Sunteți pe pagina 1din 73

STIMA DE SINE Definiii comportamentale 1. Incapacitatea acceptrii complimentelor. 2.

Verbalizarea remarcilor negative despre sine; imaginea unei persoane neatractive, fr valoare, cu capaciti intelectuale reduse, ratat, o povar pentru cei din jur, neimportant; asumarea foarte uor a vinei. . !efuzul contactului cu adulii sau prietenii. ". #utarea e$cesiv de a plcea sau sau de a atrage atenia i de a fi ludat % recunoscut de aduli i prieteni. &. 'eputina identificrii sau acceptrii caracteristicilor pozitive sau a propriilor (ndem)nri. *. +rica de respingere de ctre ceilali, mai ales (n cadrul grupului de prieteni. ,. !eacii negative dent)nd cutarea captrii ateniei celor din jur. -. .ificulti (n a refuza vreun lucru (n faa altora; frica de a nu fi plcut de ctre cei din jur. Obiective pe termen lung 1. #reterea (ncrederii (n sine. 2. #ontinuarea construirii unei imagini de sine pozitive. . .emonstrarea imbuntirii imaginii de sine prin acceptarea complimentelor, identificarea caracteristicilor personale pozitive, posibilitatea de a spune nu altora, absena remarcilor negative despre sine. ". /eninerea (ncrederii c el % ea poate fi iubit01 de ctre cei din jur i capabil01. Obiective pe termen scurt 1. .Verbalizarea contiinei cresc)nde (n faa remarcilor negative despre sine. 2. 2endina de reducere a frecvenei apariiei remarcilor descriptive negative. . 2endina de reducere a verbalizrii fricii de respingere conlucrate cu creterea afirmaiilor de autoacceptare. ". Identificarea propriilor pri pozitive i a (ndem)nrilor. &. .ezvoltarea abilitilor de identificare i manifestare a sentimentelor. *. #reterea frecvenei contactului vizual direct cu interlocutorul. ,. Identificarea rezultatelor pozitive ce ar putea (mbunti imaginea de sine. -. .ezvoltarea abilitii de a identifica i enuna verbal propriile nevoi. 3. !ecunoaterea verbal sau (n scris a c)tigurilor colaterale unor comportamente negative. 14. 5sumarea responsabilitii pentru activitile zilnice de auto(ngrijire specifice v)rstei. 11. 6ntocmirea unei liste a ceea ce ar putea face el % ea pentru a7i construi o imagine de sine pozitiv i moduri de implementare pentru fiecare,

12. !ecunoaterea pozitiv i acceptarea verbal a laudei i complimentelor. 1 . .ezvoltarea unor mesaje autorefle$ive pozitive (n (ncercarea de a crete (ncrederea (n sine. 1". Identificarea de ctre prini a modurilor specifice prin care ar putea ajuta la dezvoltarea imaginii pozitive despre sine a clientului. 1&. Verbalizarea unor ateptri realiste din partea prinilor (n privina clientului. 1*. Verbalizarea de ctre prini a (ncurajrilor acordate clientului (n formarea (ncrederii (n sine. 1,. #reterea frecvenei de a vorbi cu (ncredere (n diferite situaii sociale. Intervenii terapeutice 1. #onfruntarea i redirecionarea remarcilor negative despre sine ale clientului. 2. 5sistarea clientului (n a deveni contient de felul (n care (i e$prim sentimentele negative (n legtur cu propria persoan. . 8robarea interaciunii dintre client i prinii acestuia (n timpul edinelor cu familia i redirecionarea oricrui model de interaciune sau oricrei metode de impunere a disciplinei care ar putea avea repercursiuni negative asupra clientului. ". !eferina ctre un grup cu grad mare de aprecieri pozitive. &. #errea adresat clientului de a face o afirmaie pozitiv despre sine (n fiecare zi i (nregistrarea ei (ntr7un tabel sau jurnal. *. .irecionarea clientului ctre construirea unor enunuri autorefle$ive pozitive ca un mod de recunoatere a imaginii despre sine i a caracteristicilor ei. ,. 5lctuirea (mpreun cu clientul a unei liste de afirmaii pe care ar putea s o citeasc de trei ori pe zi. -. !eluarea (n mod verbal a folosirii enunurilor pozitive proprii clientului. 3. 5jutorul acordat clientului (n stabilirea de contacte vizuale cu interlocutorul. 14. .irecionarea clientului ctre stabilirea contactului vizual (n timpul discuiilor cu terapeutul, cu profesorii la coal sau cu prinii. 11. 9electarea unor e$erciii de (mbuntire a imaginii despre sine 0culegeri ca :2;e <uilding <loc=s of 9elf7>steem? 9;apiro1 sau (ntocmirea unor e$erciii proprii. 12. +olosirea jocurilor terapeutice ca :Vorbind, simind, fc)nd? sau :2;e @ngame? pentru a promova contientizarea propriilor sentimente. 1 . >ducarea clientului (n vederea identificrii sentimentelor de baz. 1". +olosirea te;nicilor terapeutice de rol pentru a identifica cauzele imaginii negative despre sine a clientului. 1&. +olosirea jocurilor de rol i repetiiilor comportamentale pentru (mbuntirea comportamentului social al clientului. 1*. 5sistarea clientului (n dezvoltarea capacitii de identificare i verbalizare a propriilor nevoi. 1,. @rganizarea unor edine cu familia pe parcursul crora clientul (i e$prim propriile nevoi familiei i invers.

1-. +olosirea povestirilor terapeutice (n scopul identificrii sentimentelor i nevoilor proprii clientului. 13. +olosirea te;nicii de programare neurolingvistic sau a unor metode de redirecionare, (m care mesajele privind imaginea de sine sunt sc;imbate (n mesaje pozitive. 24. 5sistarea (n vederea reducerii fricii de respingere. 21. 5sistarea clientului i familiei (n identificara i implementarea responsabilitilor zilnice ale clientului. /onitorizarea ducerii lor la bun sf)rit i acordarea unui feed7bac= verbal pozitiv atunci c)nd este cazul. 22. .iscutarea i interpretarea incidentelor de abuz 0emoional, fizic sau se$ual1 , precum i identificarea impactului asupra sentimentelor clientului i a imaginii despre sine. 2 . 5sistarea clientului (n recunoaterea prerilor distorsionate, negative despre propria persoan i desptre lume. 2". !eluarea unor mesaje realiste, pozitive folosite de ctre client (n interpretarea evenimentelor. 2&. .irecionarea prinilor spre cursuri de specialitate; discutarea aplicrii unor te;nici ac;iziionate (n timpul acestor cursuri. 2*. 5sistarea (n alctuirea i implementarea de ctre prini a modalitilor specifice de construire a imaginii pozitive dspre sine a clientului. 2,. .irecionarea prinilor ctre implicarea clientului (n activiti de construire apersonalitii 0cercetai, tabere e$perimentale, muzic, sport, grupuri de tineret, programe specifice1 2-. >$plorarea ateptrilor familiei i direcionarea lor, dac este necesar, ctre prile realiste. Sugestii pentru diagnostic 5$a 1A
". 9indrom 1. .eficit 2 . +obie

distemic

de atenie % 9indromul ;iperactvitii % 2ipul predominant ;iperactiv B impulsiv social

2**.$$ 9indromul depresiei acute 21. 5n$ietate (n cazul divorului 2. 5n$ietate generalizat V*1.21 5buzul fizic al copilului, 33*.&" Victima V*1.21 5buzul se$ual al copilului 33&.& Victima 34. .ependena de alcool 4. .ependena de canabis 5$a 2A
1,. !etardare

mintal minor

V*2.-3 +uncionare intelectual minor % la limit


3. .iagnostic

difereniat

V,1.43 +r diagnostic DISFUN TII!E SOMNU!UI " INSOMNIE Diferente comportamentale 1. 9tress emotional 0e$. 8lansul, plecarea din pat sa trezeasca parintii dorinta de a dormii cu parintii1 acestae insotesc dificultatea de a adormi. 2. .ificultati in adormire sau de a sta adormit fara cerinte suficiente adresate parintilor . . 9tres 0plans, strigatul dupa parinti, batai accelerate ale inimii sau frica de a se culca la loc1 rezultand din trezirea brusca de mai multe ori dintr7in cosmar cunoscand bine detaliile legate de el sau ea sau altele. ". Incidente repetate de a parasi patul si a merge pin casa in stare de somn dar cu oc;ii desc;isi , fara nici o mimica a fetei ,fara sa vorbesti sau sa raspunzi si sa ai amnezii camd te trezestisi . &. 9a te trezesti brusc panicat fara sa Bti amintesti ce ai visat *. 5tacuri involuntare ale somnului care apar zilnic in timpul starilor de slabiciune insotite de pierderea fortei si%sau !>/vise sau paralizii la inceputul sau sfarsitul somnului. ,. Insomnii sau ;ipersomnii de care se plange un client fata de programul normal de somn. -. 9onmul prelungit si%sau dormitul e$cesiv in timpul zilei care nu are ca rezultat o revigorare, ci din contra oboseala. Obiective pe termen lung 1. 2. . ". &. 9a adormi calm si sa dormi fara sa simti nevoia przentei unui adult. 9a te simti energic in timpul zilei. blocarea stresului care provoaca cosmarurile. 9toparea trezirilor bruste si intoarcerea la un somn calm si linistit !estabilirea somnului placut fara mersul in somn.

Obiective pe termen scurt 1. Identificarea formelor de stres si asocierea lor cu somnul.01, *, 111 2. #omunica starile depresive si gandeste7te la cauze.02, &, *, 1&, 1*, 1 . >$prima si descrie traumele emotionale care te afecteaza in timpul somnului.0 , &, *, ,, -1 ". .escrie cosmarurile.01, , "1 &. /arturiseste abuzurile se$uale. *. !amai singur in dormitor fara sa7ti fie frica.0&, *, ,, -, 31. ,. Crmareste un program de somn. 03, 14, 1 1 -. 8arintii concep o serie de e$ercitii menite sa limiteze comportamentul manipulator al copilului.03, 14, 1 1 3. 8arintii identifica sursele de conflict sau stres din familie. .011, 121 14. 8arintii insista pe o ora de culcare a copilului stabilita intr7o sesiune de terapie.011, 121 11. 8arintii e$prima conflictele aparute in familie.01 1 12. #lientul si parintii coopereaza in obtinerea unui rezultat la un e$amen psi;ologic.01"1 1 . 9a ia tratamentul prescris de psi;olog pt a ajuta la problemele de somn.02, , 1&, 1*1 1". 8ractica sedinte de rela$are a musculaturii.01, ,1-1 1&. Ctilizeaza antrenament biofeedbac= pentru a spori te;nicile de rela$are. 01, ,1-1 1*. 9pune daca ai facut abuz de medicamente si si daca este necesar asuma Bti responsabilitatea pentru dependenta.01-1 Interventii terapeutice 1. >valueaza rolul zilnic al stresului in viata clientului. 2. >valueaza rolul depresiei in turbulentele de somn.

. ". &. *. ,.

Verifica daca e$ista evenimente traumatice recente care7i intervin somnului. 8robeaza natura viselor urate si relatia lor cu stresul zilnic. >$ploreaza posibilitatea abuzului se$ual asupra clientului care nu au fost dezvaluite. Ctilizeaza terapia pin joaca pentru a evalua si rezolva problemele emotionale. Intercepteaza comportamentul de joaca a clientului cu vedere asupra sentimentelor lui fata de familie. -. >valueaza frica clientului de a ramane singur in dormitor 0origine si severitate1. 3. 8redai clientilui te;nici cognitive pentru a scapa de frici. 14. Intalneste7te cu parintii pentru a7i ajuta sa stabileasca limite ferme de ore de culcare in ciuda te;nicii manipulative a copilului. 11. Intalneste7te cu familia pentru a evalua nivelul de tensiune si conflict si efectul acestuia asupra somnului clientului. 12. 2ine sesiuni de terapie cu familia pentru a rezolva conflictele si sa reduci tensiunea din familie. 1 . Intalneste7te cu clientul si parintii pentru a stabili ora de culcare. 1". Indruma clientul la un psi;olog care sa elimine cauzele mentale si paranormale cu privire la turbulentele din somn. 1&. 8rescrie medicamente antidepresive pentru somnul linistit al clientului. 1*. /onitorizeaza clientul pentru a observa efectul medicamentelor. 1,. Instruieste clientul pentru sedinte de rela$are a musculaturii cu sauf ara instructiuni inregistrate. 1-. >valueaza contributia medicamentelor sau a abuzului de substante la somnul clientului si daca este necesar trateaza problema de dependenta. Sugestii de diagnostic 5DI9 I A 1. .ereglarea provocata de an$ietatea de separare. 2. .ereglarea comportamentului 0rezistenta impotrivire1. . Eipersomnie primara. ". Insomnie primara. &. .ereglarea somnului de noapte. *. #osmaruri ,. 2eroare in somn -. 9omnambul 3. 9tres post7traumatic 14. .epresie majora 11. .istimica 12. .isfunctie bipolara I 1 . .isfunctie bipolara II 1". .isfunctie bipolara '@9 1&. .isfunctie ciclotimica 5DI9 II A 1. .iagnostice diferentiate 2. +ara diagnostic

ON E#TU! SINU I$AS%TENTATI&A Definiii comportamentale 1. F)nduri frecvente sau preocupari legate de moarte.

2. . ". &. *. ,. -. 3.

+recventa sau punerea in aplicare a conceptului de sinucidere fara premeditare. 8unerea in aplicare a conceptului dup un plan preconceput. 2entative de suicid recente. @ istorie a tentativelor de suicid care au avut nevoie de o intervenie profesionala sau familiala la un anumit nivel 0e$. pacient intern, ospiciu, pacient e$tern, pacient aflat sub supraveg;ere1. #azuri familiale de depresii si%sau suicid si tendine sinucigae. .epresia, atitudine fara sperana fata de viata, (mpreuna cu evenimente recente dureroase care sa motiveze aceasta atitudine 0e$. divorul parintilor, moartea unui prieten sau a unui membru al familiei, decepii in relaii apropiate1 Izolarea de societate 0retragerea din societate1, letargie si indiferenta (mpreuna cu dorina de a muri. /odel de comportament rebel si autodistructiv 0e$. abuz de droguri si alcool, conducere auto imprudenta, accese de manie violente1 care indica o neglijare fata de sigurana personala si o (ncercare disperata de a scpa de stresul emoional.

Obiective pe termen lung 1. 8otolirea impulsurilor sinucigae sau a conceptului si (ntoarcerea la cel mai inalt nivel precedent de activitate zilnica. 2. 9tabilizarea crizei suicidale. . 9tabilirea intr7un nivel special de grija care sa se adreseze crizei suicidale. ". !eintroducerea sentimentului de sperana in viata clientului%clientei. &. 9uprimarea dorinei de moarte si (ntoarcerea printr7un comportament plcut in activitatile sociale si interpersonale. *. Incetarea unui stil de viata periculos si rezolvarea conflictelor emoionale care ;rnesc tiparul suicidal. Obiective pe termen scurt 1. #onstatarea gradului de tarie a sentimentelor sinucigae, a frecventei acelor g)nduri, si detaliile planului sinuciga. 2. !aportarea unei descreteri in frecventa si intensitate a tendinelor sinucigae. . +ormularea verbala a unei promisiuni 0ca parte a unui contract de prevenire a suicidului1 pentru contractarea terapeutului sau a oricrei surse de ajutor in cazul in care apare un indemn serios ctre vatamare de sine. ". 5sumarea unei obligaii si urmarea tuturor stipulrilor din contract &. 8arintii vor creste sigurana domiciliului prin indepartarea armelor de foc sau a oricror arme letale de la indemana clientului. *. #ooperarea cu spitalizarea daca indemnul sinuciga devine incontrolabil. ,. #reterea comunicrii dintre clientul sinuciga si parintii lui%ei in aa fel (nc)t clientul sa se simt prezent si sa inteleaga asta. -. Identificarea sentimentelor de tristee, furie si dezndejde, asociat cu un conflict relaional cu parintii. 3. 8arintii discuta si inteleg sentimentele clientului de (nstrinare si dezndejde. 14. Crmarea corecta a tratamentului medicamentos prescris si raportarea efectelor lui secundare. 11. !estabilirea unui model consistent de nutriie si odi;na. 12. .iscutarea si intelegerea motivelor tiparului comportamentului auto7distructiv. 1 . !aportarea verbala si demonstrarea unui sentiment de speranta mrit. 1". Identificarea aspectelor pozitive, relaiilor si realizarilor din viata lui%ei. 1&. 5 aduce la cunostinta suferina provocata de eecurile romantice sau prieteniilor sociale, care au dus la un sentiment de cumplita singurtate si respingere. 1*. Identificarea (ncercrilor precedente euate in care el%ea a (ncercat sa rezolve problemele interpersonale, care au condus in cele din urma la dezndejde. 1,. Intarirea reelei de suport social prin initializarea contactelor sociale si participarea la activitati sociale cu membrii societatii

1-. .ezvoltarea mai multor modele de cunoatere pozitiva care sa ajute si sa mentina o perspectiva realista si ajutatoare 13. .ezvoltarea si implementarea unui ritual de penitenta in care clientul care supravietuieste unui incident fatal pentru alii, isi e$prima durerea pentru victime si se absolv de responsabilitatea de a fi supravieuit. Intervenii terapeutice 1. >valuarea modului de g)ndire suicidal al clientului, lu)nd in calcul e$tinderea modului de g)ndire, prezenta planurilor principale si a celor de rezerva, (ncercri din trecut si istoria familiei. 5poi realizarea unei intervenii favorabile sau trimiterea ctre un specialist. 2. >valuarea si monitorizarea potenialului sinuciga al clientului intr7o baza de date viitoare. . 5ducerea la cunostinta familiei clientului si a persoanelor importante a oricror tendine sinucigae. 9olicitarea de supraveg;ere 2"; din 2"; pana c)nd criza va descrete. ". >$plorarea surselor de durere emoionala de la baza modului de g)ndire a clientului si ad)ncimea dezndejdii sale. &. 9mulgerea unei promisiuni din partea clientului ca el%ea va iniia un contact cu un terapeut, pentru ajutor, daca indemnul sinuciga devine puternic, (naintea oricrui comportament auto7vatamator. *. +urnizare clientului a unui numr de telefon in caz de urgente care sa funcioneze 2";%2". ,. !ealizarea unui contact cu clientul, identific)nd ce anume o sa fac in momentul in care o sa e$perimenteze g)nduri sau impulsuri sinucigae. -. @ferta de a fi disponibil clientului prin telefon in cazul in care apare un indemn care poate periclita viata. 3. Incurajarea parintilor de a (ndeprta armele de foc sau oricare arme letale de la indemna clientului. 14. 5ranjarea spitalizrii c)nd clientul este considerat a fi periculos pentru el insusi. 11. 8rogramarea clientului sa fac testele //8I 02;e /innesota /ultip;asic 8ersonalitG InventorG 0//8I 7 este unul dintre testele de personalitate cel mai frecvent folosite (n domeniul sntii mentale1, <.I si evaluarea rezultatelor precum si a profunzimii depresiei. 12. Intalnirea cu parintii pentru a evalua intelegerea lor asupra cauzelor suferinei clientului. 1 . 9ondarea sentimentelor de disperare a clientului in privina relaiilor sale cu familia. 1". !ee$aminarea (ncercrilor precedente ale clientului de a7si rezolva problemele si discutarea noilor alternative disponibile. 1&. 2inerea unor sesiuni de terapie in familie pentru promovarea comunicrii sentimentelor clientului de tristee, durere si manie. 1*. >valuarea nevoi de medicamentaie antidepresiva si aranjarea unei prescripii daca e necesar. 1,. /onitorizarea eficacitatii si a conformrii clientului in privina medicamentaiei prescrise. 1-. Incurajarea nutriiei si a odi;nei normale ca tipar si monitorizarea conformrii. 13. Interpretarea tristeii clientului, a dorinei de moarte sau a rzvrtirii sale ca o e$presie a dezndejdii si neputina 0ca un strigat de ajutor1. 24. !ealizarea unor terapii prin joaca, pentru a e$plora conflictele emoionale ale clientului, care7l (nconjoar pe el, familia si prietenii sai. 21. Incurajarea clientului de a7si e$prima sentimentele in privina comportamentului suicidal, in vederea clarificrii si creterea discernm)ntului in cauzele si motivele comportamentului. 22. 9prijinirea clientului in identificarea aspectelor optimiste, (ncurajatoare in viata sa in momentul actual. 2 . 9prijinirea clientului in dezvoltarea strategiilor de a combate modul de g)ndire suicidal 0e$. mai multe e$erciii fizice, mai putina concentrare interioara, implicare sociala crescuta, mai multa e$primare de sentimente1. 2". Incurajarea clientului de a apela la prieteni si a participa la activitati sociale imbogatite prin stabilirea implicrii intr7o activitate sociala in fiecare saptamana. /onitorizarea si procesarea e$perienelor. 2&. Incurajarea clientului de a impartasi sentimentele de m);nire in privina ralatiilor apropiate ruinate. 2*. +olosirea de repetiii comportamentale, modelare si un rol activ in construirea abilitailor sociale ale clientului cu prietenii. 2,. Incurajarea clientului in lrgirea reelei sociale prin iniializarea unui nou contact social pe saptamana versus agatarea disperata de unul sau doi prieteni. 2-. 5jutarea clientului in intelegerea mesajului care intareste sentimentul de disperare si neputina.

23. Identificarea si confruntarea tendinelor catastrofale in procesul de cunoatere a clientului, (ngduind o perspectiva mai realista a speranei in fata durerii. 4. .ezvoltarea unui ritual de peniten a clientului care a supravieuit unui incident fatal pentru alii si implementarea acestui ritual..

DE#ENDENTA DE SU'STANTE (IMI E Definiri comportamentaleA 9c;imbare marcanta in comportament, care este, retragerea din familie si din grupul de prieteni apropiati, o pierdere a interesului in activitati, energie scazuta, cresterea somnolentei sau o scadere a randamentului scolar. 5meteala si%sau consumul de droguri observat in doua sau mai multe ocazii. @scilatii ale dispozitiei. 5bsenta de la scoala sau tardivitate in bazele obisnuite. 9c;imbarea de la un grup nobil catre unul orientat vizibil catre consumul de substante c;imice. Imagine de sine scazuta, descrierea sinelui ca un ratacit sau esuat, stabilirea rara a contactului vizual atunci cand se discuta cu alte persone. #onceptie predominant negativa sau ostila despre viata si despre ceilalti oameni. .etinerea substantei parafernalina. Intelegere fata de a fura alcool dintr7un magazine sau fata de a fura din casele prietenilor ori a parintilor. 5rest pentru /I80 /inor in 8osesie1 @CIH%.CIH, sau acuzatii de stare de ebrietate ori turbulenta. .ependenta de substante c;imice in istoricul familiei. !elatare personala de a avea o dispozitie sc;imbatoare datorata folosirii substantelor pana la un nivel ridicat. Scopuri pe termen lung) #onfirmarea sau e$cluderea e$istentei unei dependente de substante c;imice. 8astrarea abstinentei totale de la alternanta dispozitiei in timpul dezvoltarii unui program activ de recuperare !estabilirea sobrietatii in timp ce se dezvolta un plan pentru intelegerea problemelor grave. #onfirmarea si adresarea dependentei ca o problema familiala. .ezvoltarea esentialelor indemanari in a mentine o viata lipsita de droguri si alcool. !educerea nivelului de stress in familie referitor la consumul de substante c;imice. !estabilirea legaturilor cu prieteni sau grupuri dispuse sa sustina si sa I. recuperarea in curs. .ezvoltarea intelegerii unui stil de refacere si a unor strategii de a face fata efectiv care sa ajute la sustinerea recuperarii pe termen lung.

Obiective pe termen scurt) #ompletati o evaluare despre dependenta de substante c;imice01,2,*.1. 5dmiteti onest0fara a nega1 stilul consumului de substante c;imice 02, ,-,121. 9upuneti7va fara cautare de droguri0",*,14,111. #ompletati o genograma care sa identifice membrii consumatori de astfel de substante si stilurile relatiilor in familie. 9upuneti7va tuturor recomandarilor evaluarii dependentei de substante c;imice01,",*,,1. 5dmiteti verbal tipul problemei legate de dependenta in viata clientului0 ,-,3,141. +aceti un pact verbal de a incerca sa puneti punct alternantei de dispozitie datorata consumului0*,14,111. 9emnati un accord scris de abtinere de la consumul de alcool pana la varsta legala0",,,14,111.

5dmiteti verbal si acceptati dependenta de substante c;imice si nevoia de ajutor0 ,-,3,121. 9poriti cunostintele despre dependenta si despre procesul recuperarii 01 ,1",1&,131. Identificati verbal e$emple atunci cand o actiune impulsiva conduce la consecinte negative si descrieti in ce fel putea fi amanata aceasta actiune.01",1&,1-1. .ezvoltati strategii c;eie de a face fata presiunilor din familie si a dinamicilor uzate de persoane influente 0&,1-,2",2,1. Verbalizati sc;imbarile in stilul de viata necesare prevenirii dependentei de substante c;imice. Identificati dinamicile familiei si presiunile ce conduc la recaderi0&,1",2",2&1. Intocmiti o lista cu semne de atentionare a recaderii personale si strategii de a face fata efectiv fiecaruiI..02,,2-,23, 41. .ezvoltati si implicati7va intr7o recadere scrisa contactand familia sau celelalte personae semnificative023, 4, , "1. Identificati gandurile si sentimentele care conduc la recadere02",2,,2-,231. Verbalizati detaliile circumstantelor care au condus la cea mai recenta recadere01 ,23, 4, 21. .ezvoltati o o brosura, un plan de tratament personal pentru prevenirea recaderii023, 4, 2, 1. +iecare membru al familiei sa puna pe ;artie propriul plan de prevenire a recaderii clientului si sa il impartaseasca si cu acesta 0 &, *,"4,"11. .ezvoltati un plan de precautie% preventie ulterioara care sa sprijine mentinerea sobrietatii.01",22,2&,2*1. /embrii familiei vor verbaliza intelegerea rolului acestora in cadrul bolii si a procesului de recuperare0 &, *, ,,"41. /embrii familiei descresc frecventa posibilitatii dependentei c;imice a copilului dupa identificarea verbala a posibilelor comportamente. /embrii familiei dezvolta indemanarile de a implementa te;nici implicate in iubirea dura 0 &, *, -, 31.

Interventii terapeuticeA 1. 8uneti in ordine o evaluare completa a dependentei de substante c;imice a clientului. 2. >$plorati cu clientul patternul abuzului de substante. . !ugati clientul sa discute stilul abuzului de substante c;imice intr7o sesiune de terapie in grup. ". 8uneti la indemana clientului si monitorizati informatii despre droguri. &. Insotiti sedintele familiale si individuale care dezvolta genograma. *. 8rezentati ulterior recomandarile evaluarii dependentei de substante c;imice clientului si familiei sale si incurajati7l in conformitate cu acestea. ,. 5sistati clientul si familia sa in descoperirea unor programe de tratament potrivite si sprijiniti grupul pentru recuperare. -. 9tabiliti cu clientul sa completeze un formular de prim acces in ,,5lcoolici 5nonimi? si prezentati7l in terapia de grup sau terapeutului. 3. 9prijiniti clientul si familia sa in construirea si semnarea unui acord de abtinere de al consumul de substante. 14. .ezvoltati un acord cu clientul de incetare a consumului de substante; monitorizati rezultatele si dati feedbac= atunci cand credeti ca este necesar. 11. #ombateti refuzul si asistati clientul in admiterea unei dependente de substante c;imice in sesiunile individuale sau in cele de grup. 12. 9tabiliti cu clientul participarea la terapiile de grup. 1 . 9tabiliti cu clientul participarea la cursuri despre dependenta de substante c;imice pentru a7si dezvolta cunostintele despre tipurile si efectele acestora. 1". 9olicitati clientului sa participle la toate cursurile despre dependenta, rugati7l sa identifice punctele c;eie a fiecarui curs, si procesati aceste observatii cu terapeutul.

1&. 9tabiliti cu clientul sa ceara catorva persoane apropiate sa intocmeasca o scrisoare terapeutului in care sa semnaleze cum le7a influentat negativ viata dependenta de substante c;imice a clientului, prelucrati aceste scrisori cu clientul. 1*. Indrumati clientul sa intocmeasca o scrisoare de ramas bun alegerii de a consuma droguri, cititi7o si analiGati sentimentele cu terapeutul. 1,. 9poriti parasirea impulsivitatii punctand instantele unui astfel de comportament si consecintele sale, asistati clientul in construirea strategiilor de infranare a impulsurilor. 1-. !ugati clientul sa citeasca ,,8amfletul lui @;m? despre marijuana sau alte articole specifice legaturii cu canabisul si procesati cu terapeutul cinci puncte c;eie castigate. 13. #ereti clientului sa citeasca paginile 1 B &2 din 5lcoolici 5nonimiA marea carte si sa adune cinci puncte c;eie din acestea pe care sa le discute cu terapeutul. 24. !ecomandati clientuli sa frecventeze 'arcotici 5nonimi0'51 sau intalnirile 55 ale tinerilor si sa reporteze terapeutului impactul acestor intalniri. 21. 9tabiliti cu clientul sa se intalneasca cu un membru al '5 sau 55 care a lucrat de7a lungul anilor cu un program de la al doisprezecelea pas si sa afle in ce masura l7a ajutat programul sa ramana treaz; procesati intalnirea cu clientul. 22. Incurajati clientul sa gaseasca doi sponsori temporari si sa se intalneasca cu ei saptamanal. 2erapeutul trebuie sa monitorizeze si sa proceseze rezultatele. 2 . 9ondati sentimentele de depresie ale clientului si stima de sine scazuta care are putea sublinia abuzul de substante c;imice. 2". 8lanificati impreuna cu clientul modalitatea de a dezvolta eliberarea de droguri in cadrul unui grup nobil ce ii va sprijini sobrietatea. 2&. Incurajati implicarea clientului in activitati e$tracurriculare sociale, sportive sau artistice cu un grup ,, nobil? care va trezi interesul acestor iesiri. 2*. 8rocesati sentimentele de respingere ale familiei sau prietenilor clientului care are putea cauza recaderi in dependenta. 2,. 5sistati clientul in dezvoltarea unor strategii de a face fata efectiv drogurilor si alcoolului, impreuna cu dinamicile familiei. 2-. Indrumati clientul sa asiste la o serie de conferinte despre recaderi. 23. 5sistati clientul in identificarea semnelor recaderii si dezvoltarea strategiilor specifice de a raspunde efectiv acestora. 4. Indrumati clientul sa citeasca : 'u mi se va intampla mie niciodata? si sa proceseze cinci itemi c;eie din acea carte cu terapeutul sau cu grupul. 1. 5jutati clientul sa devina mai indemanatic in a recunoaste, procesa si face fata gandurilor si sentimentelor. 2. 5sistati clientul sa redacteze rabdator un plan personalizat de prevenire a recaderii cu terapeutul si sponsorul. . Indrumati clientul sa redacteze un plan de ingrijire ulterioara si sa il proceseze impreuna cu terapeutul si familia. ". Indrumati familia clientului sa asiste la intalnirile 55, '5 sau Iubire .ura. &. >ducati familia clientului in dinamicile posibilitatilor si a iubirii dure. *. !ugati familia clientului sa asiste la componenta de educatie familiala din programul de tratament. ,. /onitorizati familia clientului asupra posibilitatilor comportamentale si redirectionatii catre sesiuni familiale. -. 5sistati membrii familiei clientului in implementarea si intarirea te;nicilor de iubire dura. 3. Indrumati documentarile din carti potrivite pentru a dezvolta cunostintele membrilor familiei despre boala si recuperare, >$. <rads;aJ on t;e +amilG0<rads;aJ1, 5dult #;ildren of 5lc;oolics0Koititz1, It Kill 'ever Eappen to /e0<lac=1. "4. 5jutati membrii familiei sa dezvolte propriul plan individual de prevenire a recaderii pentru client si facilitati o intalnire in care aceste planuri sa fie impartasite cu membrul dependent de substante c;imice.

