva Si$astria Cinci ani in pustiu de frica securistilor Securitatea l&a anc$etat cinci zile in @B4A Parintele a spus in timpul slu*bei de Sfintii Constantin si Elena 3sa dea "umnezeu ca si conducatorii nostri de acum sa fie ca Sfintii Imparati, ca sa&i pomeneasca :iserica in veacG Comunistii i&au considerat vorbele insulta si l& au dus la (ar!u 9eamt A stat intr&un beci in care nu era decat un pat de ciment 9u a primit apa sau $rana Cand i&au dat pace, parintele s&a retras in munti, intr&un loc numit Piciorul Cucului, sase Lilometri mai sus de manastire Si&a facut un bordei din lemn si pamant si se ru!a zi&noapte cerand a*utorul "omnului 'n calu!ar ii aducea $rana o data pe saptamana In @B4B a fost trimis de catre #itropolia #oldovei la #anastirea Slatina, ca staret, pentru a or!aniza viata de obste "ar n&a avut Parintele Cleopa decat doi ani de liniste- securistii au dat navala in viata du$ovniceasca a manastirii Parintele a fost dus la ?alticeni si a fost intero!at toata noaptea 3"umneata sabotezi economia nationala si spui ca astazi este Sfantul <$eor!$e, maine este ;asile si oamenii pun tapina *os si nu mai lucreazaG, ii stri!au comunistii la anc$eta Scapat din mainile lor se retra!e din nou in pustiu, impreuna cu ucenicul sau, Arsenie Papacioc S&au adapostit la o stana parasita, in muntii Stanisoarei Straton, un bun crestin, le&a dus timp de doi ani alimente, o data pe luna In @B5B, comunistii se $otarasc sa lupte impotriva 3propa!andei reli!ioase 3 si dau un decret prin care peste 4 000 de mona$i sunt iz!oniti din manastiri Parintele Cleopa a fu!it in pustiu pentru a doua oara (imp de doi ani s&a ascuns pe muntele Petru ;oda- a copiat cartile sfinte pe radacinile brazilor si s&a ru!at cate @0&@5 ore pe zi 'rmatorii trei ani i&a petrecut cu un alt ucenic al sau, parintele ;arsanufie, in padurile Pipiri!ului In @BE4, batranul Cleopa se intoarce la intaia sa dra!oste du$ovniceasca, #anastirea Si$astria )ece ani mai tarziu pleaca in pelerina* cu alti calu!ari la #ormantul "omnului, la #untele Sinai si At$os Mormantul tamaduitor "upa ce a implinit H0 de ani, batranetea a inceput a se arata preotului Cleopa plina de boli A fost operat de $ernie, de piatra la rinic$i si de tumoare vezicala A suferit o operatie faciala din cauza unei infectii dentare In ultimul an de viata nu mai putea mer!e decat spri*init de ucenici In @BBA, la AE de ani, parintele si&a dat du$ul in bratele lui +ristos (imp de trei zile si trei nopti, intrea!a manastire si credinciosii s&au ru!at pentru odi$na sufletului sau Incinta manastirii, cerdacurile, drumul spre cimitir si locurile dimpre*ur devenisera neincapatoare 3(oti isi doreau sa se atin!a pentru ultima oara de mana care impartise atatea binecuvantariG, povesteste parintele Ioanic$ie 9imeni nu a aruncat macar o lopata de pamant pe sicriul Parintelui Cleopa Credinciosii l&au invelit in tarana cu mainile, pana ce !roapa a disparut Pamantul, parte din trupul preotului, tamaduieste acum bolnavii ce il folosesc, povesteste o maicuta I7A9A #7L"7;EA9' .rapi cu furci de foc Parintele Cleopa refuza sa povesteasca credinciosilor despre intalnirile sale cu 9ecuratul de pe vremea cand a stat in pustiu Spunea ca nu trebuie stiute I&a marturisit insa parintelui Ioanic$ie o intamplare, pe care acesta a consemnat&o in cartea sa despre viata du$ovnicului 37data, pe la miezul noptii, citeam ru!aciunile "eodata a inceput un z!omot puternic Cand am desc$is usa, am vazut o roata cat brazii si niste arapi impre*urul ei, cu furci de foc Si a zis unul- 3Acesta&i staretul Si$astriei2 :a!ati&l in roata2G Si imediat m&am trezit pe roata %oata se invartea si ei asteptau cu furcile sa cad in ele Stran!and cu putere Acatistierul la piept, am stri!at- 3"ati&va la o parte ca am acte de la #aica "omnului2G Atunci n&am mai vazut nimic #&am trezit in bordei G @ospodar priceput

Parintele Cleopa era foarte priceput in !ospodarirea unei manastiri, de aceea, de&a lun!ul anilor, #itropolia l&a mai insarcinat cu oranduirea asezarilor de la #anastirile Putna, #oldovita, %asna, Sc$iturile Si$la si %arau A scris 5@ de volume teolo!ice si morale 9imeni nu iesea din c$ilia lui fara un cadou- o icoana, o carte, o cruciulita, cateva boabe de tamaie, bani pentru cei lipsiti si obisnuita binecuvantare 'n copil de 5 ani coboara pe aleea pietruita ce duce la biserica Este insotit de bunicul sau, Constantin Soldanescu 3;in de cel putin 50 de ani la Si$astria (ocmai de la ?alticeni 'n preot ca si Cleopa se naste o data la @ 000 de ani 9u mai e om ca el, nu&l pot uitaG, spune si&si man!aie nepotul pe crestet C3 Parintele Cleopa Se naste in comuna Sulita, *udetul :otosani La @H ani intra in obstea Sc$itului Si$astria "evine staret al manastirii sapte ani mai tarziu In @B4B preia pentru un deceniu staretia #anastirii Slatina Persecutat de securitate, se izoleaza in munti pentru cinci ani In @B45 este ridicat de catre patriar$ul %omaniei la ran! de ar$imandrit #oare la Si$astria, la 2 decembrie @BBA

Politicienii ar tre"ui sa ceara sfatul *isericii,A


'cenic al du$ovnicului Cleopa Ilie, Parintele Ioanic$ie :alan este numit condeiul #anastirii Si$astria Sfintia sa e unul dintre cei mai ve$ementi luptatori impotriva avortului

:atranetea si boala il tin toata ziua in c$ilia sa pe Parintele Ioanic$ie :alan, a*uns la H4 de ani Iesea din biserica in ziua de :una ;estire, insotit de o maicuta ce&i spri*inea pasii In drumul sau, du$ovnicul atin!e cu mana rand pe rand capetele credinciosilor Ii binecuvanteaza 9e spune si noua cateva cuvinte, pentru tara, de Pasti- 3Sa vina lumea la biserica, sa aiba credinta, sa se mantuiasca2G Apoi isi trece !anditor mana uscata peste barba alba, lun!a pana la piept Parintele a venit la manastire la @B ani, dupa ce a terminat liceul 3Citise ;ietile Sfintilor si a fost deziluzionat de realitatea vietiiG, motiveaza maicuta ale!erea mona$ului pentru viata de si$astrie In @BEA, la manastiri nu e,istau oameni cu scoala care sa se ocupe de partea administrativa Parintele Ioanic$ie a tinut pentru cativa ani contabilitatea locasului %eusim sa vorbim pentru 5 minute cu Parintele Ioanic$ie, dar nu ne poate spune prea multe, este bolnav si se simte obosit #aica ce&l are sub !ri*a ne impin!e spre iesire, cu vorbele 3sa nu&i deran*ati odi$na2G 9e recomanda sa citim o carte, din care vom afla convin!erile du$ovnicului Am aflat astfel ca, printre altele, Parintele Ioanic$ie se opune inte!rarii %omaniei in structurile euro&atlantice I&a vorbit despre acest lucru teolo!ului Sorin "umitrescu, in septembrie @BB4 Pledoarie impotriva avortului Preotul considera ca, in ciuda faptelor rele pe care le&a facut Ceausescu, e,ista si una buna pentru care fostul dictator trebuie apreciat 3Sunt H sau A milioane de romani ce traiesc datorita decretului prin care Ceausescu a interzis avortul Asa s&au nascut un tineret si o %omanie noua2G In @BAB, acest decret a fost abro!at 3Prima le!e cu care %omania a intrat in libertate a fost libertatea avorturilor2 Crima numarul unu2G, reclama du$ovnicul El recomanda oamenilor politici sa aiba un du$ovnic si sa ii ceara sfatul ori de cate ori o reforma este necesara Ca acest lucru nu se intampla face ca :iserica sa para in oc$ii parintelui 3o

Cenusareasa a %omanieiG In pa!inile cartii lui "umitrescu, Parintele Ioanic$ie opineaza ca acestei tari ii trebuie un re!e, 3caci avem nevoie de un uns al lui "umnezeu, iar el poarta in el acea un!ere $arica, pe care au avut&o si re!ii ;ec$iului (estamentG Mutam Bremlinul la Stras"ourg! Parintele Ioanic$ie crede cu putere ca, daca vom face parte din 'E, ne vom pierde traditiile si obiceiurile 3Sa ne salvam tara, nu sa ne ducem noi acolo cu capul inainte2 Iesim din comunism si ne ducem la Consiliul Europei>2 "am in alta catastrofa2 9oi stam aici pe picioarele noastre, avem o tara, avem o traditie, avem o istorie, ce ne trebuie noua la ei>2 Sa nu fie ei cei care ne dicteaza2 4 6 Adica scapam de Oremlinul din rasarit si ne mutam Oremlinul la Strasbour!>2G, comenteaza parintele 9ici cu inte!rarea in Alianta 9ord&Atlantica nu este de acord Considera ca este 3un or!anism politic militarizat, care vrea sa contracareze armamentul si militarismul ruso&c$inezesc, iar pe romani sa&i sacrifice Sa dea "umnezeu sa nu intram in 9A(7, pentru ca il avem pe +ristos sa ne apereG, se ru!a Parintele Ioanic$ie acum zece ani El a marturisit ca :iserica nu are incredere in 7ccident, pe care il vede protestant, catolic si ni$ilist 37ccidentul este mancare, odi$na si cimitir 3, spune el in finalul interviului acordat teolo!ului Sorin "umitrescu I7A9A #7L"7;EA9' Condeiul Manastirii Sihastria Parintele Ioanic$ie a publicat multe carti pentru uzul mona$ilor si pentru credinciosi, dar dintre toate, cele mai importante sunt cele @2 volume din 3;ietile SfintilorG El le&a rescris dupa editia #itropolitului <ri!orie "ascalu de la :ucuresti si Caldarusani din @A54&@A5E Parintele Ar$imandrit (imotei Aioanei, slu*itor la Catedrala #itropolitana si E,ar$ Cultural al Ar$iepiscopiei Iasiului, spune despre aceste volume ca sunt o lucrare de pionerat in mona$ismul romanesc 3Parintele Ioanic$ie scoate din vec$ile cronici si documente, pe care se asternuse de*a praful, c$ipuri de mona$i imbunatatiti, unii dintre ei cu pilduitoare viata, c$iar cu vorbe de invataturaG #aicuta ce are !ri*a de batranetile parintelui spune despre el ca este 3condeiul manastiriiG Sfantul locasposeda o biblioteca cu peste @ 000 de volume, dintre care unele tiparite in secolele N;II&N;III 0Iesim din comunism si ne ducem la Consiliul Europei>2 "am in alta catastrofa2 Adica scapam de Oremlinul din rasarit si ne mutam Oremlinul la Strasbour!>2G Ioanichie *alan C3 Ioanichie *alan Parintele Ar$imandrit Ioanic$ie :alan s&a nascut la @0 februarie @B50 in localitatea Stanita, din *udetul 9eamt A studiat la Liceul Comercial din %oman si la Institutul (eolo!ic 'niversitar din :ucuresti A intrat ca frate in #anastirea Si$astria, unde a fost calu!arit si $irotonit diacon in aprilie @B55 A fost casier, contabil, secretar si !$id In @BB2 este ridicat la ran!ul de ar$imandrit Parintele Ioanic$ie :alan este autorul unor lucrari privitoare la mona$ismul romanesc

