Sunteți pe pagina 1din 3

Perioada postbelic, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, din punct de vedere identitar si cultural, societatea romaneasca

a intrat intr-o profunda criza, instituita brutal prin instalarea la putere a regimului totalitar comunist, care - dupa cum observa Sanda Cordos in studiul "Literatura intre revolutie si reactiune " - `Suprima dinamica proprie a actului cultural si impune oamenilor de cultura obligatii, sarcini si misiuni politice`. rin aceasta incalcare a libertatii de e!primare, literatura romana pierde legatura cu traditia interbelica si traieste o perioada in care artistul urmeaza o reteta propagandista si realizeaza literatura de sertar. Critica literara a distins trei etape in perioada postbelica " realismul socialist#proletculturismul $%&'&-%()'*, neomodernismul $%()+-%(&+*, postmodernismul $dupa %(&+* Romanul lui Marin reda propune o reinterpretare a rela,iei omului cu timpul -i cu istoria, .n anul %(//, la apari,ia Moromeilor, critica literar0 a fost unanim0 .n recunoa-terea unei capodopere care aducea .n fa,a cititorilor un nou tip de ,0ran -i o nou0 viziune asupra universului rural. Marin reda se raporteaz0 la o bogat0 tradi,ie a prozei rom1ne-ti de inspira,ie rural0, dar o interpreteaz0 - .n cele mai multe situa,ii - .n manier0 polemic0. 2l nu vede .n ,0ran insul primitiv -i instinctual din opera lui Rebreanu, nici nu descoper0 resursele lirice -i sentimentale ale ,0ranului lui Sadoveanu, ci construie-te o imagine inedit0, a 3,0ranului-filozof", sintagm0 care .l individualizeaz0 pe 4lie Moromete .n galeria persona5elor literaturii rom1ne. Aciunea, ampl0, este plasat0 .n spaiul rural din Cmpia Dunrii -i este structurat0 pe trei planuri narative principale, care urm0resc evolu,ia a trei familii, surprinse, toate, .n plin proces de disolu,ie" Moromete -i familiile complementare 6 7o,og8in0 -i 70losu. Destinul fiec0reia dintre ele este urm0rit prin raportare la atitudinea lor fa,0 de valorile fundamentale ale lumii rurale" tradi,ia, familia -i p0m1ntul. Incipitul fi!eaz0 clar reperele spa,io-temporale - 39n C1mpia Dun0rii, cu c1,iva ani .naintea celui de-al doilea r0zboi mondial, se pare c0 timpul avea cu oamenii nesf1r-it0 r0bdare: via,a se scurgea aici f0r0 conflicte mari.; 6, suger1nd o atmosfer0 pa-nic 6 ar8aic0, .n care e!isten,a oamenilor se desf0-oar0 .n leg0tur0 cu evenimente care pot fi controlate. Subiectul se construie-te prin nlnuire, cre1nd o imagine comple!0 a rela,iilor familiale care se stabilesc .n interiorul unei comunit0,i rurale aproape .nc8ise, .n care via,a se desf0-oar0 .n ritmuri universale. <0ranii din Sili-tea 6 =ume-ti se confrunt0 cu problemele universale ale lumii lor, pe care romanul realist rom1nesc le-a ilustrat .n toat0 amploarea lor 6 problema p0m1ntului, efortul continuu de a--i asigura traiul, munca istovitoare la c1mp, dar -i tradi,iile, respectul pentru familie -i pentru autoritatea consacrat0. Prototip al ranului patriarhal, persona5ul principal al romanului este o figur0 aparte a categoriei ruralului. Capul familiei, eroul lui Marin