AUTO*U! UNUI A'U+ SE,UA! Definitii comportamentale 1.>ste arestat si acuzat de un delict se$ual cum ar fi A e$;ibitionism,voGeurism,viol,tot ce inseamna atentat la intimitatea persoanei 0primul,al doilea si al treilea grad1. 2.Himbajul clientului are continut se$ual. .5proape toate relatiile,daca nu toate,au o tendinta evidenta de se$ualizare. ".9e preocupa si centreaza pe orice de natura se$uala. &.In familie e$ista o tendinta spre incest. Obiective pe termen lung 1.>liminarea tuturor comportamentelor se$uale inadecvate. 2.9tabilirea limitelor care reflecta un consens mutual de respect reciproc in toate relatiile interpersonale. .9a devina capabil de a forma si dezvolta relatii se$uale normale. ".9a reuseasca sa fie sincer ,sa se ierte pe el si sa ceara iertare victimelor lui dindu7le inapoi in alt mod ceea ce le7a luat. &.!ecunoasterea si luarea responsabilitatii pentru toate comportamentele se$uale inadecvate. *.9a7si rezolve propriile probleme de abuz se$ual. Obiective pe termen scurt 1..ezvoltarea relatiei dintre client si terapeut,relatie in care clientul ii impartaseste gindurile si sentimentele lui. 01,2, 1 2.9a stabileasca verbal ca relatia nu va avea nimic cu caracter se$ual.01,",&,*,1 .9a fie constient de abuzul savirsit si sa fie responsabil pentru actiunile lui.01, ,,,-,1 ".9a recunoasca si sa respecte intimitatea celorlalti si sa elimine comportamentele se$uale inadecvate.0-,3,14,111 &.9a reduca in fiecare zi frecventa cu care foloseste limbajul si comportamentul se$ual.01,-,12,1 1 *..escrierea completa a unei povesti cu caracter se$ual.01,1"1 ,.9a recunoasca verbal toate incidentele de abuz se$ual.01, ,1&,1*1 -.9a povesteasca ultimul abuz si sa incerce sa empatizeze cu victima.01,1,,1-,13,241 3.9a7si dezvolte abilitatea de a7si identifica propriile sentimente.0 ,24,21,221 14.9a7si identifice gindurile si sentimentele irationale si sa spuna de ce crede ca abuzul lui se$ual are justificare. 0-,13,2 1 11.9a7si faca cit mai multi prieteni buni,de suflet.022,2",2&,2,1 12.9a foloseasca metode de autoprotejare 0sa evite relatiile dubioase,care l7ar putea provoca,care nu sint bazate pe sentimente si respect reciproc1 cind relationeaza cu altii.0 ,22,231 1 .9a ceara iertare victimei si familiei ei si sa o intrebe cu ce o poate ajuta.022, 4, 11 1".9a descopere daca in familie e$ista anumite patternuri,credinte ,comportamente care ar putea sustine comportamentul lui inadecvat.013, 2, , "1 1&.9a7l ajute si parintii in drumul lui spre sc;imbare si vindecare,spre modificarea comportamentului se$ual inadecvat.0 2, , ",2&1 1*.#onceperea si punerea in aplicare a unui plan de recuperare pentru client in care este inclusa familia acestuia deoarece are nevoie de supor afectiv.0 &, *, ,, -1 1,.#ompletarea unor teste psi;ologice.01, 3,"41 1-.#olaborarea cu alte servicii de ajutor caA 8rotectia #opilului sau justitia.01,"1,"21 Interventii terapeutice 1.#onstruirea unei relatii puternice cu clientul bazata pe incredere,ascultare activa,contact vizual,acceptare neconditionata si ajutor pentru descoperirea si e$primarea sentimentelor. 2.#rearea unei atmosfere placute cind se desfasoara interviul,acesta trebuie sa fie nonintruziv,sa7l atraga pe client si sa aiba ca rezultat cunoasterea de sine. >$.7ce7i place,ce nu7i place , cele mai frumoase momente din viata lui,vacantele favorite. .+olosirea unei terapii de joc 0 Vorbind,9imtind,+acind1 pentru a7l ajuta pe client sa faca o introspectie. ".Hucrul cu clientul si familia lui pentru implementarea unui comportament adecvat.

&.9upraveg;erea impreuna cu parintii pentru a avea un comportament se$ual adecvat,facind modificari atunci cind este cazul iar la final primeste raspunsuri pozitive si negative in legatura cu modificarile lui comportamentale. *.2rimiterea clientului spre alt terapeut daca acordul dintre ei este incalcat. ,.5nalizeaza comportamentul si incidentele delictelor se$uale ,centrindu7te pe faptul ca ai nevoie de intreaga poveste in asa fel in care la final clientul sa7si accepte responsabilitatea pentru faptele sale. -.!ecomanda clientului sa frecventeze un grup de suport format din persoane cu aceeasi problema. 3.#lientul trebuie educat in legatura cu ce este un comportament adecvat si unul neadecvat. 14.5jutarea clientului in constientizarea propriului comportament se$ual ,a faptului ca trebuie sa aiba limite si cum isi poate respecta si mentine aceste limite. 11.8rin jocul de rol clientul poate intelege ce inseamna limite. 12.5ccentuarea e$presiilor si comportamentelor clientului cu tenta se$uala pentru a7l face constient de manifestarile lui.5nalizeaza gindurile si sentimentele pentru a sublinia legaturile. 1 .I se cere clientului scurte caracterizari de la profesori,parinti pentru a7i arata parerea celorlalti despre comportamentul lui.5nalizeaza impreuna cu el aceste caracterizari si roaga7l sa traga concluzii. 1".#ere clientului cit si parintilor dar separat sa povesteasca despre evolutia se$uala a clientului. 1&.+olosirea unor intrebari specifice pentru a afla daca cliantul a fost abuzat in copilarie.Intrebarile trebuiesc formulate cu grija 7 despre cum au respectat altii intimitatea lui. 1*5sistarea clientului in identificarea consecintelor abuzului se$ual 0asupra lui1 asupra dezvoltarii atitudinilor si patternurilor lui comportamentale. 1,.Incurajarea si sustinerea 0suport afectiv1 clientului in dezvaluirea abuzului se$ual savirsit asupra lui. 1-.8regatirea,asistarea ,sustinerea clientului cind povesteste parintilor despre abuzul asupra lui. 13.#onducerea unei sesiuni de familie in care are loc genograma depistind interactiunile dintre membrii familiei,relatiile dintre ei si identificarea acelui membru care a fost victima unui abuz sau a fost implicat ca si abuzator. 24.Inscrierea clientului intr7un grup de suport pentru victimele abuzului se$ual. 21.#lientul este ajutat in identificarea si e$primarea sentimentelor. 22..ai clientului feedbac= daca nu este constient de sentimentele lui,ajuta7l atunci cind a pierdut firul povestirii. 2 ,5juta clientul sa7si identifice gindurile si sentimentele care justifica abuzul din punctul lui de vedere,fa7l sa7si inteleaga problema iar apoi plaseaza7l intr7o arie sociala respectata si arata7i cum trebuie sa te comporti ca sa ramii acolo. 2".5juta clientul sa identifice solutia cea mai buna pentru a se implica mai mult in relatiile cu prietenii. 2&.Locul de rol in diferite relatii sociale pentru a7l ajuta pe client sa aiba incredere in el si interactiunile lui. 2*.#ere7i clientului sa aiba in fiecare saptamina o activitate recreativa. 2,.#lientul sa se angajeze intr7o actiune dezirabila cu prietenii o data pe zi.5nalizati rezultatul la sfirsit. 2-.2rimite clientul intr7o tabara e$perientiala bazata pe dezvoltare interpersonala si incredere de sine. 23.Invata clientulMformula siguranteiM in relatii.5nalizeaza modul lui de a relationa,spune7ti parerea si redirectioneaza7l daca este nevoie. 4.9ustine clientul cind vrea sa7si ceara iertare sincera pentru comportamentul lui. 1.9tabileste o intilnire intre familia victimei si abuzator sustinindu7l pe acesta din urma sa7si ceara iertare si sa7 si e$prime regretul si parerile de rau. 2.9tabileste o intilnire de familie in care sa identifici patternurile,credintele si comportamentele din familie.5juta membrii familiei sa identifice daca aceste comportamente sint indezirabile din punct de vedere se$ual sustinindu7le decizia de a le transforma in dezirabile. ".Implica parintele de acelasi se$ in educatia se$uala a copilului si sa7l supraveg;eze. &.!ecomanda parintilor clientului sa se inscrie si sa participe intr7un grup de suport cu alti parinti care au copii cu aceleasi probleme. *.!oaga7i pe parinti sa7si faca un plan scris de atingere a scopurilor7adica de sc;imbare a comportamentului asocial. ,.2erapeutul verifica periodic impreuna cu familia daca acest plan este respectat. -.In mai multe sesiuni se verifica daca acest plan este eficace,isi atinge scopul.9e analizeaza si se modifica daca este cazul.

3.9tabileste o intilnire cu psi;ologul pentru a testa clientul si a depista deficientele emotionale sau anumite boli psi;ice. "4.9tudiaza si interpreteaza rezultatele testelot psi;ologice.5ccentueaza pe recomandari si concluziile testelor,ca terapia sa fie eficienta si sa raspunda la toate nevoile clientului. "1.9esizeaza 8rotectia #opilului si Lustitia pentru orice abuz se$ual facut de client. "2.Intreaba clientul despre rezultatul investigatiilor facute asupra lui si comportamentului lui.2erapeutul se centreaza pe modul de gindire si comportament al clientului,principiile,daca este responsabil de actiunile lui,daca ii respecta pe ceilalti,intimitatea si nevoile lor. &I TIMA A'U+U!UI SE,UA! Definiii comportamentale 1. 8ercepia de sine a celui abuzat se$ual. 2. 9emne fizice ale abuzului se$ual 0e$. zona genital roie sau tumefiat, s(nge pe lenjeria intim, ec;imoze persistente, ruptur de vagin sau rect, boli venerice, pete pe corp1 . Interes crescut sau manifestarea unei curioziti cu privire la cunotine se$uale ample. ". 5pariia unor comportamente cu tent se$ual sau apelarea la teme se$uale (n cadrul ludo sau artterapiei. &. #omportament seductiv sau se$ualizat cu copii, persoane de v(rst similar sau aduli 0e$. afiri provocatoare ale zonei genitale, manifestarea afeciunii, pipiri, masturbare reciproc, penetrare anal sau vaginal1 *. >vocri sau comaruri recurente ale abuzului se$ual. ,. 5titudini sau sentimente ca i cum abuzul se$ual ar fi recurent 0inclusiv ;alucinaii, e$periene sau flas;7 uri perturbate1 -. 9entimente ine$plicabile de furie sau team (n momentul confruntrii cu abuzatorul sau dup e$punerea la afirmaii cu tent se$ual. 3. 8erturbri severe ale dispoziiei sau afectelor 0e$. perioade (ndelungate i frecvente de depresie, iritabilitate, an$ietate i angoas1 14. 5pariia de comportamente regresive 0e$. suptul degetului, limbaj de copil mic, enurezis1 11. Hips de (ncredere accentuat fa de ceilali, manifestat prin izolare social i dificulti (n meninerea unor relaii apropiate. Obiective pe termen lung 1. 9toparea oricrei victimizri se$uale a clientului. 2. 6nelegerea, controlul sentimentelor i a comportamentelor, ca i consecine ale rezolvrii traumelor legate de abuzul se$ual. . !ezolvarea problemelor din sfera abuzului se$ual, rezult(nd abiliti de stabilire i meninere a relaiilor interpersonale apropiate. ". 9tabilirea unor limite adecvate i a unor reguli generale pentru familie pentru a minimaliza posibilitatea apariiei abuzului se$ual (n viitor. &. @binerea vindecrii (n interiorul sistemului familial, dovedit prin e$primarea verbal a iertrii, a dorinei de eliberare i de depire a situaiei. *. >liminarea negrii din partea clientului i a familiei, plas(nd responsabilitatea abuzului la agresor i asigurarea supravieuitorului de suport i sprijin. ,. >liminarea oricrui comportament se$ual nepotrivit. -. #onstruirea stimei de sine i a sentimentului de (ncredere (n forele proprii, prin manifestarea unui numr crescut de afirmaii pozitive despre sine i o participare mai larg la activiti e$tracurriculare.

Obiective pe termen scurt 1. .escrierea complet a abuzului.01,2, ,*,1-, 11 2. Identificarea naturii, frecvenei i duratei abuzului. 01,2, ,",*1 . Identificarea i e$primarea sentimentelor legate de abuz. 01, 2, 1,, 2&, 2,1 ". !enunarea la pstrarea secretului i informarea persoanelor semnificative din familie cu privire la abuz. 0*, 14, 1*, 211 &. .emonstrarea verbal a cunotinelor privind abuzul se$ual i efectele sale. 012, 1", 1,, 2"1 *. Verbalizarea modului (n care abuzul se$ual a influenat viaa victimei. 02, 2", 2&1 ,. Identificarea verbal a abuzatorului ca persoan responsabil de abuzul se$ual. 014, 1,, 24, 21, 2*1 -. .iminuarea 0intensitii1 sentimentelor e$primate de ruine sau vin i (ntrirea convingerii victimei cu privire la nevinovia sa (n privina producerii abuzului se$ual. 02, 1,, 24, 2&, 41 3. 5ccentuarea disponibilitii de a vorbi despre abuzul se$ual (n familie. 0*, 14, 1", 1*, "1 14.9tabilizarea dispoziiei i diminuarea intensitii emoionale privind abuzul se$ual. 02, -, 11, 12, 1*1 11. Intensificarea sprijinului i a acceptrii din partea printelui neabuzator i a altor membri (mbuntirea gradului de socializare i a numrului sporit de relaii de prietenie. 022, 2&, 231 12.9tabilirea unor limite (ntre client i familia sa cu scopul de a asigura protecie. 0,, -, 3, 1 , 1"1 1 .9tabilirea i acceptarea unor limite adecvate privind intimitatea (n interiorul familiei. 0-, 1 , 1", 1&, 1 Intervenii terapeutice 1. #reterea susinut a nivelului de (ncredere a clientului (n cadrul sesiunilor individuale prin utilizarea contactului vizual, ascultarea activ, priviri pozitive necondiionate i acceptri empatice, cu scopul de a7i stimula capacitatea de a7i identifica i verbaliza sentimentele. 2.6ncurajarea i sprijinirea clientului (n e$primarea i clarificarea sentimentelor asociate abuzului se$ual. .9esizarea abuzul se$ual la cea mai apropiat instituie de protecia copilului, poliie sau instituie medical ". #onsultarea unui medic, unui ofier criminalist sau a unui manager de caz din domeniul proteciei copilului pentru a susine veridicitatea acuzaiilor de abuz se$ual. &.#onsultarea unui medic, unui ofier criminalist sau a unui manager de caz din domeniul proteciei copilului pentru a elabora planurile de intervenie imediat. *.@rganizarea unor sesiuni multidisciplinare cu membrii semnificativi ai familiei cu scopul de a dezvlui abuzul se$ual. ,.Implementarea pailor necesari protejrii clientului i a celorlali copii din cas de un alt eventual abuz se$ual. -.Huarea deciziei cu privire la meninerea sau (nlturarea abuzatorului din cas. 3.>valuarea riscului de meninerea sau mutarea clientului din cas, (n scopul asigurrii siguranei acestuia. 14. #onfruntarea i provocarea atitudinii de respingere%negare a abuzului (n interiorul sistemului familial. 11.8rogramarea pentru o evaluare medical. 12.8otenarea clientului prin consolidarea pailor necesari (n vederea protejrii sale. 1 .Ctilizarea mesajelor verbale de autoidentificare ca supravieuitor al abuzul se$ual. 02 , 2", 2&1 1". >liminarea afirmaiilor care scuz aciunea abuzatorului. 014, 1,, 2&1 1&. #reterea nivelului de iertare a clientului cu privire la abuzator i la cei implicai (n abuzul se$ual. 01,, 13, 24, 2 1 1*. Ctilizarea mesajelor verbale de autoidentificare ca supravieuitor al abuzul se$ual. 02 , 2", 2&1 1,. #reterea (ncrederii celorlali rezultat din (mbuntirea gradului de socializare i a numrului sporit de relaii de prietenie. 022, 2&, 231 1-. Hrgirea contactului (n afara familiei i a reelei sociale. 022, 2&, 2*, 231 13. 5sumarea, de ctre abuzator, a responsabilitii comiterii abuzului se$ual. 0,, 24, 24, 2*1 21. 9olicitarea, de ctre abuzator, a iertrii din partea victimei i asigurarea respectrii limitelor stabilite. 013, 241 22. .eterminarea abuzatorului de a accepta tratament de specialitate. 0 , &, 21, 2*, 1 2 . #onsilierea membrilor familiei pentru stabilirea limitelor privind intimitatea (n interiorul familiei. 2". >valuarea dinamicii familiale i identificarea factorilor productoare de stres sau a evenimentelor care contribuie la apariia abuzului. 2&. >valuarea (n familie a posibilitii%riscului consumului de substane care duc la dependen.

2*. Identificarea turor modalitilor prin care membrii semnificativi ai familiei vor sprijini clientul. 2,. #onvingerea clientului de a redacta o scrisoare la adresa abuzatorului i analizarea acesteia (mpreun cu terapeutul. 2-. Implicarea clientului (n desenarea unei sc;ie a casei unde s7a petrecut abuzul se$ual, indic(nd locul (n care dormea fiecare membru i discutarea acestui plan cu terapeutul. 23. .eterminarea clientului de a redacta o scrisoare de iertare sau%i de a e$ersa iertarea abuzatorului (n care s verbalizeze iertarea la adresa abuzatorului sau a altor membri semnificativi din familie. 5nalizai7le cu terapeutul. 4. !ealizarea unei edine (n care abuzatorul s (i cear scuze de la client sau ali membri de familie. 1. !ealizarea unei edine (n care clientul i%sau terapeutul s confrunte abuzatorul cu abuzul se$ual. 2. +amiliarizarea clientului cu metoda verificrii7(mprtite (n scopul creterii (ncrederii, metod (n care nivelul informaiilor (mprtite este raportat la unul acceptat de (ncredere. . .eterminarea clientului de a utiliza e$erciii de eliberare (n care simbolul abuzului este descrcat sau distrus. !ealizai aceste e$erciii cu terapeutul. ". #;estionarea clientului cu privire la identificarea pozitiv i negativ a consecinelor ideii de a fi victim i, (n antitez, de a fi supravieuitor. #omparai i analizai listele (mpreun cu terapeutul. &. 6ndrumai clientul ctre un grup constituit din copii cu e$periene similare pentru a7i sprijini (n internalizarea convingerii c nu s(nt singurii care au trecut prin aa ceva. *. @bligarea abuzatorului de a participa la grupuri constituite din persoane care au sv(rit acest tip de infraiune. ,. Ctilizarea de sesiuni terapeutice individuale pentru a oferi clientului ocazia de a se e$prima i de a lucra cu sentimentele sale. -. >valuarea psi;ologic a clientului i%sau a altor membri de familie cu scopul de a depista disfuncii psi;ologice severe. 3. 6ncurajarea clientului de a participa la grupuri constituite din persoane cu interese similare sau la activiti e$tracurriculare. "4. .eterminarea clientului de a citi crile 5 VerG 2ouc;ing <oo= 0Eindman1, I #anNt 2al= 5bout It 09anford1 sau ItNs 'ot Oour +ault 0Lance1, apoi analizarea unor concepte (mpreun cu terapeutul. "1. Ctilizai ppui cu detalii anatomice pentru a permite clientului s verbalizeze i s arate cum a fost abuzat. >vitai influenele de orice fel. "2. .eterminarea prinilor clientului i altor persoane semnificative pentru el s citeasc volumul 5llies in Eealing 0.avis1 cu scopul de a (nelege modalitile prin care (l pot ajuta. " . .eterminai familia clientului s citeasc volumul @ut of t;e 9;adoJs 0#arnes1 pentru a7i (mbogi cunotinele despre tipurile de comportamente se$uale ce creeaz dependen. "". #onstruii o genogram multigeneraional de familie care s identifice abuzul se$ual (n cadrul familiei e$tinse pentru a realiza c nu este singurul abuzat i pentru a (l ajuta pe abuzator s recunoasc ciclul violrii granielor. Sugestii de diagnosticare A-a I) 43.-1 2ulburri de stres posstraumatic 4-. 2ulburare acut de stres 23*.$$ 2ulburare depresiv major 43.21 2ulburare an$ioas de separare V*1.21 5buzul se$ual al copilului, 33&.& Victima 4,.", 2ulburri de somn 0comaruri1 44.* 2ulburri de depersonalizare 44.1& 2ulburri dissociate '@9 A-a II) ,33.3 .iagnostic deferit 0referire de diagnostic1 V,1.43 +r diagnostic

ONF!I TU! IN $*U#U! DE #*IETENI SAU INT*E F*ATI % F*ATI &IT*E$I Definitii comportamentale 1. lupte frecvente, intense 0verbale si % sau fizice1 cu prietenii sau fratii 2. relatiile din grupul de prieteni sau frati, frati vitregi caracterizate prin neintelegeri, batai, revanse, provocari neincetate, incordare, tensiuni . relatii cu personae, care de fapt nu sunt prieteni pentru ca dezvolta un comportament indezirabil 0neadecvat1. ". comportamente impulsive si de intimidare, neadecvate. &. comportament agresiv impotriva grupului de prieteni, lipsa discernamantului si a empatiei pentru ceilalti. *. esecul in raspunsul la lauda si la incurajarea prietenilor. ,. atitudine argumentativa, agresiva din punct de vedere fizic si psi;ic impotriva grupului de prieteni, a fratilor vitregi sau buni, cand parintii sunt ostili clientului demonstrand ca in familie e$ista lipsa de respect si afectiune, certuri, respingeri. Obiective pe termen lung 1. sa fie competent sa coopereze in rezolvarea conflictului cu prietenii din grup si fratii vitregi sau buni 0 cu unul sau doi parinti comuni1. 2. sa7si dezvolte un mecanism sanatos de lucru si negociere cu an$ietetea, tensiunea, frustarea. . sa fie capabil in a construi relatii pozitive cu ceilalti. ". sa aiba un comportament agresiv dar in limitele acceptate de societate. &. sa7si formeze si sa obtina respectul in relatii, increderea prietenilor si a fratilor . Obiective pe termen scurt 1. sa7si dezvolte o relatie buna si de incredere cu terapeutul in care clientul sa7i impartaseasca desc;is gandurile si sentimentele. 01,",111 2. sa7si diminueze intensitatea si frecventa actiunilor agresive impotriva prietenilor. 01,2, ,"1 . sa identifice verbal sau in scris cum i7ar placea sa fie tratat de altii.0",*,,,-1 ". sa recunoasca si sa verbalizeze sentimentele altora si ale lui proprii.0",,,-,111 &. sa7si faca cat mai multe relatii sociale dezirabile 0adecvate1 cu prietenii si fratii. 0 ,&,*,-1 *. sa zambeasca si sa7si e$prime multumirea atunci cand este laudat si incurajat pentru progresul lui. 0*,-,3,141 ,. sa7si mareasca timpul acordat prietenilor si fratilor timp in care nu trebuie sa fie agresiv, trebuie sa se poarte frumos. 02,&,-,121 -. sa verbalizeze si sa inteleaga durerea ce apare dupa furie. 014,11,12,1 1 3. sa descreasca certurile din familie si respingerile. 01&,1*,1,1 14. sa demonstreze cat mai des parintilor afectiunea lui pentru ei. 01&,1*,1,,1-1 11. parintii sa7si faca un plan, in care sa7si propuna sustinerea comportamentelor acceptate social.01*,1-,211 12. familia sa7si e$prime in timpul terapiei dorinta de a coopera in rezolvarea conflictului pe care clientul il are cu grupul de prieteni si frati vitregi sau buni.01*,1,,131 1 . parintii sa7i inc;eie o alianta clientului, cu ceilalti frati cu care acesta este in conflict.01*,1-,241 1". sa se completeze terapia cu testare psi;ologica si psi;iatrica.022,2 ,2"1 1&. sa fie satisfacut cu recomandarile si evaluarile lui.022,2 1

Interventiile terapeutice 1. construirea unei relatii puternice cu clientul bazata pe incredere, ascultare activa, contact vizual, acceptare neconditionata si ajutor, pentru descoperirea, e$primarea cat mai veridica a sentimentelor clientului. 2. instruieste parintii si profesorii pentru a invata diferite te;nici sociale ca sa ignore actele agresive ale clientului, e$ceptand pe acelea cand reprezinta un pericol fizic si psi;ic pentru ceilalti, si sa7l laude de fiecare data cand este cooperant, linistit sau are un comportament adecvat. . foloseste jocul :#ontrolul 5gresivitatii? sau alte jocuri asemanatoare pentru a controla sentimentele agresive ale clientului. ". invata clientul despre sentimente si cum se poate centra pe sentimentele altora cand acestea sunt agresive 0sa7i invete el pe altii sa7si controleze sentimentele agresive1 &. propune parintilor sa se implice in activitatile sportive sau educative ale clientului si sa7l sustina. *. recomanda clientului sa mearga in tabere specializate in cresterea respectului de sine, si al cooperarii intre prieteni. ,. foloseste :8oveste cu caracter terapeutic : pentru a constientiza clientul asupra sentimentelor si a modurilor de colaborare cu altii. -. recomanda clientului terapia de grup care dezvolta sentimentele sociale si comportamentul fle$ibil 0care se adapteaza situatiei1 si foloseste e$ercitii de e$primare a sentimentelor. 3. ajuta clientul sa fie sincer si sa se desc;ida cat mai mult laudandu7l si incurajandu7l. 14. implica clientul in terapii specifice in care sa7i respecte pe altii, sa coopereze, sa raspunda laudelor si sa7 si e$prime sentimentele negative. 11. foloseste jocul :vorbind, simtind, facand? ca sa fie cat mai constient de el si de altii. 12. dovedeste cauza furiei clientului atunci cand s7a simtit respins de familie si prieteni. 1 . foloseste te;nica jocului in terapie, pentru a e$plora care au fost sursele temerilor si :ranirii? lui, care l7 au infuriat si care l7au facut sa devina agresiv. 1". aranjeaza ca clientul sa participe intr7un grup in care se e$erseaza :deprinderi pozitive de comportament : iar acestea sunt concluzionate si analizate in fiecare saptamana . +eedbac=ul primit de la grup cat si micile recompense au o mare importanta deoarece intaresc comportamentele pozitive. 1&. lucreaza si cu parintii clientului in sesiunile de familie pentru a elimina neintelegerile, certurile, si mesajele de respingere din cadrul familiei. 1*. recomanda parintilor sa participe intr7un grup al parintilor cu probleme commune. 1,. in sesiunile cu familia ajuta parintii sa7si e$prime verbal afectiunea si lauda pentru client. 1-. in intalnirea saptamanala cu clientul si parintii acestuia discuta ce probleme au intampinat saptamana trecuta, incurajeaza7i si ajuta7i ca in urmatoarea saptamana sa le depaseasca . 13. in sesiunea de familie ajuta7i sa7si e$prime si dezvolte sentimentele de respect reciproc care reprezinta baza unei bune cooperari si intelegeri in familie. 24. organizeaza o sesiune de familie, din care sa reiasa aliantele din familie care au dus la conflicte intre prieteni si frati. 21. sustine parintii in conceperea unui plan de modificare a comportamentului gresit fata de client astfel incat sa7l ajute pe client sa aiba o atitudine adecvata situatiilor iar acesta sa se simta sustinut . /onitorizeaza si da un raspuns atunci cand este cazul. 22. aranjeaza o intalnire pentru evaluare psi;ologica, psi;iatrica si educationala. 2 . ajuta si sustine clientul si familia lui pentru a urma recomandarile din evaluare.

#SI(OTISM Definitii comportamentale 1. Fandirea bizara continand 0deziluzii de grandoare, persecutie, referinta, influenta, control, senzatii somatice sau infidelitate1. 2. +orma ilogica a gandirii sau a vorbirii 0pierderea asociata de idei in vorbire; incoerenta; gandire ilogica; vorbire vaga, abstracta sau vorbire repetata; neologisme, perseverenta; sunete1.