.m fost un misionarA
#ulti alear!a peste dealuri si vai ca sa !aseasca un du$ovnic iscusit "ar daca omul nu tine seama de povetele lui, e un 3du$ovnic de papuraG Asa ofteaza Parintele #ina de la #anastirea Sfintii Apostoli Petru si Pavel din +usi Parintele Ar$imandrit #ina "obzeu sta intr&o camera mica, pe care o umplu cu totul biblioteca si masa de scris, plina de foi si dosare Peretii s&au impodobit de icoane In coltul dinspre rasarit, sub icoana #antuitorului arde mereu o candela, iar deasupra usii ve!$eaza icoana Invierii #antuitorului, sculptata in lemn c$iar de Parintele #ina Ca a facut candva si o scoala de meserii "ar l&a c$emat "umnezeu sa fie misionar in inc$isorile comuniste Parintele #ina a fost *elit de multe ori inainte de JAB de credinciosi Aceasta pentru ca din cand in cand mai disparea cateva luni 3Cica a murit Parintele #inaG, susoteau femeile cand nu&l vedeau la slu*ba "ar Parintele #ina aparea din nou la biserica manastirii si lumea se linistea "upa @BAB, lucrurile s&au limpezit- Parintele #ina fusese inc$is de securisti de mai multe ori "umnezeu il c$emase in alta parte sa raspandeasca cuvantul Lui 3Am trait o viata de misionar intr&o biserica calauzita de "u$ul SfantG, spune Parintele #ina =n calugar reactionarA Parintele #ina s&a calu!arit in @B55, cand avea @5 ani si *umatate, pentru ca voia sa invete carte S&a dus la #anastirea +ancu si l&au primit A vrut sa intre la Seminarul (eolo!ic, dar a fost respins ca fusese bolnav de malarie L&au luat in armata si a facut razboiul pe la (imisoara, pe frontul de vest, cum spune Parintele Prea multe nu vrea sa povesteasca despre razboi, ca viata din manastire e mai insemnata "e&abia prin @B45, cand s&a terminat razboiul, a facut scoala de cantareti, de patru ani, si a fost promovat direct in anul III la Seminar si a dat e,amen si la Institutul (eolo!ic din :ucuresti 3In J4A, cand s&a scos invatamantul reli!ios din scoala, am raspandit afise prin +usi Atentionam poporul credincios ca au venit vremuri !rele asupra noastra Au scos icoana "omnului Iisus si au pus icoana lui StalinG, povesteste Parintele 3Le spuneam- 3?eriti&va de invataturile staliniste, tineti&va credinta, indrumati copiii sa mear!a la biserica Sa avem incredere ca puterea lui Anti$rist va cadeaGG ?acuse parintele niste calcule dupa Cartea Apocalipsei si prevestea caderea comunismului si moartea lui Stalin Atunci a fost condamnat pentru prima oara la trei luni de inc$isoare la <alati A stat in total @@ In @B5B era in anul al II&lea la Institut Si a avut o alta iesire 3neplacutaG, cum zice parintele "ecretul 4@0 desfiinta #anastirea de la ;ladicesti, din epar$ia +usilor, unde fusese facut calu!ar si preot Si&atunci Parintele #ina n&a mai rabdat A scris vreo treisprezece scrisori de protest fata de decret, care au a*uns in toate centrele culturale si peste tot la Securitate 3Am scris si&am denuntat Anti$ristul prin temeiurile Sfintei Scripturi Am fost e,matriculat de la Institutul (eolo!ic, arestat si condamnat la sapte ani de inc$isoare si patru ani de pierdere a drepturilor civile In octombrie J5B am fost arestat, dus la :ucuresti cu mainile in catuse, ca un om periculos, ca tare periculos mai eramG, povesteste Parintele #ina "in cand in cand se mai opreste si&si piaptana barba alba, apoi se uita lun! in podea Misionarul 3Am fost si sunt un misionar In timpul comunismului c$iar in front, nu in spatele frontului In inc$isoare am fost un misionar Spovedeam si impartaseam oameni, faceam slu*ba Stiam ritualul pe deasupra- Cele sapte Laude, Sfanta Litur!$ie, Acatistul "omnului Iisus, al #aicii "omnului si faceam slu*ba printre paturi si savarseam Sfanta %u!aciune ?aceam si impartasanie cu paine din pac$ete, iar vin facusem din niste stru!uri primiti tot asa, intr&un pac$et

De#a duhovnicul cu Ceausescu "upa ce a iesit din inc$isoare, Parintele #ina a petrecut doi ani in Ardeal, apoi a venit la #anastirea Sfintii Petru si Pavel din +usi "e aici i&a scris lui Ceausescu vreo sapte scrisori 3?aceam pe du$ovnicul lui 9icolae Ceausescu prin scrisorile acelea Ii povatuiam- 39u e bine sa persecutati crestinismul "ati libertate crestinismului, ca in tara noastra sa se sarbatoreasca, sa se respecte calendarul :isericii, astfel incat credinciosul, duminica, sa se intalneasca cu aceia dra!i luiG Combateam darPinismul cu ar!umenteG, povesteste Parintele #ina Scrisorile erau semnate 3'n !rup de intelectuali din :ucurestiG si erau trimise direct la casele lui Ceausescu "ar ultima scrisoare i&a dus pe securisti cu !andul ca e scrisa de un preot, pentru ca povestea o intamplare stiuta de putini pe vremea aceea 3La #anastirea 9eamt s&a produs in JAE un lucru miraculos Pe aleea care duce la intrarea in manastire, catre usa bisericii, s&a desprins pamantul si s&a ridicat Cam de dimensiunea unui mormant Au sapat, au sapat si au dat de niste oseminte acolo Era si #itropolitul, care e acuma Patriar$, Prea ?ericitul (eoctist El a spus sa se faca un sicriu si sa le pastreze cu sfintenie, ca asta e un semn miraculosG, povesteste Parintele #ina 3S&au !andit imediat la mine pentru ca aveam antecedente Si asa in JAA, am mai lipsit vreo opt luni )iceau securistii- 3"aca Parintele #ina nu&i cuminte G Apoi a venit izbavirea in @BABG, ofteaza batranul "upa revolutie, Parintele #ina a fost prin toate penitenciarele din epar$ia +usilor si %omanului ?acea slu*ba duminica pentru puscariasi A fost trei ani si profesor de reli!ie la scolile din oraselul de provincie, desi nu era inca introdusa ca materie oficiala in pro!rama scolara Parintele pensionar In @BBE, Episcopia +usilor si %omanului a fost reinfiintata Parintele #ina a fost numit consilier& misionar Pana in 2002, cand a iesit la pensie 3Acum sunt misionar cu !rad mai mare, pensionarG, zambeste batranul calu!ar Si de cand s&a pensionat, Parintele #ina scrie Scrie ru!aciuni si vrea sa&si publice memoriile "e Sfintele Pasti ale anului acesta a scris doua scrisori Are de !and sa le 3trimeataG presedintelui si prim&ministrului Ca sa le aduca aminte de calea cea sfanta a lui "umnezeu "ar mai are de cercetat, de intrebat, ca n&a !asit adresele celor doi destinatari 9&ar vrea sa le trimita la sediile oficiale, ci acasa Ca sa fie si!ur ca o sa citeasca c$iar ei epistolele lui A9A&#A%IA L'CA In inchisoare a crestinat un evreu In @B5B, Parintele #ina a fost anc$etat la Securitate, la :ucuresti, pe Strada 'ranus, si apoi inc$is la Cilava La sfarsitul lui februarie @BE0 l&a cunoscut pe scriitorul 9icolae Stein$ardt , din !rupul lui Constantin 9oica Intelectualul de atunci avea sa devina 3Parintele 9icolaeG de la #anastirea %o$ia, crestinat in celula de la Cilava de Parintele #ina 3Eram vreo E0 in celula, trei randuri de paturi eta*ate "ormeau si cate doi in pat Intr&o noapte a mai aparut o persoana, cu bocceaua subsuoara Se uita nedumerit in *ur, ca nu mai avea loc Atunci i&am facut semn sa urce la mine 3Sa mai dormim putin, ca acusi e ziuaG, i&am zis 3#ii de multumiriG, mi&a raspuns A doua zi am aflat ca se numeste 9icolae Stein$ardt si ca e 3ovreuG, cum zicea elG, povesteste Parintele Intr&o zi, 3ovreulG i&a spus ca vrea sa moara crestin Si Parintele #ina l&a botezat intre paturile din celula, cu apa dintr&un ibric #ai tarziu, 9icolae Stein$ardt a vrut sa intre in mona$ie la #anastirea de la +usi, unde era staret Parintele #ina "ar nu l&a primit episcopul Si a plecat la Clu*, cu o recomandare de la Parintele #ina si a fost primit la #anastirea %o$ia, unde a avut !ri*a de biblioteca A murit in @BAB dupa o vizita a Parintelui #ina, la Spitalul din :aia #are

Rugaciunea inimii 3Eu propa! ru!aciunea inimii, calitatea ru!aciunii, calitatea vietii du$ovnicesti Si pentru mona$i este ceva care trebuie sa ia aminte (imp de 5&@0&@5 minute zilnic sa faca un e,ercitiu Pozitia este in !enunc$i, nu stand in sezut sau cu fruntea aplecata la pamant, ci vertical, cu mainile adunateF si rostesti ru!aciunea inimii- 3"oamne Iisuse +ristoase, ?iul lui "umnezeu, mantuieste&ma pe mine, pacatosul 3 (e cobori cu mintea in inima #intea nu e obisnuita, dar incet&incet se obisnuieste sa rosteasca cuvintele ru!aciunii Inima nu&i obisnuita, nu se desc$ide, e impietrita, dar daca ai sa bati la usa inimii, insistent, pana la urma se desc$ideG C3 Mina Do"zeu S&a nascut in @B2@, pe 5 noiembrie, in <rozesti, *udetul Lapusna, in :asarabia La @5 ani a mers la #anastirea +ancu, unde a ramas pana in @B44, cand s&a refu!iat in %omania pentru ca :asarabia fusese ocupata de catre sovietici A facut scoala de cati$eti, de patru ani, Seminarul de (eolo!ie, de cinci ani, si Institutul (eolo!ic la :ucuresti, pe care l&a terminat in @BH0 A fost si pe front in al doilea razboi mondial In @B4E a venit de pe front in sc$itul de la ;ladicesti, din epar$ia +usiului, unde s&a calu!arit si a fost $irotonit diacon si preot A facut puscarie de trei ori- in @B4A la <alati, @B5B&@BEE si @BAA la Cilava