reda tr0ie-te .n convingerea neclintit0 c0 e!isten,a sa reprezint0 lucrul cel mai important din univers. Spirit p0trunz0tor, contemplativ -i ironic, dispre,uie-te tot ce vine de dincolo de marginile satului, considerat centru al .ntregului univers, ignor1nd noul -i ne.ncrez0tor .n posibilitatea vreunei sc8imb0ri aduc0toare de bine. Cu o candoare zeflemist0 -i .n,elepciune meditativ0, persona5ul lui Marin reda posed0 -tiin,a ascunderii g1ndurilor -i a rostirii imprevizibile. De o inteligen,0 rafinat0, -tie s0 se fac0 ascultat de prieteni, s0 .ntrerup0 oamenii -i s0 tr0iasc0 o iluzie. 37l1nd -i nedumerit; uneori, alteori 3de o triste,e aproape duioas0, nep0m1nteasc0;, 3tulbure -i .nsingurat;, Moromete trece de la umor la .nsingurare. Cu pl0cerea ie-irii pe scen0, persona5ul tr0ie-te voluptatea reuniunilor duminicale de la fier0ria satului, una dintre pu,inele pl0ceri pe care -i le .ng0duie, pentru c0 Moromete e surprins la .nceputul evolu,iei sale .n roman la v1rsta la care 3numai mari nenorociri sau numai mari bucurii mai pot sc8imba via,a unui om;. Palierul existenial pe care se desf0-oar0 via,a lui 4lie Moromete este important .n m0sura .n care .i contureaz0 personalitatea -i viziunea despre lume" e!isten,a .nseamn0 .n primul r1nd a fi, pentru c0 acest ,0ran din C1mpia Dun0rii este preocupat de felul .n care tr0ie-te prin spirit. Critica de specialitate a observat c0 persona5ul 4lie Moromete .-i face apari,ia .n universul literaturii stnd degeaba -i fum1nd pe st0noaga podi-tii, din aceast0 atitudine dezvolt1ndu-se pe parcurs imaginea unui persona5 care nu se las0 cople-it de via,0, ci lupt0 pentru a--i p0stra independen,a, libertatea interioar0. alierul social se dezvolt0 .n roman .ntr-o tripl0 ipostaz0" rela,iile de familie, rela,iile cu lumea satului -i rela,iile cu autorit0,ile starului. rimele pagini prezint0 o scen0 prin care sunt revelate raporturile dintre membrii familiei" cina. 4n aceast0 secven,0 pot fi distinse grupurile de for,0 .n familie, rela,iile de simpatie sau de antipatie, elementul coagulant, prin observarea locului pe care fiecare .l are la mas0. >ot din aceast0 scen0, pot fi intuite viitoarele conflicte care vor constitui suportul epic al romanului. ?stfel, .nspre ie-ire stau grupa,i, f0c1nd front comun, cei trei frai vitregi, Paraschiv, Nil i !chim "###$ ca i cnd ar fi fost gata n orice clip s se scoale de la mas i s plece afar, .n vreme ce .n partea opus0 se afl0 copiii din c0s0toria cu Catrina, @icu-lae, >ita -i 4linca, aduna,i .n prea5ma mamei. Deasupra tuturor, pe prisp0, stpnindu%i parc cu privirea, se afl0 Moromete, care, cu autoritatea lui, .nc0 reu-e-te s0-i ,in0 uni,i. 4n tot .ns0, mocne-te clocotul conflictelor care vor izbucni .n cur1nd. Airul epic al primului volum este sus,inut de conflictul acut izbucnit .ntre 4lie Moromete -i fiii s0i cei mari, conflict care .n plan narativ se prefigureaz0 .nc0 din primele pagini ale romanului, pentru ca apoi, dezvoltarea s0-i fie sus,inut0 prin evolu,ia planurilor narative. Romanul are astfel .n prim-planul epic familia Moromete, al c0rei destin prefigureaz0 