. 8erceptie disturbata 0;alucinatii, in primul rand auditive, dar ocazional si vizuale sau olfactive1. ". 5fectivitate perturbata 0aplatizata, nepotrivita, serios afectata1. &. 8ierderea stimei de sine 0pierderea delimitarilor eului, lipsa identitatii, confuzii facute intr7un mod de care nu se rusineaza1. *. Vointa diminuata 0interes neadecvat sau abilitatea de a urma un curs al actiunii la concluziile sale logice; ambivalenta pronuntata sau incetarea activitatii directionate spre o tinta1. ,. Intreruperea relatiilor 0intreruperea contactului cu lumea e$terioara si preocupari cu idei egocentrice si fantezii; sentimente de alienare1. -. .eprinderi sociale sarace 0lipsa interpretarii actiunilor ori a motivelor celorlalti; mentinerea distantei emotionale fata de ceilalti; sentimente neplacute si amenintatoare in multe situatii sociale incurcarea celorlalti prin esecul de a recunoaste impactul comportamentului ei%lui1. 3. #ontrol insuficient in legatura cu se$ul, agresivitatea sau ganduri infricosatoare, sentimente sau impulsuri 0fantezii se$uale puse in practica fara rusine sau agresive, teama in fata destinului, manifestarea impulsurilor se$uale sau agresive intr7o maniera neobisnuita si neasteptata, deseori orientata spre familie sau prieteni1. 14. 5nomalii psi;omotorii 0o scadere remarcabila in reactia la mediul inconjurator; variate modele catatonice cum ar fi stupoare, rigiditate, e$citare, impresionare sau negativism, manierisme neobisnuite sau urate1. Obiective pe termen lung 1. #ontrolul sau eliminarea simptomelor psi;otice active cum ar fi faptul ca functionarea supervizata este pozitiva iar medicatia este luata in mod constant. 2. !educerea semnificativa sau disparitia ;alucinatiilor si%sau iluziilor. . >liminarea simptomelor psi;otice acute, reactive si revenirea la functionarea normala in afectivitate, gandire si relatare. ". Interactiunea corespunzatoare in situatii sociale si imbunatatirea intelegerii realiste a unei reactii la comportamentele si motivele celorlalti. &. 5tingerea controlului peste ganduri, sentimente si impulsuri disturbate. Obiective pe termen scurt 1. 9a accepte si sa inteleaga ca simptomele de durere sunt datorare bolii mentale 01,2, ,-1. 2. 9a inteleaga necesitatea de a lua medicamente antipsi;otice si sa fie de acord sa coopereze cu grija 01,",&,*1. . 9a ia medicamente antipsi;otice in mod constant 0",&,*1. ". 9a inceapa sa arate functionalitate sociala limitata prin a raspunde in mod corespunzator la intalniri prietenoase 0",,,-,22,231. &. !evenirea treptata la un nivel premorbid al functionalitatii si participarea la activitati sociale si academice corespunzatoare varstei 0,,3,1*,1,,231. *. #resterea suportului pozitiv al familiei clientului in scopul reducerii sanselor unei e$acerbari acute a episodului psi;otic 014,11,1-,2-1. ,. #resterea frecventei comunicarii dintre parinti si client prin contactul vizual, limbaj clar si ganduri complete 012,1&1. -. .iminuarea presajelor contradictorii ale parintilor pentru client si cresterea consistentei comunicarii verbale si nonverbale 014,12,1&,1-1. 3.Incetarea raspunsurilor ostile si critice ale parintilor pentru client si cresterea e$primarilor de lauda, optimism si afirmare 01 ,1",2-1. 14. 9a fie la curent cu munca de la scoala, sa completeze sarcini si sa interactioneze corespunzator cu colegii si profesorii01*,1,,2"1. 11.#resterea suportului in cadrul scolii cu profesori care sa fie mai intelegatori cu boala clientului si sa7si e$prime verbal acceptarea lui%ei 01*,1,1. 12. Identificarea verbalizata a factorilor stresanti care au contribuit la reactia psi;otica 0-,1-,13,24,23, 41. 1 . !educerea verbala a an$ietatii si sporirea increderii in abilitatea de a coopera cu actori stresanti din mediul inconjurator01-,13,24,2,,231.

1". Fandire mai clara demonstrata prin vorbire coerenta, logica 0&,22,2",2&,2,1. 1&.!aportarea diminuarii sau absentei ;alucinatiilor si%sau iluziilor 01&,24,21,2"1. 1*.Verbalizarea si intelegerea nevoilor fundamentale, a conflictelor si emotiilor care vin in sprijinul gandurilor irationale 013,21,2 ,2,, 41. 1,..emonstrarea controlului peste ganduri nepotrivite, sentimente si impulsuri, prin verbalizarea unei frecvente reduse a intamplarilor 01",21,2*1. Interventii terapeutice 1.>valuarea permanenta a tulburarilor de gandire ale clientului printr7un interviu clinic si%sau pregatirea pentru testarea psi;ologica. 2. 9a se determine daca psi;oza clientului are reactii naturale de scurta durata sau de lunga durata cu elemente reactive. . Investigarea istoriei familiei clientului pentru boli mentale serioase. ". 8regatirea pentru un nivel optim de ingrijire rezidentiala pentru client, daca este nevoie. &.8regatirea pentru administrarea medicamentatiei psi;otrope corespunzatoare. *./onitorizarea clientului pentru acordul pentru medicamentatie si redirectionarea lui in cazul in care nu7si da acordul. ,. /onitorizarea activitatilor zilnice ale clientului 0e$.orientarea spre realitate1 igiena personala, interactiuni sociale si obtinerea feed7bac=7ului care ori redirectioneaza ori intareste comportamentul. -. 8revederea unei terapii suportive caracterizata prin entuziasm original, intelegere si acceptarea reducerii neincrederii clientului, diminuarea fricii. 3. +olosirea jocului de rol si a repetarii comportamentului situatilor sociale pentru a investiga si a invata clientul interactiuni sociale pozitive alternative cu familia si prietenii. 14. 8regatirea pentru sedintele de terapie familiala pentru a7i educa cu privire la boala clientului, tratament si diagnostic. 11.Incurajarea membrilor familiei sa imparta sentimentele lor de frustare, vina, frica sau depresie fata de boala mentala a clientului si modele comportamentale. 12. 5sistarea familiei in evitarea mesajelor legate dublu care sunt insuficiente si contradictorii, rezultand o an$ietate sporita, confuzie si simptome psi;otice la client. 1 ..erularea sedintelor de terapie familiala pentru a reduce atmosfera de situatie critica si ostilitate in ceea ce priveste clientul si promovarea intelegerii clientului si a bolii. 1".9prijinirea parintilor in stabilirea limitelor clare fara ostilitate pentru comportamentul se$ual sau agresiv nepotrivit al clientului. 1&.#onfruntarea parintilor in terapia familiala cand comunicarea lor este indirecta si confuza, lasandu7l pe client confuz si an$ios. 1*. 8regatirea si c;iar incurajarea pentru urmarea de training7uri academice pe durata tratamentului psi;ologic. 1,.#ontactarea personalului de la scoala 0 obtinandu7se confidentialitatea necesara1 si educarea lor cu privire la comportamentul neobisnuit al clientului si nevoia acestuia de a fi acceptat si de a i se oferi un cadru suportiv. 1-. 5sistarea clientului in identificarea amenintarilor si punerea in aplicare a unui plan impreuna cu familia pentru a reduce acesti factori. 13. 5flarea cauzelor pentru psi;oza reactiva a clientului. 24. Investigarea sentimentelor clientului in legatura cu factorii stresanti care duc la aparitia episoadelor psi;otice. 21. 5sistarea in procesul de restructurarea a gandurilor irationale ale clientului prin analizarea realitatii7 evidenta de baza si interpretare gresita. 22. .iferentierea dintre sursele stimulilor pentru mesajele produse singure si realitatea lumii e$terioare pentru client. 2 . 5flarea nevoilor interioare si sentimentelor clientului 0neadaptare, respingere, an$ietate, vina1. 2". Incurajarea clientului pentru a se focaliza pe realitatea e$terioara in opozitie cu fantezia deformata. 2&. #onfruntarea gentila dintre gandurile ilogice ale clientului si vorbire pentru refocalizarea pe gandirea disturbata.

2*. 9tabilirea de limite clare pentru comportamentul se$ual nepotrivit sau agresiv care ia nastere dintr7o lipsa de control a impulsurilor sau perceperea gresita a realitatii. 2,. Interpretarea perceptilor corecte ale clientului sau asociatii bizare cum ar fi frica reflectiva sau nee$primata de rejectare sau pierdere a controlului. 2-. Incurajarea parintilor pentru a7l implica pe client in activitati recreative si sociale gen :aici si acum?0e$.sporturi in cadrul grupului, imbogatirea programelor scolare, structurarea programelor O/#5. 23. Ctilizarea sedintelor de terapie individuala bazata pe joc pentru a i se da clientului posibilitatea de a lucra cu sentimentele sale, de a si le clarifica si de a le e$prima. 4. Investigarea istoriei clientului pentru separari semnificative, pierderi sau traume. Sugestii pentru diagnostic 5ne$a I 23,.1 23-.23&.$$ 23&. 4 23&.,4 23&."4 23*.$$ 23*.-3 23*.2" 23*. " ,33.3 V,1.43 2ulburari ale iluziilor 2ulburari psi;otice scurte 9cizofrenia 9cizofrenia, 2ipul paranoid 2ulburari sc;izoafective 2ulburari ale formelor de sc;izofrenie 2ulburari bipolare I 2ulburari bipolare II 2ulburari depresive majore, Cn episod cu trasaturi psi;otice 2ulburari depresive majore, !evenire cu trasaturi psi;otice 5manarea diagnosticului 'ici un diagnostic OM#O*TAMENT DE&IANT%DE!IN &ENTA Definitii comportamentale 1. >sec continuu in acceptarea regulilor si a asteptarilor acasa, la scoala sau in comunitate. 2. Hupta e$cesiva, intimidare sau altele, cruzime sau violenta asupra oamenilor sau animalelor si distrugerea proprietatii. . #unostinte despre spargeri, efractii sau furturi. ". 5daptarea scolara caracterizata prin absente repetate, lipsa de respect si comportament rau. &. #onflicte repetate sau confruntari cu autoritatea de acasa, de la scoala sau din comunitate. *. >sec in asumarea consecintelor actiunilor, asumarea riscurilor si angajarea in comportamente cu senzatii tari. ,. 'umeroase eforturi pentru a7i pacali pe altii prin minciuna sau manipulare. -. >sec consistent in acceptarea responsabilitatii pentru comportamente rele, insotite de modele de blamare a celorlalti. 3. /ici remuscari, sau niciun fel de remuscare pentru comportamentele rele din trecut. 14. Hipsa sensibilitatii pentru gandurile, sentimentele si nevoile celorlalti. 11. >$istenta mai multor parteneri se$uali, lipsa angajamentului emotional si implicarea in relatii se$uale care duc la aparitia bolilor cu transmitere se$uala. Obiective pe termen lung 1. .emonstrarea cresterii onestitatii, acordului in ceea ce priveste regulile, intelegerea drepturilor si sentimentelor celorlalti, controlului asupra impulsurilor, acceptarii responsabilitatii pentru comportamentul ei%lui. 2. 9atisfacerea regulilor si asteptarilor acasa, la scoala si in comunitate pe o baza consistenta. . >liminarea tuturor comportamentelor ilegale si antisociale. ". Incetarea oricaror acte de violenta sau cruzime asupra oamenilor si distrugerea proprietatii.

5ne$a II

&. >$aminarea nemultumirilor prin verbalizari potrivite si modalitati nonverbale de e$primare pe o baza consistenta. *. .emonstrarea imbunatatirii marcante in ceea ce priveste controlul impulsurilor. ,. !ezolvarea conflictelor interioare care contribuie la descoperirea problemelor de conduita. -. 8arintii stabilesc si mentin limitele potrivie, cadrul ferm, limitele consistente in momentul in care clientul actioneaza intr7o maniera agresiva si rebela. 3. .emonstrarea empatiei, grijii si sensibilitatii pentru gandurile, sentimentele si nevoile celorlalti pe o baza regulara. 14. >liminarea tuturor comportamentelor se$uale promiscue. Obiective pe termen scurt 1. #ompletarea testarii psi;ologice 01, 1. 2. #ompletarea evaluarii psi;oeducationale 02, 1. . #ompletarea unei evaluari referitoare la abuz si indeplinirea recomandarilor oferite de constatarile facute in urma evaluarii 0",&,*1. ". #ooperarea la recomandarile si cerintele mandatate de sistemul de justitie criminala 0 ,&,*,,1. &. Indreptarea catre un cadru alternativ potrivit sau facilitatea detentiei juvenile 0&,*,,1. *. !ecunoasterea si verbalizarea modului in care sunt legati de comportamente rele 03,11, &1. ,. #resterea numarului de declaratii care reflecta acceptarea responsabilitatii pentru comportamente rele 014,12,1 ,221. -. 9caderea frecventei verbalizarilor care proiecteaza raspunderea pentru problemele personale spre alte persoane 014,12,1 1. 3. >$primarea supararii prin verbalizare corespunzatoare si iesiri fizice sanatoase 01",1&,1*, 1,1. 14. !educerea frecventei si severitatii comportamentelor agresive, distructive si antisociale 0-, 14,1", 1*1. 11. #resterea acordului in ceea ce priveste regulile pentru casa si scoala 0-,3, 13,24,211. 12. 5manarea activitatilor recreative0e$.a juca basc;et cu prietenii1 pana la terminarea temelor sau a treburilor casnice 0-,1-,22,2 1. 1 . 8arintii stabilesc limite corespunzatoare, descopera reguli clare si urmeaza consecintele pentru rele comportamente 0-,24,21,2 1 1". #lientul si parintii lui sunt de acord si urmeaza implementarea unui sistem bazat pe recompensa sau un posisbil contract 0-,24,221. 1&. 8arintii sporesc frecventa intaririi pozitive a clientului si lauda acestuia 024,221. 1*. #resterea timpului petrecut cu parinti neimplicati sau detasati, in activitati de timp liber, scoala sau munca 02",2&,2*,2,1. 1,. 8arintii verbalizeaza limitele potirvite pentru disciplina, pentru a preveni eventuale forme de abuz si sa se asigure de siguranta clientului si a rivalului in competitia pentru dragostea parinteasca0frate%sora1 02&,2-,23, 41. 1-. Verbalizarea si intelegerea modului in care comportamentele agresive sunt asociate cu neglijari din trecut, abuz, separare sau abandon 02-, 1, 2, , "1. 13. Identificarea si verbalizarea sentimentelor asociate cu neglijari din trecut, abuz, separare sau abandon 0 1, 2, , ", &1. 24. #resterea participarii la activitati e$tracurriculare sau activitati pozitive in grupuri de aceeasi varsta 0 *, -, 31. 21. Identificarea si verbalizarea modului in care comportamentele concrete ii afecteaza negativ pe ceilalti 014,1 , ,1. 22. #resterea verbalizarii empatiei si preocuparii pentru cei din jur 01-, &, *, ,1. 2 . 9tabilirea si mentinerea unei ocupatii sigure pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive 0 "4,"11. 2". Identificarea si verbalizarea riscurilor implicate in comportamente se$uale promiscue 0"2," 1. 2&. Identificarea si verbalizarea sentimentelor, gandurilor irationale si nevoilor care contribuie la aparitia comportamentelor se$uale promiscue 02-,"2," 1. 2*. #resterea comunicarii, intimitatii si consecventei dintre parinti 02",2&,""1. 2,. Huarea de medicamente prescrise de doctor 01,"&1.

Interventii terapeutice 1. 8regatirea clientului pentru testarea psi;ologica pentru a aprecia daca factorii emotionali sau 5.E. contribuie la impulsivitatea clientului si la comportamente concrete. 2. 8regatirea clientului pentru o evaluare psi;oeducationala pentru a e$clude prezenta unei dizabilitati invatate care poate contribui la comportamente impulsive si concrete in cadrul scolii. . 5sigurarea feed7bac=7ului clientului si parintilor sai, oficialilor scolii sau oficialilor justitiei criminale in ceea ce priveste testarea psi;ologica si%sau psi;oeducationala. ". 8regatirea pentru evaluarea referitoare la abuz si%sau tratament pentru client. &.#onsultarea cu oficialii justitiei criminale despre consecintele comportamentului antisocial al clientului0e$. restituirea de bani, serviciu in cadrul comunitatii, verificare, supraveg;ere intensiva1. *. #onsultarea cu parintii, oficialii scolii si oficialii justitiei criminale despre nevoia de a plasa clientul intr7un cadru alternativ 0e$.copii lipsiti de adapost, program rezidential, facilitatea detentiei juvenile1. ,.Incurajarea si provocarea parintilor pentru a nu proteja clientul de consecintele comportamentelor sale antisociale. -. 5sistarea parintilor clientului in stabilirea clara a regulilor, a limitelor si a consecintelor pentru comportamente rele. 3. #onstruirea progresiva a nivelului de incredere a clientului in sedintele de terapie prinA contactul vizual, ascultare activa, cosideratie neconditionata si calda acceptare in ajutorul cresterii abilitatii clientului pentru a identifica si a e$prima sentimente. 14.#onfruntarea ferma a comportamentelor antisociale ale clientului si atitudine, sublinierea consecintelor pentru client si pentru ceilalti. 11.5sistarea clientului in a face cone$iunea dintre sentimente si comportamente reactive. 12.#onfruntarea declaratiilor in care clientul ii acuza pe ceilalti pentru relele sale comportamente si esueaza in acceptarea responsabilitatii pentru actiunile sale. 1 . >$plorarea si procesarea factorilor care contribuie la modelul clientului de a7i blama pe cei din jur. 1". Invatarea de stategii pentru detinerea controlului propriu0rela$are, :stop privire?, ascultare si gandire1 pentru a ajuta clientul sa7si e$prime furia prin verbalizari potrivite si modalitati de e$primare nonverbala. 1&. Incurajarea clientului pentru a folosi listele de monitorizare proprie acasa sau la scoala pentru a descoperi mai eficient controlul asupra furiei si a impulsurilor. 1*. Ctilizarea cartii terapeutice :/onstrul furios? pentru a7l ajuta pe client sa descopere intr7un mod mai eficient controlul asupra furiei si a impulsurilor. 1,. #lientul sa invete comunicarea efectiva si priceperi declarate pentru a7si e$prima sentimentele intr7un mod controlat si sa7si intalneasca nevoile prin actiuni mai constructive. 1-. 5sistarea parintilor in cresterea structurii pentru a7l ajuta pe client sa invete sa amane realizarea obiectivelor pe termen lung 0e$.finalizarea temelor sau a muncilor casnice inainte de a juca basc;et1. 13. 9tabilirea de reguli clare pentru client acasa sau la scoala; clientul este pus sa repete regulile pentru a demonstra ca a inteles. 24. .esemnarea unui sistem bazat pe recompensa sau un eventual contract pentru client pentru a intari comportamentele pozitive identificate si pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive. 21..esemnarea si implementarea unei economii simbolice pentru a spori comportamentele sociale pozitive ale clientului si pentru a impiedica aparitia comportamentelor impulsive si concrete. 22.Incurajarea parintilor pentru a prevedea lauda frecventa si intarirea pozitiva pentru comportamentele sociale pozitive ale clientului si pentru bunul control al impulsurilor. 2 .9arcina pentru parinti sa citeasca :1727 /agicA #um sa7ti antrenezi prescolarul sa faca ce vrei tu?08;elan1, :!egulile familiei?0PaGe1 si :.isciplina asertiva pentru parinti?0#anter si #anter1. 2". .irijarea sedintelor de terapie familiala pentru e$plorarea dinamismului care contribuie la urgentarea problemelor comportamentale ale clientului. 2&.Ctilizarea te;nicii : familG7sculptin? in care clientul defineste rolurile si comportamentele fiecarui membru al familiei intr7o scena proprie in care alege sa evalueze dinamismul familiei.

2*. .irijarea sedintelor de terapie familiala in care membrilor familiei clientului li se dau sarcini sau probleme de rezolvat impreuna0e$.construirea unui vas, observarea interactiunilor in familie si procesarea e$perientei cu ei pe viitor1. 2,.2rasarea de directive parintilor neimplicati sau dezinteresati, sa petreaca mai mult timp cu clientul in activitati de timp liber, scoala sau munca. 2-. Investigarea trecutului familiei clientului pentru a afla istoria unui abuz fizic sau se$ual care poate contribui la problemele comportamentale ale clientului. 23.#onfruntarea parintilor clientului pentru a inceta sa mai aplice metode de disciplina punitive sau de abuz fizic. 4.Implementarea pasilor necesari pentru protejarea clientului sau a rivalului in competitia pentru dragostea parinteasca0frate%sora1 pentru un eventual abuz0e$. raportarea abuzului la cea mai apropiata agentie; luarea clientului sau a autorului abuzului de acasa1 1.Incurajarea si sprijinirea clientului in a7si e$prima sentimentele asociate cu neglijarea, abuzul, separarea sau abandonul. 2. .irijarea sedintelor de terapie individuala prin joc pentru a informa clientul in legatura cu posibilitatea de a7si e$prima sentimentele legate de neglijarea din trecut, abuz, separare sau abandon. . Interpretarea sentimentelor e$primate in terapia prin joc si legarea lor de furia clientului si comportamentele sale concrete. ".2rasarea unei sarcini clientului de a scrie o scrisoare unui parinte absent sau folosirea te;nicii scaunului gol pentru urmarirea clientului in a se e$prima si a lucra prin intermediul sentimentelor de furie si suparare despre abandonul din trecut. &.Ctilizarea jocului terapeutic :Vorbind, simtind, facand? pentru sporirea constientizarii gandurilor si sentimentelor sale. *.8regatirea clientului pentru participarea la un grup terapeutic pentru a imbunatati judecata sa sociala si deprinderile interpersonale. ,.2rasarea pentru client a sarcinii de a arata empatie, bunavointa si sensibilitate fata de nevoile celor din jur 0e$.sa citeasca o poveste la culcarea unui rival in competitia pentru dragostea parinteasca0frate%sora1, sa coseasca iarba pentru bunica1. -.Incurajarea clientului sa participe la activitati de grup de aceeasi varsta, e$tracurriculare sau pozitive, pentru a demonstra o depasire sanatoasa a furiei, pentru a7si imbunatati deprinderile sociale si pentru a spori stima de sine. 3. Indrumarea clientului spre organizatii tip <ig <rot;er%<ig 9ister pentru a vedea un model de rol pozitiv. "4.Indrumarea clientului spre training7uri vocationale pentru a descoperi deprinderile de baza pentru munca si gasirea unui loc de munca. "1.Incurajarea si intarirea asumarii responsabilitatii pentru o munca a clientului, acceptarii autoritatii unui supervizor si regulilor angajatilor. "2.>ducatia se$uala a clientului si discutarea riscurilor care apar in relatii se$uale promiscue. " .>$plorarea sentimentelor clientului bazate pe gandire irationala si nevoi nesatisfacute care contribuie la urgentarea comportamentelor se$uale promiscue. "".>valuarea diadelor maritale pentru posibile conflicte care plaseaza problema pe comportamentele concrete ale clientului si departe de sursele mariajului. "&.8regatirea pentru evaluarea medicala a clientului pentru a prevedea controlul impulsurilor si stabilizarea starilor. Strategii legate de diagnostic 5ne$a IA 12.-1 12.-2 12.-1 12.3 1".1 1".3 12. " #omportament deviant%2ipologia copilariei #omportament deviant%2ipologia adolescentei 2ulburari grave opuse #omportament deviant dezbinat '@9 .eficiente de atentie%2ulburari ;iperactive, 2ip impulsiv ;iperactiv predominant .eficit de atentie%2ulburari de ;iperactivitate '@9 2ulburari e$plozive intermitente

5ne$a IIA

V,1.42 V*1.24 QQQQQ V,1.43 ,33.3

#omportament antisocial la copii si adolescenti 8robleme in relatia parinte7copil QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ 'ici un diagnostic pentru ane$a II .iagnostic amanat &I TIMA A'U+U!UI FI+I

Definiii comportamentale 1. 8ercepia de sine a celui abuzat se$ual sau confirmare din partea altora 0e$. lovire, arsuri, plmuire sau tortur1. 2. #ontuzii sau rni ca dovezi ale victimizrii. . 8ercepia de sine a faptului de a fi rnit asociat cu sentimente de team i izolare social. ". #reterea, ca frecven i intensitate, comportamentelor agresive fa de persoane de aceeai v(rst sau aduli. &. >vocri de angoas recurente cu privire la abuzului. *. 9entimente de furie sau team (n momentul confruntrii cu abuzatorul. ,. 8erturbri severe ale dispoziiei sau afectelor 0e$. perioade (ndelungate i frecvente de depresie, iritabilitate, an$ietate i retragere apatic1 -. 5pariia de comportamente regresive 0e$. suptul degetului, limbaj de copil mic, enurezis1 3. 2ulburri de somn 0e$. dificulti de adormire, refuzul de a dormi singur, comaruri nocturne, comaruri recurente de angoas1 14. >vadarea ca form de evitare a altor atacuri fizice. Obiective pe termen lung 1. 9toparea abuzul psi;ic. 2.!econstruirea respectul de sine al clientului i (nlturarea sentimentul copleitor de fric, ruine i tristee. . !ezolvarea sentimentelor de fric ale clientului i depresia prin (mbuntirea comunicrii i limitelor respectului (n interiorul familiei ". 6ndeprtarea clientului din mediul unde abuzul se petrece i asigurarea unui climat sigur. &. 9tabilirea limitelor pentru autopedepsirea clientului astfel (nc(t s nu intervin nici o atingere fizic, iar respectul pentru drepturile lui%ei s se menin. *. >liminarea refuzului la client i familia sa, transfer(nd responsabilitatea abuzului pe agresor i asigurarea victimei de susinere%suport. ,. !educerea indiciilor agresiunii la client care reflect abuzul i pstrarea unei distane emoionale fa de ceilali. -. #onstruirea stimei de sine (n client, prin manifestarea unui numr crescut de declaraii pozitive autodescriptive i accentuarea participrii acestuia la activiti e$tracurriculare. Obiectivele pe termen scurt 1. !elatarea (ntregului abuz 01,2, ,",&1 2. Identificarea naturii, frecvenei i duratei abuzului. 0 ,",&,*,,1 . Identificarea i e$primarea sentimentelor legate de abuz 01,2, ,14,221 ".9tabilizarea dispoziiei clientului i descreterea intensitatii emoionale legate de abuz. 01,2, ,1,,1-1 &. Verbalizarea modului (n care abuzul fizic a afectat viaa clientului. 02, ,14, 221 *. 9toparea verbalizrii privind justificarea abuzatorului. 0-,31 ,. Verbalizarea, din partea prinilor, cu privire la limitele disciplinei adecvate care s asigure protecia clientului0,,11,121 -. !educerea sentimentelor de ruine i de vin ale clientului prin transferarea responsabilitii abuzului asupra agresorului. 02,-,3,11,121 3. .eterminarea fptuitorul de a7i asuma responsabilitatea pentru abuz. 0-.1 .1&.1*.1,1 14. .eterminarea fptuitorului s cear iertare i s promit respect pentru graniele stabilite. 03,12,1*,1,1

11. .eterminarea agresorului s urmeze tratamentul de specialitate. 0-,1", 1&,2",2&1 12. .eterminarea agresorului i a celorlali care au legtur cu abuzul de a7i cere iertare fa de fptuitor , insist(nd pe respectarea drepturilor clientului de siguran pe viitor. 1 . !educerea furiei i agresivitii izvor(te din sentimentele de neputin cauzate de abuzul fizic. 01*,2&,2,1 1". Verbalizarea clientului cu privire la ideeea c un control slab al furiei continu ciclul violenei i ne(ncrederii (n familia e$tins. 02,, 11 1&. !educerea comportamentului depresiv, a capacitii de concentrare slab, a lipsei de energie i a izolrii sociale. 024,21,2 ,2*1 1*. #reterea stimei de sine evideniat prin numeroase autodescrieri pozitive, (mbuntirea contactului vizual i folosirea unei voci puternice. 024,21,2 ,2*1 1, #reterea (ncrederii (n forele proprii prin mai multe ocazii de socializare activ, promptitudine (n luarea de decizii i verbalizare pozitiv (n ceea ce privete viitorul. 022,2",2&,2*, 41 1-. !educerea declaraiilor de victimizare i accentuarea celor care reflect angajamentul personal. 011,21, 22, 2"1 13. Verbalizare cu privire la acceptarea pierderii (ncrederii (n toate relaiile interumane care au rezultat ca urmare a abuzului comis de printe. 02, , 1-, 2,, 2-,1 24. #reterea nivelului (ncrederii (n alii dovedit prin accentuarea socializrii i mrirea numrului de prieteni 01-, 2&, 2,, 2-, 41 21. #reterea contactelor (n afara familiei i construirea de reele sociale. 0 2*, 2-, 41 Intervenii terapeutice 1. #onstruirea activ a nivelului (ncrederii clientului (n sesiuni individuale directe prin contact vizual, ascultare activ, atenie pozitiv necondiionat i acceptare cald pentru a7l sprijini (n vederea dezvoltrii abilitii sale de a7i identifica i e$prima sentimentele. 2. >$plorarea, (ncurajarea i susinerea clientului (n verbalizarea i clarificarea sentimentelor asociate cu abuzul. . Ctilizarea edinelor individuale de joc de rol pentru a7i furniza clientului ocazii de a7i e$prima i lucra sentimentele rnite, teama i furia legate de abuz. ". !eclam abuzul fizic la cea mai apropiat direcie de protecie a copilului, birou de justiie delictual sau unitate medical. &. #onsultarea cu familia, un doctor, oficialiti ai justiiei sau managerii de caz din protecia copilului pentru a stabili veridicitatea acuzaiilor de abuz fizic. *. >valuarea oportunitii de (ndeprtare a abuzatorului din locuina clientului. ,. Implementarea pailor necesari 0 e$. (ndeprtarea clientului din cas1 (n vederea protejrii clientului i altor copii din cas de un alt eventual abuz psi;ic. -. #onfruntarea energic i provocativ a negrii (n sistemului familial. 3. #onfruntarea clientului cu afirmaii de iertare la adresa agresorului i acceptarea consecinelor acuzaiilor. 14. >valuarea nevoilor clientului pentru medicaie psi;otrop i, dac este necesar, programarea pentru o reet. 11. 9usinerea clientul prin (ntrirea%reevocarea pailor necesari protejrii sale. 12. #onsilierea membrilor familiei clientului despre limitele adecvate stabilite. 1 >valuarea dinamicii familiei i identificarea factorilor de stres sau evenimentelor declanatoare care contribuie la emergena abuzului. 1". .eterminarea fptuitorului de a participa la grupuri de copii abuzai. 1&. >valuarea posibilitii de consum de substane (n cadrul familiei. 1*. @rganizarea unei sesiuni de terapie de familie unde clientul i%sau terapeutul confrunt fptuitorul cu abuzul. 1,. @rganizarea unei sesiuni cu familia (n care fptuitorul (i cere scuze de la client i ali membri ai familiei pentru abuz. 1-. .eterminarea clientului de a scrie o scrisoare agresorului prin care s (i e$prime sentimentele de durere, fric i furie i analizarea acesteia cu terapeutul. 13. .eterminarea clientului s scrie o scrisoare de iertare i%sau un e$erciiu de completare de fraze de iertare (n care acesta verbalizeaz iertarea fptuitorului i%sau altor membri semnificativi ai familiei (n timp ce (i susine dreptul la siguran. 5nalizarea cu terapeutul. 24. 9olicitarea i (ntrirea suportul i (ngrijirii clientului din partea unor membri c;eie%semnificativi ai familiei.