*i"liotecarul de la Manastirea .ntim


L&am !asit pe Parintele <ri!ore :abus in c$ilia sa, pierdut printre sute de mii de volume :iblioteca Sfantului Sinod de la #anastirea Antim din :ucuresti, locul unde s&a ascuns de lume si in care oamenii l&au cautat ca sa i se spovedeasca Cole! de Seminar la Cernica al Patriar$ului (eoctist si al Parintelui du$ovnic Sofian :o!$iu, Ar$imandritul <ri!ore :abus spune ca a fost 3un slu*itor permanent si statornic al "omnuluiG 3"ra!a, am a*uns un om batran si cocosatG, se adreseaza parintele, stran!andu&mi mainile cu caldura in causul palmelor sale #aini care au cunoscut durerea catuselor in detentie la Cilava si Aiud si care au sapat apoi la di!ul de la Salcia, in cei mai mult de zece ani de munca silnica 9ici !lasul de odinioara, imprimat pe o caseta vec$e din alte timpuri, nu i&a mai ramas decat amintire =ltimul ucenic 3"ra!a, eu sunt din comuna (eiesani, *udetul Pra$ova, iar la @5 ani am plecat la #anastirea C$eia G Il avea acolo pe unc$iul lui, batran la H0 de ani, caruia i&ar fi folosit un a*utor (oti calu!arii din manastire erau ucenicii lui, iar Parintele <ri!ore :abusi&a fost ultimul 3Am mers la @5 ani si am stat pana la @A #a ocupam de toate treburile, faceam curatenie, mancare, spalat, curatat, toate ale copiluluiG, spune Ar$imandritul <ri!ore :abus, ferecandu&si privirea sub pleoape %anduit sa dea e,amen la Seminar, dupa cum isi deapana viata, bibliotecarul Sfantului Sinod a cazut in banca alaturi de cel ce a fost Parintele Sofian :o!$iu, pe care mai tarziu l&a re!asit staret la #anastirea Antim, acolo unde s&a si stins din viata "upa Seminar, Parintele <ri!ore :abus a fost numit cantaret la Patriar$ie si apoi diacon, iar in @B4A, $irotonit preot si ales staret pentru #anastirea C$eia Acolo a stat numai trei luni, pentru ca Patriar$ul Iustinian l&a c$emat inapoi in Capitala, la Catedrala, unde intr&un final l&a numit

bibliotecar, lan!a actualul Ar$iepiscop al Clu*ului, :artolomeu Anania, la Palatul Patriar$al Acum :iblioteca a Sfantului Sinod de la #anastirea Antim .nii de detentie (ot de la Catedrala l&a luat si Securitatea in @B5B, la @5 martie 39&am in!$itit comunismul 3, se scuza parintele I&au cotrobait prin casa, i&au luat lucruri, cristaluri, mobilier vec$i si de valoare si o cruce de aur pe care o primise de la Patriar$ul Iustinian 9&au reusit, in sc$imb, sa&i smul!a vreo vorba despre ceilalti Si mai ales nu au apucat sa il treaca prin reeducare 3#&au luat si m&au dus la inc$isoarea 'ranus, doua luni de anc$eta, la Cilava, trei luni, si in final la Aiud G La 'ranus a inceput anc$eta, l&au pus fata in fata cu %adu <Qr, le!at la oc$i cu doua bucati de tabla prinse cu !uma, sa nu vada in laturi 3Piatra din piatra sa nu ramana din aceasta puscarieG, a spus atunci Parintele <ri!ore :abus, cand, ca un caine tras de lesa, era plimbat pe scarile inc$isorii dintr&o camera de tortura in alta Si nu a mai ramas nici o caramida din puscaria 'ranus In sc$imb, isi aduce aminte Ar$imandritul de Adrian Sas, omul care s&a ocupat de el si care la finele anc$etei a simtit nevoia sa isi lipeasca palmele !roase de fata parintelui 3Il compatimeam, era un copil, daca avea 20 de ani G 3La Cilava am stat trei luni, intr&o camera cu trei paturi suprapuse, unde eram la !ramada, cate doi intr&un pat de H0 de centimetri 7 viata infernala G 9ici la Aiud nu a fost mai bine, dar dupa scurta vreme a a*uns la Salcia si apoi la munca aproape de "unare, unde !ardianul, 3om cumsecade, care ne pazeaG, l&a lasat sa cante lan!a apa 9umai cand s&a intors acasa, in JE2, cu o camasa cu maneca scurta si o plasa cu maruntisuri, nimeni nu l&a mai cunoscut "ar i&au dat postul inapoi, cei de la #inisterul Cultelor l&au sfatuit sa uite ce i s&a intamplat, iar credinciosii au inceput sa&i calce pra!ul sa il asculte si sa i se spovedeasca .ti avut cosmar Preafericite,A L&a cunoscut pe Patriar$ul (eoctist la Seminarul de la Cernica, dar i&a fost povatuitor mult mai tarziu, in @BB0, cand Preafericitul a ramas la carma :isericii 7rtodo,e %omane "e ce l&a sfatuit pe Patriar$ sa ramana> 3Pleca cine era seful si nu se intrevedea cine sa fie 9u era o lupta, dar se cauta si au a*uns la atatea formule, asa cu semn de intrebare G Era Parintele Cleopa de la Si$astria, om teolo!ic pre!atit, du$ovnic mare, dupa cum spune Parintele :abus, dar care nu vroia sa se faca Patriar$ 37ri la treaba asta nu mer!e oricum numai cu du$ovnicia, trebuie sa te lupti cu cei din prea*ma ta si cu cei de departe G Atunci l&a sfatuit pe Preafericit sa se interneze undeva si apoi sa stea o vreme la o manastire pana se limpezesc apele 3Si asa a fost la Elias doua luni si o luna la manastire la Sinaia G Cand a aflat ca va pleca o dele!atie la patriar$ sa il convin!a sa renunte l&a sunat- 3Sa&i primiti cu zambet si bunavointa si primul cuvant sa va apartinaG C$iar daca a fost amenintat de musafiri, Patriar$ul (eoctist l&a ascultat pe parintele de la Antim- 39u&i adevarat ca au fost aici Ati avut cosmar, Preafericite2G A doua zi cand a dat telefon la Palat a fost informat ca se intoarce Patriar$ul C3 @rigore *a"us S&a nascut la 5 iunie @B@5 in comuna (eiusi, *udetul Pra$ova La @5 ani a plecat ucenic la #anastirea C$eia, acolo unde era staret unc$iul sau, Parintele <ri!ore <eor!escu "upa numai 5 ani, cand a implinit varsta ma*oratului, s&a dus si a dat e,amen la Seminarul (eolo!ic de la Cernica Seminarului i&au urmat ?acultatea de (eolo!ie si ani petrecuti in :ucuresti si la C$eia, pentru inceput drept cantaret la Catedrala, iar apoi ca staretla #anastirea C$eia Acum, Ar$imandrit, Parintele <ri!ore :abus este bibliotecar la :iblioteca Sfantului Sinod de la #anastirea Antim

+aide Doamne)))+ai))) +ai sa vor"im)))A


Autor al unei opere monumentale, Parintele "umitru Staniloae era un om de o modestie impresionanta Este considerat unul dintre cei mai mari teolo!i ai veacului trecut, insa nu concepea teolo!ia altfel decat ca pe o intalnire vie a oamenilor obisnuiti cu "umnezeu cel viu Parintele Staniloae 3n&avea nimic dintr&un idol mediatic, nimic spectaculos, re!izat (otul & firescG, ne spune "an Ciac$ir, scriitorul si publicistul pe care l&am ru!at sa ne fie calauza in aceasta evocare (ot ce se poate povesti despre marele preot !anditor vorbeste de smerenia autentica a unui om a carui blandete, discretie si naturalete impun un respect coplesitor, c$iar si celor care nu mai pot decat sa asculte marturii Invatatura despre respect 9e&am intrebat calauza care este primul lucru pe care si&l aminteste despre Parinte> 3:ucuria modesta cu care a primit un dar G Era pe vremea marilor !eruri din anii JA0, cand in case abia daca erau cateva !rade Celsius Episcopul Emilian i&a trimis de la Alba&Iulia un calorifer electric, iar Parintele Staniloae a spus- 3'ite dra!a, am si eu calduraG 3Sau felul in care iti multumeaG, continua "an Ciac$ir 3In aceeasi perioada am strecurat intr&unul dintre articolele mele o referire la opera sa si nu a intarziat sa ma sune si sa&mi multumeasca respectuos "e altfel, cel mai important lucru pe care l&am invatat de la Parintele Staniloae este ca "umnezeu este persoana, cum si omul este persoana G %espectul Parintelui pentru oameni isi avea izvorul in credinta 7 scrisoare primita de interlocutorul nostru de la dansul incepe astfel- 3Iubite "omnule "an, #ultumesc din toata inima pentru bunele cuvinte trimise G Responsa"ilitatea fata de ceilalti %espectul, caldura si delicatetea cu care isi trata semenii erau adeseori dublate de un umor fin, cum se poate banui ca s&a intamplat si in scena relatata mai sus "an Ciac$ir mai povesteste ca, atunci cand Parintele "umitru Staniloae a fost ales membru 3plinG al Academiei %omane, multumindu&i pentru felicitari, i&a raspuns cu umor nuantat cu rafinata autoironie- 3Era si timpulG Anterior, la A5 de ani, fusese ales membru corespondent, dupa ce de*a mai multe universitati europene se mandreau sa le fie "octor +onoris Causa Care sunt cele mai importante trasaturi ale omului "umitru Staniloae> Calauza noastra marturiseste- 3Profunzimea taranului roman ardelean din zona :rasovului, de acolo de unde s& a produs acea fericita sinteza a spiritului romanesc Parintele Staniloae nutrea un sentiment puternic de responsabilitate sobra fata de poporul roman Apoi, era impresionanta puterea sa de munca, nezdruncinata nici de vremurile vra*mase, o putere care vadea c$emarea 9u in ultimul rand, era el insusi un imn adus familiei, cu toate ca in multe privinte era un mona$, datorita nenumaratelor zile petrecute in manastiriG Cei care ii calcau pra!ul erau uimiti de simplitatea casei sale Camera in care lucra era cat o c$ilie Ceea ce nu&l impiedica sa marturiseasca despre frumusetea lumii vazute, care este un dar al lui "umnezeu 3Sa&ti placa un pom incarcat de mere & spunea uneori, dar sa nu doresti sa le mananci pe toate G Parintele iubea lumea daruita de "umnezeu cu un optimism eminamente crestin Era si un mare iubitor de poezie, insasi opera sa fiind patrunsa de un lirism autentic Episcopul Oallistos Iare scrie ca 3Parintele "umitru este un adevarat mester in folosirea cuvintelor, atat un poet, cat si un teolo!G, care crede ca do!mele nu sunt principii abstracte, ci 3unitatea vie cu +ristosG In ultima inre!istrare radio, vocea Parintelui a inceput asa- 3Acum, la varsta la care onorurile

lumesti nu mai bucura sau intereseaza G ;arsta Parintelui "umitru Staniloae are acum masura eternitatii A"%IA9 9 I79ESC' =ltima rugaciune Intrea!a viata a omului "umitru Staniloae a fost o continua aspiratie catre 3unitatea vie cu +ristosG, pana in ultima clipa petrecuta aici, *os...Sa iesim de aici... Scoate-ne de aici, Doamne, nu mai vrem sa ramanem aici... Doamne, scoate-ne de aici...Vorbim despre Tine, Doamne... Vorbim pentru Tine, Doamne... lini de !ar si de adevar ne sculam din somn, nu mai suntem in somn... "aica Domnului, sa iesim de aici... #ai sa ne sculam... "aica Domnului, nu mai vrem sa ramanem aici... $u mai vrem sa ramanem in somn... ana cand sa ramanem%... $u mai vrem sa ramanem aici... lini de !ar si de adevar... Vai, vai, vai... Vrem sa ne sculam... lini de !ar... Avem si noi !aine... Avem !aine... Doamne... lini de !ar si de adevar... lini de !ar si de vointa de a vorbi si de cuvantul adevarului... Vorbim despre Tine, Doamne... &u vointa... lini de !ar si de adevar... #ai... #ai... #ai'... lini de !ar si de adevar... #ai... !ai... !ai... #ai sa ne trezim ... #ai sa ne sculam... #ai sa vorbim... #aide, Doamne... #ai... #ai... #ai... #ai sa vorbim... (ragment din volumul Lumina faptei din lumina cuvantului - impreuna cu tatal meu, Dumitru Staniloae , reprodus !ratie permisiunii doamnei Lidia Staniloae, fiica Parintelui C3 Dumitru Staniloae Se naste la @E noiembrie @B05 in satul ;ladeni, *udetul :rasov 46:: & se inscrie la ?acultatea de (eolo!ie din Cernauti, unde, in @B2A, sustine teza de doctorat 46:6 & profesor la Academia (eolo!ica din SibiuF rector intre @B55 si @B4E 4609 & se casatoreste cu #aria #i$u Au trei copii 460: & devine preot 4618 & profesor al ?acultatii de (eolo!ie din :ucuresti Conferentiaza in cadrul !rupului 3%u!ul aprinsG 4655 & arestat si *udecat in procesul 3%u!ului aprinsG, alaturi de reputati intelectuali si mona$i A fost condamnat la 5 ani inc$isoare pentru 3activitate dusmanoasa impotriva statului socialistG 4670 & este eliberat si reincadrat la catedra 467;#46;: & conferentiaza in zeci de capitale ale lumii La 1 octom"rie 4660 trece la cele vesnice ?eologie vie "intre cele B0 de carti, 55 de traduceri, 2H5 de articole teolo!ice, 22 de recenzii, 55 de cuvantari comemorative, 4H5 de articole de ziar, @H interviuri, @5 predici publicate si E0 de convorbiri sau interviuri la radio si televiziune, am selectat titlurile-