soarta lumii rurale .n deceniile urm0toare celui de-al Doilea R0zboi Mondial. Rela,iile sociale ale lui Moromete se descoper0 treptat, prin acumul0ri succesive de episoade, .n primele pagini este surprins dialogul cu 70losu, vecinul s0u, venit cu g1ndul de a-i cump0ra salc1mul. Moromete se raporteaz0 la el cu superioritate ironic0, .mpinge dialogul .nspre limitele absurdului, suger1nd c0 nu .l deran5eaz0 s0 discute, dar .l deran5eaz0 subiectul" - Pi de ce &ici c nu vreai s mi%l mai dai, Moromete' C vroiam s i%l pltesc### Drept rspuns, Moromete ncepu s se uite pe cer# % ( ii minte c la noapte o s plou# l0cerea vorbei, 5ocul gratuit al limba5ului, contemplarea spectacolului vie,ii -i adesea regizarea acestuia constituie marile bucurii ale lui Moromete. ?titudinea sa ludic0 .n fa,a vie,ii .l elibereaz0 de ap0sarea acesteia, a5ut1ndu-% s0 o domine. @elipsit de la .nt1lnirile duminicale din poiana lui locan, unde ocup0 prim-planul dezbaterilor -i treze-te invidia interlocutorilor prin faptul c0 reu-e-te s0 g0seasc0 .n

paginile ziarelor ceea ce nimeni nu observa, mereu aflat .n a-teptarea unui partener de discu,ie pe care s0-% ridiculizeze cu subtilitate pentru a-i demonstra inferioritatea, maestru al disimula,iei cu a5utorul c0reia .-i creeaz0 momente de spectacol pe care le savureaz0 cu satisfac,ie, Moromete este un ne.ntrecut manipulator al cuvintelor" !dic, se rsuci Moromete spre Coco il, lsnd &iarul la o parte, adic ocupaiunea ta mintal, Coco il, e la alte prostii) Coco il nu rspunse, se uit invidios la Moromete care tia s gseasc n &iar astfel de lucruri# 9n ceea ce prive-te rela,ia cu autorit0,ile, se poate spune c0 Moromete reu-e-te s0 fac0 slalom printre capcanele pe care i le .ntinde via,a. Reprezentativ0 .n acest sens este scena cu plata fonciirii# 4lie -tie c0 are de pl0tit impozitul, -tie c8iar c0 .l va g0si acas0 pe Bupuitu, a fost informat de cu sear0 de c0tre 70losu. Ctie, de asemenea, c0 nu are banii necesari, .ns0 nu se tulbur0, nu devine .ncr1ncenat, .-i regizeaz0 cu aten,ie .nt1lnirea -i reu-e-te s0 fac0, cel pu,in pentru sine, dintr-un moment tensionat, un mic spectacol la care particip0 fie ca actor, fie retras, ca spectator. 4ntr1nd .n curte, se preface c0 nu-i vede pe cei doi agen,i -i se adreseaz0 Caninei, de-i -tia c0 aceasta nu e acas0, apoi se adreseaz0 lui arasc8iv c0ruia .i cere s0 mute o furc0 de l1ng0 gard. Paraschiv nu%i rspunse* nici nu se vedea unde este# Moromete mai rmase cteva clipe cu spatele ntors spre cei doi de pe prisp, apoi deodat se rsuci pe clcie i strig+ % N%am) !gentul se ridic i vru s spun ceva, dar Moromete strig iar i, de ast dat desfcndu% i braele n lturi+ % N%am) Convins fiind c0 Moromete .l duce cu vorba, Bupuitu .ncepe s0-i scrie c8itan,0 -i c8iar i-o taie. Moromete lu chitana, se uit la ea cercettor, parc ar fi vrut s% i dea seama dac e legal, o ntoarse pe partea cealalt, apoi o puse nceti or pe prisp, trgnd lini tit din igare# % ,ai, nea Ilie, hai, nea Ilie) (e grbi -upuitu, pocnind ncuietoarea genii# - Pi nu i%am spus c n%am' &ise Moromete nevinovat# Ce s%ifac eu dac n%am' De