21. .eterminarea clientului de a participa la e$erciii de resemnare (n care un simbol al abuzului este (ndeprtat sau distrus. 8rocesarea cu terapeutul. 22. 6ndrumai clientul ctre un grup constituit din copii cu e$periene similare pentru a7i sprijini (n internalizarea convingerii c nu s(nt singurii care au trecut prin aa ceva. 2 . 9prijinirea clientului (n identificarea bazei propriei valori prin reconsiderarea propriilor valori, importana%semnificaia pentru alii i valoarea spiritual intrinsec. 2". 6ntrirea declaraiilor pozitive ale clientului despre sine i viitor. 2&. 6ntrirea sentimentului propriei valori a clientului prin consideraii pozitive necondiionate, cldur autentic i ascultare activ. 2*. 6ncurajarea clientului (n vederea realizrii de planuri de viitor care s implice interaciuni cu cei de v(rsta lui i familia. 2,. 9prijinirea clientului (n emiterea de judeci discriminatorii care s permit instaurarea (ncrederii (n anumite persoane mai degrab dec(t ne(ncrederea (n toi. 2-. .eterminarea clientului de a utiliza e$erciii de eliberare (n care simbolul abuzului este descrcat sau distrus. !ealizai aceste e$erciii cu terapeutul. 23. @rganizarea unor edine pentru testarea psi;ologic a clientului i%sau membrilor familiei cu scopul de a depista disfuncii psi;ologice severe. 4. 6ncurajarea clientului de a participa la grupuri constituite din persoane cu interese similare sau la activiti e$tracurriculare. 1. #onstruirea unei genograme multigeneraionale de familie care s identifice abuzul fizic (n cadrul familiei e$tinse pentru a realiza c nu este singura victim i pentru a (l ajuta pe abuzator s recunoasc ciclul violenei.

AUTISM % DISFUN TIE #E*&A+I&A DE DE+&O!TA*E Definitii comportamentale 1.Hipsa de interes si%sau feed7bac=ul fata de alti oameni 2.>secul cronic de a dezvolta relatii sociale potrivite nivelului de dezvoltare. .Hipsa de spontaneitate si reciprocitatea emotionala sau sociala ".5manarile semnificative in dezvoltarea limbajului vorbit sau totala lipsa a acestuia sau incapacitatea de a sustine sau initia conversatii &.#iudatenii in vorbire si limba manifestate prin ecolalie, inversare pronominala, sau limbaj metaforic *.5derenta infle$ibila la repetitia ritualurilor nonfunctionale sau a manierelor stereotipice. ,.8reocuparea e$agerata ptr.obiecte, parti ale obiectelor sau ptr.domenii de interes restranse. -.8rimejdia subliniata sau variabilitatea e$trema in functionarea intelectuala si cognitive. 3.!ezistenta e$trema sau reactia e$agerata la sc;imbarile minore in rutina sau in mediu. 14.isimularea emotionala sau prefactoria. 11./odelul repetat a comportamentelor auto7abuzive0e$.pendularea capului, muscatul, sau temperatura1. Scopuri pe termen lung 1.5 dobandi scopurile educationale, comportmentale, si sociale identifcate sau 8lanul >ducational Indivdualizat al clientului. 2.5 dezvolta deprinderi ale limbajului de baza si abilitatea de a comunica pur si simplu cu altii. .5 stabili o leg. .e <5R5 intre client si figura cea mai apropiata din viata lui "./embrii familiei sa dezvolte o acceptare a capacitatilor anormale ale clientului sis a aiba asteptari realiste de la el ca si comportament. &.9a se angajeze in joaca reciproca, cooperanta si imitativa bazata pe ceva obisnuit. *.9a stabilizeze o stare de spirit a.i. clientul sa fie capabil sa tolereze sc;imbari in rutina sau sc;imbari ale mediului inconjurator. ,.9a elimine intregul comportament de tip autoabuziv.

Obiective pe termen scurt 1.9a completeze o apreciere intelectuala si cognitiva01,"1 2.9a completeze o evaluare de vorbire si limbaj02,,,141 .9a completeze o evaluare de tip neurologic siSsau neuropsi;ologica0 , "1 ".9a ia medicamente pe baza prescrierii psi;iatrului0 , &1 &.#lientul si parintii sai se supun unor recomandari oferite de #omitetul de 8lanificare >ducationala Individuala0I>8#1, 01, 2, *, ,, 221 *.9a se supuna mutarii intr7o clasa potrivita01, 2, *, , 1 ,.9a se supuna mutarii intr7un loc potrivit ca asezare.0-, 1&1 -.9a creasca verbalizarea spontana in prezenta terapeutului03, 11, 12, 1 1 3.9a descreasca ciudateniile din limbaj si vorbire014, 11, 12, 1&1 14.9a creasca frecventa comunicarii sau interactiunii cu ceilalti0 3, 14, 11, 12, 1 1 11.9a descreasca frecventa si severitatea izbucnirlor de temperament si a manifestarilor ciudate in comportament0 1", 1&, 1*1 12.9a descreasca severitatea comportamentului autoabuziv 0 1", 1,, 1-1 1 .9a participe la jocuri sau activitati orgnizate cu parintii sau fratii cate 24 min. in fiecare zi.01 , 13, 24, 211 1".9a dezvolte o grija esentiala asupra propriei persoane si calitati independente de trai.02&, 2*, 2-, 231 1&.8arintii dezvolta si mentin un sistem suportiv.022, 2 , 2"1 1*.9a dezvolte calitati de baza in gasirea unei slujbe care sa7I prilejuiasca clientului domenii de interes intr7un mod pozitiv02,, 41 Interventii terapeutice 1.aranjati o evaluare intelectuala si cognitive pentru a patrunde in lumea interioara a clientului si a7I descoperi partile lui puternice si slabiciunile. 2. faceti referire la evaluarea de vorbire si limbaj a clientului . stabiliti o evaluare de tip neurologic sau neuropsi;iatric care sa testeze factorii organici ". stabiliti raspunsuri de la parintii clientului cu privire la tot ce au gasit din punct de vedere al evaluarii &. stabiliti o evaluare psi;iatrica a clientului *. participate la o intalnire I>8# pentru a determina eligibilitatea clientului pentru servicii educationale speciale, trasati interventii educationale si stabiliti scopuri ,. consultati7va cu parintii, profesorii si alti oficiali ai scolii cu privire la intocmirea unor programe de invatamant efficient sau cu privire la slabiciunile sale -. consultati7va cu parintii, oficiali ai scolii si medici psi;iatrii despre nevoia de a plasa clientul intr7o asezare alternativa 0loc care sa se potriveasca nevoilor sale1 B de e$emplu ingrijire speciala, camine sau un program rezidential 3. construiti in mod activ un nivel de incredere al clientului prin contactul continuu al privirii, atentie frecventa si interes, recompensa pozitiva neconditionata si facilitarea cresterii comunicarii. 14. faceti referire la un logoped pentru a7i imbunatatii abilitatile de vorbire si limbaj 11. construiti si implementati un program de raspuns prin desen utilizand principii pozitive pentru a facilita dezvoltarea limbajului clientului 12. sustineti parintii si e$emplificati metode de incurajare a dezvoltarii limbajului clientului 1 . folositi frecvent recompensa si incurajarea pentru a creste feed7bac=7ul venit din partea clientului 1". invatati parintii te;nici de management comportamental B e$empluA pauza, asumarea responsabilitatii, indepartarea de la privilegii B pentru a descreste vorbirea idiosincretica a clientului, autostimularea e$cesiva, izbucnirile temperamentale si comportamentul autoabuziv. 1&. construiti o pusculita pentru clasa sau pentru un program rezidential in vederea imbunatatirii calitatilor sociale ale clientului, a controlului impulsivitatii si abilitatilor de vorbire si limbaj 1*.dezvoltati un sistem de recompensare sau un contract de eventualitate ptr.a imbunatati calitatile sociale ale clientului si controlul furiei. 1,.+olositi te;nici de terapie prin aversiune ptr. a opri sau a limita comportamentul autoabuziv al clientului.

1-.#onsiliati parintii sa dezvolte interventii ptr. a controla comportamentul clientului de tip autoabuziv folosind incurajarile, iar daca este necesar constrangerea psi;ica. 13.Incurajati membrii familiei sa includa in mod regulat clientul in munca structurata sau in activitati de joc ptr.24 min. In fiecare zi. 24..ati7i clientului si parintilor sai o sarcina, 0e$. Innotul, mersul pe bicicleta1 care ajuta la construirea increderii si a dependentei reciproce. 21.Incurajati parintii detasati sa se implice in viata de zi cu zi a clientului, in activitatile sale din timpul liber sau in ceea ce trebuie sa faca ptr. 9coala. 22.>ducati parintii clientului sau membrii familiei in leg. #u privire la simptomele si caracteristicile autismului sau a dereglarii comportamentale. 2 .Incurajati parintii clientului sa caute ragaz pe o perioada de timp. 2".9ugerati parintilor incadrarea intr7un grup terapeutic, de sustinere. 2&.#onsiliati parintii cu privire la invatarea clientului despre calitati esentiale de autoajutorare0e$. 8ieptanatul parului, imbaierea, spalatul dintilor1 2*./onitorizati si dati feed7bac= frecvent asupra progresului clientului legat de dezvoltarea te;nicilor de auto7 ajutorare. 2,.+aceti referire la un atelier de munca linistit sau la un program de pregatire vocationala ptr. 5 dezvolta talente de lucru de baza. 2-.+aceti referire la integrarea intr7 un centru de copii cu probleme de acest gen . 23.+aceti referire la participarea intr7o tabara de vara ptr. 5 facilita contacte sociale. 4.!edirectionati preocuparile clientului prin obiecte sau un domniu resrans de activitate in concordanta cu cerintele sociale acceptabile.0e$. #lientul invata sa acordeze instrumente sau sa impac;eteze obiecte intr7un atelier linistit. Sugestii de diagnostic 5$a IA 233.44 .eregalarea de tip autist 233.-4.eregalarea de dezvoltare pervasiva '@9 233.-4 9indromul !>22. 233.14 .eregalarea din cauza copilariei dezintegrate 233.-4 9indromul 598>!F>!. 1 .-3 .eregalrea ractiva de atasament a Infantilitatii sau #opilariei infantile 4,. .eregalrea de miscare stereotipica 23&.$$ 9c;izofrenia 5$a IIA 1,.!etardul mental 13.!etartul mental, severitate nespecificata ,33.3 .iagnostice diferentiate. V ,1.43 'ici un diagnostic AN,IETATEA Definitii comportamentale 1. 2. . ". 5n$ietate, grija sau frica e$cesiva care depaseste considerabil nivelul de dezvoltare al clientului. 'ivel inalt al tensiunii motorii cum ar fi oboseala, neliniste, agitatie sau tensiune musculara. Eiperactivitate anatomica ca ta;icardia, respiratia sacadata, ameteala, uscarea buzelor, greata sau diareea. Eiperatentie ca nervozotatea constant ,deficitul de concentrare, dificultatea in a adormi sau a dormi, si o stare generala de iritabilitate.

&. @ frica specifica care s7a generalizat acoperind o arie mai larga si a ajuns la punctul la care interfereaza semnificativ cu viata cotidiana a clientului si a familiei acestuia. *. 5n$ietate sau grija e$cesiva datorata amenintarii cu abandonul de catre un parinte, supralicitarea vinovatiei, negarea autonomiei sau a statusului , frictiunile dintre parinti sau interferenta cu activitatea fizica. Scopuri pe termen lung 1. !educerea completa a frecventei si intensitatii reactiei an$ioase in asa fel incat functionarea zilnica sa nu aiba de suferit. 2. 9tabilizarea nivelului an$ietatii o data cu cresterea abilitatii de functionare de la un punct de plecare . !ezolvarea problemei c;eie care este sursa an$ietatii sau fricii. ". 5tingerea punctului in care clientul poate sa interactioneze cu lumea, fara frica, grija sau an$ietate e$cesiva .

Obiective pe termen scurt 1. .ezvoltarea unei relatii de lucru cu terapeutul in care clientul isi prezinta in mod desc;is gandurile si sentimentele 01,21 2. Identificarea verbala a fricilor, grijilor si an$ietatilor.01,2,-,31 . +olosirea unui autodiscurs pozitiv pentru a reduce sau a elimina an$ietatea. 01, ,",,1 ". #resterea manifestarilor comportamentale prin socializarea cu ceilalti, prin activitate fizica si autoincurajare. &. #resterea participarii in activitati sociale si academice zilnice. *. .ezvoltarea si aplicarea unei metode de rela$are adecvate si a unor activitati diverse pentru a cobori nivelul de an$ietate 0,,12,1",1&1 ,. Identificarea ariilor de conflict din viata clientului 0&,*,12,1&1 -. 8arintii e$prima verbal faptul ca inteleg an$ietatile si fricile clientului. 01*,1,,1-,131 3. 8arintii dezvolta moduri specifice de a ajuta empatic clientul in fata an$ietatii si fricii.024,21,22,2 1 Interventii terapeutice 1. 9e construieste in mod activ, impreuna cu clientul , nivelul de incredere in timpul sedintelor individuale prin contact vizual, prin ascultare activa, prin privire neconditionat pozitiva, si acceptare calda in scopul de a o%il ajuta sa isi creasca abilitatile de a Bsi identifica si e$prima sentimentele. 2. 9e foloseste unui joc terapeutic 0 .iscutia, >motia, 5ctiunea sau Hipsa jocului1pentru a7I largi clientului constienta de sine si de ceilalti. . #lientul este ajutat sa7si dezvolte mesaje cognitive bazate pe realitate, care ii vor creste increderea in sine in a face fata fricilor si an$ietatilor. ". 9e e$ploreaza mesajului cognitiv care mijloceste raspunsul an$ios si opreste cunoasterea adaptativa. &. #lientului i se cere sa prezinte o lista de conflicte c;eie din trecut si din present cu familia si cu partenerul.9e proceseaza lista impreuna cu terapeutul. *. #lientul este asistat in scopul de a deveni constient de conflictele c;eie si sa inceapa munca in vederea rezolvarii lor. ,. #lientul este ajutat sa7si dezvolte un discurs sanatos cu sine insusi ca o modalitate de a trata an$ietatea. -. 9e foloseste metoda narativa prin care clientul descrie complet povestea an$ietatii sau a fricii sale si apoi interpreteaza aceasta poveste impreuna cu terapeutul pentru a7si e$ternaliza problemele. 9e colaboreaza cu clientul pentru a lua o decizie sau se dezvolte un mod efectiv de a face fata an$ietatii sau fricii. 3. 9e realizeaza sedinte de terapie prin joc in care an$ietatile, fricile sau grijile clentului sunt e$plorate si rezolvate. 14. +oloseste o metoda de intervievare interpretativa in care terapeutul isi intervieveaza clientul pentru a7l ajuta sa7si e$prime motivatia si sentimentele. 5poi clientul este asistat sa faca o legatura intre fricile sau an$ietatile sale si ganduri sau dorinte :rele? nee$primate sau neacceptate.

11. 8arintii sunt incurajati sa caute o tabara sau un Jee=end e$perientiala care se concentreaza pe problema fricilor , asumarea riscurilor si construirea increderii. 9e proceseaza e$perienta cu clientul si cu parintii lui. 12. Iintalnirile sunt conduse concentradu7se pe situatiile care produc an$ietate in care te;nicile de povestire, desen, vizionarea de fotografii, si rezolvarea temelor sunt folosite pentru a reduce nivelul de an$ietate sau de frica al clientului. 1 . #lientul este asistat in scopul dezvoltarii strategiilor de a face fata cu an$ietatea. 0e$A cresterea implicarii sociale, contactul cu ceilalti, e$ercitii fizice1 1". 9e pledeaza si incurajeaza analiza. !ezultatele sunt monitorizate saptamanal si se redirectioneaza acolo unde este nevoie. 1&. 9e foloseste o te;nica de povestire mutuala 0de !ic;ard Fardner4 in care clientul isi spune povestea.2erapeutul interpreteaza povestea subliniind intelesurile si spune povestea proprie folosind aceleasi personaje in conte$te similare dar impletind in poveste adaptari mai sanatoase la frica sau an$ietate si de rezolvare a conflictelor. 1*. 8arintilor clientului sunt educati in scopul de a7i constientiza si a7i face sa inteleaga in ce masura fricile si an$ietatile sunt normale din punct de vedere al dezvoltarii pentru copii sau adolescenti, in functie de varsta. 1,. 9tabileste pentru parintii clientului lecturarea unor carti despre dezvoltarea copilului si despre cum e sa fii parinte ca :Intre parinte si #opil%5dolscent? sau : #um sa vorbim ca sa ne asculte copiii si cum sa ascultam ca copii sa vorbeasca.? 1-. 2rimite parintii clientului la o clasa sau la un grup de suport pentru parinti. 13. Hucreaza cu parintii in sedinte cu familia pentru a le dezvolta abilitatile de a trata cu eficacitate fricile si an$ietatile clientului cu incredere calma si nu cu reactii pline de frica. 24. #ondu intalniri cu familia in care sistemul este e$aminat pentru a determina nivelul de frica sau an$ietate la momentul respectiv sau pentru a scoate la suprafata conflicte subterane. 21. Hucreaza in intalniri cu familia pentru a rezolva conflictele si pentru a ridica nivelul de functionare sanatoasa al familiei. 22. +oloseste o apropiere structurala in intalnirile cu familia in care rolurile sunt modificate pentru a incuraja parintii sa lucreze mai putin si sa permita copiilor sa fie copii. 2 . #ondu intalniri cu familia ale caror directii strategice sunt dezvoltate si oferite familiei ,acestea fiind concepute pentru a da libertate fizica copilului si pentru a ajusta controlul parental al sistemului. DE#*ESIA Definiri comportamentale) 1. 2. . ". 2ristete sau afecte 0dispozitii1 aplatizate; 8reocupari legate de subiectul mortii; Idei si planuri suicidale; Iritabilitate ocazionala;

&. Izolare de familie si%sau semeni; *. .eteriorarea performantelor academice; ,. 9cadere marcata a interesului fata de activitati anterior agreate; -. !efuzul de a comunica desc;is; 3. +olosirea de substante pentru imbunatatirea dispozitiei; 14. >nergie redusa; 11. #ontact vizual minimal si frecvente verbalizari ale autodeprecierii % stimei de sine scazute; 12. 5petit redus; 1 . 9omn prelungit; 1". #oncentrare deficitara si indecizie; 1&. 9entimente nejusificate de disperare, autodepreciere sau autoculpabilizare %invinovatire; 1*. 8robleme actuale, generatoare de suferinta; 1,. Iluzii si ;alucinatii asociate cu dispozitia. Obiective pe termen lung 1. #onstientizarea si verbalizarea depresiei si inlaturarea cauzelor, conducand la normalizarea starii emotionale; 2. >valuarea dispozitiei si relevarea dovezilor unui nivel normal de energie, activitate si socializare; . !educerea iritabilitatii si normalizarea interactiunilor sociale cu familia si prietenii; ". /anifestarea unui interes adecvat pentru ac;izitii academice, implicare sociala, obiceiuri alimentare precum si manifestari ocazionale ale bucuriei si pretuirii vieti Obiective pe termen scurt 1. 2estare psi;ologica completa pentru evaluarea profunzimii starii depresive; 01,21 2. 9tabilirea legaturii dintre razvratire, tendinte autodistructive sau retragerea in sine si fondul depresiv; 0 ,"1 . >$primarea verbala a nefericirii, nemultumirii e$istentiale; 0&,,,1",1&,231 ". 9pecificarea a ceea ce ii lipseste clientului din viata sa, cauzandu7i nefericire; 0&,*,-,1",1&1 &. 8unctarea aspectelor care, in trecut sau in prezent, cauzeaza % contribuie la tristete; 0&,3,14,1",1&1 *. 5precierea asertiva, de catre client, a ceea ce7i este necesar pentru a fi cu adevarat fericit; 0&,14,1 ,231 ,. >$primarea nevoilor emotionale catre persoanele semnificative; 0*,11,12,2-1 -. In;ibarea % stoparea abordarilor verbale ale subiectului%temei mortii; 0*,,,1",1&,1-1 3. Incetarea conduitelor suicidare si%sau e$primarii dorintei de a muri; 01*,1,,1-,131 14. 9a initieze si sa raspunda activ la comunicarea sociala cu familia si semenii; 012,24,21,2-,231

11. Verbalizarea sentimentelor generate de a fi iubit si acceptat de catre familie si prieteni; 0*,1*,1,1 12. .escrierea interesului si participarii la activitati sociale si recreationale; 01 ,241 1 . !educerea furiei si iritabilitatii, evidentiindu7se prin interactiuni placute si prietenoase cu familia si prietenii; 011,12,241 1". 9a fie compliant% sa coopereze cu evaluarea necesitatii medicamentatiei psi;otrope; 021,221 1&. 9a urmeze tratamentul medicamentos prescris de medic; 021,22,2 1 1*. Imbunatatirea performantei academice, evidentiindu7se prin note mai bune si rapoarte%recomandari ale profesorilor; 02",2&1 1,. 9a manance meniuri nutritive fara a fi imboldit constant de altii; 021,22,2 ,2*1 1-. 9a7si ajusteze programul de dormit adecvat nivelului de dezvoltare; 021,22,2 ,2,1 Interventii terapeutice 1. @rganizarea administrarii testelor psi;ologice asa incat sa se faciliteze o stabilire cat mai completa%realista% a profunzimii depresiei; 2. @ferirea unui feedbac= clientului si familiei sale, in ceea ce priveste rezultatele testarii; . 5precierea nivelului de intelegere %constientizare de catre client, a comportamentelor%mecanismelor sale defensive legate de depresie; ". Interpretarea manifestarilor comportamentale ale clientului, ca reflectare a depresiei; &. Intarirea manifestarii desc;ise % acceptarii, de catre client a sentimentelor sale profunde % implicite de furie, durere si dezamagire. *. >valuarea temerilor clientului in ceea ce priveste pierderea afectiunii altora. ,. #onfruntarea clientului cu comportamentele % manifestarile sale de evitare a adevaratelor conflicte, cu nevoile sale emotionale neconstientizate %neasumate % nesatisfacute. -. #erinta catre client sa aduca in discutie ce anume ii lipseste din viata, contribuind astfel la starea sa de nefericire. 3. >valuarea % aprecierea aspectelor prezente, din viata clientului, care contribuie la starea sa de nefericire. 14. >$plorarea suferintei emotionale din trecutul clientului, care contribuie la sentimentele de disperare si stima de sine redusa. 11. @rganizarea unei sedinte de terapie familiala pentru facilitarea e$primarii conflictelor cu membri ai familiei. 12. 9prijinirea clientului in e$primarea nevoilor sale emotionale catre membrii familiei si persoanele semnificative. 1 . /obilizarea clientului in formularea unui plan, menit sa7i stimuleze actiunea de satisfacere a nevoilor. 1". @rganizarea% punerea in scena a unui joc psi;odramatic care sa7i permita clientului e$primarea sentimentelor fata de sine si altii. 1&. Interpretarea sentimentelor e$primate in joc, ca fiind cele ale clientului fata de viata reala. 1*. 9tabilirea cognitiilor care intaresc neajutorarea si disperarea clientului

1,. Invatarea de catre client si intarirea cognitiilor functionale, care ii faciliteaza cresterea increderii si acceptarii de sine. 1-. /onitorizarea potentialului autoagresiv al clientului si indrumarea sa catre un mediu protectiv % sanatorial, daca este necesar. 13. @btinerea unui angajament al clientului, de a nu7si provoca rau. 24. Incurajarea clientului de a participa la activitati sociale% recreative, care sa7i imbogateasca e$istenta. 21. 5precierea% evaluarea nevoii clientului de a urma un tratament medicamentos psi;otrop. 22. @btinerea unei prescriptii medicamentoase antidepresive pentru client. 2 . /onitorizarea eficacitatii medicamentelor si a efectelor secundare. 2". 9timularea interesului clientului in obtinerea unor performante academice. 2&. #ontractarea unui tutore in vederea incurajarii clientului sa7si dezvolte un simt al performantei academice. 2*. /onitorizarea si incurajarea clientului in ceea ce priveste dobandirea unor obiceiuri alimentare corespunzatoare. 2,. /onitorizarea deprinderilor de somn ale clientului si a efectului odi;nitor al somnului acestuia. 2-. Hucrul cu parintii clientului pentru dezvoltarea abilitatilor lor de a incuraja, sustine si%sau tolera modalitatile e$presive ale gandurilor si sentimentelor clientului. 23. +olosirea unui joc terapeutic care sa vizeze e$presivitatea emotiilor pentru sprijinirea clientului in demersul verbalizarii adecvate a sentimentelor. Sugestii diagnostice 5$ul I .istimia 2ulburare .epresiva /ajora, episod singular 2ulburare .epresiva /ajora, !ecurenta 2ulburare <ipolara II 2ulburare <ipolara I 2ulburare #iclotimica 2ulburari de 5daptare cu .ispozitie .epresiva 5lterare a personalitatii determinata de o afectiune pe a$ul III .oliu % pierdere ireparabila % deprivare .iagnostic deferit 'ediagnostic

5$ul II

MANIA % (I#E*MANIA

Definiii comportamentale 1. Cn stil social intens0puternic1, e$cesiv prietenos, care depete parametrii sociali normali i care d dovad de o judecat sczut0srac1, pe plan social 0adaptare sociala sczuta1 0e$. #redulitatea i desc;iderea (n faa altora cu prea mult uurin1. 2. /)ndrie e$cesiv0prere mult prea bun despre sine1 dar si e$agerarea optimismului0absena depresiei1, (ncrederii, cu prea mult optimism (n capacitile sale, (ncredere care neag orice autolimitare sau obstacol real, dar (i vede pe ceilali ca st)ndu7 i (n drum 0 ca pe un impediment1. . Hipsa puterii de concentrare asupra unui singur fapt, incapacitatea de a7i pstra g)ndul asupra unui singur lucru. 0 (i fug g)ndurile1 ". 5pariia stresului (n vorbire. &. Eiperenergic i impacient0foarte agitat, fr ast)mpr1. *. Impulsivitate ;aotic 0comportament agitat1, fr capacitatea de a anticipa consecinele comportamentului. ,. 'evoie de odi;n redus i o negare a durerii fizice i a emoiilor. -. <oli la nivelul afectiv (nt)lnite la generaiile precedente0(n familie1. 3. 5gresiune verbal sau fizic cuplat cu dorina de manifestare violent 0e$. aruncarea (n aer a diferitelor obiecte1 (n cazul ne)ndeplinirii unei dorine, ceea ce este (n contrast cu comportamentul lui obinuit de ascultare i supus. 14. Cor de distras i capabil de atenie redus ca timp. 11. Incapacitatea de a duce mai departe proiectele, c;iar dac nivelul de energie este foarte ridicat. 5cestea se datoreaza lipsurilor comportamentale la nivel disciplinar c(t si lipsei dorinei de interes (n a (ndeplini%urma un scop. 12. 5ciuni neg)ndite0produse de factori interni1 care reflect o nerecunoatere a consecinelor ce duc la autodistrugere 0e$. +uratul din magazine, abuzul de alcool, de droguri sau promiscuitatea7variaia partenerilor (n viata se$uala,viaa mizer1. 1 . 6mbrcminte bizar i anumite moduri de manifestare0 e$. curarea corporal cu ajutorul limbii, mucare, picare a plielii1. Scopuri pentru termen lung) 1. #reterea controlului asupra anumitor impulsuri, reducerea nivelului de energie i stabilizarea strii0:toanelor?1, a sentimentelor. 2. 9cderea nivelului de iratibilitate i agitaie, (mbuntirea judecii (n plan social i dezvoltarea unui tip de sensibilitate asupra consecinelor aduse de comportament, av)nd totodata mai multe ateptri reale%realizabile de la sine. . !ecunoaterea depresiei din subcontient 0ascunse1 i gsirea unui mod de a se descurca 0cooperarea1 cu sentimentele sau teama de pierdere . ". 9 vorbeasc despre sentimentele ascunse de prere prost despre sine sau vin, teama de a fi respins, dependent i abandon de ctre persoane importante pentru el. Obiective pe termen scurt 1. Ia medicamentele psi;otropice0 care afecteaza mintea, emoiile sau comportamentul1 prescrise.0 1, 2, 1 2. 6ncepe s arate (ncredere (n relaia terapeutic (mprtindu7i temerile de dependen, pierdere0absen1 i abandonare.0 ", &, *, 31
&

. 5junge la stabilitate a :toanelor?starii%sentimentelor, (ncep)nd sa reacioneze mai rar cu furie, mai puin e$agerat i mult mai adecvat social i sentimental. 0 11, 1&, 1*, 211 ". Verbalizeaz 0e$prim1 tristeea, teama i furia privind pierderi din via reale sau imaginare. 0 &, *, ,, -1 &. #ontientizeaz 0admite1 prerea proast despre sine i teama de a fi respins pe care se sprijin falsa lui m)ndrie0importan prea mare alocata siei combinat cu arogan1.03, 14, 11, 121 *. Identific motivele0cauzele1 prerii proaste despre sine i temerile de abandon. 0 3, 14, 121 ,. +ace diferena (ntre pierderile reale i imaginare, respigeri i abandonri.0 *,-1 -. 8rinii (ntresc comportamentele pozitive c)nd impun%fi$eaz limite ferme pentru ostilitate. 0 14, 11, 13, 21, 221 3. 6nceteaz 0stopeaz1 comportamentele autodistructive cum ar fi promiscuitatea, abuzul de anumite substane i ostilitatea e$agerat sau agresiunea.0 1 , 1&, 1*1 14. Vorbete mai rar i este mai concentrat pe subiect. 01 , 1"1 11. 9e (mbrac i se (ngrijete (ntr7o manier mai puin e$travagant.0 11, 1-, 241 12. 2rebuie vorbit desc;is despre acceptare si impacarea cu nevoile sale dependente.0 ", &, 14, 1-1 1 . Identific trsturi de personalitate pozitive i comportamente care construiesc stima de sine autentic. 0 13, 241 1". 9cad declaraiile de grandoare i se e$primpe sine mult mai atent 0mai cenzurat1. 0 11, 1&, 1,1 1&. Identific factorii stresani care sporesc teama de respingere i eec.0 12,1,,1-1 1*. 5ccept limitele impuse (n comportamentele manipulatorii i ostile care tind s (i controleze pe ceilali. 0 21, 221 Interventii terapeutice 1. >stimeaz0stabilete1 nevoia clientului de medicamentele necesare stabilizarii strii%sentimentelor 0e$. #arbonat de litiu1 2. #oncepe 0recomand1 prescripia medical adecvat, care s ajute clientul la reducerea energiei (n e$ces%e$agerate provocat de anumite sentimente. . /onitorizeaz raciile clientului la medicaie 0efecte secundare i eficien1. ". 9e leag 0promite1 s fie acolo0prezent1, un ajutor real, s asculte i s sprijine clientul. &. >$ploreaz temerile clientului de a fi abandonat izvor)nd dragoste i (ngrijire. *. .emonstreaz pierderi reale sau percepute din viaa clientului. ,. !eevalueaz modurile de a (nlocui pierderile i le prezint (n perspectiv0ca pe un deziderat1. -. 5jut clientul s fac diferena (ntre real i imaginar, pierderi prezente0curente1 i pierderi e$agerate. 3. .emonstreaz0gsete1 cauzele care au provocat temerile de abandon ale clientului precum i proasta impresie despre sine, (n istoria familiei de provenien. 14. Tine 0organizeaz1 sesiuni de terapie de familie pentru a cerceta i confrunta respingerile parentale sau abandonul emoional. 11. #onfrunt grandomania cilentului precum i cerinele 0preteniile e$agerate1 acestuia treptat dar ferm. 12. >$loreaz%cerceteaz factorii stresani care provoaca comportamentul maniacal al clientului 0e$. insuccesele%nereuitele colare, respingerea social, trauma familial1. 1 . 5sigur structur 0substan1 i concentrare g)ndurilor i aciunilor clientului control)nd 0dirij)nd1 desfurarea conversaiei i stabilind planuri de comportament. 1". 6ntrete verbal vorbirea rar 0calm1 i aprofundarea proceselor de g)ndire.