Calea spre lumina dumnezeiasca la Sf <ri!orie Palama, Sibiu, @B50

Iisus +ristos sau restaurarea omului, Sibiu, @B45 Cele @2 volume ale ?ilocaliei 43Cule!ere din scrierile Sfintilor Parinti care arata cum se poate omul curati, lumina si desavarsiG6 A aparut intre anii @B4E& @B4A si @BHE&@BB@ la Sibiu si :ucuresti (eolo!ia "o!matica 7rtodo,a pentru Institutele (eolo!ice, :ucuresti, @BHA, considerata o culme a !andirii do!matice romanesti Sfanta (reime sau la inceput a fost iubirea, :ucuresti, @BB5

erioada de )* de ani dupa iesirea din inc!isoare, la o varsta care pentru altii nu reprezinta decat gri+ile obisnuite de pensionar, a fost, in final, pentru el cea mai fertila si cea mai rodnica din intreaga activitate. Lucra zilnic, fara ragaz. Se trezea si incepea in zori si nu se mai intrerupea decat seara, cand lumea venea sa-l viziteze "in volumul 3Parintele "umitru Staniloae in constiinta contemporanilorG de Costin Ionescu

Sfantul de la Sam"ata de Sus


Avea doar putin peste 50 de ani si era de*a slavit ca un sfant in viata #ii de credinciosi asaltau #anastirea :rancoveanu de la Sambata de Sus 4?a!aras6, unde Parintele Arsenie :oca era staret, pentru a&i cere cuvant de folos ;orba sa era apa vie pentru cei curati si bici pentru pacatosi Cunostea oamenii dintr&o privire Printesa Ileana a %omaniei il invita periodic la Castelul :ran sa tina conferinte inaltei societati Predicile sale erau impletiri savante intre stiinta si teolo!ie 7rtodocsii, mai cu seama cei din Ardeal, cred ca Parintele Arsenie era vizionar si facea minuni C.$=@.R=$ RE3>$=?I>/.R) Popularitatea Parintelui Arsenie :oca a pus pe *ar re!imul comunist Calu!arul care alterna tacerile prapastioase si cu vorbele memorabile putea declansa oricand o razmerita In dosarul sau de urmarire informativa intocmit de Securitate scrie- 34 6 :oca Arsenie are o influenta foarte mare asupra credinciosilor, practicand in masa misticismul reli!ios 4 6 Calu!arul :oca Arsenie, cu ocazia marturisirilor ce le face diferitelor persoane, ii indeamna sa creada mai departe in "umnezeu si sa duca lupta impotriva celor fara "umnezeu, adica impotriva comunistilorG Securitatea avea informatii ca Parintele Arsenie ii a*uta pe partizanii din #untii ?a!arasului, dar nu a reusit sa dovedeasca nimic Autoritatile s&au mai calmat cand a fost mutat la #anastirea Prislop 4+ate!6 "ar multimea a inceput sa&l caute si acolo Parintele si&a vandut casa parinteasca, pentru a repara si imbunatati manastirea In ianuarie @B5@ a fost arestat pentru ca il adapostise un timp pe calu!arul Leonida Plamedeala 4astazi, IPS #itropolit al Ardealului6, care era condamnat in lipsa la sapte ani de inc$isoare politica Parintele Arsenie a fost condamnat la doi ani de inc$isoare, pe care i&a e,ecutat, parte din ei la Canal M./.S?IRE DES2II/?.?.) Intors din inc$isoare, Parintele Arsenie a continuat sa&si duca munca du$ovniceasca si sa spri*ine rezistenta anticomunista Securitatea a recrutat informatori in manastire si printre cunoscutii sai In noiembrie @B55 a fost arestat din nou, de aceasta data impreuna cu maica )amfira, stareta de la Prislop "upa cateva luni, au fost amandoi eliberati, caci nu a fost !asita nici o proba contra lor 9u a mai durat mult si, in @B5B, comunistii au desfiintat #anastirea Prislop, considerata un posibil focar 3contrarevolutionarG, iar parintele si stareta au fost nevoiti sa se mute in :ucuresti Sfintia Sa si&a ras barba si a lepadat rasa

mona$ala, dar a continuat sa fie calu!ar in lume Era prudent si isi batea *oc de provocatorii Securitatii, care incercau sa&i afle opiniile politice 7 parte din credinciosi au fost dezama!iti, inc$ipuindu&si ca parintele s&a casatorit si si&a pierdut astfel sfintenia Cei mai intelepti insa au inteles tactica sa si au format in *urul lui un curent de rezistenta subterana "in nefericire, Parintele Arsenie nu a mai fost lasat sa se intoarca in manastire Sfintia Sa si&a casti!at e,istenta pictand icoane si biserici, cu un $ar e!al cu acela de du$ovnic Minunile parintelui aflate de Securitate C$iar si Securitatea comunista era convinsa ca acest om este unul cu insusiri e,ceptionale ?apt pentru care l&a suprave!$eat pana a murit In dosarul sau, codificat 3PictorulG, e,ista un raport al "irectiei %e!ionale Sibiu a Securitatii, in care se arata- 3"%SS detine informatii ca dupa intoarcerea calu!arului :oca Arsenie de la Canalul "unare & #area 9ea!ra la Prislop, multi locuitori din comunele apropiate vin la el pentru a se vindeca de diferite boliG In continuare, ofiterul de securitate povesteste cum 3fata oloa!a a padurarului :ucur din comuna Su!a!G a inceput sa mear!a dupa ce a vazut&o parintele Arsenie "e asemenea, 9iculaie C$ira, din Sasciori, si&a dus fata bolnava de tuberculoza la Parintele Arsenie pentru a o vindeca Erau doar doua e,emple date de Securitate C3 .rsenie *oca

2B septembrie @B@0, se naste in comuna ;ata de Sus & +unedoara, sub numele de :oca )ian ;aleriu @B55 & absolva ?acultatea de (eolo!ie din Sibiu @B5A & licentiat al Academiei de Arte ?rumoase din :ucuresti @B5B & se calu!areste, sub numele Arsenie, la #anastirea :rancoveanu din Sambata de Sus & ?a!aras @B4@ & este $irotonit preotF devine staret la #anastirea :rancoveanu "evine cel mai cautat du$ovnic din Ardeal @B4A & este numit du$ovnicul #anastirii de maici de la Prislop & +ate! @B5@ & este arestat pentru ca nu l&a denuntat pe un fu!ar condamnat politic, nimeni altul decat viitorul #itropolit al Ardealului, IPS Antonie Plamadeala @B55 & este eliberat din inc$isoare @B55&@B5E & intemnitat din nou @B5B & este silit sa se mute la :ucuresti, dupa ce #anastirea Prislop a fost desfiintata Pana in @BEH, lucreaza in atelierele de pictura ale Patriar$iei, apoi devine pictor particular de biserici 22 noiembrie @BAB & moare la Sinaia

Pictorul de suflete
Apostolul :ucurestiului Parintele Sofian :o!$iu de la #anastirea Antim s&a dus la "omnul de )iua Crucii in 2002, in timpul Litur!$iei, cautand C$ipul #antuitorului

#anastirea A!apia, %adu&;oda din :ucuresti, "eir&El&+arf din Liban, :iserica din +ama, Siria sunt cateva dintre locasurile sfinte in care mana Ar$imadritului Sofian :o!$iu, fost staret al #anastirii Antim, a lasat in urma sa credinta si culoare #are pictor bisericesc, c$emat la "umnezeu in urma cu doi ani, la @4 septembrie, in ziua Inaltarii Sfintei Cruci, du$ovnic al :ucurestiului, Parintele Sofian a avut marele dar de a picta sufletele oamenilor care cautau alinare in c$ilia sa >RI@I/I) ;enit de pe malul celalalt al Prutului, din comuna Cuconestii ;ec$i, *udetul :alti, fostul staret de la Antim s&a nascut intr&o familie de credinciosi din :asarabia A fost botezat crestineste cu numele de Ser!$ei, pe care l&a lepadat la 25 decembrie @B5H, cand a imbracat $aina mona$ala si a fost numit Sofian Inca de la varsta de @4 ani, cand a intrat ca frate de manastire la Sc$itul %u!$i din *udetul Soroca, avea un mare semn de intrebare in suflet, dar mai ales in mana cu care aluneca pe icoane 3"intr&un indemn tainic al inimii mele, de mult caut ?ata "omnului 7 caut pentru indeletnicirile mele de iconar, dar si pentru cerintele sufletului meu de crestin si mona$ Cum a fost in realitate c$ipul "omnului in viata Sa pamanteasca> Avem noi portretul Lui, c$ipul Lui>G 7 fi !asit raspuns intrebarii sale Parintele Sofian> Lucrarea sa de licenta din @B4A, 3C$ipul #antuitorului in icono!rafieG, tiparita in 200@ la Editura :izantina, a fost primul si ultimul te,t publicat Ale carui file a a*uns sa le man!aie cu de!etele batrane, caci oc$ii nu prea il mai a*utau la cei AB de ani pe care ii avea cand s&a stins din viata Era aproape orb Iconar si pictor de biserici, a platit *ertfa muncii pe care a lasat&o in urma I/C+IS>.RE.) A cerut sa fie inmormantat la Caldarusani, prima manastire care i&a desc$is portile, dupa refu!iul din :asarabia Cu toate ca a cautat drumul inapoi spre casa, in @B40 intorcandu&se la #anastirea "obrusa, a ales sa plece din :asarabia de pri!oana rusilor A fost numit staretal #anastirii Antim in @B50, apoi al #anastirii Plumbuita, pana in @B5A, cand a fost arestat Parintele Sofian, inc$is sub acuzatia de 3uneltire contra oranduirii sociale, prin activitate mistica dusmanoasa in cadrul or!anizatiei 3%u!ul AprinsGG, a fost condamnat la @E ani de munca silnica La Cilava, Aiud si Salcia, unde obisnuia sa spuna- 3Adeseori m&am simtit mai bine in inc$isoare decat afara Era acolo o viata cu preocupari du$ovnicesti, o atmosfera crestina G S& a intors la #anastirea Antim in @BEH, a*un!and in cele din urma si du$ovnicul patriar$ului :isericii 7rtodo,e %omane, (eoctist C3 Sofian *oghiu S&a nascut in @B@2, in :asarabia, comuna Cuconestii ;ec$i, *udetul :alti, primind prin botez numele de Ser!$ei La numai @4 ani a pasit pe portile sc$itului %u!$i&Soroca, $otarat sa&si inc$ine viata lui "umnezeu In ziua de Craciun a anului @B5H a fost tuns mona$ in #anastirea "obrusa, din apropiere, sc$imbandu&si numele din Ser!$ei in Sofian, pentru ca trei ani mai tarziu sa traiasca ocuparea :asarabiei S&a refu!iat peste Prut, la #anastirea Caldarusani ,n ateric ni se povesteste cum un si!astru, in pustie, a inceput sa se roage impreuna cu un alt credincios, intrucat in lume era seceta foarte mare. ,n momentul cand se rugau, credinciosul a vazut cum degetele de la mainile si!astrului - pe care le tinea ridicate spre cer devenisera zece torte de lumina- iar dupa putin timp a inceput sa ploua. De aceea, acum, la