unde s dau' N%am) .n cele din urm0, reu-e-te s0 detensioneze atmosfera oferind o parte din suma, oricum insuficient0, pe care o are. =reut0,ile cotidiene nu-% .mpiedic0 pe Moromete s0--i tr0iasc0 cu bucurie via,a. 2l g0se-te .ntotdeauna mi5loacele de a face din efortul muncii p0m1ntului un mi5loc de descoperire a unor mici pl0ceri, care adesea .i nec05esc pe ceilal,i, c0ci .i frustreaz0. Moromete nu este un persona5 solitar, dimpotriv0, el particip0 activ la via,a comunit0,ii, fiind sufletul acesteia, mai cu seam0 datorit0 abilit0,ii -i inteligen,ei cu care m1nuie-te cuv1ntul. Cu toate acestea, via,a social0 nu este dec1t o fa,0 a perso na5ului, cealalt0 fiind reprezentat0 de via,a sa interioar0. De altfel, c8estionat fiind cu privire la obiceiul s0u de a vorbi singur, Moromete r0spunde serios c asta e din pricin c n.are cu cine discuta, cu sensul c0 nimeni nu merit0 s0-i asculte g1ndurile. Dorbind singur, de fapt persona5ul vorbe-te cu partenerul ideal, care are puterea de a-i .n,elege fiin,a secret0. ?ceast0 distan,are a persona5ului de lume, convingerea c0 ipostaza de pater familias .i asigur0 autoritate, nefiind astfel dator s0 se e!plice .n fa,a celorlal,i, vor fi cauzele declan-0rii conflictelor romanului, a conflictului interior care se va reflecta .n dialogurile sale imaginare -i a conflictelor e!terioare, cel cu fiii mai mari, mai apoi cel cu Catrina -i, .n fine, conflictul cu .ntreaga lume. 4lie Moromete este prezentat rareori .n mod direct, naratorul mu,umindu-se s0 noteze st0ri " 3era t0cut;, 3era vesel;, 3era tulburat;, 3era ,eap0n -i sumbru;, .n func,ie de motivele ce-i determinau starea, anun,1nd un comportament nea-teptat, cu totul inedit. Ceilal,i s0teni .l respect0 -i asta o -tie -i -eful de post, care m0rturise-te c0" 3Moromete este un om de care mi-ar fi nu -tiu cum s0-i iau b0iatul la sec,ie;. entru Coco-il0, prietenul lui cel mai bun, Moromete este 3prost;, cuv1ntul rostit nefiind 5ignitor, amuz1ndu-l c8iar, av1nd .n vedere c0 .n5ur0turile f0ceau parte din via,a lui Coco-il0, vestit pentru aceasta. rimarul ?ristide .l consider0 3ciudat; -i .l prive-te curios, Bupuitul .l acuz0 de rea voin,0, fiindc0 nu--i pl0te-te datoriile" 3Ras0 de om ca dumneata n-am mai pomenitES0rac nu e-ti, copii mici n-ai, bolnav nu e-tiF >oat0 lumea pl0te-te loturile, numai dumneata o .ntinzi ca gaia-ma,u de mai bine de 3cincisprezece ani;. @iculaie, de-i copil, realizeaz0 c0 tat0l s0u era 3un om care g1ndea -i g1ndirea lui era limpede, n-avea nevoie s0 se .ng8esuie .n ea;. Catrina .l consider0 lene- -i p0c0tos" 3. . . toat0 ziua stai la drum -i bei tutun -i la sf1nta biseric0 nu vrei s0 vii; sau .l acuz0 de pl0cerea lui de a vorbi" 3. . .lovi-o-ar moartea de vorb0, de care nu te mai saturi, 4lie. >oat0 ziua stai de vorb0 -i beai la tutun -i mie .mi arde c0ma-a pe mine;, 3 e-ti mort dup0 -edere -i tutun;. M0rturisirea lui Moromete, .nsingurat -i bolnav, ,1-nit0 din m1ndria orgolioas0 care i-a guvernat via,a, c8iar -i .n momentele de pr0bu-ire, apare ca o dramatic0, dar trufa-0 autocaracterizare" 3Domnule, eu .ntotdeauna am dus o