1&. +ocalizarea continu asupra consecinelor comportamentului pentru a reduce impulsivitatea neg)ndit 0necontrolat1. 1*. +aciliteaz 0uureaz1 controlul impulsurilor prin jocul de rol, repetarea comportamentelor i inversarea rolurilor pentru a mri sensibilitatea0(n a percepe1 (n ceea ce privete consecinele comportamentului. 1,. 6ncurajeaz clientul s (mprteasc sentimente la un nivel mai profund pentru a uura :desc;iderea?, intimitatea i (ncrederea (n relaii i acioneaz contra negrii, fricii i superficialitii. 1-. Interpreteaz teama i insecuritatea care stau la baza m)ndriei, ostilitii i negrii dependenei. 13. 5sist clientul (n identificarea propriilor fore i repere s7i construiasc stima de sine i (ncrederea. 24. 6ncurajeaz i (ntrete o manier vestimentar i de (ngrijire adecvat. 21. Impune limite (n manipulare sau manifestri fc)nd reguli i stabilind consecinele clare ale (nclcrii acestora. 22. Incurajeaz prinii (n crearea%impunerea unor limite rezonabile asupra comportamentului clientului i (n ai e$prima dedicaia i dragostea lor necondiionate fata de client. SU$ESTII #ENT*U DIA$NOSTI A*E 5ne$aIA 23*.$$ 23*.-3 41.1 23&.,4 23*.-4 14.1 1".41 ,33.3 V,1.3 2ulburare biolar I 2ulburare bipolar II #iclotimie 9c;izofrenie afectiv 2ulburare bipolar 9c;imbare de personalitate datorat 0tulburri din ane$a III1 .eficit de atenie % ;iperactivitate 8redominana tipului ;iperactiv B impulsiv. .iagnostic am)nat 'ici un diagnostic.

5ne$a IIA

FO'IE / ATA DE #ANI 0 % A$O*AFO'IE Definiii comportamentale 1. 2eama de a fi (ntr7un loc sau (ntr7o situaie din care scparea poate fi dificil, sau dezvoltarea unei simptom care poate fi incapacitant sau st)njenitor 0ameeal, depersonalizare sau derealizare, grea, diaree, transpiraie, palpitaii sau stri de lein1. 2. 2eama de a fi departe de cas 0(n special singur1 . >vitarea mulimilor de oameni 0restaurante, mall7uri, biserici, teatre, etc.1 ". >vitarea mijloacelor de transport (nc;ise 0autobuz, tren, avion, main, etc.1 &. 2eam persistent i nejustificat f de un obiect sau o situaie specific din cauza ca (nt)lnirea unui stimul fobic ar declana un rspuns an$ios imediat.
,

*. >vitarea sau suportarea stimulului fobic cu an$ietate intens care interfereaz cu comportamentele rutiniere normale, sau distres marcat. Scopuri de lung1 durat1 1. 9 reduc teama, astfel (nc)t, clientul s (i poat prsi domiciliul liber i independent i s se simt confortabil (n spaii publice, (n prezena oamenilor. 2. 9 permit clientului s cltoreasc (ntr7un mijloc de transport (nc;is. . 9 reduc teama de obiecte sau situaii specifice care anterior provocau imediat an$ietatea. ". 9 elimine interferena cu comportamentele rutiniere i s (ndeprteze distresul provocat de obiectul sau situaia temut. Obiective pe termen scurt 1. 2. . ". Verbalizarea temerii i focalizarea pe descrierea stimului specific al acesteia 01,3,141. #onstruirea unei ierar;i a situaiilor care evoc an$ietate gradul. 021 .ob)ndirea e$pertizei (n rela$area muscular profund 0 ,"1. Identificarea unei secvene plcute, neamenintoare, care s permit folosirea te;nicilor de imagerie dirijat. 0&1 &. #oroborarea desenzitivizrii sistematice fa de obiectul sau situaia an$iogen. 0&,*1 *. Implicarea (n desensitivizri in vivo fa de obiectul sau situaia stimul. 0,1 ,. Ieirea din cas fr a resimi o an$ietatea copleitoare 0*,,,-,241. -. #onfruntarea obiectului sau situaiei fobice cu calm, control i confort. 0,,-1 3. 2ranspunerea (n scris a povetilor reale sau imaginare care descriu o (nt)lnire cu situaia sau obiectul temut. 031 14. 5dunarea de imagini sau poveti plcute cu privire la stimulul fobic i (mprtirea acestora cu clientul 0111. 11. 2ranspunerea (n act a comportamentului sau (nfruntarea situaiei temute i e$perimentarea liber a an$ietii lipsit de urmri devastatoare. 0,,14,121 12. .ezvoltarea suportului familial pe msur ce clientul tolereaz o mai mare e$punere la stimulul fobic. 01 ,1",1&1 1 . Identificarea semnificaiei simbolice a stimlului fobic care poate sta la baza fricii. 01,1*1 1". Verbalizarea realitilor separate ale obiectului sau situaiei temute (n mod iraional i ale e$perienei emoionale dureroase din trecut, care este evocat de stimulul fobic 01,,,1-,131 1&. 6mprtirea sentimentelor asociate cu o situaie emoional dureroas din trecut care este legat de fobie. 01*,1,,1-,131 1*. .iferenierea situaiilor reale de cele imaginate, distorsionate care pot produce teama raional i iraional. 01,,1-,131 1,. Verbalizarea Ucredinelor? cognitive i a mesajelor care mediaz rspunsul an$ios. 024,21,221 1-. .ezvoltarea discursului interior pozitiv, sntos i raional, care reduce frica i permite (nfruntarea comportomental cu stimulul evitat. 021,221 13. 5dministrarea responsabil a medicaiei psi;otrope prescrise pentru a uura an$ietatea fobic. 02 ,2"1 Intervenii terapeutice

1. .iscutai i evaluai teama clientului, profunzimea acesteia premcum i stimulul ce o provoac. 2. .irecionai i asistai clientul (n construirea unei ierar;ii a situaiilor provocatoare de an$ietate. . 6nvai clientul metodele de rela$are progresiv. ". Ctilizai te;nici de biofeedbac= pentru a facilita deprinderile de rela$are ale clientului. &. 6nvtai clientul s utilizeze imageria dirijat pentru uurarea an$ietii. *. .irecionani procedurile de desenzitivizare sitematic pentru a reduce rspunsul fobic al clientului. ,. 5tribuii i%sau acompaniai clientul (n desensitivizarea in vivo (n contact cu situaia sau obiectul fobic. -. !ezumai i re(ntrii verbal progresul clientului fa de an$ietatea resimit. 3. Ctilizai o abordare narativ 0/ic;ael K;ite1 (n care clientul transpune (n scris povestea spaimei sale, iar apoi o transpune (n act (mpreun cu terapeutul, pentru e$ternalizarea problemei. 5poi asistai clientul la gsirea unei soluii efective de copGing pentru poveste, ce poate fi pusa de asemenea transpus (n act. 14. Lucai7v (n mod agreabil cu clientul (n prezena situaiei sau obicetului temut, ca o modalitate de desenzitivizare. 5sta poate (nsemna prsirea cabinetului pentru a desfura edina. 11. 9tructurai edinele cu clientul folosind imagini, lecturi sau poveti plcute despre obiectul sau situaia temut, ca o modalitate de desenzitivizare fa de stimulul ce produce team. 12. Ctilizai o intervenie strategic 0+isc;, KatzlaJic=, Kea=land1, (n care transpunerea simptomului este prescris, permin)nd clientului s7i e$pun in mod evident an$ietatea 0de e$emplu, dac simpotomul este frica de a ipa (ntr7un loc public, (ndreptati clientul spre acest loc, i s fac acest lucru1. 8relucrai e$pectanele catastrofice ale clientului. 1 . Tinei edine cu familia, (n care aceasta este instruit s ofere suport, pe msur ce clientul se confrunt cu stimulul fobic, i s nu ofere suport atunci c)nd acesta intr (n panic i eueaz (n a face fa fricii 08itman1. @ferii suport, (ncurajai i redirecionai (n funcie de solicitri. 1". 5sistai familia (n a depi tendina de a re(ntri fobia clientului i pe msur ce aceasta descrete instruii7i (n modaliti constructive de recompensare a clientului. 1&. >valuai i confruntai membrii familiei (n cazurile (n care acetia creeaz un model comportamental fobic pentru client, (n prezena obiectului sau a situaiei temute. 1*. .iscutai i interpretai (nelesul posibil simbolic al situaiei sau obiectului fobic. 1,. #larificai i difereniai frica iraional actual a clientului i durerea emoional trecut 1-. 8rin ascultare activ, (ntrebri i atitudine pozitiv, (ncurajai clientul s (mprteasc sentimentele sale din trecut. 13. !e(ntrii insig;t7urile clientului privind trecutul emoional dureros i an$ietatea prezent. 24. 6nvai clientul strategii de copGing 0diversiunea, respiraia profund, discursul interior pozitiv, rela$area muscular, .a.m.d.1 21. Identificai sc;emele distorsionate i g)ndurile automate legate de acestea, care mediaz rspunsul an$ios al clientului. 22. Invai clientul s7i readapteze sc;emele folosind te;nici de restructurare cognitiv. 2 . +acilitai prescrierea de medicaie psi;otropic pentru client. 2". /onitorizai compliana i eficacitatea medicaiei pentru client.

FO'IA DE TI# SO IA!%TIMIDITATEA Definiii comportamentale 1. 5scunderea, contactul slab al privirilor sau c;iar lipsa contactului vizual (ntre dou persoane, un refuz sau reinerea de a rspunde verbal la iniierea altora si izolarea in cele mai multe situaii de socializare. 2. Incruntarea in mod e$cesiv sau evitarea contactului cu oameni care nu ne sunt familiari pentru o perioada lunga de timp0e$. ase luni sau mai mult1 . Izolarea sociala si%sau implicarea e$cesiva in activitati izolate0 e$.cititul, ascultarea muzicii in camera ei%lui, jocul video1. ". 'umr limitat de prietenii sau prietenii nu foarte apropiate in afara membrilor familiei. &. Eipersenzitivitatea la critica sau dezaprobarea altora. *. 'evoia e$cesiva de reasigurare ca el%ea este plcut de ceilali (nainte de a demonstra dorina de a se implica (ntr7o alta relaie. ,. >zitarea marcat de a se angaja in activiti noi sau a7i asuma riscuri personale din cauza potentialei rusini sau umiliri. -. Imaginea de sine proasta, evideniat de remarce dese de subestimare, comparaiile nefavorabile cu altii, si o percepie de sine ca fiind neatragator. 3. Hipsa de asertivitate din cauza fricii de a fi (ntampinat cu critic, dezaprobare sau respingere. 14. 9uferin psi;ologic (nalt 0distres1 (n diverse situaVi sociale manifestat prin bti mrite de inim, transpiraie abundent, gur uscat, tensiune muscular si tremur. Scopuri pe termen lung) 1. >limina an$ietii, rusinea si timiditatea in majoritatea situaiilor sociale. 2. 9tabilirea si meninerea pe termen lung 0de e$emplu, * luni1 a relaiilor interpersonale sau a acorda atenie relaiilor de prietenie mai deprtai sau mai apropiai familiei. . Interaciuni sociale cu acordarea de atenie prietenilor in mod regulat fara frica e$cesiva sau an$ietate. ". 8strarea unui ec;ilibru sntos (ntre timpul petrecut singur 0activitati solitare1 si interaciunea sociala cu ceilalti. &. .ezvoltarea unor deprinderi sociale eseniale care vor atrage dup sine o relaionare interpersonale de calitate. *. !ezolvarea conflictelelor centrale care contribuie la aparitia an$ietaii sociale si a timiditatii. ,. #resterea respectului de sine si a sentimentelor de securitate (n relaiile interpersonale evideniate de o dorina de a participa la activitati de grup si a7si e$prima g)nduri, sentimente, si nevoi obinuite, de baz. Obiective pe termen scurt) 1. #ompletarea testelor psi;ologice 2. #ompletarea testelor psi;oeducationale . #ompletarea unei evaluari de limba si vorbire ". #omplianta cu strategiile de comportament si cognitive si cresterea graduala a duratei contactelor sociale.0&.*,,,-,31 &. 5 fi de acord cu initierea unui contact social pe zi0*,-,12,1",1&1 *. 5 creste participarea in activitatile de grup sau interpersonale011,12.1 ,1",1&1

"4

,. 5 creste verbalizarea argumentelor pozitive despre el%ea (n interactionarea cu semenii si e$perientele sociale.011, 12, 1 , 1", 1&1 -. Verbalizarea complimentelor primite fara timiditate e$cesiva sau retinere. 3. #resterea e$primarii argumentelor pozitive (n interacionarile de tip social03,14,1,1 14. .escreterea frecventei remarcelor de tip descurajant in prezena semenilor 0-,3, 1*, 1,, 1-1 11. .ezvoltarea comportamentului pozitiv pentru a face fa efectiv si direct stresului, conflictelor si responsabilitatilor.01,, 1-, 2-, 231 12. 8rinderea ca in plasa sau protectia peste masura a parintilor identifica cum ei instaleaza an$ietatea de tip social si comportamentele dependente peste masura.022, 2", 2&, 2,1 1 . !ecunoasterea verbala a castigului secundar care rezulta din an$ietatea sociala , remarcele de tip descurajator si din dependenta e$agerata de parinti.022, 2&, 2,1. 1". 8arintii consolideaza comportamentele de tip pozitiv din punct de vedere social ale individului si stabilesc limite ale comportamentelor e$tra7dependente01",2",2&,2*1 1&. 8arintii peste masura de critici recunosc verbal cum contribuie remarcele lor negative la an$ietatea sociala a individului, la timiditatea sa si aprecierea scazuta fata de sine. 022,2 ,2*1 1*. 8arintii stabilesc scopuri realiste si apropiate%potrivite cu varsta individului.022,2 , 2*1 1,. Verbalizarea modului in care an$ietatea sociala curenta si insecuritatea sunt asociate cu e$perientele de respingere si critica din trecut din partea celor semnificativi pentru persoana (n cauz.013, 24, 211 1-. 5 lua medicamente prescrise direct de medic0 4, 11 Interventii terapeutice) *. Introduceti sarcina de a initia macar un contact social pe zi ,. 5ntrenati clientul sa reduca an$ietatea utilizand g;idarea imaginatiei intr7un mediu rela$ant in care clientul sa se vizualizeze pe sine fac)nd fata unor probleme sociale variate . -. 5sistati clientul in dezvoltarea e$primarii pozitive de sine cu scopul de a face fata an$ietatii sociale sau fricii.0temerilor1 3. Ctilizati repetitii in ceea ce priveste comportamentul, e$emple si joc de rol in sesiuni individuale ptr. a reduce an$ietatea, a dezvolta calitati sociale si a invata sa initieze conversatii. 14. Hauda si incurajeaza orice coportament social pozitiv. 11. #ereti clientului sa insire calitatile si defectele sale in comparatie cu ale semenilor sai. 12. Incurajati partciparea in activitati e$tracurriculare sau in activitati de grup. 1 . #ereti clientului sa tina un jurnal cu e$perientele atat positive cat si negative d.p.d.v. social; parcurgeti7le impreuna cu terapeutul dvs. 1". .ati clientului directive de a7si invita peste noapte un prieten sau s stabileasc o vizita peste noapte acasa la un prieten; retineti orice moment de teama care ar putea aparea. 1&. #onsultati7va cu oficialii scolii despre modalitati de a dezvolta socializarea clientului 0e$.A prezentati clasei o situatie de interes sau cercetare, un profesor sau o persoana cunoscuta, , lucrati in perec;i in care clientul sa fie cu alt seaman popular de7al sau 1 1*. .ati un feedbac= oricarui comportament negativ care apare in abilitatea clientului de a stabili si mentine relatii de prietenie. 1,. 8redati moduri de delaratii pentru a ajuta clientul sa e$prime ganduri, sentimente si nevoi mult mai desc;is si direct. 1-. #autati e$emple de e$periente de respingere, critica dura, abandon, sau traume care au contribuit la scaderea respectului de sine si la an$ietate sociala. 13. Incurajati si sprjiniti clientul in e$primarea verbala si (n clarificarea sentimentelor sale asociate cu e$perientele trecute de respingere, critica dura, abandon sau trauma. 24. Ctilizati sesiuni terapeutice de joc individuale pentru a da clientului psibilitatea de a se e$prima si de a lucra la sentimentul de an$ietate si la sentimentul de nesiguranta in relatiile sociale.

"1

21. Interpretati an$ietatea si nesiguranta e$primate in terapia prin joc si legati7le de situatiile prezente de viata ale clientului. 22. #onduceti o sesiune de terapie familala pentru a aprecia dinamica care cotribuie la an$ietatea sociala a clientului si la retragerea lui. 2 . 5preciati relatia parinte7copil pentru a determina daca asteptarile cele mai inalte si nerealiste ale parintilor au contribuit la an$ietatea si nesiguranta clientului. 2". Identificati cum parintii e$trem de protectivi contribuie la dependenta clientului si la an$ietatea de tip social. 2&. Incurajati parintii sa recompenseze comportamentele sociale pozitive ale clientului 0e$.A a suna un prieten, a se juca cu semenii afara1 si a stabili limite ale comportamentului peste masura de dependent 0e$.A a Bsi cere iertare, a se tine de parinti in mediile sociale1. 2*. Instruiti parintii sa ignore comportamentele antisociale sau agresive ocazionale 0doar daca nu devin prea intense sau frecvente1 pe perioada initiala a tratamentului astfel (nc)t sa nu e$tinda comportamente nepotrivite. 2,. 5sistati clientul si pe parintii acestuia in dezvoltarea personala. 2-. 5ranjati participarea clientului la terapia de grup pentru (mbunatatirea calitatilor sociale. 23. .ati clientului directive de a se dezvalui de 2 ori in fiecare sesiune de terapie de grup. 4. 5ranjati o evaluare terapeutica a clientului. 1. /onitorizati clientul pentru complianta, efecte secundare si eficienta ma$ima a medicatiei.#onsultati7va cu medicul curant la intervale regulate. Sugestii de diagnostic) 5$a IA 44.2 +obia sociala 44.42 2ulburarea de an$ietate generalizat 44.44 2ulburarea de an$ietate '@9 43.21 5n$ietatea de separare 44." 2ulburarea distimica 23*.$$ 2ulburarea depresiva major 11 2ulburarea depresiva '@9 43.-1 2ulburarea posttraumatic de stres 5$a IIA ,33.3 .iagnostic diferenial V ,1.43 +r diagnostic

SU#0*0*I % #IE*DE*I NE*E+O!&ATE Definiri comportamentale) 1. pierderea contactului cu un printe prin divor 2. pierderea contactului cu un printe prin (mbolnvirea cronic a acestuia sau prin moarte . pierderea contactului cu un printe prin (ncetarea drepturilor printeti ale acestuia asupra copilului ". pierderea contactului cu printele prin arestarea printelui &. pierderea contactului cu o reea pozitiv de suport prin mutarea geografic a clientului *. pierderea contactului semnificativ cu un printe prin abandonul d.p.d.v. emoional de ctre printe ,. un rspuns emoional puternic manifestat atunci c)nd pierderea este e$primat

"2

-. manifestri simptomatice ca lipsa apetitului, comaruri noaptea, lipsa odi;nei i a rela$rii, incapacitatea de concentrare i ali indicatori ai depresiei care urmeaz unei pierderi 3. scderea pronunat a notelor colare, creterea (n numr a izbucnirilor de furie, ;iperactivitate, rcirea afectiv atunci c)nd se separ de prini, toate acestea nefiind caracteristice clientului 14. sentimente de vinovie asociate cu ideea nerezonabil c el a determinat pierderea sau c nu a (mpiedicat7o 11. evitarea de a vorbi 7 (n nici o circumstan 7 despre pierdere Obiective pe termen lung) 1. (nceperea procesului de vindecare a suprrii legate de pierdere 2. desfurarea procesului de vindecare a pierderii cauzate de dispariia unei persoane importante . lucrul cu trirea emoional negativ i dezvoltarea procesului de recuperare i gsirea unor elemente de (mbuntire a vieii clientului ". crearea unui cadrul emoional suportiv pentru depirea tririi emoionale negative cauzate de pierdere &. rezolvarea pierderii i (nceperea reintegrrii (n relaii i activiti cu persoane de aceeai v)rst Obiective pe termen scurt) 1. 2. . ". &. *. ,. -. 3. 14. 11. 12. 1 . 1". 1&. 1*. dezvoltarea unei relaii de (ncredere cu terapeutul, evideniat printr7o comunicare desc;is a sentimentelor i g)ndurilor 01, 2, 1 povestirea pierderii 0", &, *, ,1 identificarea tririlor asociate cu pierderea 0 , ", -, 3, 141 creterea abilitii de a verbaliza i e$perimenta sentimentele asociate pierderii 0-, 3, 141 identificarea modalitii de a utiliza variaiile de stri ca i ajutor (n evitarea tririlor asociate pierderii 014, 11, 12, 1 1 punerea unor (ntrebri despre pierdere i cutarea obinerii unor rspunsuri pentru fiecare (ntrebare 0", 14, 1"1 arat o cretere a nivelului de (nelegere a procesului de suprare i o depire a suprrii 02,,,11,1&1 identificarea lucrurilor pozitive despre decedat i%sau despre relaia lor i cutarea mijloacelor ca aceste lucruri s fie rememorate 013, 2 , 2"1 scderea numrului de manifestri a sentimentelor de vin i blamare pentru pierdere 01*, 1,, 1-, 241 e$primarea i rezolvarea sentimentelor de furie i vin cutate asupra propriei persoane sau asupra decedatului care bloc;eaz procesul vindecare 024, 21, 22, 2&1 verbalizarea sau scrierea unei liste de persoane care au depit un proces de suprare (n urma unei pierderi 01 , 2 , 2&, 2*1 creterea nivelului de (nelegere a prinilor (n ceea ce privete pierderea i verbalizarea acesteia 02,,2-,23, 21 prinii (i mresc desc;iderea lor (n ceea ce privete discuiile despre pierdere 023, 4, 1, 21 prinii identific ci de (ncurajare i de suport a clientului (n procesul de vindecare a suprrii 02-, 23, 21 prinii care (i pierd custodia copiilor (i iau la revedere de la client 023, 2, 1 asistarea i participarea (ntr7o sesiune formal de luare de rmas bun de la prinii care i7 au pierdut drepturile printeti 0 ", &1
"

Intervenii terapeutice) 1. construirea activ a nivelului de (ncredere al clientului (n sesiuni individuale de terapie prin meninerea contactului vizual, ascultare activ, acceptare pozitiv i necondiionat, toate menite s creasc abilitatea clientului de identificare i e$primare a tririlor 2. educarea clientului i%sau a prinilor si de7a lungul procesului de vindecare a durerii despre cum s rspund oricror (ntrebri . parcurgerea (mpreun cu clientul a unor povestiri despre pierderi i apoi discutarea acestor povestiri ". lucrul cu clientul (n rol7plaG7uri terapeutice despre probleme de negare i e$primarea g)ndurilor i a sentimentelor legate de pierdere &. terapeutul cere clientului s scrie o scrisoare persoanei pierdute, (n care s7i descrie sentimentele i s7i citeasc apoi aceast scrisoare *. terapeutul cere clientului s e$prime o poveste despre o pierdere prin desenarea unor imagini din e$periena proprie ,. utilizarea unei Ute;nici reciproce? 0 a lui !ic;ard Fardner1 (n care clientul (i povestete istoria. 2erapeutul interpreteaz istoria cu sub(nelesurile gsite i apoi spune o poveste folosind aceleai personaje, (n aceleai situaii, dar transform)nd7o (ntr7o istorie cu o abordare pozitiv a pierderii -. asistarea clientului (n identificarea sentimentelor proprii folosind te;nica celor & fee 0UEelping #;ildren #ope Jit; 9eparation and Hoss? bG LeJett1 3. utilizarea discuiilor serioase pentru declanarea la client a verbalizrii g)ndurilor i a tririlor 14. includerea clientului (ntr7un grup de suport format din copii i adolesceni provenind din familii divorate 11. asistarea clientului (n identificarea i e$primarea tririlor asociate pierderii, (n cadrul unor sesiuni de terapie individual sau de grup 12. terapeutul cere clientului s (ntocmeasc o list cu modaliti de evitare a efectelor negative pe care suprarea le poate avea asupra vieii sale 1 . influenarea clientului pentru (ntocmirea unui jurnal al suprrii zilnic, (n care s (i e$prime toate g)ndurile i sentimentele asociate pierderii i cum au fost ele stopate. .iscutarea jurnalului (n sesiunile de terapie. 1". asistarea clientului (n dezvoltarea unei liste de (ntrebri despre o pierdere concret i gsirea unor posibile rspunsuri pentru fiecare (ntrebare 1&. (ncurajarea clientului (n abordarea unei discuii cu un membru al clericului despre moarte i a unei discuii cu un adult care a trecut prin pierderea unui apropiat 1*. e$plorarea tririlor de vin i blamare ale clientului datorate pierderii 1,. utilizarea unei Ufabule a despririi? 0vezi UEelping #;ildren #ope Jit; 9eparation and Hoss? bG LeJett1 pentru a ajuta clientul s (i e$prime blamarea proprie vis7a7vis de pierderea suferit 0de e$., terapeutul spuneA Uun copil spune timid Uo;, (mi e fric?. U.e ce credei c (i e fric copiluluiW??1 1-. ajutarea clientului s renune la autosugestionarea negativ c el este cauza pierderii suferite, prin interogarea persoanei care este perceput ca fiind cea care (i imprim blamarea sau printr7un rol7plaG, o conversaie la telefon prin care clientul s (i cear iertare pentru comportamentul care este perceput ca fiind cauza blamrii 13. terapeutul cere clientului s (ntocmeasc o list de lucruri pozitive despre decedat i cum (i propune s i7l aminteasc de acum (ncolo. 5poi se discut lista cu terapeutul 24. terapeutul sugereaz clientului un obicei neobinuit 0de e$., dedicarea timpului unei aciuni de caritate pe care decedatul ar fi acceptat7o1, pentru a uura eliberarea de vin i blamare a acestuia pentru pierderea suferit. /onitorizeaz rezultatele i intervine pentru modificri, dac este cazul.
""

21. (ncurajarea i susinerea clientului (n e$primarea furiei (n sesiunile de terapie, comportarea ca i un om furios i apoi verbalizarea furiei 22. lucreaz cu clientul folosind te;nici comportamentale ca, de e$emplu, olritul, lovirea unei pungi de ;)rtie umplut cu ;)rtie de ziar sau folosirea fcleului pentru a lovi obiecte, fr s produc dezastre, ci doar s (i e$teriorizeze furia reprimat 2 . cere clientului s aduc la c)teva sesiuni de terapie poze sau amintiri legate de persoana pierdut i s poarte discuii despre acesta cu terapeutul 2". (ncurajeaz clientul s completeze un e$erciiu asociat cu iertarea i discutarea pe marginea lui (mpreun cu terapeutul (n sesiuni de terapie 2&. (ncurajeaz clientul s viziteze morm)ntul persoanei decedate (mpreun cu un adult i apoi s discute cu terapeutul pe marginea acestei e$periene 2*. educarea prinilor astfel (nc)t acetia s ofere comfort, consolare, dragoste, companie plcut i suport pentru clientul suferind 2,. asistarea prinilor (n dezvoltarea aptitudinilor de a sprijini clientul (n verbalizarea tririlor 2-. (ncurajarea prinilor clientului de a citi UHearning to saG good7 bGe? 0He9;an1 sau o lucrare similar (n scopul de a (i familiariza pe copii cu procesul de suferin provocat de o pierdere 23. aducerea familiei (n sesiuni de terapie (n care fiecare membru al familiei clientului vorbete despre relaia pe care a avut7o cu decedatul 4. (ncurajarea prinilor de a7i permite clientului s participe (n obiceiuri i tradiii ale (nmorm)ntrii (n msura (n care ei vor fi implicai (n aa ceva 1. definirea prinilor clientului ca fiind un grup de suport al acestuia 2. desfurarea unei edine de terapie cu prinii care i7au pierdut custodia clientului, pentru a7l pregti pe acesta s (i ia rmas bun de la acetia (ntr7un mod pozitiv . asistarea clientului (n realizarea unei biografii a vieii sale pentru a7l ajuta (n vizualizarea trecutului, prezentului i viitorului. 6n momentul (n care este gata, cerei clientului s pstreze o copie i o alta s o dea prinilor actuali ". facilitarea unor edine de rmas bun cu clientul i prinii care pierd custodia copilului, pentru a7i permite clientului de a se simi (mpcat i de a merge mai departe cu viaa sa. .ac prinii care pierd custodia sau prinii actuali nu sunt disponibili, cere7le s scrie o scrisoare care poate fi citit (ntr7o edin de terapie sau jucai un rol7plaG prin care clientul s (i ia la revedere de la fiecare printe (n parte.

