Sunteți pe pagina 1din 5
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013 Instrumente

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară : 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie : 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului : Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning” Cod contract : POSDRU/87/1.3/S/63906

Beneficiar : Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Conţinutul manifest şi conţinutul latent al planşelor (Genevieve Boulanger-Balleyguier, 1967)

Materialul testului constă din 10 planşe pe care sunt desenate animale. Copilului i se arată planşele pe rând şi este rugat să îşi imagineze povestiri cu personajele care sunt pe planşă. Fiecare povestire trebuie să aibă un început, un mijloc şi un final. Dacă copilul povesteşte cu dificultate, evaluatorul îi poate pune întrebări prin care să-l încurajeze să realizeze asociaţii, având însă grijă să nu influenţeze răspunsurile copilului.

PLANