Sunteți pe pagina 1din 0
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

ă u (POSDRU/87/1.3/S/62624) Modul I: TIC – E-educa ţ ie Volum publicat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62624
ă u (POSDRU/87/1.3/S/62624) Modul I: TIC – E-educa ţ ie Volum publicat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62624
ă u (POSDRU/87/1.3/S/62624) Modul I: TIC – E-educa ţ ie Volum publicat în cadrul proiectului POSDRU/87/1.3/S/62624

Volum publicat în cadrul proiectului

POSDRU/87/1.3/S/62624

“FFoorrEEdduu PPrrooffeessiioonnaalliizzaarreeaa ccaarriieerreeii ddiiddaaccttiiccee nnooii ccoommppeetteennţţee ppeennttrruu aaccttoorrii aaii sscchhiimmbbăărriilloorr îînn eedduuccaaţţiiee ddiinn jjuuddeeţţeellee DDââmmbboovviiţţaa şşii BBuuzzăău”u

e e ţ ţ e e l l e e D D â â m m

http://www.foredu.ro

1

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

Acest volum este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

***

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

2

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

Capitolul I

CUPRINS

APLICAŢII WEB 2.0

4

I.1.

Conceptul Web 2.0

4

I.2.

Caracteristicile Web 2.0

7

I.3.

Servicii Web 2.0

14

I.4.

Web 2.0 – părți tari, părți slabe

18

Capitolul II

E-LEARNING ȘI E-EDUCAȚIE

22

II.1.

Un argument pentru e-learning

22

II.2.

Caracteristicile instruirii de tip e-learning

27

II.3.

Tehnologii e-learning 2.0

37

II.3.1.

II.3.2.

II.3.3.

II.3.4.

II.3.5.

Sisteme de management al instruirii

37

Rețele sociale în educație

41

Clasele virtuale

45

Mobile learning

47

Instruirea în lumi virtuale

48

II.4.

Instrumente e-learning pentru procesul de instruire

51

II.4.1.

II.4.3.

Organizarea conținuturilor

52

Instrumente web 2.0 recomandate pentru formatori

59

Bibliografie

65

3

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

CAPITOLUL I. APLICAŢII WEB 2.0

I.1. CONCEPTUL WEB 2.0

Web 2.0 este noua generaţie a web-ului. Termenul a fost folosit pentru prima dată în 2004 de către Tim O’Reilly în cadrul unei conferinţe, care este considerat de atunci părintele său. În 2005, în cadrul articolului What is Web 2.0 –Design Patterns and Business Model for the Next Generation of Software, O’Reilly revine cu precizări suplimentare, fără însă a furniza nici de data aceasta o definiţie clară. Din încercarea lui O’Reilly de definire a termenului Web 2.0, reies următoarele :

„Web 2.0 este reţeaua ca platformă, acoperind toate dispozitivele; aplicaţiile Web 2.0 sunt cele care exploatează cel mai mult acest avantaj intrinsec al reţelei: furnizarea de software ca şi serviciu-continuu-updatat şi care devine cu atât mai bun cu cât îl folosesc mai mulţi utilizatori, consumând şi remixând date din surse multiple, inclusiv de la utilizatorii individuali, şi care în acelaşi timp oferă propriile date şi servicii într-o formă care permite remixarea de către alţii, creând efecte de reţea printr-o „arhitectură a participării” şi mergând dincolo de metafora paginii din Web 1.0 pentru a furniza o experienţă mai bogată utilizatorului”.

Deşi există numeroase alte încercări de definire ale acestui termen/concept, cum ar fi definiţia oferită de Troy Angrignon care menţionează că Web-ul 2.0 este un grup de schimbări determinate economic, social şi tehnologic în atitudinile, instrumentele şi aplicaţiile care fac din Web viitoarea platformă de comunicare, colaborare, comunitate şi învăţare cumulativă”, sau cele din 2006 ale lui O’Reilly, care revine în încercarea sa de a lămuri lucrurile, precizând că Web 2.0 este revoluţia comercială din era computerelor, cauzată de utilizarea Internetului ca platformăşi că Web 2.0 este un trend economic, social şi tehnologic care formează baza pentru noua generaţie a Internetului, una mai matură, un mediu

4

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

distinctiv caracterizat de participarea utilizatorilor, de deschidere şi de efecte de reţea”, totuşi o definiţie clară, unanim acceptată şi recunoscută, nu există 1 . Până şi părintele recunoscut al web-ului (din prima generaţie), Tim Berners-Lee, referindu- se la Web 2.0 spunea despre acesta că nimeni nu ştie exact ce înseamnă”. Aşa cum se poate vedea din cele prezentate mai sus, deşi au existat preocupări de definire a acestui termen/concept, nici una dintre acestea nu este considerată încă definiţia recunoscută a Web-ului 2.0. Caracteristica Web 2.0 este noutatea, posibilitatea de adaptare şi remodelare continuă în funcţie de utilizatori şi de descoperirile tehnologice din domeniu. Poate de aceea este şi foarte greu să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte definirea acestuia, sau poate că această definiţie nu poate fi generată într-un anumit moment, ci trebuie continuu remodelată şi reformulată în funcţie de transformările specifice. Tocmai de aceea, atunci când se fac referiri la Web 2.0, de obicei se menţionează noutăţile aduse de acesta (prin comparaţie cu tehnologiile/serviciile din web-ul clasic), trăsăturile sale caracteristice. Tabelul de mai jos, ce a fost prezentat într-o formă incipientă şi de către O’Reilly în 2005, ilustrează parte dintre aceste transformări:

Web 1.0

 