via,0 independent0;. Caracterizare indirect0- rin fapte 4lie Moromete prinde via,0, ca persona5 principal, nu at1t din faptele pe care le s0v1r-e-te, c1t din comportamentul s0u inimitabil, din atitudinile 6 cu totul originale 6 fa,0 de oameni -i de .nt1mpl0ri. Aaptele s0v1r-ite de Moromete sunt cele ale unui ,0ran obi-nuit, cu familie -i gri5i" merge la c1mp 6 dar nu se prea omoar0 cu munca 6 vorbe-te cu un vecin, .l viziteaz0 pe altul, merge la poiana fier0riei lui 4ocan, z0bove-te pe st0noaga din fa,a casei, .-i bate copii c1nd i se pare c0 ace-tia dep0-esc m0sura. 4mportant pentru ,0ranul acesta este nu ceea ce face, ci cum face sau cum le prezint0 .nt1mpl0rile celor care-l ascult0. =lasul, mimica, gesturile se modific0 .n func,ie de ce spune, dar -i de ceea ce simte, iar comportamentul s0u este o surs0 de nedumerire pentru cei din 5ur. @ici una dintre 3ac,iunile; sale nu dovede-te grab0, c0ci timpul are r0bdare cu oamenii. De aceea, Moromete are timp s0 stea de vorb0, s0-i priveasc0 pe cei din 5ur, satul, salc1mul, c1mpia, gr0dina: problemele care .i amenin,0 lini-tea sunt 3am1nate;, pentru c0 nu numai el are asemenea greut0,i. =esturile calme, mersul rar, lini-tit, glasul nuan,at sunt ale unui om care iube-te -i respect0 un anume mod de via,0. =lasul lini-tit este un semn al ec8ilibrului s0u, dar epitetul 3lini-tit; apare .ntotdeauna urmat de altul care indic0 starea sau inten,iile sale: glasul lini-tit, dar .ndesat .i este adresat lui @iculaie, care-l sup0rase, indic1nd autoritatea agresiv0, uneori a tat0lui: glasul .ncet -i rar .i subliniaz0 nelini-tea -i .ndoiala trezite de propunerea b0ie,ilor de a-l l0sa pe ?c8im la 7ucure-ti: glasul lini-tit -i straniu apare c1nd afl0 de la Sc0mosu despre tr0darea feciorilor -i vorbe-te cu acesta 3cu o 5ale -i o triste,e aproape duioas0, nep0m1nteasc0;. Durerea sim,it0 este at1t de puternic0, .nc1t glasul 3lini-tit -i .ncet; devine 3turbure -i .nsingurat;: glasul st0p1nit, care p0rea bl1nd -i sfios, anun,0, de fapt, furtuna, c0ci atunci c1nd e .nfruntat de arasc8iv glasul devine 3un urlet sf1-ietor de durere -i m1nie;.

rin comportament -i gesturi- Moromete este un om neobi-nuit -i e perceput ca atare. Comportamentul s0u treze-te uimire -i nedumerire, uneori invidie, pentru c0 el 3avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le sc0pau, pe care ei nu le vedeau;. St0p1ne-te 3arta; disimul0rii, regizeaz0 mici spectacole .n care el devine actor, .ntreab0, se minuneaz0, r0spunde. Magistral0 .n acest sens este 3sceneta; 5ucat0 cu agen,ii fiscali veni,i pentru plata 3fonciirii;. Moromete trece pe l1ng0 ace-tia, strig0 la o Catrin0 care, de fapt, era la biseric0, se adreseaz0 apoi unui fecior, sup0rat c0 acesta n-a pus la locul ei o furc0, pentru ca s0 se .ntoarc0 brusc la cei doi -i s0 le spun0 dezolat" 3@am;, subliniindu--i cuv1ntul cu un gest de neputin,0" 3desf0c1ndu--i bra,ele .n l0turi;. 