..*** de ani de la nasterea "antuitorului, cel mai important lucru pe care mi-l doresc este sa invat sa ma rog Ar$imandrit Sofian :o!$iu

Duhovnicul a zeci de mii de romani


Pletele $aiducesti si barba $irsuta il fac sa para un sfant cu spada Insa umerii stransi, ca pentru a spri*ini nevazute poveri, arata omul din el Parintele Iustin Parvu de la #anastirea Petru ;oda & 9eamtspovedeste cate @2 ore pe zi Sub soarele rece ca un lord en!lez, cativa zeci de credinciosi asteapta sa intre la Parintele Iustin Cu privirile atarnand la pamant tac 9&au ce sa&si spuna ori n&au pofta de vorba Sunt veniti din toate zarile sa&si !aseasca alinarea dinaintea du$ovnicului Parintele Iustin este recunoscut drept urmasul Parintelui Cleopa si isi onoreaza cu prisosinta renumele Se trezeste o data cu roua diminetii si se asaza in scaunul de spovedanie, de unde se ridica numai la vecernie In zilele obisnuite asculta si povatuieste cam la o suta de crestini, iar la sfarsit de saptamana primeste si pana la doua sute de oameni ?ireste, doar o mica parte dintre ei ii sunt fii du$ovnicesti Pe acestia ii spovedeste, le da canon spre indreptare, ii impartaseste %estul vin la el doar pentru un sfat (ruda aceasta zilnica nu&l impiedica sa slu*easca in biserica trei, patru ore pe noapte #ananca putin, doar seara Iar somnul ii este un dusman, caruia ii face o concesie din cand in cand Calu!arii si credinciosii care ii stiu re!imul de viata sunt convinsi ca numai "umnezeu ii da puterea sa reziste in acest ritm Altminteri, nici daca ar fi mai tanar n&ar reusi sa traiasca asa, daramite la AE de ani $a "rat cu moartea "upa ceasuri intre!i de astepare am a*uns la Parintele Iustin 9e&a primit intr&un soi de $ol in!ust, intre doua c$ilii, potrivit pentru o discutie scurta, nu pentru taifas 9&are vreme si nici nu vrea sa vorbeasca despre sine Crede ca este mai de!raba nevoie sa atra!a atentia la descrestinarea romanilor (otusi, intrebarile noastre ii desteapta amintirile de prin odaile memoriei Era preot la Catedrala Episcopala din %oman, in @B4A, cand a fost arestat sub acuzatia ca face parte din or!anizatii subversive Condamnat la @2 ani de inc$isoare, i&a ispasit la brat cu moartea, in puscariile de la Suceva, Cilava, ;acaresti, Aiud, :aia Sprie 3#oartea facea parte din viata noastra 7 vedeam ca pe o izbavire, caci este poarta spre viata de dincolo pe care ne&o dorim 7ricum, moartea mi&a fost tovaras si mai inainte, pe frontul de est, cand am mers ca preot cu trupele romane pana la 7dessa G %u!aciunea neincetata l&a ferit de nebunie si i&a pastrat credinta nestirbita Cand s&au sfarsit cei @2 ani, l&au intrebat daca mai crede in "umnezeu A raspuns ca da si a primit inca patru ani de temnita I&a dus si pe acestia, nada*duind ca va putea ridica o manastire, dupa ce se va elibera In @BE4 s&a intors acasa cu acest !and #ama sa nu l&a recunoscut cand l&a vazut, ci a crezut ca este vreun drumet ostenit care cauta adapost L&a intrebat de unde vine si, afland ca a iesit din inc$isoare de la Periprava, a vrut sa stie daca l&a intalnit pe fiul ei 3#ama, eu sunt2G, i&a zis Parintele Iustin Emotia revederii i&a fost fatala mamei sale Spri-in pentru saraci Pana sa reimbrace $ainele preotesti, a muncit la taiat busteni #itropolitul de atunci al #oldovei, Iustin #oisescu, nu voia sa auda de preoti fosti detinuti politici Staretul de la #anastirea Secu a insistat pe lan!a #itropolit sa&i permita Parintelui Iustin sa slu*easca #itropolitul a fost cate!oric- 3Sa nu&l prind in #oldova2G Atunci, securistul care avea sub observatie manastirea, i&a spus staretului sa&l ia pe Parintele Iustin pe raspunderea lui Si

parintele a revenit la menirea sa In @BB@, parintele si&a vazut implinit visul- a pus piatra de temelie a #anastirii Petru ;oda In trei luni au fost zidite biserica si primele c$ilii Cu fiecare an s&au adau!at vietuitori, c$ilii, dependinte Azi, manastirea are E0 de calu!ari si este unul dintre cele mai cautate locuri de pelerina* Acum trei ani, Parintele Iustin a construit, cu a*utorul mona$ilor si al credinciosilor, si un sc$it de maici, la doi Lilometri de manastire Pe lan!a acest sc$it, unde este du$ovnic, Parintele Iustin a facut un azil de batrani si o casa de educatie pentru copii Cele 40 de maici in!ri*esc 20 de batrani saraci si 20 de copii din familii nevoiase 3:iserica trebuie sa&i intinda o mana celui care nu are ce manca si imbraca 9u e nimic e,traordinar in asta, ci doar implinirea unei datoriiG, zice Parintele Iustin pe picior de plecare $i"ertatea ne"una i#a stricat pe romaniA Parintele Iustin este framantat in ultimii ani tot mai mult de descrestinarea romanilor El ia 3pulsulG natiunii in scaunul de spovedanie Am incercat sa aflam cum ii vede Sfintia Sa pe romani

Curnalul /ational% Parinte cum sunt asta zi romanii ortodocsi fata de pana in 46;6! In ultimii ani, romanii s&au mai stricat, s&au lasat in voia unei libertati nebune, care&i duce la atitudini necrestinesti sau c$iar anticrestine 7mul romanesc si&a pierdut reperele si a rasturnat scara de valori "e fapt era pe undeva de asteptat, dupa 50 de ani de comunism

De ce erau mai "uni crestini romanii in regimul comunist ! Se stie ca atunci cand e persecutat omul e mai credincios, isi da mai repede seama ca nade*dea o !asesti numai la "umnezeu

De ce spuneti ca romanii sunt mai nepasatori azi din punct de vedere religios! Pentru ca multi dintre cei care mer! la biserica o fac numai formal, fara sa&si plan!a pacatele si fara sa caute indreptarea cu adevarat "e pilda, cand vin la biserica de Inviere, multi se limiteaza la a&si sfinti ouale rosii si cozonacii si sa ia luminaF apoi pleaca inainte de sfarsitul slu*bei 9u intele! nimic din aceasta sarbatoare si nici sufletele lor nu se bucura intr&adevar

Este mai greu acum sa fii duhovnic! +arul du$ovnicului este azi puterea de a rezista suvoiului urias de pacate care vine inspre el prin !urile credinciosilor Afli atatea !rozavii ca obosesti si apoi devii insensibil In ciuda acestora, trebuie sa&ti pastrezi ec$ilibrul si sa lucrezi asupra oamenilor cu aceeasi puritate a du$ului sfant

Moastele de la .iud In urma cu trei ani, Parintele Iustin a adus la Petru ;oda cinci cranii ale unor fosti detinuti politici din !roapa comuna de lan!a Penitenciarul Aiud Crede ca ma*oritatea celor martirizati acolo de catre comunisti ar trebui sa populeze calendarul ortodo, 3Cine stie cate sute sau mii de trupuri ucise in c$inuri se vor fi sfintit din voia "omnului, dar stau nedescoperite si necinstite Sa stiti ca si din aceasta pricina ne bate "umnezeu, pentru ca nu recunoastem *ertfa G "e aceea a $otarat sa puna intr&o racla acele ramasite pamantesti spre a fi slavite ca sfinte moaste Parintele crede ca temnitele din %omania comunista au fost adevarate manastiri, unde elita tarii si&a ispasit o parte din pacatele firii omenesti Si a inc$inat manastirea pe care a fondat&o memoriei celor ucisi in inc$isorile comuniste C3 Iustin Parvu

9ascut pe @0 februarie @B@A, la Petru ;oda 8 9eamt @B5E & intra frate la #anastirea "urau @B5B & se inscrie la Seminarul teolo!ic de la #anastirea Cernica @B42&@B44 & mer!e, ca preot misionar pe frontul de est, pana la 7dessa @B4A & este arestat pe motive politice si condamnat la @2 ani inc$isoare @BE0 & este condamnat la inca patru ani de temnita pentru ca nu s&a lepadat de credinta @BE4 & este eliberat si devine muncitor forestier @BEE&@BH5 & preot&mona$ la #anastirea Secu @BH5&@BB0 & vietuieste la #anastirea :istrita @BB0&@BB@ & a fost preot slu*itor si du$ovnic la #anastirea Secu @BB@ & a intemeiat #anastirea de la Petru ;oda & 9eamt, al carei staret si principal du$ovnic este 2000 & ridica o casa de educatie pentru copii si un azil pentru batrani

Cel mai mare duhovnic in viata Pr) @heorghe Calciu &red cu tarie ca cel mai mare du!ovnic in viata este arintele ,ustin arvu de la etru Voda. /ste si cel mai puternic om du!ovnicesc. &!iar daca nu are nici un rang ierar!ic, are rangul Du!ului care i s-a dat si care nu se va putea lua de la el. As vrea ca Sfintii Ar!ang!eli si "aica Domnului sa-i pazeasca pe ucencii sai de ispita mandriei de a-i fi ucenici. >mul lui Dumnezeu Pr) .mfilohie arintele ,ustin mi-a fost staretsi mi-a ramas model. /ste de a+uns sa-l vezi o singura data ca sa intelegi ca este omul lui Dumnezeu si sa-l indragesti. &at despre celelalte daruri ale sfintiei sale cred ca este de prisos sa vorbim. /ste un erou in scaunul de spovedanie, preocupat in egala masura de soarta unui om, cat si de soarta tarii si a bisericii. > pilda de curaDr) Pavel Chirila arintele ,ustin a dovedit prin propria viata ca suferinta este masura tuturor lucrurilor. De aceea, sfatul Sfintiei Sale este atat de veridic, eficient si, evident, cautat. "a bucur foarte mult ca am cunoscut un om deosebit ca parintele si imi face realmente bine sa discut, fie si pentru cateva minute cu Sfintia Sa, cand merg la el. arintele e o pilda de cura+ pentru tineret.