Web 2.0

DoubleClick

Google AdSense

Ofoto

Flickr

Akamai

BitTorrent

Mp3.com

Napster

Britannica Online

Wikipedia

Pagini personale

Bloguri

Speculare nume domenii

SEO (optimizarea motoarelor de căutare)

Pagini vizitate

Cost per click

Publicare

Participare

Content Management System

Wiki

Directoare (taxonomy)

Tagging (folksonomy)

Stickiness

RSS – sindicarea informaţiei

 

5

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

Web 1.0

 

Web 2.0

Netscape

Google

ie Web 1.0   Web 2.0 Netscape → Google Figura 1. Reprezentarea lui Web 2.0 ca

Figura 1. Reprezentarea lui Web 2.0 ca şi platformă Sursa: http://www.oreillynet.com/pub/a/oreilly/tim/news/2005/09/30/what-is-web-

20.html

De asemenea, tot O’Reilly menţiona în cadrul aceluiaşi articol ideea că majoritatea acelor companii care au supravieţuit prăbuşirii dotcom-ului au câteva

6

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

similarităţi, trăsături comune care au condus la continuitatea acestora, la fundamentarea a ceea ce astăzi denumim generic „Web 2.0”. Aşa cum preciza O’Reilly şi în cadrul primei definiri a lui Web 2.0, atunci când ne gândim la acesta trebuie, în primul rând, să percepem Internetul ca pe o platformă (figura 1), aşa cum, comparativ, în anii precedenţi (cei ai generaţiei Web 1.0), platforma era reprezentată de către sistemul de operare, care îţi facilita accesul la seturile de aplicaţii folosite în viaţa de zi cu zi.

I.2. CARACTERISTICI WEB 2.0

Multe dintre tehnologiile şi aplicaţiile care astăzi le regăsim grupate în cadrul termenului umbrelă de Web 2.0 au fost generate, folosite şi adaptate cu mult înaintea definirii de către O’Reilly a conceptului de Web 2.0. Figura 2, publicată de către Jürgen Schiller García în 2006, prezintă la scală temporală momentul apariţiei unora dintre termenii folosiţi în corelaţie cu Web 2.0. De asemenea, în cadrul figurii 2, se pot observa anumite caracteristici, cum

sunt:

dependenţa ce există între unele elemente prezentate; tranziţia de la Web 1.0 la Web 2.0 presupune faptul că site-urile izolate, specifice Web-ului clasic sunt înlocuite acum de site-uri care se adresează unui număr cât mai mare de persoane, ce pot conlucra la realizarea anumitor transformări sau partajări de informaţii; fenomenul social din jurul lui Web 2.0: conţinutul informaţional generat şi distribuit în cadrul Web-ului 2.0 este urmarea unei comunicări deschise, în care se regăseşte o descentralizarea a autorităţii, o libertate de a partaja (prin partajare în acest context a se înţelege atât distribuirea de conţinut şi/sau resurse informaţionale, spre a fi folosite de către alţi utilizatori, dar şi folosirea acelor informaţii făcute publice de alte persoane) etc. posibilitatea de contribui la organizarea şi categorisirea conţinutului informaţional cu scopul de a realiza astfel un volum de informaţii mai calitative, de care cu toţii să beneficiem; rampa de lansare pe care poate să o reprezinte Web 2.0 pentru utilizatorii întreprinzători. Totuşi, doar unele dintre aceste idei (materializate prin

7

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

site-uri care majoritatea au şi un puternic caracter social) vor rezista în timp, în funcţie de evoluţiile capabilităţile tehnologice şi de opţiunile utilizatorilor.

ăţ ile tehnologice ş i de op ţ iunile utilizatorilor. Figura 2. Scala temporal ă cu

Figura 2. Scala temporală cu termenii înglobaţi în Web 2.0 Sursa: http://www.scill.de/content/2006/09/21/web-20-buzz-zeitstrahl/

O descriere mai cuprinzătoare a lui Web 2.0, care să completeze cele mai sus menţionate, ar putea include următoarele elemente, cuvinte cheie, denumite şi principii Web 2.0:

Simplitatea în utilizare este poate una dintre cela mai importante trăsături ale lui Web 2.0. Faptul că nu sunt necesare cunoştinţe de programare, că sunt suficiente doar competenţele de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicare a condus la deschiderea totală pe care acesta o implică. Mai mult decât, interfeţele cu care aceste aplicaţii/servicii vin în faţa utilizatorului sunt extrem de prietenoase. Cu siguranţă simplitatea în utilizare este unul din factorii

8

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

care a condus la succesul lui Web 2.0, la utilizarea acestuia de către un număr mereu în creştere de persoane, în toate activităţile vieţii de zi cu zi. Fără nici un fel de discriminare, oricine, de oriunde, oricând şi cu orice mijloace poate avea acces la tehnologiile şi aplicaţiile Web 2.0. Partajarea – în era Web 2.0, în mare majoritate, datele şi informaţiile nu mai sunt în posesia doar a câtorva persoane sau organizaţii. Una dintre ideile de bază care fundamentează Web 2.0 presupune ca utilizatorii să facă publice informaţiile cu caracter nonpersonal. Bineînţeles că rămâne la latitudinea fiecărui utilizator dacă să partajeze informaţii, cât, ce, uneori şi cui anume să facă public. Astfel, informaţiile care vor circula în spaţiul cibernetic, vor fi accesibile oricărui utilizator interesat de acestea şi mai mult decât atât, în mod ideal, vor deveni mai bune. De asemenea, un alt aspect extrem de important ce caracterizează Web 2.0 – democraţia – va fi astfel evidenţiat, pentru că acele informaţii vor conţine diferite puncte de vedere. Interese de nişă - fenomenul cunoscut în domeniul economic sub denumirea de longtail, reprezintă reunirea unor multitudini de site-uri web, cu diferite topici, mai mici sau mai mari, mai vechi sau recent înfiinţate. Puterea generată de reunirea în anumite contexte a acestor tipuri de site-uri (care nu vor renunţa la individualitatea lor), popularitatea de care va da dovadă acest conglomerat, vor fi elemente extrem de importante în lupta cu mogulii din domeniu sau când vor dori să-şi manifeste anumite interese sau opinii. Sindicarea informaţiilor – cu siguranţă, un element extrem de important ce s-a evidenţiat în corelaţie cu Web 2.0 este cel al sindicării informaţiei. Astfel, folosind fluxurile RSS sau Atom, prin intermediul agregatoarelor specifice (aplicaţii care citesc, extrag şi sumarizează informaţiile, prezentându-le apoi abonaţilor la astfel de servicii ), utilizatorii pot beneficia de informaţii referitoare la noutăţile despre un anumit subiect, în timp real şi în mod automat. Web-ul ca şi platformă, convenabilitatea, interoperabilitatea şi diversitatea de formate – accesul este realizat de pe dispozitive multiple, folosind diferite sisteme de operare sau browsere Internet. Sau Web-ul este folosit ca şi canal de transmitere a datelor de la o aplicaţie la alta, multe dintre aplicaţii rulând chiar în cadrul