9i cere .nso,itorilui o ,igar0 -i acesta .i .ntinde repede tabac8era, .l las0 pe agent s0-i scrie o c8itan,0 de G+++ de lei, f0r0 s0 protesteze, relu1nd acela-i refren" 3@-am;, spre furia Bupuitului, care .ncearc0 s0 ia altceva .n contul banilor. Moromete r0m1ne calm, se minuneaz0 c1nd agentul spune c0 statul nu-l pl0te-te s0 piard0 timpul .n cur,ile oamenilor" 3Hit0-te la 0staE se mir0 Moromete cu oarecare veselie. Ce, te ,iu euF;. 9n timp ce el r0m1ne t0cut pe prisp0, fum1nd lini-tit, cei doi au de .nfruntat .mpotrivirea >itei 3L0sa,i,oalele aici, ce v-a,i repezit la eleE;, a lui arasc8iv" 3@u, caii nu-i lua,i; -i ironia lui Moromete c1nd vor s0 ia c0ru,a" 3Crezi c-ai s-o po,i duceF;. 9n cele din urm0, agen,ii trebuie s0 se mul,umeasc0 doar cu o mie de lei, ,0ranul bucur1ndu-se c0 i-a p0c0lit, pentru c0 i-au mai r0mas dou0 sute de lei din banii primi,i de la 70losu pentru salc1m. Sup0rarea, lini-tea, nedumerirea, veselia for,at0, neputin,a, indignarea sunt prezente .n comportamentul omului, subliniate fiind de gesturi -i de o mimic0 e!presiv0. La fel de elocvent0 este scena pr1nzului la c1mp: de-i se frige cu fasolea fiebinte, nu se e!teriorizeaz0 .n nici un fel, a-tept1nd curios -i amuzat s0 p0,easc0 -i arasc8iv acela-i lucru, l0s1ndu-l s0 se frig0 6 sanc,ion1nd .n felul acesta l0comia - , apoi, prevenitor, .i ofer0 ap0 rece -i se intereseaz0 gri5uliu dac0 s-a fript r0u" 3@a, arasc8ive, bea ap0, se precipit0 Moromete, apuc1nd bota .n br ersona5ul este un disimulat, stapaneste arta de a se preface, de a mima gesturi si opinii false pentru a sonda partenerul sau pentru a se ascunde pe sine. Celor din 5ur Ile apare ca un om sucit, cu toane, imprevi&ibil, inchis intr%o meditatie a sa obscura/ $Jv. S.Cro8malniceanu Momentul descoperirii dimensiunilor conflictului e!terior, a conflictului cu fiii fugari, .i prile5uie-te lui Moromete noi clipe de reflec,ie, dialogul interior relev1nd tragismul fiin,ei care se descoper0 vulnerabil0 .n fa,a destinului. Convins fiind c0 le ofer0 fiilor s0i sfaturi .n,elepte, neb0nuind nemul,umirile unor copii care se confrunt0 cu apari,ia altor oportunit0,i de via,0, cu mira5ul ora-ului -i al banului, 4lie Moromete nu .n,elege revolta acestora .mpotriva autorit0,ii paterne -i a modului de via,0 tradi,ional, intuind dimensiunile conflictului abia .n momentul .n care acesta practic se consumase. Descoperirea .i va zdruncina .ns0 .ncrederea .n puterile sale, .l va determina s0 se raporteze altfel dec1t p1n0 acum la via,0, .i va sc8imba .ntregul comportament. Moromete, cel surprins prin acest fragment la sf1r-itul primului volum al romanului, nu mai este cel de la .nceput, nu mai are puterea de a se bucura de spectacolul lumii, p0r1nd a fi .nfr1nt -i umilit" nelegea c se uneltise mpotriva lui i el nu tiuse % timpul pe care l cre&use rbdtor i lumea, pe care o cre&use prieten i plin de daruri, ascunseser de fapt o capcan 0flfirea nceat a ameninrilor, ntinderea lor de%a lungul anilor i de aici credina n frmiarea i dispariia lor1 iar lumea i slbticise copiii i i asmuise mpotriva lui# (ttea pe piatra de hotar cu capul n mini i ncerca s dea de curgerea pn mai ieri a gndirii sale lini tite, ndr2it i hotrt s nu crue nimic pentru a o regsi, simind c nstrinarea de ea ar aduce ntunericul i c moartea n%arfi