"&

*I+A DE IDENTITATE Definiri comportamentale) 12. stri repetate (n care se crede a fi%simte ca i cum ar face parte din se$ul opus 1 . preferin pentru purtarea ;ainelor specifice se$ului opus 1". preferin pentru roluri i statusuri ale se$ului opus (n aciunile sale fanteziste i imaginare 1&. insisten (n participarea la jocuri i distracii tipice se$ului opus 1*. preferin (n alegerea partenerilor de se$ opus pentru distracii 1,. frecven sporit (n afiare ca prezen de se$ opus 1-. insist c simte ca i o persoan de se$ opus sau c a fost nscut01 (n se$ul greit 13. verbalizeaz dezgust 0cu1%respingere a anatomiei proprii 24. verbalizeaz dorina de a scpa de caracteristicile primare i secundare ale se$ului propriu pe cale ;ormonal sau prin operaie c;irurgical Obiective pe termen lung *. (ncetarea confuziei (n ceea ce privete identitatea se$ual i acceptarea identitii i anatomiei se$uale ,. (ncetarea manifestrilor specifice se$ului opus (n ceea ce privete (mbrcatul i distraciile -. acceptarea organelor genitale ca o parte normal a corpului i (ncetarea repulsiei sau a dorinei de a le sc;imba 3. stabilirea i meninerea unor prietenii durabile 0de cel puin ase luni1 cu persoane de acelai se$ Obiective pe termen scurt 1,. e$primarea desc;is a tririlor (n ceea ce privete identitatea se$ual i identificarea cauzelor respingerii identitii se$uale 01,2, 1 1-. (nlocuirea prerilor negative cu privire la se$ul propriu cu g)nduri pozitive 0",&1 13. reducerea (n frecven a strilor critice i de repulsie (n ceea ce privete anatomia proprie 0",&,*,,1 24. identificarea aspectelor pozitive ale rolului se$ual al clientului 0",&,*,,,141 21. e$primarea confortului cu%c;iar i a m)ndriei (n identitatea se$ual 0",&,*,,1 22. prinii trebuie s fie ateni la mesajele directe sau mai puin directe ale clientului care menin confuzia identitii se$uale a acestuia 0-,31 2 . manifestarea unei stime de sine crescute, evideniat prin stri pozitive date de abiliti, triri i (nfiare 014,111 2". printele de acelai se$ cu clientul trebuie s agreeze s creasc interaciunea cu clientul 012, 1 1 2&. e$primarea de ctre client a dorinei de a fi cu printele de acelai se$ sau cu un alt adult important pentru el (n momente de tcere, dar i (n activiti 012, 1 1 2*. printele de se$ opus (ncurajeaz i consolideaz (mbrcmintea adecvat se$ului clientului, jocurile sale i membrii grupului de identificare, (n acelai timp, (ntre client i printele de acelai se$ form)ndu7se o puternic relaie 012, 1 1 2,. mrirea timpului petrecut (n grupurile cu membri de acelai se$ 01 , 1", 1&1 2-. consolidarea obiceiului de a se (mbrca (n ;aine adecvate se$ului su, fr a aduce obiecii la aceasta 012, 1 , 1&1 23. enumerarea unor modele pozitive de comportament pentru identitatea sa se$ual i e$plicarea motivului alegerii acestora 0*, 1*1 4. identificarea oricrui abuz fizic sau se$ual 01, 2, , 1,1

"*

Intervenii terapeutice &. construirea nivelului de (ncredere al clientului (n sesiuni individuale de terapie prin contact vizual permanent, ascultare activ, acceptare necondiionat a clientului i ajutor desc;is (n a7l ajuta s (i identifice i s (i e$prime tririle *. identificarea motivaiei clientului de a fi atras de identitatea se$ului opus ,. utilizarea te;nicilor terapeutice de rol7plaG pentru e$plorarea atitudinilor cu caracter se$ual ale clientului i cauzele respingerii identitii sale se$uale -. utilizarea te;nicilor de terapie cognitiv pentru identificarea i (nlocuirea mesajelor pe care clientul i le induce despre identitate sa se$ual 3. confruntarea i refacerea stimei de sine a clientului (n ceea ce privete identitatea i anatomia se$ual "4. asistarea clientului (n identificarea aspectelor pozitive ale identitii se$uale "1. introducerea unui e$erciiu cu oglinda (n care clientul vorbete pozitiv cu el (nsui (n ceea ce privete identitatea sa se$ual "2. edine terapeutice cu (ntreaga familie pentru e$plorarea factorilor care pot influena confuzia legat de identitatea se$ual a clientului " . (nt)lnirea cu prinii pentru a e$plora atitudinile i comportamentul lor legat de identitate se$ual a clientului "". consolidarea strilor pozitive ale clientului "&. asistarea clientului (n dezvoltarea unei liste pozitive de triri, abiliti i caracteristici fizice "*. introducerea printelui de acelai se$ (n jocuri i diverse activiti pentru mrire timpului i a contactului cu clientul i, (n acelai timp, (ndemnarea printelui de se$ opus (n sprijinirea clientul (ntr7o identificare adecvat ",. (ncurajarea prinilor pentru consolidarea identitii se$uale adecvate, a (mbrcminii potrivite i a comportamenului clientului "-. (ncurajarea iniiativei clientului de a participa la activiti sociale cu perec;i de acelai se$ "3. monitorizarea clientului i oferirea de feedbac= pozitiv (n momentul (n care (mbrcmintea, modalitatea de socializare i identitatea se$ual a grupului su sunt cele potrivite &4. (ncurajarea clientului s enumere modele pozitive de acelai se$ cu el i motivele pentru care le admir pe acestea &1. e$plorarea posibilitii ca pacientul s fi fost fizic sau se$ual abuzat FU$A DE A ASA Definitii de comportament 1. +uga de acasa timp de una sau mai multe zile fara permisiunea parintilor. 2. 8attern7ul fugii la parintele care nu are copilul in custodie ,la o ruda sau un prieten, de cate ori apar conflicte cu parintele sau persoana ce are copilul in custodie . . +uga de acasa si trecerea granitei de stat % limitei de judet. ". +uga de acasa peste noapte , cel putin de doua ori , in timp ce copilul locuieste in casa parintelui sau persoanei care il are in custodie 0 sau o singura data , fara a se intoarce o perioada mai indelungata.1 Obiective pe termen lung 1. 9a se dezvolte o relatie mai apropiata , mai afectuoasa intre parinti si client. 2. 9a se reduca nivelul, frecventa si gradul de conflicte familiale. . 9a se dobandeasca deprinderile necesare pentru a face fata stresului familial fara a se recurge la raspunsul % reactia prin fuga de acasa. ". 9a se stopeze orice fel de abuz asupra clientului si sa se intemeieze un mediu 0cadru1 familial sanatos, cu stabilirea de limite adecvate.
",

&. 9a se elimine comportamentul fugii de acasa. *. 9a se initieze procesul de separare in mod sanatos , de familie. #lanificarea tratamentului psi2oterapeutic pentru copil si adolescent Obiective pe Interventii termen scurt terapeutice 1.9a se dezvolte suficienta incredere in 1. 9a se dezvolte in mod activ terapeut pentru a verbaliza %transpune in nivelul de incredere al clientului cuvinte durerea ce cauzeaza fuga din in sesiuni % sedinte individuale mediul familial.0 1 , 2 , 14 1 prin contact vizual sustinut,ascul7 tare activa, perspectiva pozitiva 2.9a se diminueze reactiile impulsive la situ7 neconditionata si acceptarea cu atii conflictuale. 0 1 , 2 , , " 1 caldura sa ajute la cresterea capa7 citatii lui % ei de a7si identifica si .9a intensifice comunicarea si sa ridice ni7 e$prima sentimentele. velul de intelegere dintre client si parinti. 02,",&,,1 2.9a se identifice cauze dovedi7 toare ale durerii clientului care ".#lientul si parintii sa verbalizeze respon7 declanseaza fuga de acasa . sabilitatea pentru contributiile individuale la conflictele ce apar intre ei.0& , , , 3 1 . 9a se antreneze clientul pentru a folosi metode alternative de a 7 &.9a se stopeze orice abuz fizic si % sau se$ual bordare a situatiilor conflictuale asupra clientului 0 & , * , , , 3 1 si sa fie asistat la implementarea lor in viata sa de zi cu zi. *.9a se identifice necesitatile nesatisfacute in cadrul familiei. 0 1 , 2 , 14 , 11 1 ". 9a i se ceara clientului sa enu7 mere intr7o lista toate metodele ,.9a se diminueze mesajele de respingere a posibile de abordare a situati7 clientului din partea parintilor ilor conflictuale si sa se pre B lucreze aceasta lista cu terape 7 -. 9a se mareasca frecventa afirmatiilor ce utul. subliniaza simtul valorii personale. 0 11 , 12 , 1& , 1*1 &.9a se ceara dovezi clientului si familiei sale pentru orice caz 3. 8arintii sa identifice cai prin care sa Bl faca de abuz fizic sau se$ual pe client sa se simta apreciat si indragit in asupra clientului. cadrul familiei. 012 , 1 , 1" , 1& 1 2. 14. 9a se e$prime verbal un plan pentru a de7 *. 9a se procedeze la amanarea veni mai responsabil si mai matur in com7 plasarii in grija a clientului sau portare. 011 , 1* , 1, , 1-1 la o alta forma de plasament sigur, daca este necesar ,in 11. 9a se e$prime verbal sentimentele de furie timp ce familia se afla in tera7 si suparare legate de familie si de modul pie familiala , pentru rezolva7 cum functioneaza ea . 0 1 , 2 , 24 , 21 1 rea conflictelor. 12. 9a se identifice in mod specific felul cum fuga de acasa elibereaza parintii de la a se concentra asupra lor insisi.0 2 , 2 , 2" 1 1 . 9a se obtina acordul verbal si apoi sa se
"-

,. 9a se faca evaluarea parintilor privind dependenta de substan7 te c;imice si efectul acestora asupra clientului.

implementeze in familie recomandari7 le structurale sau strategice ale terapeu7 tului . 02" , 2& 1 1". 9a se co7opereze cu evaluarile in ce priveste abuzul de substante ,5.E. ,sau psi;oza. 0 , , 2*, 2,1 1&. 9a se tina seama de recomandarile specifice care rezulta in urma evaluarilor.0sa fie aplica7 te1 0*,1 , 2* , 2, 1 7 IIIIIIIIIIIIIIIII. IIIIIIIIIIIIIIIII. 7 IIIIIIIIIIIIIIIII.. IIIIIIIIIIIIIIIII.. 7 IIIIIIIIIIIIIIIII.. IIIIIIIIIIIIIIIII..

-. #lientul este indrumat sa frec7 venteze un grup psi;o7educa7 tional de rezolvare a proble7 melor. 3. #lientul si parintii sai sa fie a 7 sistati in acceptarea respon7 sabilitatii pentru contributiile individuale la conflictele din7 tre ei. 14. 9a se ceara clientului sa faca o lista cu necesitatile ce nu sunt satisfacute in familie.9e pre7 lucreaza lista intr7o sesiune % sedinta individuala si , mai tarziu, la timpul potrivit, intr7o sedinta cu familia. 11. 9a se incurajeze clientul sa7 inceapa sa 7 si satisfaca acele necesitati , corespunzatoare varstei, care nu au mai fost satisfacute pana acum, 12. 9a se efectueze sedinte terapeutice de familie, cu clientul si familia sa pentru a facilita o comunicare poziti7 va si sanatoasa. 1 . 9a se sfatuiasca parintii cli7 entului sa urmeze un curs de consiliere pentru parinti. 1". 9a se indrume parintii clientului sa citeasca diferite carti de consiliere a parintilor 0 X8.>.2.N de Fordon sau X#um sa cresti copii increzatori in sine, intr7o lume prea indulgenta cu sine insasi X, de Flenn si 'elson1 si sa se prelucreze ceea ce au retinut. 1&.9a se efectueze sedinte cu parintii pentru a7i asista in gasirea de cai pentru a7l fa7 ce pe client sa se simta mai pretuit , in mod individual si ca parte % membru a0l1 fami7 liei. 1*. #lientul sa fie ajutat sa ga7 seasca si sa implementeze cai constructive specifice

"3

".

de interactionare cu parin7 tii sai. 1,. 9a fie confruntat clientul B atunci cand este cazul7 cu lipsa asumarii responsabi7 litatii pentru sine, in con7 flictele aparute in familie. 1-. 9a se scoata in evidenta temerile clientului de a deveni mai independent si responsabil cu% pentru sine. 13. 9a se lucreze cu parintii si sa li se ofere asistenta in dezvoltarea la client a in7 dependentei si maturitatii. 24. 9a se sustina si sa se incu7 rajeze clientul atunci cand incepe sa Bsi e$prime verbal, intr7un mod corespunzator sentimente negative ca , de e$emplu, furia. 21. #lientul sa fie indrumat sa7 7si identifice propriile sen7 timente si sa cunoasca va7 loarea e$primarii lor intr7 un mod corespunzator. 22. #lientul sa fie ajutat sa con7 stientizeze si sa7si asume rolul sau in familie , cu descentralizarea rolului jucat de parinti. 2 . +acilitarea efectuarii de se7 dinte de terapie familia7 la cu scopul de a releva conflicte ascunse si a se e7 libera clientul din a deveni purtator de simptom. 2". 9a se procedeze la sedinte de terapie in familie, in care se elaboreaza mai intai o in7 terventie structurala si apoi se implementeaza de catre familia clientului. 2erapeutul va monitoriza si adapta interventia conform cerintelor. 2&. 9a se elaboreze o interven7 tie strategica si si sa se im7 plementeze in familia cli7 entului.5ceasta va fi moni7
&4

torizata si adaptata de catre terapeut, conform necesita7 tilor. 2*. 9a se efectueze evaluari ale clientului , privind abuzul &. de substante ,5.E.,tul7 burari de afectivitate sau psi;oza. 2,. 9a se monitorizeze clientul si familia in ceea ce priveste aplicarea recomandarilor ce au rezultat in urma evalu7 arilor. *. #lanificarea tratamentului psi2oterapeutic la copil si adolescent Sugestii de diagnosticare A,A I. 1".41 .eficitul de atentie % 2ulburarea de ;iperactivitate 2ip predominant ;iperactiv7impulsiv. 12.-1 2ulburarea de conduita % 2ipul declansat in copilarie 12.-2 2ulburarea de conduita % 2ipul declansat in adolescenta 1 .-1 2ulburarea de opozitie sfidatoare 44." 2ulburarea distimica 0depresiva1 43.2" 2ulburarea de adaptare cu an$ietate 43." 2ulburarea de adaptare cu deranjamente %devieri mi$te de emotivitate si conduita. 12. 4 2ulburarea de control a impulsurilor 0'@91 V*1.24 8robleme privind relatia parinte7copil V*1.21 5buzul fizic al copilului , 33&.&" Victima V*1.21 5buzul se$ual al copilului , 33&.& Victima V*1.21 'eglijarea copilului , 33&.&2 Victima 2ulburare de personalitate de tip <orderline 5manarea diagnosticului +ara diagnostic

A,A II.

41.,33.3 V,1.43

AN,IETATEA DE SE#A*A*E Simptomatologie 1. 5ngoas emoional e$cesiv i pl)ngeri repetate 0e$A pl)nsete, comportamente regresive, rugmintea prinilor de a rm)ne, istericale1 c)nd anticipeaz separarea de cas sau de o persoan apropiat. 2. Friji persistente i nefondate referitoarea la bunstarea unor persoane apropiate sau frica e$cesiv c acetia vor pleca i nu se vor mai (ntoarce. . +ric e$cesiv persistent i nefondat de calamiti ce (l vor separa pe subiect de persoanele apropiate 0e$A clientul sau prinii se vor pierde, vor fi rpii, ucii sau victimele unui accident1.
&1

". 8l)ngeri repetate i angoas sporit 0e$A implorarea de a merge acas, cereri de a7i vedea sau suna prinii1 ca urmare a unei separri de cas sau de persoanele apropiate. &. +ric persistent sau evitarea singurtii, manifestate prin agarea de, i urmrirea persoanei fa de care manifest ataament. *. 6mpotrivire sau refuz frecvent de a dormi fr a avea (n preajm o persoan apropiat, sau refuzul de a dormi (n alt parte dec)t acas. ,. #omaruri periodice a$ate pe tema separrii. -. 5feciuni somatice frecvente 0e$A dureri de cap, de stomac, greuri1 ce apar la anticiparea separarii de cas sau de persoanele apropiate. 3. 'evoie e$cesiv de reasigurare asupra siguranei i proteciei fa de posibile pericole. 14. 9tim de sine sczut i lips de auto B (ncredere ce contribuie la teama de a fi singur sau de a participa la activiti sociale. 11. !etragere e$cesiv (n faa unor situaii noi sau nefamiliare. Obiective pe termen lung 1. >liminarea an$ietii i temerilor manifestate (n cazul anticiprii sau separrii. 2. 2olerarea separrii de ctre persoanele apropiate fr a manifesta o angoas emoional sporit, comportamente regresive, izbucniri temperamentale sau implorri. . >liminarea afeciunilor somatice asociate cu separarea. ". 9tp)nirea efectiv a temerilor nocturne, dovedit prin faptul c, clientul (i pstraz calmul, dorme (n propriul pat i nu are (ncercri pe timpul nopii de a intra (n camera persoanei fa de care se simte ataat. &. !ezolvarea conflictului nucleu sau traumelor ce contribuie la emergena an$ietii de separare. *. 8articiparea la activiti e$tracurriculare sau cu grupul de apartene i petrecerea regulat i consistent a timpului prin joac independent. ,. 9tabilirea i meninerea de ctre prini a legturilor str)nse de tipul printe B copil; a limitelor consecvente pentru momentele de izbucniri temperamentale sau a comportamentelor manipulative manifestate (n clipele de separare. Obiective pe termen scurt 1. #ompletarea testrii psi;ologice. 01,21 2. .ezvoltarea i implementarea de strategii comportamentale i cognitive pentru reducerea sau eliminarea an$ietii i temerilor iraionale.0 ,",&,*,,1 . !ecunoaterea verbal a faptului c temerile sunt iraionale sau irealiste. 0 ,",&,*,,1 ". !educerea frecvenei i a gravitii pl(nsului, a agrii, a izbucnirilor isterice, i verbalizarea temerilor c)nd intervine separarea. 0 ,",*,-, 21 &. 9cderea frecvenei perioadelor de pl)ns i a izbucnirilor temperamentale din momentele de separare. 0&,21,2&1 *. #reterea frecvenei i timpului alocat jocului independent, departe de persoanele apropiate emoional. 03,241 ,. #reterea participrii la activitile e$tracurriculare sau activitile pozitive alturi de grupul de apartenen, departe de cas. 03,14,11,1 1 -. #reterea frecvenei i duratei contactelor cu persoane de acceai v)rst, (n lipsa prezenei persoanelor apropiate. 03,14,11,121 3. !educerea frecvenei verbalizrii pl)ngerilor referitoare la afeciunile somatice. 01&,1*,13, -1 14. 6nelegerea i recunoaterea verbal a c)tigului secundar care survine (n cazul pl)ngerilor referitoare la afeciunile somatice. 01&,1*, -1 11. #reterea prezenei la coal ca dovad a reducerii frecvenei absenelor nemotivate. 01 ,1&,24,211

&2

12. 6nceperea de a7i controla eficient temerile din timpul nopii, dovedit prin reducerea vizitelor nocturne (n camera persoanei de care este ataat sentimental. 0&,*,-,1",241 1 . 6ncurajarea comportamentului autonom al clientului, din partea prinilor i stabilirea limitelor legate de manifestrile de ;iperdependen. 01 ,1,,24,21,2&1 1". Identificarea de ctre prinii ;iperprotectori a modului (n care (ncurajeaz temerile iraionale sau comportamentele de dependen. 01,,1-,13,2 ,2"1 1&. #reterea timpului petrecut de client cu printele lui, neocupat cu jocuri, la coal, sau activiti de munc. 022,2 ,2&1 1*. 6nceperea stabilirii limitelor de ctre prini clientului asupra agrii e$cesive, sc)ncetului, implorrii i izbucnirilor temperamentale. 024,21,2 ,2",2&1 1,. Verbalizarea modului (n care an$ietile i temerile actuale sunt asociate cu separri, pierderi sau traume din trecut. 02*,2,,2-,23, "1 1-. Identificarea i e$primarea sentimentelor referitoare la separri, pierderi sau traume din trecut. 02-, 4, 1, , "1 13. #reterea frecvenei afirmaiilor auto B descriptive pozitive. 0 *,1 ,2,1 24. 6ntririea comportamentului pozitiv pentru a manevra mai eficient i direct stresul, conflictele sau responsabilitile. 011,1 ,2&1 21. Intensificarea comunicrii i intimitii dintre prini. 0 1,,2 ,2&, &1 22. Crmarea tratamentului medical prescris de ctre doctor . 0 *, ,, -1 Intervenii terapeutice) 1. 8rogramarea testrii psi;ologice pentru a determina gradul an$ietii clientului i pentru a obine o perspectiv mai ampla asupra dinamicilor ce contribuie la simptomatologie. 2. @ferirea de feedbac= clientului i familiei sale referitor la testarea psi;ologic. . >$plorarea mesajelor cognitive iraionale generatoare de team sau an$ietate la client. ". 5sistarea clientului (n dezvoltarea mesajelor cognitive bazate pe realitate, care s conduc la creterea (ncrederii de sine pentru a face fa astfel an$ietii i fricii. &. Iniierea clientului (n te;nici de rela$are sau imagistic pentru reducerea an$ietii. *. Iniierea clientului (n auto B sugestie ca mijloc de manevrare a an$ietii i fricii de separare. ,. Ctilizarea te;nicilor de biofeedbac= pentru a spori abilitile de rela$are ale clientului i a scdea nivelul an$ietii i tulburrile somatice rezultante. -. 5sistarea clientului (n contientizarea iraionalitii i irealitii temerilor sale. 3. 6ndrumarea clientului (n a petrece gradual, perioade de timp mai (ndelungate juc)ndu7se cu prietenii dup coal. 14. 6ncurajarea clientului (n a participa la activiti e$tracurriculare alturi de alte persoane de seama lui. 11. Ctilizarea repetiiei comportamentale i a jocurilor de rol referitoare la interaciunea cu indivizi apropiai ca v)rst, pentru a deprinde astfel clientul cu abiliti sociale (n vederea reducerii an$ietii sociale. 12. 6ncurajarea clientului (n a invita un prieten s (nnopteze la el sau s (nnopteze clientul la un prieten; prelucrarea oricrui sentiment de team care apare i (ntrirea 0(ncurajarea1 independenei. 1 . !epartizarea unei teme clientului 0 e$A 2reburi speciale acas, elaborarea unei lucrri colare asupra unei teme de interes pentru client1 care s faciliteze autonomia i s (ntreasc (ncrederea i sentimentul de (mputernicire. 1". 9olicitarea clientului de a (ndeplini un ritual seara 0e$A ca reasigurare s pun un animal de plu sau o ppu (n pat, s citeasc o poveste cu unul dintre prini, s plaseze o capcan de comaruri (n camer1 care s (n ajute (n stp)nirea temerilor i (n facilitatarea autonomiei. 1&. !efocalizarea discuiilor clientului de la pl)ngerile de ordin fizic ctre conflictele emoionale i e$primarea sentimentelor.

&

1*. 5sistarea clientului i prinilor si (n vederea obinerii unei perspective asupra c)tigului secundar primit ca urmare a bolilor fizice, pl)ngerilor referitoare la acestea i altor lucruri asemntoare. 1,. .irijarea sesiunilor de terapie familial (n vederea evalurii dinamicilor care contribuie la declanarea an$ietii de separare i temerilor clientului. 1-. Ctilizarea unei te;nici de sculptur familial, prin intermediul creia clientul s defineasc rolul i comportamentul fiecrui membru (ntr7o situaie aleas de el pentru a evalua dinamica familiei. 13. Identificarea modului (n care protecia e$agerat a prinilor (ntrete dependena clientului i temerile sale iraionale. 24. 6ncurajarea prinilor (n (ntrirea comportamentului autonom al clientului 0e$A jocul independent, socializarea cu prietenii1 i (n stabilirea limitelor (n cazul comportamentului dependent 0e$A insistarea ca printele s fie (n aceai camer, intrarea (n dormitorul prinilor pe timp de noapte1. 21. #onsilierea prinilor (n vederea stabilirii unor limite ferme i consecvente pe direcia izbucnirilor temperamentale ale clientului i a agrii i smiorcielii e$cesive. 22. 6ndrumarea prinilor distani sau neimplicai (n a petrece mai mult timp sau (n a efectua anumite activiti (mpreun cu clientul 0e$A munca la un proiect (n jurul casei, asistarea clientului la temele colare, ieiri (mpreun1. 2 . >valuarea cuplului conjugal (n vederea identificrii unor posibile conflicte i implicrii clientului (n aceste conflicte. 2". Ctilizarea unei te;nici parado$ale 0e$A instruii clientul i printele s lege o sfoar de la unul la altul (n fiecare zi pentru a nu putea fi desprii niciodat1 (n vederea intervenirii asupra rezistenei familiei i a degajrii clientului de prinii e$agerat de protectori. 2&. #onsilierea familiei asupra necesitii e$istenei unor legturi emoionale str)nse, dar i a spaiului intim. 2*. >valuarea faptului dac an$ietatea clientului este legat de o separare, pierdere, trauma sau un pericol real. 2,. #onstruirea activ a nivelului de (ncredere al clientului (n edinele individuale prin meninerea conactului vizual, a ascultrii active, prin consideraie pozitiv necondiionat, i printr7o acceptare clduroas de a7l ajuta s7i dezvolte abilitile de identificare i e$primare a sentimentelor. 2-. >$plorarea, (ncurajarea i sprijinirea clientului (n verbalizarea i clarificarea sentimentelor asociate cu separarea, pierderea, trauma sau pericolelor reale. 23. Identificarea i implementarea pailor necesari care trebuie fcui pentru a proteja clientul de pericole prezente sau traume. 4. 9olicitarea scrierii de ctre client a unei scrisori prin intermediul creia s7i e$prime sentimentele referitoare la o separare, pierdere, traum sau pericol din trecut; i prelucrarea scrisorii cu terapeutul. 1. 9olicitarea efecturii unui e$erciiu de eliberare de ctre client, (n care un simbol al unei separri, pierderi sau traume din trecut este distrus; prelucrarea acestui episod cu terapeutul. 2. 5sistarea clientului (n diferenierea dintre temerile reale i cele ireale. . Ctilizarea unei sesiuni individuale, de terapie prin joc, pentru a7i crea clientului oportunitatea s7i prelucreze i s7i e$prime sentimentele i temerile. ". Interpretarea sentimentelor i temerilor e$primate (n terapia de joc i realizarea corelaiilor la condiiile actuale de via. &. 8rezentarea unor abiliti efective de comunicare at)t clientului c)t i prinilor. *. 8rescrierea 0indicarea1 unui tratament psi;otrop pentru client dac este necesar. ,. /onitorizarea clientului pentru conformare, efecte secundare i mai presus de toate, pentru eficacitatea medicamentaiei.