9

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

browserelor. De asemenea, interoperabilitatea dintre aceste tipuri de aplicaţii este un factor implicit. Mai mult decât atât, o multitudine de formate de fişiere pot fi descărcabile, convertite şi retransmise etc. Astfel, ca şi avantaje pentru caracteristicile enumerate se pot evidenţia independenţa software-ului faţă de platformă, datele pot fi accesibile de oriunde, pot fi partajate etc. În schimb, ca şi dezavantaje menţionăm faptul că viteza de lucru este mult redusă, securitatea datelor este precară, multe dintre aplicaţii sunt nefinalizate etc. Software-ul ca şi serviciu – Până acum, în cadrul web-ului clasic software-ul se distribuia sub formă de licenţă sau în formă demonstrativă, pe o anumită perioadă de timp. Puţine erau aplicaţiile care erau accesibile în formă gratuită. În era Web 2.0 însă utilizatorii gândesc în termeni de servicii, nu de pachete software, iar de la aceste servicii care în marea lor majoritate sunt şi gratuite se aşteaptă să fie disponibile oricând şi mereu îmbunătăţite pe parcurs. Nu trebuie să existe diferite versiuni, nu trebuie să fie efectuate instalări noi sau continue actualizări. În Web 2.0 vor supravieţui doar acele companii care vor înţelege noile tendinţe, care nu vor încerca să dea lucrurile înapoi şi să revină la era software pentru PC-uri. Încrederea în utilizatori – în lumea Web 2.0 utilizatorul joacă rolul cel mai important. Încrederea acordată acestora, faptului că participarea acestora, acţiunile care le întreprind vor aduce un plus de valoare Web- ului, sunt elemente cheie ale principiilor care au stat la baza lui Web 2.0. Au existat şi vor exista şi în continuare foarte mulţi sceptici referitor la credibilitatea acordată acţiunilor utilizatorilor, însă poate cele mai elocvente exemple cum sunt Wikipedia şi Flickr, stau mărturie că Internetul de astăzi a condus la o maturizare a utilizatorilor. A nu se înţelege totuşi că opinia fiecăruia este bună, ci doar că fiecare are dreptul la a-şi exprima părerea, iar dacă altcineva consideră că poate aduce un plus de calitate la informaţiile existente, este liber să o facă şi astfel ciclul poate continua. De cumulul de informaţii, aplicaţii, de participarea şi inteligenţa colaborativă etc. cu toţii beneficiem, aşa că este în interesul tuturor să conlucrăm la păstrarea integrităţii acestora, la dezvoltarea unui conţinut mai calitativ.

10

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

Tagging, folksonomy – în corelaţie cu implicarea utilizatorilor, dar şi cu încrederea acordată acestora ar putea fi situat şi procedeul prin care se fac paşi în ceea ce am putea considera „clasificarea web-ului”. Flickr a introdus această concepţie, dar indiferent care serviciu folosesc, utilizatorii pot eticheta prin taguri informaţiile accesate (imagini, site- uri web etc.). Pentru o asemenea informaţie se pot atribui unul sau mai multe taguri, care apoi sunt stocate în baze de date ce conţin astfel de înregistrări. Atunci când orice utilizator caută date de orice natură, scriind în cadrul tagurilor cuvinte cheie reprezentând ce anume doreşte să obţină ca şi informaţii, datele vor fi returnate conform cu etichetarea asociată. Astfel se poate spune că tagurile stau la baza construirii de comunităţi virtuale, în funcţie de interese, gusturi, afilieri etc. Această etichetare populară, făcută de „autorii” datelor respective, care în marea lor majoritate nu sunt experţi în ceea ce priveşte sistemele de management ale conţinutului (CMS), ale clasificărilor, poartă denumirea de folksonomie, fiind o caracteristică a lui Web 2.0. Uzabilitatea – experienţa bogată în utilizarea diferitelor tipuri de aplicaţii şi tehnologii specifice, ce nu era oferită de web-ul clasic şi unidirecţionale este tot o caracteristică importantă a acestuia.