2acatorul de pace
Povestea vietii Parintelui <aleriu am depanat&o alaturi de %odion si Ciprian, doi dintre cei patru fii ai sai ?iltrate de amintirile lor din copilarie au a*uns la noi scanteile $arului unui predicator pe care l&am numi paradi!matic pentru sfarsitul secolului NN Asta a fost, in fond, Parintele <aleriu- predicatorul in conditie absoluta, cu oc$i nespus de buni si mare iubire de oameni ;enit in lume ca sa o impace Plecat dintre noi ca sa ne ve!$eze si sa ne bine sfatuiasca din locul sau, de Sus %odion si Ciprian sunt barbati frumosi, cu barba incaruntita si stufoasa, asemeni parintelui lor

Isi amintesc cu placere de anii copilariei, asa cum a fost ea- c$inuita si plina de neprevazut 7 sin!ura umbra de tristete (atal le&a lipsit mult timp- in multe randuri a fost ridicat de acasa si intemnitat Apoi, ii va fi daruit lui "umnezeu si semenilor din timpul cuvenit familiei 3La noi acasa, usa a fost intotdeauna desc$isaG, povesteste %odion 3#ama a trait intre usa si telefon Ca&ntr&o rascruce Cu e,ceptia momentului litur!ic, cand avea treaba in primul rand cu "umnezeu, tata raspundea la toate c$emarile enoriasilor 9oi nu ne puteam bucura de el %ar se intampla sa ciocnim un ou de Pasti Apoi pleca :iserica ii stapanea pro!ramul A*un!and medic la Parincea, lan!a :acau, la 40 Lm de locul unde s&a nascut tata, am descoperit prin JH@ un pacient, om neca*it, care, dupa ce l&am tratat, mi&a spus asa- 3Eu m&am nascut in @B@A in %acatau Cu tatal dumitale sunt prieten vec$i Si acum, de Pasti, mi&a trimis @00 de leiG Si tata plecase din Parancea in @B45 G Destinul Parintele <aleriu a imbracat sutana in @B45 (ot atunci s&a si casatorit 9unta a facut&o cu @0 000 de lei, banii casti!ati la seminar Luase premiul I la predica 9ic$ifor Crainic si <ala <alaction vedeau in tanarul seminarist o mare valoare si $otarasera sa&l trimita la :erlin pentru studii 9&a fost sa fie %azboiul l&a tinut acasa Pronia l&a trimis pe <aleriu intr&unul dintre cele mai sarace catune din Pra$ova- Podul ;aleni Paro$ie micuta- B0 si ceva de familii In vreme de razboi fiind, a izbutit sa restaureze :iserica 9umai el stie cum "e aceea, oamenii de acolo nu l&au uitat niciodata Parintele (oma C$iricuta, unul dintre cei mai mari predicatori ai timpului, ii promisese ca il va aduce la Institut, in Capitala L&a uitat insa in satuc Abia in @B4A a venit ca preot la :iserica Sf ;asile din Ploiesti, unde a slu*it timp de 25 de ani Pentru a locui cat mai aproape de biserica, parintele si&a construit o casuta cu o sufra!erie si doua camere In JH5 a fost c$emat la :ucuresti In ultimii ani de viata, Parintele <aleriu parca intinerise %aspundea tuturor c$emarilor din tara Studentii ortodocsi, pe care el ii iubea atat de mult, or!anizau conferinte in toate centrele universitare In cele 40 de zile ale postului trebuia sa fie peste tot La :iserica Silvestru din Capitala, unde slu*ea, dar si la (imisoara sau Iasi La :iserica Sf ;asile erau la un moment dat 40 000 de enoriasi Parintele <aleriu avea o memorie absolut senzationala Cunostea pana si arborele !enealo!ic al enoriasilor sai /u avea limite in generozitate Printre fiii du$ovnicesti s&au numarat Ioan Ale,andru si Sorin "umitrescu L&a spovedit si pe +oria Patapievici Parintele <aleriu nu avea limite de !enerozitate cand era vorba sa spri*ine un fiu spiritual La @5 decembrie @BA5, cand a murit 9ic$ita Stanescu, "ora l&a sunat pe Sorin "umitrescu, care a luat le!atura cu preotul Ceausescu daduse dispozitie ca 9ic$ita sa ramana la mor!a doua zile, pana&l duc la 'niunea Scriitorilor Parintele <aleriu a venit la Spitalul de 'r!enta si l&a dus la :iserica Sf Silvestru, sa fie prive!$eat crestineste Indumnezeire prin teatru 3(ata era un propovaduitor comple,G, il descrie Ciprian 3?acuse o caravana de film reli!ios #er!ea prin sate si le punea taranilor filme despre nasterea lui +ristos, despre rasti!nire "ansul nu a respectat niciodata re!uli impuse In timpul facultatii, Parintele <aleriu fusese conducatorul !rupei de studenti, care erau si actori (imp de doi ani, Parintele <aleriu a reprezentat piese de teatru cu tematica reli!ioasa (oma Cara!iu, pe atunci directorul teatrului din Ploiesti, a venit intr&una din zile la tata, pentru ca punea in scena o piesa in care aparea un du$ovnic care spovedea un puscarias Au intrat atunci la idei Politia si Securitatea (ata i&a pastrat nestearsa amintirea si, dupa JHH, i&a facut in fiecare an parastas G Drumul spre Canal ?iindca le spunea oamenilor ca nu #ar, e adevaratul invatator, ci +ristos, Parintele <aleriu a fost ba!at la beci Era in postul Sfintei #arii cand l&au arestat, in @B52 Cu doi ani in urma mai

fusese arestat, pentru ca nu&l denuntase pe liderul liberal ;ictor 9icolau, pe care il ascundeau socrii sai Copiii erau toti mici Cel mai mare dintre frati era nascut in @B45 Se aflau cu totii la #anastirea C$eia in vacanta de vara 3(ata ne&a lasat sa facem praznicul si a plecat la paro$ie 9&a mai venit Situatia era !rea #ama nu avea serviciu, eram patru copii, casa era toata rascolita si dansul arestat Atunci a fost dus la Canal L&a scapat <ala <alaction, care i&a scris lui Petru <roza asa ceva- 3"ra!a Petrica, ma !rabescG Adica, <ala era batran si se temea sa nu moara pana nu&l stia pe tata liber G Intoarcerea acasa Cat a fost inc$is preotul, familia n&a murit de foame A primit spri*in din partea credinciosilor Sambata si duminica veneau carute de prin sate, cu faina, ulei, pasari Pe atunci, la fiecare manastire se facea slu*ba pentru <aleriu Intr&o convorbire cu "orin Popa, Parintele povestea cum a a*uns acasa, proaspat eliberat, iar copiii nu l&au recunoscut- 3Era de Sf "umitru Sotia se dusese la $ram, apoi la o crestina Cand am a*uns la poarta, am venit ca un soldat de pe front cu o ranita in spate, nebarbierit 7 crestina venise la noi nu stiu de ce 9u m&a cunoscut #i&a dat voie sa intru eu inainte pe poarta Cand am a*uns in casa, Ciprian si Serafim & erau mici & nu m&au cunoscut nici unul Ceilalti doi nu erau acasa Am inceput sa&i intreb, cu mestesu! metodic, asa, cum ar iscodi cineva pe copii, de una, de alta, cum o mai duc, dar unde e mama voastra si asa mai departe Apoi, incetul cu incetul s&au dumirit Pe urma a venit sotia #i&a spus- 3#ai omule, nici cand erai tu acasa nu am avut atata belsu!, cat am avut in lipsa taGG 3Adica cum> Au avut !ri*a>G 3"a In fiecare dimineata, intr&un loc, !aseam o paine 7 punea cineva acolo, pe furisGG Calator cu piciorul si cu spiritul Continua %odion- 3In @B5H, la @@ ani, impreuna cu tata, mama si un !rup de ucenici am avut e,perienta prima a unui lun! drum, a unui pelerina* la manastirile din nordul #oldovei (ot ceea ce s&a petrecut in acele doua&trei saptamani de vara imi revine in memorie ca si cum toate oprelistile pe care le&ar pune in calea ta lumea pot fi depasite Coborand de la Putna la Si$astria, am poposit in toate manastirile, folosindu&ne doar de spri*inul pe care ni l&a dat "umnezeu Am calatorit in camioane, pe lemne, pe butoaie, pe *os La fiecare manastire eram servit cu bunataturi- serbet de cirese amare cu apa rece, zmeura, mese binecuvantate de calu!ari la cate o stana Eram la Si$astria si unul dintre ciobanei m&a suit pe un ma!ar (ocmai cand tata si cu Parintele Cleopa dadeau binecuvantarea, am trecut eu printre ei calare pe ma!ar, impins de ciobanel 7riunde mer!eam era tot timpul o intalnire fericita, de bucurie si de slavire in comuniune (oata viata am fost urmarit de asta 9&a e,istat vara, pana sa se imbolnaveasca tata, fara sa facem drumul acestaG C3 Constantin @aleriu

preot, vicar al Ar$iepiscopiei :ucurestilor 9ascut la 2@ noiembrie @B@A, in satul %acatau & %azesi, *udetul :acau, in familia unor tarani @B42 & ?acultatea de (eolo!ie din :ucuresti @BE0 & doctorand la Institutul 'niversitar de (eolo!ie @BH5 & doctor in teolo!ie @B45&@B4H & preot in satul Podul ;aleni & Pra$ova @B4H&@BH5 & preot la Paro$ia 3Sf ;asileG din Ploiesti

@BH5&@BH4 & transferat ca 3spiritualG la Institutul 'niversitar de (eolo!ie, :ucuresti @BH4&@BHH & lector @BHH&@BB@ & profesor titular la acelasi institut @BB2 & profesor consultant si conducator de doctorat la 'niversitatea :ucuresti @ ianuarie @BB0 & vicar al Ar$iepiscopiei :ucurestilor H 0A&H 0B @B50F @E 0A @B52&2E @0 @B55 & detinut politic pentru convin!eri reli!ioase si umanitare @0 0A 2005 & a urcat la Ceruri

Sfantul prigonit
Cei care l&au cunoscut pe Parintele Ilie Lacatusu spun ca a fost un model pentru toata lumea, un 3e,ponent al omului ce tinde spre desavarsireG 'n om plin de dra!oste, mila si iertare

)iua de 2B septembrie @BBA avea sa fie binecuvantata de un semn dumnezeiesc- dupa @5 ani de la trecerea in randul celor drepti, trupul preotului Ilie Lacatusu a fost !asit intact si bine mirositor #ormantul preotului a fost desc$is la inmormantarea vaduvei sale "es$umarea Parintelui Ilie Lacatusu si descoperirea trupului intact a reprezentat pentru toata lumea un miracol 9epotul parintelui, #i$ai Spirac$e, a fost primul care l&a atins pe Ilie Lacatusu Atunci s&a intamplat un lucru mai putin obisnuit- timp de o saptamana, mana dreapta a lui #i$ai Spirac$e si&a pastrat mirosul de smirna, specific sfintelor moaste M>.S?E) (rupul parintelui nu a fost imbalsamat, deoarece canoanele bisericesti interzic acest lucru preotilor de mir si mona$ilor "e la data des$umarii si pana la 2H februarie 2000, trupul Parintelui a fost tinut in taina, deoarece Patriar$ia nu daduse binecuvantare pentru a putea fi vazut "upa ru!aciunile de dezle!are, Patriar$ia :isericii 7rtodo,e %omane i&a desc$is parintelui Ilie dosar de canonizare, dand binecuvantarea pentru a se desc$ide cripta care adaposteste trupul Parintelui Lacatusu Cel mai important semn al sfinteniei este nestricaciunea trupului dupa moarte Acest semn trebuie insotit neaparat de semnul minunilor, de darul de a savarsi minuni "espre canonizarea Sfintilor, :iserica 7rtodo,a arata- 3:iserica n&a stabilit termeni, nici precisi, nici apro,imativi, pentru verificarea sfinteniei 4 6 Este insa prea adevarat ca niciodata :iserica n&a pus vreo !raba deosebita in actele de canonizare, decat atunci cand avalansa pietatii populare i&a impus aceasta In cazul preotului Ilie Lacatusu, Ar$iepiscopia a luat cunostinta despre descoperirea trupului neputrezit Calea canonizarii impune insa multe etape si stradanii deosebite, asa cum s&a mai procedatG ;E%A AL:'LESC' C; Ilie Lacatusu R E decembrie @B0B & se naste in satul Crapaturile, *udetul ;alcea R @B50 & se inscrie la ?acultatea de (eolo!ie din :ucuresti, pe care o absolva cu rezultate e,celente R @ septembrie @B54 & este $irotonisit ca preot la paro$ia 7sica de Cos din *udetul 7lt R @B42 & incepe sa propovaduiasca cuvantul Sfintei Evan!$elii la 7dessa si la paro$ia Sersenita, ca preot trimis de #isiunea 7rtodo,a %omana R @B iulie @B52 & este arestat, trimis si incadrat in colonia de munca # A I <alesu, la Canal, pana in octombrie @B52 R @B55 & mutat la inc$isoarea din 7nesti Este eliberat la 2E aprilie @B54, revenind in slu*ba