&"

-. 6ndrumarea clientului spre o e$aminare medical pentru a e$clude reale probleme de sntate. Sugestii de diagnosticare 5$a IA 43.21 5n$ietatea de separare 44.42 .eficiene generale de an$ietate 44.2 +obie social 23*.$$ .eficiene depresive majore 44.-2 .eficiene somatice 41.", #omarul ca tulburare a strii de somn. 4,."* 2ulburri de somn 43.-1 2ulburri posttraumatice QQQQQ QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ 5$a IIA ,33.3 .iagnostic am)nat V,1.43 +r diagnostic #I*OMANIA 3O'SESIA DE A IN ENDIA4 Trasaturi comportamentale 1.Cnul sau mai multe focuri facute in ultimele * luni. 2.9e joaca des cu focul, artificiile si substantele combustibile. .Isi face aparitia oriunde se produce un incendiu. ".Intotdeauna are in posesie bric;ete, c;ibrituri, lumanari, s.a. &.+ascinat de foc, de joaca cu focul. *.2ensiunea sau stimularea se$uala nu sunt e$perimentate inainte de comportamentul piroman, nici satisfactia sau usurarea cand este martor unui incendiu. Obiective pe termen lung 1.5sigurarea sigurantei clientului,familiei sale si oamenilor din jur punand capat comportamentului piroman. 2.Inabusirea fascinatiei pe care clientul o manifesta fata de foc. .9tabilirea unui proces psi;otic sau a unei mari tulburari afective si gasirea unui loc intr7un program de tratament corespunzator. ".!edirectionarea sau recanalizarea fascinatiei clientului fata de foc. Obiective pe termen scurt) 1.Imbunatatirea abilitatii parintilor de a7l indruma pe client si de a7i supraveg;ea comportamentul. 01,2,*,31 2.!educerea impulsului verbal si inc;eierea incidentului actual de a incendia.0 ,",&,-1 ..emonstrarea abilitatii de folosire in siguranta a c;ibritelor.0 ,-,31 ".8arintii supraveg;eaza clientul daca are in posesie aricole legate de foc0e$. #;ibrituri, bric;ete, etc.1.01,2,",*1 &.#lientul si membrii familiei identifica si tolereaza sentimentele neplacute.0",14,11,1"1 *.#resterea timpului pe care clientul0baiat1 il petrece cu tatal sau cu alt barbat important din viata sa.0",*,,,31 ,..iscutarea despre suferinta rezultata din lipsa de educatie.0*,12,1"1 -..iscutarea despre sentimentul de furie provocat de refuzul in familie sau si%sau al prietenilor. 0*,12,1"1 3..ezvaluirea oricaror incidente de abuz psi;ic sau se$ual.01&1 14.Impartasirea amintirilor violente care s7au petrecut acasa. 11.#ooperarea cu clientul si evaluarea nevoii de tratament medicamentos psi;otropic.01*1
&&

12. #ooperarea cu clientul si efectuarea evaluarii pentru 5.E..01,1,,1-1 1 .#onformarea cu recomandarile pentru tratamentul psi;otropic medicamentos. Interventii terapeutice) 1.5sistarea parintilor la organizarea si supraveg;erea comportamentului clientului. 2./onitorizarea eforturilor parintilor de a7l incuraja, ajuta si supraveg;ea pe client. .Insarcinarea familiei cu o interventie operanta de baza B tema 0e$.tatal ii da voie clientului sa foloseasca c;ibituri cand il supraveg;eaza, nimic care sa necesite atentie.@ suma de bani este pusa langa cutia de c;ibrituri, iar clientul primeste ca premiu suma pentru fiecare c;ibrit neatins1.2erapeutul supraveg;eaza interventia, indruma si ofera suport daca e nevoie. ".+olosirea sistemelor apropiate familiilor la adresa comportamentului piroman, si solicitarea ca intreaga familie sa fie deacord cu numarul de sedinte in care se va studia rolul, comunicarea si conflictele familiei. &.5sistarea clientului si familiei sale pentru a gasi cai de imbunatatire a impulsului de control prin folosirea cailor de reorientare pozitiva in momente de control aparent. *.#ererea catre tatal cilentului pentru a identifica lucruri pe care sa le povesteasca mai des cu fiul sau..upa aceea se da insarcinarea lui indeplineasca 2 dintre lucruri din cele si monitorizarea rezultatelor. ,.Hucrul cu mama clientului sau alta persoana care7i poarta de grija pentru a obtine un ,,frate mai mare? pentru client. -.Hansarea unei interventii pentru a stimula saturatia, de preferinta tatal sau mama0e$A parintii il invata pe client cum sa foloseasca c;ibriturile in siguranta, permitandu7i clientului sa aprinda cate vrea1./onitorizarea interventiei si redirectionarea daca este nevoie. 3.#ererea intr7o sedinta 0sau ca sarcina intre sedinte1 tatalui clientului pentru a7l invata pe client cum sa faca un foc in siguranta, accentuand nevoia controlarii focului si respectul fata de puterea focului. 0terapeutul asigura materiale in sedinta e$A c;ibrituri, bete si o conserva de cafea1.2erapeutul monitorizeaza si proceseaza sarcina. 14.5sistarea membrilor familiei clientului pentru a deveni capabili sa identifice, sa arate si sa tolereze propriile lor sentimente si ale altor membrii ai familiei. 11.Verificarea cu grija a sentimentelor clientului pentru a7l ajuta sa devina capabil in identificarea si aratarea sentimentelor. 12.9tabilirea nevoilor necunoscute ale clientului pentru atentie,educatie si afirmare.9olicitarea ca toti purtatorii de grija ai clientului0e$A parinti, frati sau surori, profesori, babGsiteri si alti membrii ai familiei1 sa7si intensifice eforturile in acest scop. 1 .9tabilirea gradului de ;aos sau%si violenta in familie,conducand catre dorinta clientului de a avea putere si control asupra mediului in care traieste. Incurajarea ordinii si respectului in familie. 1".Verificarea sentimentelor clientului de durere si ura fata de relatia cu prietenii sau familia. Interpretarea piromaniei ca fiind o fata a furiei. 1&.9tabilirea daca piromania de care sufera clientul are legatura cu abuzul psi;ic sau%si se$ual. 1*.9tabilirea daca obsesia clientului este asociata cu un proces psi;otic sau cu o tulburare afectiva majora, care ar putea sa necesite tratament psi;otropic medicamentos. 1,.>valuarea clientului pentru prezenta 5.E.. 1-.5sistarea familiei clientului in implementarea recomandarilor testelor psi;iatrice sau ale celor 5.E.. 13.5sistarea familiei pentru plasarea clientului intr7un program de tratament la domiciliu. Sugestii pentru diagnosticare 5$a IA 12.-1 2ulburari de conduita%2ip specific de copilarie 12.-2 2ulburari de conduita%2ip specific de adolescenta 2ip ;ipereactiv7impulsiv predomina adaptarea
&*

43. 43." 12. 4 5$a IIA

tulburarii cu tulburari de conduita 5dptarea tulburarii cu tulburari mi$te de sentimente si conduita 2ulburare de control impulsiv '@9 ,33.3 .iagnosticul nu se ia in calcul V,1.43 +ara diagnostic TU!'U*0*I DE &O*'I*E % !IM'A5

Definiii comportamentale) 6. 5biliti e$presive de vorbire situate, conform testelor standardizate, mult sub nivelul normalului. 7. .eficiene e$presive de limbaj, demonstrate prin vocabular evident limitat, erori gramaticale frecvente i dificuli (n memorarea cuvintelor sau (n producerea propoziiilor de lungime i comple$itate adecvate dezvoltrii mentale. 8. 5biliti de (nelegere i producere a limbajului situate, conform testelor standardizate, mult sub nivelul normalului. 9. 2ulburri compre;ensive, manifestate prin dificulti de (nelegere a unor cuvinte i propoziii simple, a anumitor tipuri de cuvinte precum termeni spaiali 0de situare (n spaiu1, sau fraze mai lungi. :. .eficiene de (nelegere i % sau de producere a limbajului, dezvoltare ce (mpiedic realizrile academice sau profesionale, sau integrarea social. ;. >ecuri frecvent semnalate (n reproducerea sunetelor adaptate dezvoltrii mentale. <. <)lb)ial repetat demonstrat prin alterarea fluenei normale i a paternurilor temporale de limbaj. =. .eficiene, (n producerea sunetelor sau (n fluiditate, ce intervin sever (n performanele colare sau profesionale, sau (n integrarea social. >. /utism selectiv, caracterizat printr7un eec continuu (n comunicare, (n situaii specifice 0e$. coal1 (ns fr probleme de comunicare (n alte situaii. 6?. !etragere i izolare social din cadrul grupului de apartenen, grupul colar, sau cadrele sociale (n care individului i s7ar putea cere s comunice. 66. 8anternuri recurente (n manifestri agresive sau comportament negativ e$teriorizat datorit necesitii de atenie, (n momentele apariiei frustrrilor provocate de deficienele de limbaj. Obiective pe termen lung) 6. 5tingerea obiectivelor de e$primare i limbaj identificate (n 8lanul >ducaional Individual 08>I1. 7. 6mbuntirea abilitilor e$presive i receptive p)n la nivelul capacitilor. 8. 5tingerea nivelului de stp)nire a sunetelor de vorbire, apropiat v)rstei i dialectului. 9. >liminarea b)lb)itului; vorbire fluent cu un ritm normal pe o baz ordonat@ consecvent. :. #ontientizarea i acceptarea deficienelor de vorbire%limbaj pentru o participare consecvent (n discuiile din cadrul grupului de apartenen, al colii sau cadrelor sociale. ;. +ormarea unor e$pectane reale referitoare la abilitile de comunicare%limbaj ale copilului (n r)ndul prinilor. <. !ezolvarea problemei nucleu care conduce la apariia mutismului selectiv, astfel (nc)t clientul s se poate e$prima fluent (n toate situaiile sociale. =. >liminarea paternurilor de manifestri agresive sau comportament negativ, e$teriorizat datorit necesitii de atenie, (n momentele apariiei frustrrilor provocate de deficienele de vorbire%limbaj.
&,

Obiective pe termen scurt) 6. >valuarea vorbirii%limbajului pentru a determina acceptarea educaiei speciale. 01,*1 7. >valuarea din punct de vedere psi;oeducaional. 02,*1 8. 2estarea psi;ologic. 0 ,*1 9. >$aminarea neuropsi;ologic. 0",*1 :. #oroborarea cu consultaia % e$aminarea medical. 01,&,*1 ;. 6ncetarea verbalizrii negaiei, din cadrul familiei, referitoare la deficiena clientului. 0*,,,11,121 <. 5cceptarea recomandrilor fcute de o ec;ip multidisciplinar din cadrul colii referitoare la interveniile asupra limbajului sau asupra educaiei. 0*,,,-1 =. 5cceptarea verbal a serviciilor educaionale speciale pentru a interveni asupra deficienelor de vorbire%limbaj. 0*,,,-,121 >. 5cceptarea terapiei i cooperrii (n cadrul recomandrilor sau interveniilor oferite de ctre logoped. 0*,,,-,3,121 6?. Implementarea unor metode de intervenie de ctre prini, profesori i logoped ce au ca scop (ntrirea abilitilor i compensarea 0diminuarea1 deficienelor. 0*,,,3,11,121 66. /eninerea unei comunicri regulate (ntre prini, profesori i logoped. 0,,-,3,111 67. Hudarea i susinerea pozitiv a clientului de ctre prini referitoare la dezvoltarea abilitilor de comunicare. 0,,14,1 ,1",221 68. /rirea timpului petrecut, de ctre prini cu clientul, (n activiti care construiesc i faciliteaz dezvoltarea limbajului. 01 ,1"1 69. !ecunoaterea i acceptarea verbal din partea prinilor, a ateptrilor nereale sau a presiunii e$cesive e$ercitate asupra clientului referitoare la dezvoltarea abilitilor de vorbire%limbaj. 01&,1*,1,1 6:. #ontientizarea i recunoaterea verbal din partea prinilor, a tendinei de a vorbi (n numele clientului (n cadrele sociale. 0,,1-,13,241 6;. 6ncetarea manifestrii paternurilor prinilor, precum vorbirea (n numele clientului (n cadre sociale la momente nepotrivite. 01,,1-,13,241 6<. 6mbuntirea sistemului de comunicare din cadrul familiei. 01,,13,241 6=. #reterea frecvenei interaciunilor sociale, (n care clientul ia iniiativa sau susine conversaia. 013,2 ,2",2&1 6>. #reterea frecvenei declaraiilor pozitive referitoare la activitile din cadrul grupului de apartenen precum i a performanelor colare. 021,22,2",2&1 7?. 9cderea frecvenei i gravitii manifestrilor agresive sau a comportamentelor negative, e$teriorizate datorit necesitii de atenie, (n momentele apariiei frustrrilor provocate de deficienele de vorbire%limbaj. 02*,2,1 76. !educerea gravitii i frecvenei discontinuitii (n vorbire. 0W1 02-,231 77. #ompletarea cu un program sistematic de desensibilizare pentru a reduce ritmul vorbirii i a controla b)lb)iala. 02-,231 78. Verbalizarea i (nelegerea modului (n care mutismul selectiv este asociat cu pierderi din trecut, traume sau persecutri. 0 4, 1, 21 79. Identificarea verbal a dinamicii sau conflictelor din sistemul familial care contribuie la mutismul selectiv. 0 4, 21 7:. Crmarea tratamentului medical prescris de ctre medic. 0 , 1 Intervenii terapeutice) 6. 6ndrumarea clientului pentru o evaluare logopedic (n vederea determinrii prezenei unei deficiene, precum i a acceptrii sale pentru serviciile unei educaii speciale. 7. 8rogramarea unei evaluri psi;oeducaionale care s ateste abilitile intelectuale i s e$clud prezena altor posibile deficiene.
&-

8. 8rogramarea unei testri psi;ologice pentru a determina dac e$ist factori emoionali sau 5.E. 05ttention7.eficit EGperactivitG .isorder1 care intervin (n dezvoltarea vorbirii%limbajului a clientului. 9. 8rogramarea la evaluare neurologic sau neuropsi;ologic pentru a e$clude posibila prezen a unor factori organici, care ar putea contribui la deficienele clientului. :. 2rimiterea clientului la un e$amen medical pentru a e$clude cauze medicale ce ar putea interveni (n dezvoltarea vorbirii%limbajului. ;. 5sistarea la o (nt)lnire 8>I alturi de prini, profesori i logoped pentru a determina acceptarea clientului la serviciile educaionale speciale, proiectarea interveniilor educaionale, stabilirea obiectivelor i delimitarea problemelor emoionale ce trebuie tratate prin consiliere. <. #onsultarea cu prinii clientului, profesorii si i logopedul asupra proiectrii unei strategii de intervenie efective, care s consolideze punctele forte i s compenseze deficienele sale. =. 6ndrumarea clientului ctre un logoped privat pentru asisten suplimentar (n vederea (mbuntirii abilitilor de comunicare%limbaj. >. 6ncurajarea prinilor (n meinerea unei comunicri regulate cu profesorii i cu logopedul pentru facilitarea dezvoltrii vorbirii%limbajului clientului. 6?. 6ndrumarea prinilor (n direcia laudei frecvente i a re(ntririi pozitive a dezvoltrii clientului. 66. >ducarea prinilor asupra semnelor i simptomelor specifice deficenelor de vorbire%limbaj. 67. 8rovocarea recunoaterii de ctre prini a deficienelor clientului, astfel (nc)t acetia s coopereze referitor la situaia actual i interveniile ce urmeaz s fie fcute asupra lui. 68. !epartizarea unor teme zilnice, (n care clientul s citeasc prinilor i apoi s povesteasc cele citite, (n vederea dezvoltrii vocabularului. 69. 2rasarea de directive clientului i familiei sale pentru ieiri sptm)nale, i solicitarea de a7 i (mprti g)ndurile i sentimentele referitoare la ieire (n vederea dezvoltrii abilitilor de (nelegere i producere a limbajului. 6:. #onfruntarea i provocarea prinilor referitor la e$ercitarea unei presiuni e$cesive i irealiste asupra clientului de a ?vorbi corect? 6;. 5sistarea prinilor (n vederea (nsuii unor ateptri realiste referitoare la dezvoltarea vorbirii%limbajului clientului. 6<. @bservarea interaciunilor printe B copil pentru a evalua (n ce msura paternurile de comunicare familial afecteaz dezvoltara clientului. 6=. >$plorarea interaciunilor printe B copil pentru a determina dac, prinii vorbesc sau umplu adesea pauzele pentru client, (ncerc)nd astfel s (l protejeze de sentimente de an$ietate sau nesiguran referitoare la limbajul su. 6>. 6ncurajarea prinilor (n direcia permiterii clientului s ia iniiativ mai des (n demararea sau susinerea conversaiilor. 7?. 8redarea unor te;nici de comunicare efective 0e$.A ascultarea activ, reflectarea sentimentelor, enunuri la pers.I1 (n cadrul sesiunilor de terapie a familiei (n vederea facilitrii dezvoltrii clientului. 76. 5sistarea clientului i prinilor (n diercia dezvoltrii, (nelegerii i acceptrii referitoare la limitarea deficienei de vorbire%limbaj. 77. 6ntrirea atingerii obiectivului clientului prin terapie. 78. #onfruntarea bl)nd a paternurilor clientului de a se retrage din cadre sociale pentru a evita astfel e$periena an$ietii datorat problemelor de comunicare. 79. !epartizarea sarcinii clientului de a contribui zilnic cu un comentariu (n faa clasei, (ntrindu7i astfel (ncrederea de a vorbi (n faa altor persoane. 7:. !epartizarea sarcinii clientului de a (mpri jucrii sau obiecte (n timpul jocului ?arat i povestete? pentru a7i dezvolta astfel abilitile de comunicare e$presiv.

&3

7;. +amiliarizarea0(nvarea1 clientului cu mecanisme de (ntrire pozitiv 0e$. te;nici de rela$are, auto7sugestia, refacere cognitiv1 pe care le poate utiliza (n (nt)mpinarea frustrarilor la apariia problemelor de vorbire%limbaj. 7<. +amiliarizarea0(nvarea1 clientului cu strategii de auto7control 0e$.A refacere cognitiv, auto7sugestia, ?stai, privete, ascult i g)ndete?1 pentru a in;iba impulsul de a se manifesta cand (nt)mpin frustrri referitoare la problemele de comunicare. 7=. 8roiectarea i implementarea unui program sistematic de desensibilizare, (n care este utilizat un metronom care este retras gradual, pentru a reduce ritmul vorbirii clientului i a controla b)lb)iala. 7>. 8redarea clientului a unor te;nici efective de reducere a an$ietii0rela$are, auto7sugestia, refacere cognitiv1 pentru a reduce an$ietatea anticipativ (n situaii sociale i pentru controlul b)lb)ielii. 8?. >$plorarea trecutului clientului referitoare la pierderile, traumele sau persecutrile care pot contribui la apariia mutismului selectiv. 86. Ctilizarea unei sesiuni individuale de terapie prin joc pentru a ajuta clintul s7i e$prime sentimentele referitoare la pierderi, traume sau persecutri din trecut. 87. >valuarea dinamicii familiei ce contribuie la refuzul clientului de a vorbi (n anumite situaii. 88. 8rogramarea unei evaluri medicale dac s7a determinat faptul c o problem emoional i%sau 5.E. interfereaz cu dezvoltarea vorbirii%limbajului. QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ Sugestii de diagnosticare) A-a I) 1&. 1 .eficiene e$presive de limbaj 1&. 2 .eficiene mi$te, e$presive B receptive, de limbaj 1&. 3 .eficiene fonologice 4,.4 <)lb)ial 4,.3 .eficiene de comunicare '@9 1 .2 /utism selectiv 43.21 .eficiena an$ietii de separare 44.2 +obie social A-a II) 1,. !etardare mintal uoar V*2.-3 <orderline Intellectual +unctioning ,33.3 .iagnostic 5m)nat ,33.14 V,1.43 +r .iagnostic *ETA*DA*EA MINTA!0 DEFINIAII OM#O*TAMENTA!E 1. +uncionarea intelectului la o cot semnificativ sub media demonstrat de un punctaj de ,4 de puncte sau sub ,4 de puncte obinut la testul de inteligen. 2. .eteriorarea semnificativ a abilitilor de comunicare, de gestionare i dezvoltare a vieii personale. .ificulti (n utilizarea abilitilor sociale, a utilizrii resurselor comunitare, a abilitilor academice i (n gestionarea muncii i a timpului liber. . .ificulti (n (nelegerea i urmrirea instruciunilor acas, la coal i pe plan vocaional. ". .eteriorarea memoriei de scurt i lung durat.
*4

&. F)ndire concret sau abiliti deteriorate de a discuta 0raiona1 (n mod abstract. *. 5biliti sociale diminuate 0srcite1 manifestate prin uilizarea frecvent a intelectului fr discernm)nt i (nelegerea limitat a antecedentelor i consecinelor aciunilor sau nuanelor sociale. ,. Hipsa de intuiie 0perspicacitate, discernm)nt, (nelegere1 i neputina de a (nva din e$periene i greeli B (n mod regulat. -. !espect de sine sczut 0subapreciere1 evideniat prin remarci depreciative la adresa propriei persoane 0 e$., U9unt at)t de prostY?1. 3. /odel periodic de comportament B acionarea fr a lua (n considerare consecinele aciunilor. O'IE TI&E #E TE*MEN !UN$ 1. 6ndeplinirea tuturor scopurilor 0obiectivelor1 academice identificate (n 8lanul >ducaional Individual 0I>81 al clientului. 2. !ealizarea tuturor obiectivelor comportamentale, social interpersonale i personale identificate (n 8lanul Individual de 9erviciu. . +uncionarea la un nivel corespunztor de independen la debutul rezidenial, educaional i vocaional. ". 9timularea acceptrii i cunoaterii 0contientizrii1 limitrilor cognitive i intelectuale de ctre client astfel (nc)t acesta s7i poat autoevalua sentimentele i s se e$prime verbal cu consecven 0fermitate1. &. #ontientizarea i acceptarea capacitilor intelectuale i cognitive ale pacientului de ctre prini%(ngrijitori astfel (nc)t ateptrile acestora s fie realiste. *. #onsimirea i supunerea cu consecven la o rutin zilnic prin directive simple primite acas, la coal sau (n planificarea vocaional. ,. !educerea frecvenei i gravitii comportamentelor sociale neadecvate. O'IE 1. 2. . ". &. *. TI&E #E TE*MEN S U*T >fectuarea unei evaluri cognitive i intelectuale cuprinztoare. >fectuarea testrii psi;ologice. >fectuarea testrii neuro7psi;ologice. >fectuarea unei evaluri fizice de ctre un terapeut. >fectuarea unei evaluri a limbajului i a modului de e$primare. @binerea consimm)ntului prinilor pentru intervenii educaionale privind coala, conform)ndu7se recomandrilor fcute de o ec;ip de evaluare multidisciplinar. ,. /utarea clientului (n clase adecvate (ntr7un cadru educaional sau program educaional. -. /utarea pacientului (ntr7o aezare rezidenial potrivit. 3. Implementarea de ctre prini i profesori a unor strategii educaionale care ma$imizeaz puterea pacientului de (nvare i compenseaz slbiciunile lui n acest sens. 14. 5sigurarea unor servicii au$iliare adecvate 0i.e., fizice, vorbire%limbaj, terapie ocupaional i consiliere1. 11. 8strarea de ctre prini a unei comunicri permanente cu profesorii i ali reprezentani apropriai ai colii. 12. Implementarea unei recompensri cu jetoane (n clas sau (n cadrul plasamentului pentru re(ntrirea comportamentului pe sarcin, (ndeplinirea atribuiunilor colare, controlarea impulsivitii i a comportamentului social pozitiv. 1 . .eterminarea prinilor s (ncurajeze i s stimuleze clientul, aduc)ndu7i laude pentru performanele colare i comportamentul social. 1". #derea de acord asupra unui contract circumstanial cu clientul, prinii i profesorii acestuia pentru (mbuntirea performanelor colare, (mpiedicare unui comportament impulsiv i dezvoltarea comportamentului pozitiv (n societate.
*1

1&. 9toparea negrii verbale de ctre membrii familiei a deficitului cognitiv i intelectual al pacientului. 1*. 8rinii recunosc i mrturisesc ateptrile lor nerealiste sau presiunea e$cesiv e$ercitat asupra pacientului. 1,. 8rinii recunosc i mrturisesc c tiparul lor supraprotector interfereaz cu dezvoltarea intelectual, emoional i social a pacientului. 1-. reducerea ponderii activitilor pe care prinii le efectueaz (n numele pacientului (n ciuda faptului v acesta este capabil de a realiza independent 0e$. vorbit (n numele acestuia1. 13. #reterea implicrii pacientului (n activitile familiei 0e$cursii sau responsabiliti1. 24. 8rinii impleneteaz te;nici de organizare comportamental pentru a reduce frecvena i violena izbucnirilor temperamentale i a comportamentului agresiv. 21. pacientul i prinii acestuia se pun de acord asupra unui program de alocare a banilor, care s ajute pacientul (n progresul de (nvare a gestionrii acestora (n mod eficient. 22. #rearea unei rutine zilnice 0baie, du, pieptnat, splat pe dini, aplicarea deodorantului1. 2 . preluarea iniiativei (n situaii de socializare 0adresarea salutlui, z)mbetul, contactul vizual1 2". 9porirea frecvenei afirmaiilor pozitive pe care pacientul le face despre sine. 2&. .ezvoltarea abilitilor pacientului de a identifica i e$prima sentimentele. 2*. !ecunoaterea i identificarea vrebal a comportamentului se$ual adecvat sau neadecvat. 2,. urmrirea tratamentului medicamentos prescris de medic. INTE*&ENAII TE*A#EUTI E 1. 9tabilirea unei evaluri intelectuale i cognitive pentru determinarea prezenei (nt)rzierii mentale i pentru o aprofundare (n capacitatea de (nvare a pacientului 0plusuri i minusuri B caliti i defecte1. 2. >fectuarea unei testri psi;ologice unei testri psi;ologice pentru a decie dac e$ist simptomatic 5.E. sau dac ali factori emoionali interfereaz cu funcionarea intelectual sau academic a pacientului. . >fectuarea unei e$aminri neuropsi;ologice pentru a e$culde posibili factori organici care ar putea contribui la deficitul cognitiv sau intelectual al pacientului. ". 5sigurarea informaiilor 0feed7bac=1 necesare prinilor, cadrelor didactice i personalului medical cu privire la rezultatele testelor de inteligen, psi;ologice i neuropsi;ologice. &. 6ndrumarea pacientului ctre un terapeut 0specialist1 educaional i ocupaional, pentru a evalua deficitele motor7senzoriale sau de percepie i pentru a lua o decizie optim cu privire la necesitatea continurii terapiei fizice i%sau ocupaionale. *. 6ndrumarea pacientului ctre un psi;olog, pentru a evalua deficienele (n e$primare i pentru a decide dac este nevoie de terapie (n acest sens. ,. frecventarea edinelor unui #omitet de 8lanificare >ducaional Individualizat (mpreun cu prinii. 8rofesorii i ali prfesioniti, direct implicai pentru a determina eligibilitatea pacientului pentru servicii educaionale speciale, pentru a crea intervenii educaionale i a stabili obiective. -. .iscuii cu pacientul, cu prinii, profesorii i alte cadre direct implicate cu privire la (ntocmirea unor programe de (nvare sau alte intervenii care s dezvolte calitile pacientului, prin compensarea slbiciunilor. 3. .iscuii cu pacientul, cadrele didactice sau ali specialiti (n sntate mental despre nevoia de plasare a pacientului (ntr7o instituie specialzat sau (ntr7un program rezidenial. 14. 6ndrumarea pacientului spre un atelier sau centru educaional de reabilitare, (n vederea dezvoltrii unor (ndeletniciri elemnetare. 11. 6n curajarea prinilor pentru a comunica constant cu profesorii pacientului pentru a monitoriza (n permanen progresul educaional, comportamental, emoional i social al acestuia.

*2

12. #rearea unui model de gratificare cu jetoane pentru (mbuntirea performanelor colare, controlul impulsurilor i abilitilor sociale. 1 . 6ncurajarea prinilor s susin frecvent pacientul i s7l laude pentru comportamentul su social 0pozitiv1 i pentru performanele colare. 1". #rearea unui sistem de recompensare, sau unui contract pentru clauze neprevzute pentru a stimula manifestarea adaptabilitii i unui comportament social adecvat. 1&. >ducarea prinilor pacientului cu privire la simptomele i caracteristicile retardrii mentale. 1*. .ezbaterea tendinei prinilor de a nega deficienele intelectuale ale pacientului, pentru ca acetia s coopereze cu specialitii, (n vederea interveniilor educaionale i de plasare a pacientului. 1,. 8rogramarea unuo edine de terapie familial pentru a afla dac prinii e$ercit o presiune e$cesiv asupra clientului pentru ca acesta s aib rezultate pe care practic nu este capabil s le obin. 1-. 8rovocarea prinilor la dezbateri pe tema e$ercitrii presiunii e$cesive asupra pacientului. 13. @besrvarea interaciunii printe7client (n vederea lurii unei decizii corecte cu privire la influena asupra dezvoltrii sociale, emoionale i intelectuale a pacientului provocat de comportamentul supraocrotitor al prinilor. 24. 9usinerea prinilor i (ngrijitorilor 0aparintorilor1 clientului (n dezvoltarea unor ateptri realiste cu privire la capacitatea sa intelectual i nivelul de adaptare funcional. 21. 6ncurajarea prinilor i a membrilor familiei s stimuleze participarea clientului la activiti i ieiri (n are liber 0e$. evenimente soprtive, atinaj, vizite la muzeu, etc.1 22. 5tribuirea unei sarcini clientului, (n viaa de zi cu zi a familiei 0e$. pregtirea msei, grdinrit1 care s7i dezvolte simul responsabilitii sau proprietii. 2 . #onsultarea cu personalul didactic sau medical (n legtur cu un loc de munc potrivit clientului pentru a dezvolta respectul de sine al acestuia c)t i pentru a7l stimula pe acesta (n asumarea responsabilitii. 2". 8rezentarea unor te;nici eficiente de organizare comportamental, pentru reducerea frecvenei i a violenei temperamentale i a comportamentului agresiv. 2&. 6ncurajarea prinilor s reacioneze (n mod natural, logic a comportamentul social nepotrivit sau greu adaptabil al clientului. 2*. #onsilierea prinilor pentru a fi capabili s efectueze un plan de alcoare 0raionalizare1 a resurselor financiare ale clientului, pentru ca acesta s devin mai responsabil i s dezvolte abiliti de gestionare a banilor. 2,. #rearea unui sistem de recompensare pentru a stimula efectuarea de ctre pacient, (n mod independent, a activitilor rutiniere zilnice, ce in de igiena personal. 2-. 8rezentarea clientului a unor strategii de mediere i autocontrol 0e$. oprire, g)ndire, ascultare, privire1 care s am)ne satisfaciile de moment, cu scopul in;ibrii impulsurilor. 23. Identificarea i re(mprosptarea comportamentului social adecvat clientului. 4. @rganizarea unor scenete cu manec;ine i marionete (n cadrul edinelor individuale pentru a (mbuntii abilitile sociale ale clientului. 1. 6ncurajarea clientului s participe la @limpiade 9peciale pentru a7i dezvolta respectul de sine. 2. consilierea clientului pentru a ajunge la (nelegerea i acceptarea limitrilor provocate de deficitul su intelectual i adaptativ. . predarea te;nicilor de comunicare 0ascultarea activ, contactul vizual, asumarea opiniei1 pentru a (mbuntii abilitiile acesteia de a7i e$prima ideile, sentimentele i nevoile (ntr7 un mod consecvent. ". >ducarea pacientului cu privire la diferite stri emoionale sau sentimente implicite. &. 5sigurarea educaiei se$uale pentru a ajuta clientul s recunoasc i s identifice verbal comportamentele se$uale adecvate i inadecvate. *. >valuarea tratamentului medicamentos prescris pacientului.
*

SU$ESTII DE DIA$NOSTI A-is I 233.44 233.-4 233.233.14 A-is II 1, 1-.4 1-.1 1-.2 13.1 V*2.-3 ,33.3 V,1.43 !etard mental uor !etard mental moderat !etard mental sever !etard mental profund !etard mental. 9everitate nespecificat +uncionare Intelectual de tip <orderline .iagnostic am)nat 'ici un diagnostic 5utism 9imdromul !ett 9indromul 5sperger 2ulburarea dezintegrativ a copilriei

ENU*E+IS % EN O#*E+IS Definiii be2avioriste%comportamentale 1.urinatul, (n mod repetat, voluntar%involuntar, (n pat sau (mbrcminte, pe timpul zilei sau a nopii, dup v)rsta de & ani B v)rsta la care se instaleaz continena. 2.urinarea repetat, voluntar%involuntar, (n locuri improprii 0e$.(mbrcminte, podea1, dup v)rsta de & ani, c)nd continena trebuie s se fi instalat. .sentimentul de vin asociat cu enurezisul%encoprezisul care stau la baza evitrii anumitor conte$te 0e$.petrecerea unor nopi la prieteni1, (mprejurri care ar putea deveni motive de situaii jenante. ".ridiculizarea, ostracizarea i izolarea social de ctre alteritate din cauza enurezisului%encoprezisului. &.(ncercrile frecvente de a ascunde (mbrcmintea ptat, din cauza ruinii sau frica de a nu fi ridiculizat, criticat, pedepsit. *.furia, respingerea sau pedepsirea e$cesiv din partea prinilor%(ngrijitorilor copilului, centrat pe folosirea unor practici educative centrate pe folosirea toaletei, practic ce are ca efect scderea stimei de sine a copilului. ,.sentimente puternice de team sau ostilitate canalizate (n acte de enurezis%encoprezis. -.ptarea deliberat a ;ainelor%aternutului ca act al copilului de a7i pedepsi prinii pentru atitudinea coercitiv.