Parte din aceste elemente caracteristice pot fi regăsite şi în cadrul figurii următoare, construită de către Markus Angermeier în 2005):

11

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

ă u (POSDRU/87/1.3/S/62624) Modul I: TIC – E-educa ţ ie Figura 3. Componente ş i caracteristici

Figura 3. Componente şi caracteristici Web 2.0Sursa:

http://kosmar.de/archives/2005/11/11/the-huge-cloud-lens-bubble-map-web20/

Cu alte cuvinte, putem spune că Web 2.0 este caracterizat de:

1. Comunitatea. Aşa cum am mai menţionat anterior, în cadrul lui Web 2.0 utilizatorii au un rol cheie. Prin implicarea activă a acestora Web 2.0 a evoluat la ceea ce înseamnă astăzi şi se dezvoltă şi în continuare. Utilizatorii prin comentariile care le fac, prin comportamentul lor în atunci când vizitează un anumit site, prin voturile pe care le acordă etc. decid implicit şi cum va arăta Internetul de mâine. Comunităţile de oameni care participă în cadrul reţelelor sociale, amploarea pe care acestea au cunoscut-o denotă nevoia acută de socializare a indivizilor. Şi în cadrul web-ului clasic puteai să te informezi, dar socializarea, interacţiunea ce este astăzi evidenţiată în Web 2.0 nu a fost nicicând de o asemenea intensitate. Astăzi utilizatorii sunt parte activă a întregului proces, fie îşi exprimă comentariile pe marginea unui anumit subiect, fie contribuie la realizarea unui conţinut mai calitativ, fie îşi creează un set de prieteni sau colaboratori etc. Chiar

12

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

dacă identitatea unui utilizator nu este neapărat cea reală, oamenii au o mai multă maturitate, sunt mai responsabili de acţiunile lor. Excepţii întotdeauna vor exista, dar oricum, se poate spune că, în ansamblu, utilizatorii deţin puterea. Ei sunt acei care prin acţiunile lor conduc la popularitatea unui serviciu sau, de ce nu la închiderea acelor site-uri/servicii care nu sunt conforme cu doleanţele lor, care nu le-au trezit interesul.

2. Tehnologia. Dezvoltarea Web 2.0 în forma actuală a condus la apariţia

unor noi tehnologii, aşa cum se poate observa şi în cadrul figurii 2, dintre care cele mai renumite sunt AJAX, RSS sau XML. De asemenea, blogurile, wiki-urile,

podcasturile sau videocasturile, sistemele de bookmark colaborativ, web API-uri, microchunking, servicii web online etc. sunt alte exemple cunoscute pentru mulţi dintre noi.

3. Arhitectura. Web-ul ca şi platformă, aplicaţiile online sau sistemele de

operare online sunt doar câteva exemple pe care cu greu ni le-am fi imaginat ca fiind scenarii veridice în urmă cu câţiva ani. Actualmente web-ul devine tot mai mult o sumă de aplicaţii care relaţionează în cele mai nebănuite modalităţi. Utilizatorul are acum la dispoziţie o varietate de aplicaţii pe care le poate întrebuinţa aşa cum doreşte astfel încât să corespundă cât mai îndeaproape nevoilor sale. De exemplu, un utilizator care foloseşte aplicaţia Gmail ca pe un sistem de

stocare a datelor, este astăzi un fapt ce ţine de realitatea cotidiană şi nu de ficţiune. De inventivitatea utilizatorilor ţine modul în care ei vor utiliza aplicaţiile existente sau cele care vor mai apărea.

4. Aspectul. Deşi în cadrul lui Web 2.0 accentul este pus pe informaţie şi

nu pe design, totuşi pot fi semnalate preocupări şi în ceea ce priveşte aspectul. Pentru Web 2.0 designul înseamnă culori vii, fonturi şi caractere cât mai vizibile, cât mai puţine colţuri, cadre cu colţuri rotunjite, cât mai multe umbre, reflecţii, gradiente etc. Dacă luăm în considerare faptul că valoarea Internetului nu stă în viteza cu care se desfăşoară accesul sau transferul de informaţii, ci în informaţiile existente şi în relaţionările dintre oameni sau dintre organizaţii, putem spune că web-ul clasic este în corelaţie cu revoluţia informaţiilor, cu a tehnologiilor informaţionale şi de comunicare, cu societatea informaţiei şi cea a cunoaşterii. În schimb, Web 2.0 presupune un alt tip de revoluţie, aceea a tehnologiilor, care conduce şi la o revoluţie în relaţionarea dintre indivizi şi organizaţii.

13

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

I.3. SERVICII WEB 2.0

Internetul a devenit dintr-un instrument predominant de informare un suport de divertisment, tranzacţii şi socializare, un element cheie în viaţa de zi cu zi a multora dintre noi. Dezvoltarea Internetului din ultimii ani trebuie privită mult mai profund, nu doar din prisma creşterii vitezei şi a accesibilităţii. Oamenii îl folosesc tot mai mult pentru a-şi îndeplini nevoile sociale, socializarea devenind unul din curentele cheie ale Internetului de astăzi. Internetul zilelor noastre pune în centrul atenţiei utilizatorul, cu nevoile, acţiunile şi aspiraţiile sale, utilizatorii devenind atât consumatori cât şi producători în noua lume Web. Conţinutul consumat de către aceştia, feedbackul utilizatorilor dar şi urmărirea atentă a modului cum aceştia folosesc serviciile, sunt instrumente extrem de importante pentru generarea unor noi servicii sau pentru continua îmbunătăţire a celor existente. Dacă în Web 2.0 aplicaţiile software destinate utilizatorilor sunt preponderent înlocuite de serviciile special concepute pentru a facilita acţiunile acestora, în cele ce urmează sunt evidenţiate câteva din cele mai importante astfel de servicii 2 :