:isericii R @ iulie @B5B & este din nou arestat, fiind trimis la munca in "elta, la Periprava, de unde este eliberat abia la E mai @BE4 R 22 iulie @BA5 & moare dupa o !rea suferinta, pe un pat al Spitalului Panduri, din Capitala

Duhovnicul unui presedinte

Enoriasii ii spuneau, cu dra!, 3Parintele (icaG Cu mult inainte de a deveni preot a fost inc$is, @2 ani, in temnitele comuniste #ult mai tarziu a fost du$ovnicul presedintelui Emil Constantinescu

Constantin ;oicescu avea 22 de ani cand si&a inceput studiile, la ?acultatea de <eo!rafie din :ucuresti Putea deveni un profesor obisnuit, cu o e,istenta banala ca orice alt belfer "umnezeu a $otarat insa altfel- si&a petrecut tineretea prin puscarii Si, oricat ar parea de straniu, acolo a avut primele trairi mistice si tot acolo si&a descoperit vocatia de teolo! *iserica din suflet ?ara sa vrea, comunismul ateist a presc$imbat inc$isorile in adevarate locasuri de ru!aciune, caci doar credinta in "umnezeu i&a a*utat pe detinuti sa ramana in viata #ulti dintre ei au avut e,periente mistice pe care, in conditii normale, le au doar cei alesi, dupa ani lun!i de asceza #ai tarziu, 3(icaG ;oicescu le povestea cunoscutilor cum detinutii, a*utati de preotii adevarati, se ru!au in !and si a*unsesera sa traiasca mintal derularea slu*belor reli!ioase Preotul care s#a opus lui Ceausescu Constantin ;oicescu avea aproape 50 de ani cand a devenit preot In @BHE a fost numit la :iserica Sapientei, unde a slu*it pana la plecarea sa din lumea celor vii Si&a a*utat in taina pe cei mai saraci dintre enoriasi, carora le trimitea, pe ascuns, alimente sau orice obiecte folositoare In @BA5, Ceausescu a vrut sa&i darame biserica, dar el s&a opus atat cat i&a stat in puteri, cu memorii depuse pe la toate forurile competente Iar pana la urma, :iserica Sapientei a ramas in picioare Duhovnicul cetatii "upa @BB0, preotul 3(icaG ;oicescu s&a implicat activ in viata societatii care incerca sa&si croiasca un nou vad A fost membru fondator al Aliantei Civice In acelasi timp a fost si du$ovnicul fostilor detinuti politici, al Anei :landiana si al lui Emil Constantinescu, c$iar si pe timpul cand acesta era presedintele %omaniei Iar du$ovnic este preotul caruia, inainte de a primi impartasania, trebuie sa i te spovedesti si sa&i marturisesti toate pacatele si !reselile din viata ta Insa indiferent ce !reseli sau pacate i&o fi marturisit fostul presedinte, Parintele 3(icaG ;oicescu le&a luat cu el in mormant, c$iar daca astfel de taine nu fusesera inca incluse in cate!oria 3informatiilor clasificate ;ASILE S'%CEL C3 Constantin 3oicescu

S&a nascut la 2A iulie @B24 @B4A & condamnat la sase ani de inc$isoare A fost eliberat in @B54 @B5A & Condamnat la munca silnica pe viata, pedeapsa comutata in 25 de ani de detentie !rea A fost eliberat, !rav bolnav, in @BE4

'lterior a studiat (eolo!ia @BHE a fost numit preot la :iserica Sapientei A septembrie @BBH Inceteaza din viata in urma unui accident de circulatie

Daca-l vei uri pe vra+masul tau, ura va creste si nu vei avea liniste. Daca il vei invinge si-l vei zdrobi, nu vei avea somn cu gindul ca el se va razbuna. Linistea o vei dobandi doar cand il birui cu dragostea ta Parintele Constantin ;oicescu

.postolul orfanilor
;alea Plopului Comuna Posesti Pra$ova Intr&una dintre depresiunile dealurilor Posestiului se ridica incet, cu sacrificii si credinta, o comunitate a durerii Piatra de temelie a asezamantului pentru copiii strazii a fost pusa de Parintele (anase, paro$ul din satul ;alea Plopului, acum aproape @5 ani Prin !ri*a parintelui au trecut de&a lun!ul timpului aproape 2 000 de copii parasiti de familiile lor naturale Acolo l&au !asit pe "umnezeu si au mai descoperit ca in viata e,ista un drum Parintele (anase si oamenii inimosi din prea*ma lui le&au aratat calea ;eniti din toate colturile tarii, adunati din !arile marilor orase sau de prin canalizarile a!lomeratiilor urbane, copiii abandonati au aflat ce inseamna caldura unui camin, fie el si de orfani Au simtit bucuriile Craciunului si recunostinta Sarbatorilor de Pasti "ar mai ales au aflat ce inseamna dra!ostea unor semeni Care, din straini, au devenit parinti Recurs la indiferenta #a*oritatea copiilor de la orfelinatul Parintelui (anase au fost nedoriti S&au nascut fara sa fie asteptati Asemenea unor accidente ale vietii Au crescut in z!omotul rotilor trenurilor si nu au auzit niciodata vreo poveste rostita in soapta de bunici <aura de canal de deasupra capului, prin care lumina diminetii abia se strecoara este sin!ura ima!ine care le&a a mi*it printre !ene la trezirea din somn S&au nascut din pedeapsa si lumea i&a condamnat prin indiferenta Sin!ura cale de recurs sentimental a capatat parfum de aurolac Iar traumele au inceput sa se estompeze o data cu neuronii ucisi de c$imicale Speranta a venit din Casa "omnului Credinta Parintelui (anase este nesfarsita, asa cum fara mar!ini este si supliciul nedrept al copiilor abandonati In @BB0, preotul din ;alea Plopului s&a in$amat sa poarte crucea intre!ii lor dureri .dapostul dintre dealuri "incolo de mar!inea satului, printre dealurile impadurite, copiii aflati in !ri*a parintelui si&au !asit adapost "e&a lun!ul unui drum neasfaltat stau insirate casele in care dorm, mananca si se *oaca micutii #ulte dintre ele nu sunt terminate Altora de abia li s&a pus piatra de temelie Cu voia lui "umnezeu si cu mila oamenilor, odata, casutele copiilor vor fi ridicate Pana atunci, peste 200 de copii se in!$esuie in cabanele terminate acum cativa ani Este bine si asa ?iecare are patutul lui, iar deasupra acestuia e,ista si un tavan Intr&una dintre zilele insorite ale acestui inceput timid de primavara am coborat din masina redactiei in fata adapostului Parintelui (anase )ona pare a fi rupta dintr&un colt de Paradis La ferestre, perdelele viu colorate au fost stalcite brusc de ramele !eamului de ciorc$inii de copii care s&au imbulzit la ferestre 9e priveau curiosi 7 fata mai indrazneata, la vreo @4&@5 ani, ne&a intampinat zambind Cu o buna crestere fara cusur ne&a indrumat catre una dintre in!ri*itoarele amplasamentului Parintele (anase era plecat cu treburi la Ploiesti Asi!ura aprovizionarea, o misiune de altfel destul de anevoioasa Printre ursuleti de plus

#onument al cumseca deniei, educatoarea&sefa parca s&ar fi nascut ca sa aiba !ri*a de copiii neca*iti A incuviintat sa ne arate orfelinatul si pe copiii care traiesc aici Printre zabrelutele de lemn, micutii !an!uresc, privindu&ne cu oc$i mari Pasim cu atentie, ca sa nu calcam pe masinutele colorate sau pe vreun catelus de plus (rei dintre ei ne studiaza foarte atent de pe olitele pe care stau intr&una dintre camerele intermediare Le facem cu mana si intram intr&un dormitor cu patru patuturi 7 mo!aldeata se rosto!oleste catre noi 9u a implinit inca 5 ani )ambeste cu toata fata, tinand strans in mana o !irafa de plastic 9e ia in brate, pe rand, fara sa scoata nici un sunet, iar fata lui mica este luminata de acelasi zambet lar! Si foarte tacut Ima!inea baietelului care tan*este dupa afectiune ne&a urmarit tot drumul spre casa I&am lasat o parte din sufletul nostru Pe !irafa lui o c$eama <$ita =cisi inainte de a se naste L&am intalnit pe Preotul (anase la :ucuresti, acolo unde re!retatul poet Ioan Ale,andru spunea ca se afla Lilometrul 0 al spiritualitatii romanesti Parintele sosise in Capitala ca sa cumpere de& ale !urii pentru copiii pe care&i 3pastoresteG 9u ne&a c$emat de!eaba la :iserica 3Sf <$eor!$e 3 "upa ce ne&am asezat cuminti pe strane, Parintele (anase ne&a !lasuit in soapta- 3Aici se afla mormantul lui Constantin :rancoveanu El a avut @@ copii, dintre care patru au fost martirizati la Constantinopol ?oarte putina lume stie ca el a fost arestat si apoi condamnat la moarte pentru politica demo!rafica din timpul domniei sale "atorita lui :rancoveanu, oamenii erau dispusi sa nasca copii Ce faceau turcii atunci se intampla azi E,ista o politica contra natalitatii In ultimii @4 ani s&au inre!istrat @4,H milioane de avorturiG Cu amaraciune in !las, parintele a motivat ca ne&am obisnuit sa aruncam vina pe lipsuri, dar nu acestea sunt cauzele, ci lipsa de credinta sau comoditatea In ;alea Plopului, cei care iau copiii abandonati la ei acasa ii in!ri*esc si ii cresc, sunt numai taranii saraci Cruciada pentru viata In @BB0, cand preotul s&a intors de la un con!res mondial pentru drepturile copilului nenascut, a intemeiat #iscarea Pro ;ita, menita sa militeze impotriva avortului "in primul an s&au ivit copii pe care Parintele i&a luat in in!ri*ire #ai tarziu, birocratia ru!inita a statului avea sa&i dea batai de cap (rebuia sa re!lementeze relatia dintre autoritati si or!anizatia sa Anul @BB4 l&a !asit infiintand o alta asociatie- Pro ;ita pentru 9ascuti si 9enascuti In amplasamentul de la ;alea Plopului traiesc 20A copii "e&a lun!ul timpului, acolo au crescut peste 2 000, cei mai multi provenind din !ari sau iz!oniti din orfelinatele din tara Parintele s&a luptat din rasputeri sa asi!ure conditii sanitare, sa construiasca multe incaperi pentru ca micutii sa traiasca asa cum trebuie, dar intotdeauna asezamantul este depasit de numarul de copii Salvarea a venit insa din inimile localnicilor Cincizeci si opt dintre micuti au devenit membri ai familiilor din sat Parintele a mai initiat o campanie pentru orfanii din adapost, ca fiecare dintre acestia, odata a*uns la varsta ma*oratului, sa primeasca cate 500 de metri de pamant si o casuta Ar fi inceputul lor de drum #I+AI #'9(EA9' Singurul monument din tara ridicat in cinstea copiilor ucisi prin avort :unatatea parintelui este simtita si de ceilalti copii din sat care au parinti si care invata in aceleasi scoli cu cei de la asezamantul din ;alea Plopului 3#ulti dintre copiii din sat sunt mai amarati decat ai nostri Incercam sa&i a*utam si pe acestiaG, ne spune cu simplitate parintele #inunea dumnezeiasca din ;alea Plopului este stra*uita de o capela mica ridicata in varful unui deal vecin Construita cu multe sacrificii si prin efortul voluntar al oamenilor din sat, aceasta este sin!urul monument din tara inaltat in memoria copiilor ucisi prin avort Aidoma unui ultim si prelun! stri!at al vietii C3 /icolae ?anase