*"

8H5'I+I#5!>5 2!525/>'2CHCI .> 89IE@2>!58I> 5 #@8IHCHCI ZI 5 5.@H>9#>'2CHCI @<I>#2IV> 8> 2>!/>' HC'F 1.>liminarea tuturor episoadelor diurne i%nocturne de enurezis. 2.6ntreruperea tuturor episoadelor de encoprezis, fie el voluntar sau involuntar. .!ezolvarea situaiilor conflictuale%stresante care declaneaz encoprezisul sau enurezisul. ".>liminarea practicilor centrate pe folosirea toaletei (n tratarea encoprezisului, practici folosite de prini i care au un efect coercitiv i rigid B este disfuncional. &.>liminarea ciclului de dependen, disfuncional din sistemul familial, care rspund (n majoritatea cazurilor (ntr7o manier critic, ostil, cu furie la situaiile (n care copilul a ptat%udat aternutul sau (mbrcmintea; comportament disfuncional al prinilor, la care copilul, pentru a7i Upedepsi? pentru reaciile ostile, rspunde pt)nd%ud)nd aternutul sau (mbrcmintea. @<I>#2IV> 8> 2>!/>' 9#C!2 I'2>!V>'TII 2>!58>C2I#>

1.respectarea recomandrilor medicului, (n 1.recomandri clientului B copilului, (n vederea vederea efecturii de teste i urmarea efecturii e$amninrilor medicale pentru a vedea tratamentului medicamentos. 01,2, 1 dac, la baza enurezisului%encoprezisului, stau cauze organice sau fizice. 2.urmarea strict a tratamentului 2.programarea clientului pentru evaluarea gradului de medicamentos prescris de medic. 02, 1 toleran la tratamentul medicamentos. .finalizarea testrilor psi;ologice. . informarea clientului asupra efectelor secundare, 0",2 ,2"1 eficiena tratamentului medicamentos, consultul i recomandrile ctre un medic specialist la intervale regulate. ".informarea i acceptul printelui cu ".planificarea testrilor psi;ologice care ar putea privire la folosirea procedurilor de evidenia prezena unor probleme emoionale grave condiionare a copilului dup modelul care stau la baza encoprezisului%enurezisului; Ubell7and7pad? 0binomulA clopoelul i asigurarea feedbac=7ului pe parcursul testriii scutecul1 B model de prevenie centrat pe clientului i a prinilor acestuia. atenionare 0creterea vigilenei1 i folosirea scutecului (n tratarea enurezisului nocturn. 0&,*,-,31 &.reducerea frecvenei comportamentului &.formarea clientului i a prinilor acestuia (n enuretic. 0&,*,,,-,31 vederea folosirii ca metod terapeutic (n enurezis Usun atunci c)nd m uzi?, ca procedur de condiionare, care const (n folosirea unui scutec sensibil la urin%fluid i care, la interaciunea cu urina, declaneaz o alarm auditiv 0(n momentul intrrii (n contact cu fluidul1. *.reducerea frecvenei comportamentului *.formarea i consilierea prinilor (n vederea folosirii encopretic. 0*,141 procedurilor pozitive de (ntrire (n creterea controlului urinar al copilului. ,.creterea gradului de implicare i ,.(nvarea copilului i a prinilor acestuia te;nici contientizare a copilului (n implementarea practice de retenie urinar care s duc la creterea practicii de intervenie a$at pe mersul la gradului de atenie a copilului asupra senzaiilor care toalet. 011,12,1&1 (i anun nevoia de a urina. -.identificarea consecinelor sociale -.antrenarea prinilor%(ngrijitorilor copilului (n negative pe care le7ar putea (nt)mpina de la vederea folosirii procedurilor de trezire7atenionare cei din jur, dac enurezisul i%encoprezisul 0prin scuturare1, prin utilizarea programului cu nu este corectat. 011,12,1&1 intervalele orare, (n controlul nocturn al
*&

3.discuii asupra modului (n care an$ietatea sau frica asociat cu practicile folosirii toaletei sunt iraionale i irealiste. 01 ,1"1

14.atenionarea verbal a prinilor cu privire la practicile a$ate pe mersul la toalet ca fiind rigide, ostile; remarcile critice ale prinilor care duc la accentuarea enurezisului%encoprezisului la copil. 01*,1,,1-,131 11.reducerea frecvenei i violenei remarcilor ostile venite din partea prinilor care accentueaz i menin encoprezisul i enurezisul 01*,1-,13,221 12.creterea numrului de rspunsuri empatice ale prinilor la g)ndurile, emoiile i nevoile copilului. 01,,13,21, 11 1 .scderea, la nivelul prinilor, a gradului de folosire a practicii a$ate pe mersul la toalet a copilului. 01,, 241 1".consolidarea relaiei cu prinii care nu sunt de acord cu folosirea metodei a$at pe mersul la toalet. 01,, 211 1&.(nelegerea i verbalizarea beneficiilor secundare, consecine ale encoprezisului i enurezisului. 022,2 , 11

encoprezisului. 3.proiectarea i implementarea te;nicilor de pstrare a aternuturilor curate; trainingul prinilor i a copilului asupra rspunsurilor in;ibitorii, (ntriri pozitive, trezirea rapid, autocorecia accidentelor i reducerea comentariilor critice privind e$erciiul de folosire a toaletei. 14.instruirea printelui cu privire la implementarea unui program sistematizat, de condiionare care combin te;nicile pozitive de (ntrire7suport, cu supozitoarele de glicerin i clism, dac copilul nu are scaun zilnic, (n mod voluntar.

11.(ncurajarea i provocarea copilului de a7i asuma activ responsabilitatea deprinderii controlului sfincterian 0e$.s noteze numrul de zile uscate i umede, igienizarea ;ainelor%(mbrcminii ptate1. 12.provocarea i%confruntarea lipsei de motivaie sau complian a copilului vis7a7vis de interveniile terapeutice recomandate. 1 .analiza sc;emelor cognitive iraionale ale copilului care (i induc frica sau an$ietatea, relaionate cu practica a$at pe mersul la toalet. 1".asistarea copilului (n contientizarea impactului negativ pe carte (l au g)ndurile sale de fric, an$ietate iraional, relaionate cu mersul la toalet. 1&.identificarea i discutarea efectelor sociale negative pe care clientul le7ar putea (nt)mpina de la alteritate i care ar putea avea ca efect creterea gradului de motivare a controlului sfincterian. 1*.verbalizarea modalitilor (n care 1*.direcionarea edinelor de terapie a familiei (n enurezisul%encoprezisul este asociat cu sensul evalurii dinamicii care contribuie la reducerea e$periene precumA separarea, pierderea, enurezisului%encoprezisului clientului. traume sau respingeri. 02",2&,2*,2,1 1,.scderea frecvenei autodescrierilor care 1,.e$plorarea interaciunii printe7copil pentru a reflect sentimente asociate unui nivel observa dac practicile educaionale de folosire a sczut al stimei de sine, vin sau jen. toaletei sunt rigide sau dac prinii fac remarci ostile, 023, 41 critice frecvente la adresa copilului. 13.creterea frecvenei elementelor 13.confruntarea i provocarea prinilor privind autodescriptive care reflect (mbuntirea folosirea remarcilor i a criticilor ostile care stimei de sine. 023, 41 contribuie la meninerea nivelului sczut al stimei de sine a clientuluiA furia, vina, jena. 24.(nvarea copilului de a7i e$prima 24.responsabilizarea prinilor care se manifest verbal i fizic sentimente de furie, pentru a pasiv, prin angajarea diect a acestora (n procesul evita canalizarea acestora (n clientului de (nvare efectiv de folosire a toaletei enurezis%encoprezis. 02,, 2-1 0e$.s in evidena zilelor umede i uscate, trezirea uoar a copilului pentru a preveni suprasolicitarea vezicii urinare, reamintirea sau (nvarea clientului (n vederea currii aternutului sau a ;ainelor ptate1. 21.trasarea unor sarcini concrete prinilor dezangajai (n procesul de reabilitare a clientului (n
**

vederea petrecerii, (n mod activ, calitativ a timpului liber. 22.evaluarea interaciunilor printe7copil caracterizat ca un ciclu ostil, persistent (n care udarea, ptarea ;ainelor sau a aternuturilor clientului declaneaz furia prinilor care rspund (ntr7o manier critic sau ostil, iar la r)ndul su, clientul Upedepsete? printele pentru rspunsul ostil; cercul ostil repet)ndu7se la nesf)rit. 2 .asistarea clientului i a prinilor acestuia (n dezvoltarea unor te;inici imediate de prevenie a enurezisului%encoprezisului. 2".evaluarea cauzalitii encoprezisului%enurezisului, dac acestea sunt asociate cu e$periene anterioare precumA separarea, trauma, pierderea, respingerea. 2&.e$ploatarea, (ncurajarea i susinerea clientului (n vederea e$primrii verbale i clarificarea sentimentelor asociate cu e$periene anterioare, precumA separarea, trauma, pierderea, respingerea. 2*.utilizarea edinelor individuale de terapie prin joc pentru a7i da libertatea clientului de a se manifesta i lucra la sentimentele asociate cu e$periene anterioare, precumA separarea, trauma, pierderea, respingerea. 2,.(nvarea clientului a deprinderilor de comunicare eficient i afectivitate, (n vederea (mbuntirii abilitilor de e$primare a g)ndurilor i a sentimentelor printr7o verbalizare corespunztoare. 2-.(nvarea clientului a modalitilor de manifestare fizic, corespunztoare care s permit e$ptimarea furiei, mai degrab (ntr7o manier constructiv, dac)t canalizarea furiei (n manifestri disfuncionale precumA ptarea, udarea aternuturilor%(mbrcmintei. 23.identificarea punctelor tari ale clientului i prezentarea acestora lui, (n vederea reducerii sentimentelor de jen sau vin; creterea stime de sine. 4.atribuirea clientului 0ca tem de cas1 sarcina de a7 i face singur o autocaracterizare pe care o va (nregistra (ntr7un jurnal. 1.folosirea unei abordri strategice de terapie familial, (n care terapeutul nu discut despre enurezis%encoprezis, ci despre ceea ce ar putea ascunde, dac acest problem ar fi rezolvat 0e$.ar putea fi sesizat camuflarea problemelor1. T*ADU E*EA DEFE TOASA TU!'U*A*EA BN&0A0*II
*,

6.Definitiile comportamentale #itind realizariile,luate individual,teste standard de recunoasterea scrisului si intelegere este specificat dedesupt nivelul asteptat,dand clientului varsta cronologica,nivelul si masura inteligentei. 5bilitatile matematice,administrate testelor standardizate este specificat sub nivelul asteptat,dand clientului varsta cronologica,nivelul si masura inteligentei. Istoria performantei academice care este dedesput ,care a asteptat,dand masura inteligentei clientului. Invatand dizabilitati0incapacitate1 substantiale intervine cu performanta academica a clientului sau activitatiile zilnice care cere ceva sau totul dintre urmatoarele indemanariAcititul,matematica si scriere de e$presii. 9ubestimarea,depresia,si an$ietatea0nelinistea1,care provine din invatarea incapacitatii0dizabilitatii1,mai departe invatarea problemelor e$acerbe0accentuate1.Cn model recurent0repetat1 de distrugere,si de atentie negativa a comportamentelor cand intampina dificultati sau frustari in invatare. 9copuri pt.viitor 1.9a arate interes sustinut permanent,initiativa,si motivare in academii si sa aduca performanta pt.diferite categorii pt.abilitati intelectuale. 2.9a obtina scopuri academice identificate pe clienti avand in vedere un 8lan >ducational Individualizat0I>81 .8erformanta la nivelul capacitatii in zona slabiciunii academice. "..ezvoltaraea unei constiente si acceptate invatari a dizabilitatilor 0incapacitate1,astfel incat clientul va fie capabil sa mentina o balanta sanatoasa intre implinirea tintelor0scopurilor1academice si nevoile lui%ei sociale,emotionale si personale. &.#onstruind respectul de sine astfel incat clientul este in stare sa faca fata frustrarilor asociate prin incapacitatea de asimilare sau temele date,pe o baza consistenta fara a renunta la ele. *.8arintii au stabilite asteptari realiste ale clientului care invata deprinderea de lucru si implementarea de strategii afective acasa, ca sa ajute clientul sa tina pasul cu cu temele si pentru a implini tintele academice YY -.Indepartand impedimentele emotionale sau rezolvand conflicte familiale care vor permite imbunatatirea realizarea academiei. @biective pe termen scurt 1. #ompletarea unei evaluari psi;ico7educationala 2. .#lientul si parintii lui%ei,vor avea informatii psi;ico7educationale din trecut. . #ompletari de teste psi;ico7educative ". #ooperarea cu o viziune auditiva,sau e$aminare medicala. &. 9upunerea recomandarilor facute de ec;ipa de evaluatori interdisciplinari de la scoala privind interventiile educative. *. /utarea clientului intr7o clasa potrivita. ,. #ompletari de teste neuro7psi;ice -. 8arintii si profesorii trebuie sa implementeze strategii educationale care sa ma$imalizeze puterea de invatare a elevului si sa compenseze slabiciunile prezente. 3. 8articiparea la meditatii particulare pentru imbunatatirea cunostintelor. 14. #ooperarea cu ofertele date de centre private de invatare. 11. Implementarea de activitati la care se pricep,care sa imbunatateasca indeplinirea sarcinilor de la scoala. 12. .ezvoltarea afectiva prin teste strategice,care scade nelinistea si imbunatateste performanta testelor. 1 . 8arintii mentin comunicarea regulata 0zilnic7saptamanal1cu profesorii 1". 9tabilirea unui program in care se pot juca,pot petrece timp cu familia si pot efectua teme.
*-

1&. 9porirea laudelor si recompensele positive de catre parinti catre elevi privind rezulatele scolare. 1*. Identificarea si indepartarea emotiilor sau in;ibitiile din timpul invatarii ale elevului sau ale sistemului familial. 1,. 8arintii identifica refuzul elevului de invatare si modul in care parcurge procesul de invatare. 1-. 9toparea refuzului in sistemul familial de invatarea a unor aspecte legate de dizabiltati. 13. /ai mult timp acordat de parinti clientului la efectuarea temelor. 24. 8arintii recunosc verbal incapacitatea de a a junge la performanta dorita. 21. 8arintii recunosc ca modelul lor de practica se interpune cu cresterea academica a clientului si responsabiliatea lui. 22. #resterea frecventei si absolvirea anilor de studii fara a renunta. 2 . #resterea pozitiva din urma organizarii de activitati pozitive din scoala. 2". !educerea comportamrntului plin de severitate. 2&. administrarea de medicamente prescrise de doctor. Interventii terapeute 1. 8regatirea psi;o7educationala pentru prederea redusa si determinarea de educatie incluziva.0scoli speciale1 2. 8regatirea testelor psi;ologice care raspund nevoilor clientilor. . 5duna informatii psi;ologice din trecut care include c;eia dezvoltarii a pietrii =ilometrice si o familie din trecut care a beneficiat de acest fel de educatie si nu am mers. ". 8rivind evaluarea psi;ologica fii sigur ca ai cone$iune inverse din partea familiei si oficialilor scolii. &. !eferitor la viziunea auditiva a clientului si regulile de e$aminare medicala care sunt interferate cu abilitatile de invatare. *. +recventarea de #omitete >ducationale pe 8laning Individualizat0I>8#1,intalniri cu parintii,profesorii si oficialii scolii,pentru determinarea eligibiltitatii clientului si stabilirea de tinte educationale. ,. 9edinte0consultari1cu parintii clientului si oficialii scolii despre programe de invatare eficiente si strategii care sa se construiasca pe puterea clientului si intarirea slabiciunilor. -. 8regatirea pentru teste neuropsi;ologice, dupa regula, fara ca factorii neurologici%organici sa contribuie la procesul de invatare. 3. 8entru parinti se recomanda,ca si in afara orelor de meditatii sa lucreze cu ei acasa0citire,matematica,scriere.etc.1 14. !eferitor la invatarea in particular a clientului,dandu7l la un centru de invatare,clientul isi va imbunaati sistemul de invatat. 11. Invatarea clientului mai multe activiati de indemanare0ceva la care se pricepe mai bine si ii place1. 12. Invatarea clientuluicu mult mai multe teste eficiente0studiind cu el pe o perioada mai lunga,recapitularea materiei,recorectarea temei 1 1 . Incurajarea parintilor sa mentina regulat0zilnic7saptamanal1comunicarea cu profesorii. 1". sesiuni pentru familii,iar in cadrul acestora identificarea sistemului propriu de educatie si rectificarea lui. 1&. 5sistarea parintilor in rezolvarea de conflicte familiale.9tabilirea de modele noi si pozitive care va ajuta dezvoltarea clientului. 1*. 5sistarea parintilor pe parcursul unei zile,in desfasurarea activitatilor. 1,. Incurajarea parintilor sa isi laude clientul permanent,dupa indeplinirea anumitor sarcini. 1-. 5sistarea parintilor si a profesorilor in dezvoltarea sistemului de recompensa pentru dezvoltare0planse cu stelute pt.indeplinirea unei tinte,alte materialae pt rasplata lor1.
*3

13. >ducarea parintii clientului despre semnele si invatatarae dizabilitata. 24. #onfruntarea si provocarea parintilor in procesul de invatare dizabilitata..espre locul si interventiile in procesul de inavatre. 21. Incurajarea parintilor sa se implice in efectuarea temelor0sa citeasca cu ei,sa foloseasca planse pentru imbunatatirea invatarii matematicii,pronuntarea de cuvinte.etc.1. 22. 8articiparea familiei la sesiuni de comunicare pt.dezvoltarea procesului de invatare a clientului si dezvoltarea asteptarilor. 2 . @bservarea relatiei parinte7copil.8arintii sa se coboare la nivelulu copilului. 2". #onfruntarea si provocarea parintilor in privinta presiunii asupra clientului. 2&. asistarea parintelui in dezvoltarea asteptarilor realistice asupra invatarii clientului. 2*. 5sistarea clientului in intelegerea si confruntarea cu problemele de invatare a dizabilitatilor 2,. #onsulatarea oficialilor scolii despre trasee de urmat pentru imbunatatirea comportamentului clientului in indeplinirea sarcinilor. 2-. Invatarea de catre client a unor mecanisme de reproducere,pentru a putea infrunta dificultatile la scoala. 23. #onsolidarea cunostintelor clientului asimilate la scoala. 4. #onfruntarea clientului in remarcile si dorintele e$primate la transmiterea sarcinilor la scoala. 1. Invatarea clientului si sfatuirea lui sa gandeasca pozitiv despre el,cu privire la abilitatile lui. 2. Indrumarea clientului sa identifice ce recompense l7ar motiva mai mult la lucru. . Invatarea clientului stapanirea de sine0restructurarea cognitiva,lauda de sine, [opreste7 te [,asculta,gandeste1stoparea actionarii dupa impuls. 8regatirea pentru medicamentatie si evaluarea clientului daca sunt determinate probleme emotionale sau 5.E care interfereaza cu

TU!'U*A*I DE A!IMENTATIE #onsumul rapid a unor mari cantitati de ;rana intr7un timp scurt urmat de auto7producererea vomei si%sau folosirea la$ativelor datorita temerii de a castiga in greutate. 8ierderea e$agerata ingreutate0si amenoreea la femei1 alaturi de refuzul de a mentine macar o greutate minima in limitele sanogene, se datoreaza consumului scazut de alimente, si o frecventa ridicata a auto7inducerii vomei, folosirea nepotrivita a la$ativelor, si %sau practicarea unor e$ercitii e$tenuante. 8reocuparea e$agerata pentru imaginea corporala alaturi de o evaluare in mare parte nerealista a imagini de sine ca fiind prea grasa sau o negare puternica in a percepe propria epuizare. 2eama irationala de a castiga in greutate. 8unerea in pericol a vietiidatorita unei alimentatii nesanatoase, dezec;ilibrul ligc;idelor si electrolitilor, slabirea generala a functionarii organismului rezulta din provocarea propriei vome, folosirea la$ativelor, refuzul de a manca suficienta ;rana sanatoasa Scopuri in ceea ce priveste comportamentul alimentar 1. !efacerea paternurilor firesti de consum alimentar, a ec;ilibrului fluidrelor corporale si a electrolitilor, si a perceptiei corporale realiste. 2. Inc;eierea comportamentului mancatului saracacios, prin intoarcerea la mancatul sanatos a unor alimente sanatoase care sa sa mentina o greutate sanatoasa.

,4

. 9tabilizarea starii din punct de vedere medical, refacerea comportamentelor de ingerare a ;ranii care va mentine viata sva creste in greutate pana la un nivel normal. ". #astigarea unui insig;t sufficient in lupta cognitive si emotionala pentru a pune capat tulburarilor de ;ranire si pentru a mentine cu responsabilitate ingerarea ;ranii. &. .ezvoltarea unor strategii alternative de cooping 0identificarea cu asertivitate a emotiilor1 pentru a face fata problemelor emotionale stressante, facand tulburarea de ;ranire nenecesara. *. #onstientizarea legaturilor dintre stima de sine scazuta si presiunea sociala legata de diete si mancarea nesanatoasa, si comportamentele purgative pentru a elimina tulburarile de alimentatie. ,. 9c;imbarea definitiei sinelui astfel incat sa nu mai fie centrat pe greutate, marime, forma ca prim criteriu de auto7acceptare. -. !estructurare gandurilor deformate,credintelor, si valorilor care contribuie la mentinerea tulburarilor de alimentatie Obiective pe termen scurt 1. #ooperare pentru e$aminare fizica si dentara 2. #ooperarea pentru a admite tratamentul spitalizat daca o stare de sanatate fragila necesita acest gen de tratament . 5tingerea si mentinerea ec;ilibrului fluidelor corporale, precum si reinstaurarea functiilor reproductive ". /ancatul la intervale regulate 0trei mese pe zi1 consumand cel putin minimum de calorii zilnic necesar pentru a castiga progresiv in greutate. &. Inc;eierea utilizarii nepotrivite de la$ative. *. Incetarea auto7inducerii vomei sau a modalitatilor alternative de purgatie. ,. /entinerea unui jurnal zilnic cu activitati,ganduri, sentimente, notind fiecare asociere cu comportamentul de ;ranire. -. Identificarea credintelor irationale cu privire la comportamentul de ;ranire. 3. Verbalizarea acceptarii intregii responsabilitati pentru alegerile cu privire la mancare. 14. Incetarea acumularii mancarii. 11. 9tabilirea unor limite rezonabile in praticarea e$ercitiilor fizice. 12. 5ceptarea responsabilitatifata de ;ranire demonsttrata prin castigul progresiv in greutate sau mentinerea unei greutati adecvate fara supraveg;ere 1 . Identificarea credintelor irationale si a steptarilor legate de marimea corporala. 1". Verbalizarea unei aprecieri realiste a statutltului greutatii si a masurilor corporale. 1&. Verbalizarea sentimentelor de stima de sine redusa, depresie, singuratate, furie, nevoia de educare, sau lipsa de incredere, care accentueaza tulburarile de alimentative 1*. #onstientizarea si infrangerea controlului agresivitatii passive0e$A refuzul de a accepta indrumarea1 in evitarea ;ranei 1,. .ezvaluirea in fata membrilor familiei a sentimentelor de ambivalent cu privire la sentimentele de control si dependenGa, si cum anume aceste sentimentele au afectat paternele de ;ranire. 1-. Verbalizarea modului in care teama fata de identitatea se$ual si dezvoltarea ei au influientat pierderile serioase in greutate. 13. Verbalizarea acceptarii impulsurilor se$ual si a dorintei de intimidate. 24. Identificarea relatiei e$istente intre esec si , g;idarea in sensul perfectionismului, si radacinile stimei de sine reduse 21. Verbalizarea acceptarilooresecurilor neprevazute si firesti ca parte a conditiei umane 22. #onstientizarea si lucrarea an$ietatii de separarelegata de procesul de emancipare Interventii terapeutice 1. 2rimiterea clientului la un medic pentru o e$aminare medicala serioasa. 2. 2rimiteerea clientului la un dentist pentru e$amenul stomatologic

,1

. Indrumarea clentului catrespitalizare, daca este necesara, daca pierderea sa in greutate devine grava si starea de sanatate este pusa in pericol ". 9tabilirea unui minimum de calorii zilnic ingerat de client &. 5sistarea clientului in planificarea meselor. *. /onitorizarea greutatii clientului si oferirea unui feed bac= realist privind dimensiunea corporala ,. !esponsabilizarea clientului pentru a tine un jurnal al ;ranii ingurgitate, ganduri si sentimente. -. 8rocesarea informatiei din jurnal impreuna cu terapeutul 3. /onitorizarea frecventei varsaturilor clientului, mentinerea mancarii, nivelul de practicare a e$ercitiilor si al folosirii de la$ative. 14. #onsolidarea castigului in greutatesi acceptarea propriei responsabilitati fata de ingerarea ;ranei 11. Indrumarea clientului catre un grup de support pentru tulburari alimentare 12. 5sistarea in identificarea mesajelor cognitive negative 0catastrofarea, e$agerarea1care mediaza mecanismul de evitare al clientului in ingerarea ;ranei. 1 . 5ntrenarea clientului in stabilirea mesajelor cognitive realiste cu privire la ingerarea ;ranei si dimensiunea corporala. 1". #onfruntarea clientuluui cu evaluarile nerealiste ale imaginii corporale si incredintarea de e$ercitii 0auto7mesajele positive in oglinda, ac;izitionarea unor ;aine care se potrivesc1 1&. #onfruntarea clientului cu perfectionismul irrational al asteptarilor legate de imaginea corporala si asiatarea acestuia in formularea de e$pectante rezonabile ale imperfectiunilor corporale. 1*. 9ondarea luptei emotionale a clientuluui care sunt ascunse in spatele tulburarilor de alimentative 1,. 8rocesarea problemelor de control al agresivitatii passive in lupta clientului impotriva formelor de autoritate 1-. .iscutarea problemelor clientului in fata temerilor de pierdere a controlului asupra ;ranei sau a greutatii. 13. +acilitarea sesiunilor de terapie de familie care se centreaza pe propriile sentimente, mesaje clarificatoare, identificarea conflictelor legate de control, si dezvoltarea unor legaturi potrivite nivelului de dezvoltare. 24. 5nalizarea temerilor clientilor cu privire lal dezvoltarea se$uala si impulsurile acesteia. 21. .iscutarea temerilor clientului cu privire la temerile legate de pierderea controlului impulsurilor se$ual si cum se raporteaza temerii de a ramane neatragator grass au slab. 22. .iscutarea temerii clientului fata de esec si rolul perfectionismului in cautatea controlului si evitarea esecului. 2 . 9ublinierea calitatilor clientului si a succesului pentru a reduce teama fata de esec si a construe o maniera pozitiva de raportare la sine. 2". .iscutarea temerii legate de independenta si emanciparea in fata figurilor parentale 2&. @ferirea unor sedinte de terapie de familiecare se centreaza pe problem de separare, dependent si emancipare 2*. 5ntrenarea clientului in a fi aseriv si in participarea la cursuri de asertivitate 2,. Intarirea comportamentelor asertive in sesiuni si prin rapoartele legate de reusita asertivitatii in intervalul dintre sedinte. 2-. Hinistirea clientului cu privire la impactul comportamentului purficator membrilor din gospodarie si nevoia acestora de a le fi considerate sentimentele 23. 5sistarea parintilor in stabilirea unui contract comportamental cu clientul prin care acesta isi asuma niste consecinte 0e$A munca suplimentara in gospodarie1

,2

4. >ducarea parintilorcum anume sa se detaseze cu success de asumarea responsabilitatilor pentru obiceiurile alimentare ale clientilor fara sa devina ostili sau indiferenti 1. !ecomand parintilor sau prietenilor clientilor sa citeasca :9upravietuirea si dezordinile alimentare? sis a prelucreze conceptele intr7o sesiune de terapie de familie. 2. 5sistarea clientilor in identificarea unei baze a valorii stimei de sine dincolo de imaginea corporala revizuindu7si talentele, succesele, trasaturile positive, importanta celorlalti, si valoarea spiritual intrinseca. . @ferirea clientilor a lucrarii :#apcane corporale :idei c;eie cu privire la obsesiile imaginii corporale ". 5sistarea clientului in intelegerea relatiei dintre ingurgitare si lipsa meselor la timp sau interzicerea totala a anumitor elemente nutritive &. 9tabilirea unor scopuri in ;ranirea sanatoasa a clientului in functie de inde$ul mesei sale corporale in functie de tabelele /etropolitane sau alte standard organizate. *. Indrumarea clientului catre un nutritionistpentru educarea unor obiceiuri de mancare sanatoase si preocupari cu privire la nutritie ,. Incurajarea clientului in lecturarea de carti cu privire la ;ranire. :<ombardarea cu mancare? de catre +airburn