Servicii destinate socializării, interacţiunii dintre indivizi – în această categorie ar putea intra Flickr, MySpace, Friendster, Hi5 etc. Astfel de servicii oferă utilizatorilor poasibilitatea de a interacţiona cu diverse persoane, în funcţie de interesele fiecăruia. Tot în cadrul acestei categorii de servicii destinate socializării ar mai putea fi introduse într- o oarecare măsură şi blogurile, wiki-urile, serviciile de comunicaţii şi de chat etc. Serviciile destinate facilitării comunicării – cele mai importante aplicaţii Web 2.0 ce deservesc comunicarea între indivizi sunt cele de telefonie şi mesagerie instantanee, bazate pe protocolul IP fix sau mobil. Astfel de servicii sunt Skype, Meebo, Web2messenger, Zohochat, Gtalkr etc. Aplicaţii de birou – Web-ul 2.0 schimbă ideea de aplicaţii birotice statice, individuale în servicii online ce pot fi folosite în colaborare, din orice

14

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

locaţie etc. Astfel de aplicaţii care câştigă tot mai multă popularitate sunt: Writely/Google Docs, Zohovirtualoffice, Thinkfree etc. Programe Mashup şi filtre – Un mashup este un site web sau o aplicaţie ce foloseşte conţinutul existent în mai multe surse, creând astfel un serviciu complet nou. Astfel de aplicaţii cum sunt de exemplu Technorati şi Dailymashup, oferă utilizatorilor statistici sau alte tipuri de configurări, în funcţie de necesităţile lor. Instrumente suport pentru utilizatori – tot mai multe aplicaţii destinate satisfacerii diverselor nevoi ale oamenilor. Fie că sunt baze de date, instrumente pentru marketing, instrumente de blogging, platforme online specifice unui anumit tip de organizaţie, acestea alcătuiesc o parte importantă a lui Web 2.0. Multi clustere - Marile companii web s-au aflat într-o permanentă competiţie pentru a oferi utilizatorilor aplicaţii cât mai variate, specifice fiecăruia dintre tipurile de servicii mai sus menţionate. Tranzacţii care să le asigure supremaţia, diverse facilităţi oferite utilizatorilor (de exemplu Google oferă un cont comun pentru accesarea tuturor serviciilor componente), sau alte asemenea acţiuni au condus la o multitudine de beneficii pentru utilizatori. Moguli ca şi Google, Yahoo sau Microsoft vor fi extremi de activi pentru a-şi asigura supremaţia pe piaţa globală IT. Figura numărul 5 prezintă această acaparare a pieţei de către principalii actori implicaţi în această competiţie:

15

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

ă u (POSDRU/87/1.3/S/62624) Modul I: TIC – E-educa ţ ie Figura 5. Actorii activi pe piata

Figura 5. Actorii activi pe piata IT Sursa: http://www.informationarchitects.jp/

Astfel de servicii şi aplicaţii şi-au găsit o mulţime de adepţi. De asemenea, utilizarea acestora a schimbat modul cum ne manifestăm, cum comunicăm, cum interacţionăm. Toate acestea au dus treptat şi la schimbări destul de radicale în toate sectoarele societăţii unde există comunităţi foarte vaste de utilizatori/consumatori Web 2.0. Figura următoare (numărul 6) prezintă câteva astfel de transformări, la care eu aş mai adăuga şi educaţia:

16

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

ă u (POSDRU/87/1.3/S/62624) Modul I: TIC – E-educa ţ ie Figura 6 Implica ţ iile Web

Figura 6 Implicaţiile Web 2.0 în diferite sectoare ale societăţii Sursa: http://www.flickr.com/photos/dionh/83654635

17

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

I.4. WEB 2.0 – PĂRȚI TARI, PĂRȚI SLABE

Orice nouă tehnologie atrage după sine adepţi şi critici. Cum Web 2.0 este unul dintre cei mai uzitaţi termeni, cel puţin în ultimul an, este normal ca preocupările analiştilor din domeniu să se îndrepte către acesta. Unul dintre cele mai mari reproşuri sau mai bine spus îngrijorare referitoare la Web 2.0 este legat de conţinutul materialelor postate, de calitatea acestora. Libertatea de exprimare şi de publicare a permis oricărei persoane care dorea să-şi facă publice anumite însemnări, realizări sau gânduri să vină cu acestea şi să le prezinte tuturor (în special prin intermediul blogurilor). Cenzura existentă în jurul publicaţiilor din Web 1.0 a dispărut complet, dar cu toţi constatăm şi reversul acestui procedeu. Probabil procentul materialelor de calitate care sunt postate pe web este undeva în jurul lui 15%-20%. E adevărat că unul dintre principiile de bază a lui Web 2.0 stipulează faptul că utilizatorii sunt şi consumatorii şi producătorii de conţinut, iar acest conţinut, prin participarea şi implicarea tuturor poate deveni mai bun şi mai bun, reflectând, în mod ideal, diferite puncte de vedere. Site-urile Web 2.0 (în special blogurile sau wiki-urile) nu trebuie percepute ca o modalitate de a vinde sau a face publicitate cuiva sau la ceva. Acestea trebuie să implice ideea de socializare, de colaborare, de interacţiune şi partajare de idei, păreri sau informaţii. De asemenea, isteria iscată de conceptul Web 2.0 determină pe oricine care deţinea un site încă de acum câţiva ani şi i-a modificat acum puţin aspectul, sau care poate acum doreşte să-şi creeze unul, să considere că dacă are un site cu casete cu colţuri rotunjite sau foloseşte XML să îşi pună eticheta de Web 2.0. Web 2.0 înseamnă mai mult decât atât, presupune o continuă îmbunătăţire a conţinutului (chiar şi a aspectului), înseamnă participare colaborativă şi socializare. Este adevărat că Web 2.0 este caracterizat de continua schimbarea site- urilor, de acel „perpetual beta”. Dar aceasta nu trebuie să fie o scuză pentru slaba calitate a conţinutului sau aspectului, pentru stabilitatea şi siguranţa utilizatorilor implicaţi sau pentru puţinul interes trezit în rândul utilizatorilor. Acel „perpetual beta” prelungit o perioadă prea lungă va duce la probabila pierderea a multora dintre utilizatorii consacraţi.

