Sunteți pe pagina 1din 12

GNDIREA

GNDESC, DECI EXIST! (Rene Descartes)

Procese cognitive superioare


Procesele cognitive senzoriale ne ofer informaii despre aspectele concrete, intuitive, accesibile direct simurilor, prin observaie i prelucrare pe loc, n timp real, aici i acum = definim nsuirile aparente ale lumii inconjurtoare;

Procesele cognitive superioare ne ofer posibilitatea de a depi experiena senzorial i de a stabili legturi ntre cunotinele acumulate i astfel s inelegem esena lucrurilor i a fenomenelor.
Procesele psihice precum gndirea, limbajul, imaginaia, memoria sunt cuprinse n termenul de intelect i ne ofer acces la cunoaterea logic, raional a lumii.

GANDIREA - definiii

Gndirea este o activitate specific uman care permite individului o integrare de adaptare la mediu i un comportament coerent. Gndirea este un proces psihic central. Gndirea reprezint capacitatea de a rezolva probleme

DESPRE INTELECT

Intelectul se dezvolt datorit limbajului in mediul social, prin relaiile cu oamenii . Intelectul ii are rdcinile n predispoziiile noastre ereditare, dar el nu este prezent la natere, ci se dezvolt pe parcursul vieii individuale, in contactul cu ceilali i urmeaz 4 stadii de dezvoltare evideniate de psihologul Jean Piaget in anii 60.

Teoria sa este cunoscut sub numele de PSIHOLOGIE GENETIC

Fazele dezvoltarii intelectului


1.

2.

3.

4.

Stadiul senzo-motor (0-2 ani) copiii cunosc lumea prin simuri, nva nsuirile elementare ale obiectelor;(nu e gndire propriu-zis) Stadiul preoperaional (2-7 ani) se dezvolt limbajul care ii permite imbogirea fondului de reprezentri, dar e foarte ancorat in concret, prezent, inva s analizeze i s compare; (tot nu e gndire, nu poate sa transforme in plan intern informaiile de care dispune) Stadiul operatiilor concrete (7-11 ani) incepe sa transforme informatiile in minte, poate invata matematica elementara si cunostinte despre mediul inconjurator, vizibil dar sunt tot informatii concrete, nu intrevd consecintele faptelor; Stadiul operatiilor formale (11-maturitate) ultima etap, n care se ajunge la capacitatea maxim copilul poate face generalizri, abstractizri, judeci de aceea discipline precum fizica, chimia, gramatica, logica, filosofia, psihologia se nva n aceast perioad pentru c toate solicit o mare putere de abstractizare

Teoria inteligenelor multiple

n anii 90, Howard Gardner dezvolt o noua teorie a inteligenelor multiple:el susine c noi nu avem o singur inteligen, ci 8 inteligene specifice demonstrnd ca fiecare individ are niveluri variate ale diferitelor inteligene i de aceea fiecare persoana are un profil cognitiv unic (iar testele de IQ nu masoara inteligena in mod tiinific): 1.muzical(cntrei, compozitori, DJ, oratori) 2.chinestezic (atlei, actori, doctori, soldai) 3.logico-matematic (cercettori, ingineri) 4.spaial (artiti, ingineri, arhiteci 5.lingvistic (avocai, jurnaliti, politicieni) 6.interpersonal (marketing, manageri, profesori) 7.intrapersonal (psihologi, scriitori, teologi) 8.naturalist ( fermieri,cercettori ai naturii)

Gndirea ca i proces psihic.

Gndirea opereaz cu NOIUNI = semnificaia cuvintelor, ideea pe care o desprindem (cuvantul e doar un nveli al noiunii, variaz funcie de limb)

Relaia noiune cuvnt = relaia gndire limbaj: nu putem gndi fr s folosim cuvinte, iar cuvintele fr nteles nu ar folosi la nimic.

Funcia esenial a gndirii este NELEGEREA = noile informaii sunt puse n legatur cu cele vechi e foarte important bagajul de cunotine, educaia, specializarea pentru a nelege corect fenomenele lumii i ale vieii.

Imposibilitatea nelegerii pune n eviden apariia unei probleme care genereaz procesul de rezolvare a problemelor

Rezolvarea problemelor

Problemele sunt de o foarte mare diversitate: probleme din tiine exacte, probleme morale, probleme sociale, etc. Problema este o dificultate constientizat, un obstacol cognitiv; are un caracter de noutate, iar subiectul trebuie s caute i s gseasc soluii, pe care s le i aplice; e important sa fie o problema veritabila nu fals respectiv s conin att date cunoscute, ct i necunoscute.

Punerea problemei Modelul rezolvrii de probleme (Newell si Simon)

Reprezentarea intern a problemei in memoria de lucru

Identificarea de Mijloace i strategii

Aplicarea de strategii

incorect

verificare corect

soluii

Factorii care influeneaz rezolvarea problemelor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

8.

Presiunea timpului; Noutatea problemei; Dificultatea problemei; Modul de formulare a problemei; Ambiana; Tensiunea emoional prea puternic; Lipsa de motivare sau motivarea excesiv prin teama de eec; Oboseala intelectual.

Sfaturi utile in activitatea de rezolvare de probleme


Sa fii siguri ca inelegei cu adevarat problema; Reverificai datele din memorie; Incercai mai nti ipoteza cea mai simpl; nvai s rezistai dificultilor, eecurilor, frustrrilor; Rmnei deschii pentru opiuni alternative; Daca ai ales o cale de aciune, mai aruncai o privire inainte de a trece la fapte; Explicai problema unei alte persoane, ceea ce v va ajuta in gsirea unei perspective optime; Nu va preocupai o vreme de probleme dar nu abandonai ( lsai o perioad de incubaie).

In aproape orice moment ne aflm intr-un proces de rezolvare de probleme = gndirea funcioneaz in regim de continuum problematic In general, toate tipurile de probleme sunt rezolvabile cu ajutorul celor mai experimentai intr-un domeniu nu putem tri singuri, fr ceilali i aportul lor la cunoatere Procesul de rezolvare a problemelor const in nlnuirea unor raionamente formate din noiuni care legate ntre ele permit ntelegerea, bazndu-se pe operaiile gndirii.