@B5A & s&a nascut in satul 9ucsoara din Pra$ova

@BHE & temina cursurile Seminarului (eolo!ic @BA5 & obtine licenta ?acultatii de (eolo!ie, devenind paro$ in ;alea Plopului Preda cursuri de reli!ie la diferite universitati profilate pe stiinte reale, dar si la Institutul %omanilor de Pretutindeni @BB0 & dupa ce se intoarce de la un con!res mondial privind drepturile copilului, infiinteaza #iscarea Pro ;ita, care militeaza impotriva avorturilor In acelasi an, la ;alea Plopului se pune piatra de temelie a primului adapost pentru copiii strazii @BB4 & fundatia preotului 9icolae (anase isi sc$imba denumirea in Pro ;ita pentru 9ascuti si 9enascuti

/0ista o politica contra natalitatii. ,n ultimii 12 ani s-au inregistrat 12,3 milioane de avorturi. $oi militam pentru viata. Am vrut sa demonstrez ca se poate. Din pacate, nu am facut cat am vrut. Si asta din pricina materiei

Parinte or" care vede in suflete


Atras inca din copilarie de !andul calu!ariei, Parintele (eofil Paraian, orb din fra!eda pruncie, a studiat (eolo!ia pentru a&si implini idealul de a inmulti binele si bucuria In @B55 a intrat in obstea #anastirii :rancoveanu, *udetul :rasov #area sa iubire pentru oameni l&a a*utat sa&i intelea!a si sa&i indrume pe cararea catre "umnezeu "in zapada proaspat asezata se ridica, impecabile, zidurile #anastirii :rancoveanu, Sambata de Sus <eometrie, ordine Cate un calu!ar trece printre coloane, soapta ne!ru pe alb La rastimpuri, din foisorul de lemn razbate, scurt, vocea unui du$ovnic 7 mama iese cu copilul in brate Intra un calu!ar din manastire, apoi altul Spovedaniile au luat sfarsit "eocamdata 'sa foisorului ramane lar! desc$isa Lumina se opreste pe straiele Parintelui (eofil Salutul sau ener!ic spulbera umbrele cuvintelor de spovedanie ce pluteau inca in incapere 3Am intrat in viata constienta fara vedereG 7rb, Parintele (eofil se indreapta, insotit de un alt calu!ar, spre c$ilia sa Aici il asteapta, pe o masa, zeci de casete audio, iar biblioteca este ticsita de ceasloave scrise in :raille In !ermana, in franceza, in romana Parintele isi descopera capul, aran*eaza suvitele razlete, apoi ia reportofonul "e ani si ani inre!istreaza fiece convorbire la care este parte si vorbeste numai despre ce crede ca este important Se incrunta- 39u intereseaza daca am vazut vreodata sau nu #ie&mi place sa spun ca am intrat in viata constienta fara vedere, pentru ca atunci este nasterea spiritualaG %u!aciunea, le!ata de respiratie %u!aciunea care l&a a*utat cel mai mult, de care este cel mai atasat, este 3"oamne, Iisuse +ristoase, ?iul Lui "umnezeu, miluieste&ma pe mine, pacatosulG Are un mod special de a spune aceasta ru!aciune, dupa cum l&a invatat Parintele Serafim acum 50 de ani, cand Parintele (eofil abia venise la Sambata de Sus- 3#i&a spus de ru!aciunea de toata vremea si mi&a dat in !ri*a sa folosesc aceasta lucrare de imbunatatire sufleteasca #i&a zis sa o zic cu !andul si le!ata de respiratie Intre respiratie sa zic 3"oamneG, in timp ce tra! aer in piept sa zic 3Iisuse +ristoase, ?iul Lui "umnezeuG si dand aerul afara din piept sa zic 3miluieste&ma pe mine, pacatosulGG Pe cei ce vin sa se spovedeasca, Parintele ii sfatuieste intotdeauna sa spuna aceasta ru!aciune Pentru ca, indesita, aceasta ii conduce la constiinta de sine, ii a*uta sa se descopere, sa realizeze propriile inclinari, incarcatura ne!ativa cu care au venit in lume, adaosurile care au survenit in viata lor %u!aciunile insa nu se spun oricum- 3Importanta nu este ru!aciunea, ci starea sufleteasca cu care te ro!i, prin care reversi ru!aciunea din sufletul tauG A vrut sa se calu!areasca de la @5 ani Parintele (eofil si&a descoperit inclinatia catre cele bisericesti din copilarie 3#&am trezit, as putea spune, in bisericaG, povesteste el Are si o

e,plicatie- s&a nascut intre oameni credinciosi 'neori are impresia ca s&a nascut cu ru!aciunile stiute "orinta de a invata & mereu spune ca a fost un elev bun, un student bun & s&a ivit in Parintele (eofil si din cauza ca i s&a spus de multe ori- 3#a, tu nu poti, ca nu veziG "e mic a vrut sa se calu!areasca In copilarie, cand auzea de vreun calu!ar ar fi vrut sa&l intalneasca, sa&l intrebe, sa afle cum isi duce viata, ce simte, cu ce se ocupa In @B42, cand avea @5 ani si *umatate, a venit la #anastirea Sambata sa intre in calu!arie Staretul de atunci i&a spus ca nu poate ramane la manastire, pentru ca mitropolitul 9icolae :alan vrea la Sambata numai absolventi de (eolo!ie 'n raspanditor de bucurie Credinciosii ii cer mereu sfaturi, il roa!a sa le spuna cuvant de intelepciune Parintele este bucuros sa le vorbeasca Le spune, printre altele, ca 3la "umnezeu sa te !andesti ca la "umnezeu, nu ca la om, si sa&l respiri pe "umnezeu cum respiri aerulG Prin cuvintele pe care le imprastie cu dra!oste celor ce&l asculta, prin cele peste E0 de conferinte du$ovnicesti pe care le&a tinut in toata tara, Parintele (eofil a intrat in inimile oamenilor Spune cu mare bucurie ca este 3un om dorit de oameniG Pentru ca imprastie bucurie In cartea 3Cine sunt eu>G, Parintele rememoreaza drumul sau spre scoala #er!ea si zicea ru!aciuni 3Aveam asa de multe bucurii in suflet, incat imi era frica sa nu&mi crape inima 4 6 Am fost un om al bucuriei Sunt un raspanditor de bucurie Asa m&a lasat pe mine "umnezeu- cu o inclinare spre multumire, spre bineG, marturiseste el Parintele (eofil ne marturiseste ca se simte putin dezama!it ca du$ovnic Prea putini dintre cei ce i se spovedesc ii asculta indemnurile Se declara multumit de realizarile sale pe celelalte planuri 9ea*unsul de a fi orb nu i&a fost obstacol in viata spirituala 3'm om fara lumina, dar luminatG, asa dupa cum l&a descris mitropolitul 9icolae Colan (A(IA9A "A:ICA C3 ?eofil Paraian S&a nascut pe 5 martie @B2B, in satul (oparcea, la 25 Lm de Sibiu, din parinti 3nestiutori de carte, dar iubitori de "umnezeuG Parintele (eofil este intaiul nascut din cei patru copii ai familiei 'rmeaza, la Clu*, scoala primara 4@B55&@B406, iar in @B42 se inscrie la o scoala din (imisoara In @B4A absolva un liceu teoretic pentru vazatori si se inscrie la (eolo!ie Inc$eie studiile in @B55, an in care, la @ aprilie, intra in obstea #anastirii Sambata de Sus In acelasi an este tuns in mona$ism (rei ani mai tarziu, Parintele (eofil a*un!e diacon, iar in @BA5 este $irotonit preot si du$ovnic "upa cinci ani este numit ar$imandrit 3 Sunt si mare, si mic, si de nimic. Sunt mare pentru cei ce ma asculta, sunt mic pentru cei ce nu ma asculta si sunt de nimic pentru cei ce ma ocolesc arintele Teofil despre sine ca du!ovnic

Ilarion < "iruitorul legiunilor demonice


Ar$imandritul Ilarion Ar!atu a fost unul dintre cei mai puternici e,orcisti romani Avea puterea de a porunci demonilor, care fu!eau din fata lui, arsi naprasnic de credinta sa nestramutata in "umnezeu

"ecenii la rand, sute de nefericiti, cu sufletele cazute sub stapanirea demonilor, l&au cautat pe Armandritul Ilarion Ar!atu, atrasi de faima sa de 3soldatG nebiruit al lui +ristos Era considerat 3floarea du$ovnicilor romaniG, unul dintre putinii oameni ce aveau puterea si $arul de a porunci diavolilor si du$urilor rele In ultimii ani ai vietii era atat de celebru incat numele sau era mentionat, alaturi de al #anastirii Cernica, pe $artile turistice straine Cu toate acestea, usa c$iliei sale era vesnic desc$isa, pentru orice nefericit care il cauta, fie din propria vointa, fie adus de familie 7da*diile ar$ieresti, sfanta cruce din mana dreapta si cadelnita din stan!a au fost 3armuraG imbracata de Parintele Ar!atu la toate e,orcizarile Iar sin!ura lui arma, nebiruita in nici o lupta cu demonii, era credinta in "umnezeu

Raz"oiul cu demoniiA Parintele Ar!atu cunostea toate slu*bele folositoare pentru alun!area demonilor Iar cele mai puternice dintre ele erau #oliftele Sfantului ;asile cel #are Incepea e,orcizarea cu Acatistul "omnului Iisus +ristos si o continua cu Sfanta Litur!$ie, sfintirea apei si (aina Sfantului #aslu Slu*ba se inc$eia prin 3"ezle!arile Sf ntului ;asile cel #areG Atunci cand era nevoie, Parintele Ar!atu slu*ea si #oliftele Sfantului Ioan +risostomul Primele semne ale e,orcizarii demonului apareau cand celui posedat i se punea patrafirul pe cap si mai ales cand trupul lui era stropit cu a!$easma Acesta era si momentul in care, de foarte multe ori, el incepea sa urle, sa in*ure cu o voce inumana si catre final, atunci cand era stropit cu a!$easma, sa se vaite, plan!andu&se ca simte o arsura insuportabila La sfarsitul slu*bei, dupa alun!area demonului, omul cadea intr&un somn adanc, din care se trezea apoi linistit . exorcizat in toata lumea Parintele Ieronim, actualul !$id al #anastirii Cernica si apropiat al Ar$imandritului Ilarion Ar!atu, ne&a relatat ca, dupa @BB0, 3posedatiiG romani nu au fost sin!urii a*utati de $arul Parintelui Ar!atu Insotit de alti cativa calu!ari, el s&a dus in <ermania, ?ranta, :el!ia si S'A, unde a e,orcizat si demonii care&i stapaneau pe cativa dintre 3posedatiiG de acolo Parintele Ieronim isi aminteste de bel!ianca ;eroniSue, o copila de @5&@E ani, care nu&si putea folosi picioarele si, de cativa ani, umbla in scaunul cu rotile ?ata provenea dintr&o familie foarte buna, iar tatal ei fusese candva cole! de liceu cu re!ele :auduin Ea a devenit un om normal dupa e,orcizarea facuta de Parintele Ar!atu si, dupa cativa ani, si&a invitat binefacatorul la nunta ei ;ASILE S'%CEL C3 Ilarion .rgatu Parintele Ilarion Ar!atu s&a nascut la 2 au!ust @B@5 A urmat cursurile Seminarului la 9eamtsi ale ?acultatii de (eolo!ie de la Sibiu A fost preot de mir in localitatea :oroaia, unde a ctitorit o biserica A fost persecutat, timp de cateva decenii, de re!imul comunist S&a calu!arit in @BH2, dupa moartea sotiei sale A fost mare du$ovnic la #anastirile Antim si Caldarusani Apoi s&a mutat la #anastirea Cernica, unde a fost du$ovnicul intre!ii comunitati de calu!ari Aici a e,orcizat sute de posedati, romani si straini "upa @BB0 a fost c$emat in cateva tari din Europa si America, unde devenise celebru pentru $arul sau A parasit aceasta lume la @@ mai @BBB 4Trebuie sa nu uitam nici o clipa ca zilele noastre sunt scurte pe amant. Dar eternitatea, vesnicia o avem in cer, promisa de Dumnezeu, si pe aceea trebuie sa o pastram cu sfintenie Ilarion Ar!atu