18

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

Mulţi dintre utilizatori, poate puţin conservatori sau poate doar speriaţi de lipsa de siguranţă a identităţii şi intimităţii ce pare a fi momentan una dintre marile carenţe ale lui Web 2.0, consideră că era Web 1.0 s-a încheiat. În realitate nu este aşa, Web 2.0 nu a înlocuit complet web-ul clasic, doar o parte din acesta s-a transformat făcând tranziţia către Web 2.0. Astfel cele două generaţii de web coexistă, mulţi analişti sau mai bine spus prezicători vorbesc deja de iminenţa lui Web 3.0 sau chiar de apariţia lui Web 4.0. Dacă va fi aşa, timpul va decide, iar noi vom încerca să înţelegem ce ar vrea să reprezinte fiecare dintre acestea. Oricum, chiar şi în viitorul apropiat specific generaţiei Web 2.0, multe dintre site-uri nu vor rezista, nu vor supravieţui în timp din cauza lipsei de utilitate, din cauza puţinului interes trezit în rândul utilizatorilor. Probabil că, în timp, datorită unei utilizări mai îndelungate, alte păreri contra despre Web 2.0 vor fi analizate. Ce este cel mai important aspect este faptul că aceste critici, aceste observaţii cu caracter de atenţionare ar trebui să fie materializate în timp prin înlăturarea tuturor sau măcar a unora dintre neajunsurile evidenţiate. Un sondaj realizat în 2006 de către Basecamp a evidenţiat faptul că 13% dintre companii nu ştiu ce înseamnă Web 2.0, în timp ce din 83% dintre respondenţii care aveau o idee, aproape fiecare a venit cu o descriere diferită (Little, 2006) Pe de o parte toate aceste incertitudini şi ezitări sunt normale. Atâta timp cât nu există o definiţie clară, unanim acceptată, vor exista mereu o mulţime de speculaţii referitor la ce este şi ce nu este Web 2.0. Fiind un concept care trezeşte interesul utilizatorilor, care pare a avea viitor 3 , este normal ca implicaţiile acestuia să se răsfrângă nu numai asupra lumii Web, ci şi asupra industriilor învecinate – telecom, IT şi media – sau asupra tuturor activităţilor cotidiene. Însumând cele mai sus menţionate, putem spune că Web2.0 este:

Internetul zilelor noastre (atenţie însă că nu orice site care are colţurile rotunjite poate fi încadrat la Web 2.0);

Internetul al cărui conţinut este creat de către noi toţi, într-o continuă schimbare.

Un spaţiu deschis comunicării, informării şi interacţiunii între utilizatori. Un spaţiu unde lumea partajează documente şi fotografii, unde-şi postează părerile mai mult sau mai puţin

19

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

personale (în cadrul blogurilor), unde găsesc informaţiile necesare atât pentru activităţile de învăţare şi perfecţionare, cât şi pentru divertisment etc.

cercetarea

colaborativă.

Un

mediu

ce

facilitează

munca

în

colaborare,

Internetul care se adresează oricui, fără nici un fel de discriminări. Nu implică cunoştinţe şi competenţe digitale avansate, monopolul limbii engleze dă semne că se diminuează iar bariere geografice sau fizice nu există. Singurele cerinţe tehnologice sunt referitoare la conexiunea la Internet care trebuie să fie de înaltă calitate şi la existenţa unui browser.

O găselniţă de marketing, un cuvânt la modă ce curând va fi înlocuit de noi apariţii;

Totdeauna în versiunea beta, adică nefinalizat, deschis la îmbunătăţiri. Utilizatorii sunt în acelaşi timp şi persoanele care testează aplicaţiile, care sugerează sau chiar efectuează ajustările necesare spre a realiza servicii mai de calitate.

O sumă de site-uri (unele foarte mici sau recent înfiinţate) ce sunt concentrate în jurul unor subiecte variate; În schimb, la fel de important este şi faptul că Web 2.0 nu este:

Ajax – adesea aceşti doi termeni sunt folosiţi ca şi sinonime. De asemenea , nu este nici RSS sau orice altă tehnologie înglobată. Din contră, toate acestea luate împreună formează Web-ul 2.0, noua generaţie a web-ului inteligent, realizată pentru şi de către utilizatori.

Un model standard de afaceri sau o reţetă sigură pentru a avea succes şi a te îmbogăţi;

Un rival al mass-media tradiţionale - din contră, poate fi un suport al acesteia;

O nouă modalitate de a naviga pe Internet;

O explozie a unui anumit tip de software;

O altă fază, complet nouă, a Internetului etc.

Web 2.0 este totuşi expresia tipică a societăţii globale, a societăţii informaţionale şi de cunoaştere în care trăim astăzi: fără sens şi totuşi plină de

20

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

înţelesuri, democratică dar fără alternativă, aparţinând tuturor fără ca cineva să o înţeleagă cu adevărat. De fapt, Web 2.0 reprezintă în ansamblu esenţa modificărilor profunde, revoluţionare, care au avut loc pe Internet în ultimii ani, dar care caracterizează şi perioada actuală. Web 2.0 este, în esenţă, o unealtă extraordinară, la îndemâna tuturor, ce poate fi utilizată spre beneficiul nostru comun. Modul cum îl utilizăm ne face răspunzători de evoluţia acestuia, deci de noi toţi depinde să încercăm să modelăm o faţă mai bună a acestuia, să remediem sau să minimalizăm neajunsurile care momentan le implică.

21

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

CAPITOLUL II.