mai rea dect att# alierul economic ocup0 un loc important .n conturarea dramei persona5elor. Aamilia lui Moromete este una tipic0, situat0 undeva la mi5locul ierar8iei satului, o familie cu suficiente mi5loace pentru a--i asigura traiul, dar dependent0 de capriciile vremii, de ploaie, de soare, de v1nzarea porumbului. Jdat0 cu cre-terea copiilor se .nmul,esc -i problemele. La plata foncirii -i a datoriei la banc0, se adaug0 frustrarea fiilor mai mari $instiga,i de =uica*, dorin,a lui @iculae de a merge la -coal0, nemul,umirea Catrinei c0 nu a trecut casa pe numele ei, de-i .i cedase loturile primite ca v0duv0 de r0zboi. 4n ciuda acestor greut0,i, pentru Moromete, spre deosebire de 4on, p0m1ntul nu este nicidecum un scop, ci doar un mi5loc de asigurare a traiului decent -i, .n consecin,0, un mi5loc de men,inere a unit0,ii familiei. C8iar dac0 p0m1ntul nu st1rne-te .n sufletul s0u patima pe care o trezea .n 4on, ,0ranul din Sili-tea-=ume-ti nu va .n,elege niciodat0 decizia fiilor s0i de a tr0i .n c0minul sordid din 7ucure-ti, .ng8esui,i .n mag8erni,e muncitore-ti insalubre, c1nd acas0 .i a-tepta toat bttura# Ainalul primului volum prezint0 un 4lie Moromete .nc8is .n sine, transformat de dramele care i-au .ntunecat sufletul -i lipsit de pl0cerea vorbei, care .l aducea odinioar0 .n poiana lui locan. ?ltfel spus, Moromete este un om .nfr1nt de istorie, de timpul care nu mai avea rbdare# >otu-i, e!isten,a lui se .nc8eie sub semnul deplinei libert0,i -i al convingerii pe care o e!prim0 .nainte de moarte, c0 .ntotdeauna a dus o via independent# 9n opinia mea, te!tul de fa,0 ne conduce spre o lume posibil0 .n care valorile estetice si etice se impletesc dob1ndind profunzime. Cum afirma si ?ntonio Spadaro, literatura .i permite omului s0 se .n,eleag0 pe sine pentru c0 ea se .ntemeiaz0 .n str0fundurile omului. Scriind, autorul coboar0 .n sine, se descoper0 -i, parado!al, se construie-te deopotriv0, traseu pe care .l urmeaz0 apoi cititorul. 4n modul acesta am a5uns si noi s0 observ0m c0 3cel din urm0 ,0ran;, este o fire contemplativ0 care nu .-i mai g0se-te locul .n mediul p1n0 atunci familiar, p0r0sind scena istoriei cu o demnitate memorabil0 6 3Domnule, eu .ntotdeauna am dus o via,0 independent0E; 9n cazul lui 4lie Moromete, persona5ul sub5ug0 mediul formator. Ritualurile mecanice ale e!isten,ei rurale nu func,ioneaz0 .n cazul lui dec1t .ntr-o mic0 m0sur0, pentru c0 Moromete are darul neobi-nuit de a pune lumea sub semnul .ntreb0rii. entru el, rutina cotidian0 nu .nseamn0 a tr0i la nivelul instinctelor, ci a descoperi partea nev0zut0 a evenimentelor. ?-adar, a ie-i din tipare. 2ste interesant de remarcat c0 acest persona5 care dep0-e-te canoanele tipului realist r0m1ne una dintre cele mai memorabile figuri de ,0ran din literatura rom1n0. 4n sfarsitul abord0rii critice putem afirma fiind .n consonanta cu Hmberto 2co c0 3te!tul e asemenea labirintului lui Dedal; datorit0 unui persona5 ce r0m1n .n con-tiin,a lectorial0 -i 3.l inc8ide in el pe autorul sau, iar cand lectorul isi asuma acel te!t devine si el captiv;

S-ar putea să vă placă și