E-LEARNING ȘI E-EDUCAȚIE

II.1. UN ARGUMENT PENTRU E-LEARNING

A fost odata o foarte bună profesoară, recunoscută ca atare de elevii săi și de părinții acestora. Cu toate că era modestă, ea se autoestima ca fiind o bună

profesoară și era mandră de asta, dar, ca orice profesoară bună, ea vroia să fie și mai bună. Pentru asta, discuta cu colegii, care-i împărtășeau unori din experiența

lor (conștientă fiind însă că cele mai bune lucruri le păstrau pentru ei

ideile interesante ale elevilor, asculta sfaturile directorului școlii (chiar mergea sa i le solicite!), citea cărti și publicații, se abona la liste de distribuție și grupuri de știri, naviga pe web, se înscria la cursuri, audia conferințe, în general, căuta idei de perfecționare peste tot unde spera să le descopere. Puțin câte puțin, profesoara bună a testat la clasă noi strategii și tehnici educaționale: a început să ia mai mult în considerare diferențierile intelectuale între elevi, să utilizeze tehnici de învățare colaborativă, să integreze învațarea prin proiecte, să utilizeze un videoproiector și prezentari grafice. Toate|aceste inovații consumau însă timp și – în plus – nu aduceau totdeauna beneficiile scontate. Însă profesoara persevera, pentru dorea ca elevii săi să invețe cât mai multe lucruri posibil. Simțea totuși ca lipsește ceva. Ar fi vrut să facă ceva nou cu elevii săi, ceva ce n-a fost capabilă să facă niciodată înainte. Ceva care să fie în același timp și ludic și și pasionant și realmente placut elevilor. Și – mai ales – ceva care să-i determine pe elevii săi să dorească să învețe. Într-o zi, profesoara bună a citit într- un ziar despre domnul M., un profesor care reușea să faca lucruri deosebite pe Internet, alături de elevii săi. I s-a părut interesant și s-a întrebat daca nu este vorba despre ceea ce ea căuta. Ca atare, i-a lăsat profesorului M un mesaj telefonic la școala unde acesta preda, iar a doua zi a primit răspunsul, în care era invitată la o discuție, într-o zi de joi, nu importă care, dar imperativ să fie joi.

prelua

),

22

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

După solicitarea de invoire de rigoare, adresată directorului școlii și aprobată pe loc de acesta, dupa ce i s-a explicat motivul, profesoara il întalnește pe domnul M, care o întâmpină amabil, spunându-i Bine ai venit. Este bine ca ai venit astăzi. Astăzi, noi facem moodle!. Profesoara a privit în jur: vreo 20 de elevi, părând să nu aibă mai mult de 13 ani, erau așezați in fața calculatoarelor, absorbiți fiecare de munca lui. La ce lucrează ei? – a întrebat profesoara bună. Ei, o serie de mici lucruri. Iată, cățiva lucrează împreună la crearea unui glosar de termeni utilizați în articolele curente, pe care le citim săptămânal. Dar ei se pricep la așa ceva?, a mai întrebat profesoara, gândindu-se că a crea un glosar on-line poate fi ceva complicat, la vârsta lor. Bineînțeles, așa ceva nu e deloc greu de făcut cu Moodle.– a raspuns domnul M. A, da, Moodle. Am citit ceva despre asta într-un ziar. Despre ce este vorba, totuși?. Răspunsul vine prompt, în timp ce profesoara este condusă în fața unui ecran: Este un pachet de programe pe care noi îl utilizăm în clasa virtuala. Cu ajutorul sau, alt grup de elevi realizează o dezbatere on-line despre lupta împotriva terorismului, utilizănd un forum de discuții prin care pot vorbi în toată lumea. Mai mult, elevii pot evalua mesajele primite, pe baza unor criterii pe care le-am stabilit impreună mai înainte. Profesoara este surprinsă: Oare pot face elevii așa ceva, la vârsta asta?Înțeleg ca sunt îndrumați și consiliați, dar

Domnul M. continuă cu explicațiile și întâlnirea se

consumă rapid. La final, profesoara bună este impresionată. Toată lumea făcea moodle și majoritatea elevilor erau absorbiți și interesați de ceea ce lucrau, părând în același timp că stapâneasc foarte bine acestă tehnică. Ea solicită și alte detalii. Domnul M spune: Ei bine, eu utilizez Moodle pentru a completa și a ameliora procesul de predare la clasă. Pot, de exemplu, pur și simplu să pun on-line o prezentare PowerPoint, sau să indic câteva link-uri utile catre site-uri web, dar tot atat simplu pot să pun la punct cu elevii activități sociale, colaborative, cum de

altfel ați și văzut. Deci, să înțeleg că Moodle vă ajută să faceți lucrurile diferit?, intreaba din nou profesoara. Nu diferit, ci mai bine, răspunde M. Să zicem că discutăm despre procesul de încălzire globală. Eu îi pot trimite pe elevi la bibliotecă pentru a efectua o căutare tradițională și apoi putem discuta la clasă despre ceea ce ei au gasit. Îi pot pune, de asemenea, să facă afișe pentru a prezenta ceea ce ei au învățat, sau pot să-i separ pe grupe, pentru a construi liste cu principalele zece cauze ale fenomenului. Nu-i deloc rău, spune profesoara, care ste problema?. Domnul M răspunde calm: nu-i nicio problemă, dar noi putem, în egală măsură, să mergem pe Moodle și să creem un sondaj pe această temă, pe

eu mă refer la tehnologie

23

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

care să-l propunem atăt elevilor din această școală, cât și altor școli, care sunt asociate cu noi și sunt cuplate on-line la platforma. Invitănd și partenerii să ne răspundă la sondaj, rezultatul se va constitui într-o experiență educativă mai consistentă, mai bogată, mai valorizantă. Fără Moodle, n-ar fi posibil, sunteți de acord? Profesoara nu numai că aprobă, dar dorește și ea să utilizeze Moodle. În weekend, profesoara bună se familiarizează cu fundamentele Moodle. De asemenea, ia contact cu comunitatea Moodle, pe moodle.org, unde întâlnește alți utilizatori, mulți dintre ei profesori ca și ea. Vinerea următoare, profesoara bună se hotărăște să facă moodle. Împreună cu elevii, se deplasează în laboratorul de informatică, unde le arată acestora cum să utilizeze un forum de discuții, propunandu-le să dezbată despre cărțile pe care ei le citesc în acest moment. Ca rezultat, obține cateva comentarii mai consistente și multe lapidare, unele chiar stupide. Profesoara este descumpănită. Oare s-a înșelat, oare domnul M a exagerat? Ea mai face o încercare peste câteva zile, când crează o cameră de discuții unde solicită elevilor să discute despre orice subiect, dar transpuși fiecare într-un personaj de roman. Din nou, cățiva elevi își intră bine în rol, dar majoritatea sunt apatici și terni. Camera de discuții a devenit curând foarte confuză, toată lumea vorbind în același timp despre subiecte diferite. Cu sinceritate, lecția a fost un eșec. Mai mult, după ce câțiva elevi au vorbit despre Moodle într-o manieră nu prea elogioasă, profesoara bună a trebuit să suporte și comentariile corespunzătoare ale colegilor de cancelarie. Ba chiar, așa cum nu se intâmpla pentru prima dată, câțiva colegi s-au bucurat sincer de nereușită, ceea ce pentru ea era de nesuportat, pentru că nu voia să treacă drept incompetentă. Realizând deci că Moodle nu este chiar atât de minunat cum părea la prima vedere, ea expediază un mail domnului M, solicitându-i, cu oarecare reticență, unele explicații. Raspunsul a sosit rapid. Domnul M a sesizat dezamagirea incipientă a profesoarei. Între ei se declanșează o corespondență intensă. În esență, se discută despre faptul ca elevii nu au fost suficient de motivați și nu au rămas cu mai nimic invațat din prima experiență Moodle. Întrebată de câte ori s-a confruntat cu situații similare la lecțiile tradiționale, profesoara a raspuns ofensată: Niciodată. Dar îmi poți spune de ce?, a întrebat-o mister M. Și tot el s-a grăbit să-i răspundă:

Pentru că ele aveau întodeauna un început, un conținut și o încheiere, pentru că erau bine gândite și elevii înțelegeau ușor ceea ce se aștepta de la ei. Puteți recunoaște cu onestitate că același lucru s-a întâmplat și la experimentul Moodle?

24

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă
ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competen ţ e pentru actori ai schimb ă

ForEdu – Profesionalizarea carierei didactice – noi competenţe pentru actori ai schimbărilor în educaţie din judeţele Dâmboviţa şi Buzău

(POSDRU/87/1.3/S/62624)

Modul I: TIC – E-educaţie

Dându-i dreptate interlocutorului, profesoara (în continuare) bună s-a hotărât sa-i

mai acorde o șansă lui

De data aceasta, acțiunea a fost pregătită mult mai minuțios. Mai întâi ea a stabilit, împreună cu domnul M, necesarul de resurse pentru derularea normală a

lecției. Apoi, a pregătit acțivitățile. Mai întâi, le va cere elevilor recunoașterea și identificarea importanței conflictului în roman. În acest scop, a identificat câteva site-uri și a elaborat note pentru a-i ajuta pe elevi să perceapă mai bine conținutul acestora. În plus, ea le va solicita să creeze câte o pagină web pentru fiecare conflict major al romanului, conținând descrierea conflictului și sugerând diferite modalități de rezolvare. Pentru asta, a pregătit un wiki, cu ajutorul căruia elevii să construiască paginile. Înainte de a merge în laboratorul de informatică, profesoara le-a arătat elevilor cum se lucrează cu un wiki - apeland la videoproiector și o prezentare grafică sugestivă - și le-a postat pe site mesaje conținănd instrucțiuni clare de lucru.

A doua zi, în laborator, profesoara bună a fost încântată de modul în care a

evoluat lecția. După primele câteva minute, în care câțiva elevi „s-au încălzit” mai greu, la sfârșitul primei ore cu toții aveau contribuții la elaborarea wiki-ului, iar unele dintre ele erau surprinzător de bune. În timp ce se deplasa printre calculatoarele din laborator, profesoara îi încuraja pe elevi, apreciindu-le munca.

țiva dintre ei, insă, nu au putut evita o dojană aspră, pentru ca au fost surprinși folosind calculatorul ca suport pentru un joc de cărți. Cu toate că nu putea spune ca a fost o lecție perfectă, profesoara bună era mulțumită. Mai ales că a observat câțiva elevi care au continuat să lucreze la paginile lor și mai târziu, adăugând imagini și link-uri, dacă nu copleșitoare, măcar originale, cu toate că nimeni nu le mai ceruse să faca asta.

A doua zi, când s-au reântâlnit la clasă, un mare numar de elevi era motivat

pentru Moodle. Unul dintre ei a spus: Când tatăl meu m-a întrebat ce am făcut la școală, eu i-am arătat un wiki. A considerat că acest lucru este genial!. Este

evident că și profesoara era mândră de ceea ce a făcut, împreună cu elevii săi.

bună! Elevii

Putem spune că de-abia acum profesoara se simțea într-adevăr

întrebau când se vor întoarce in laborator. Li s-a răspuns că foarte curând, dar până atunci ar trebui dat un nume clasei virtuale. Acesta va fi ales prin vot, dar câț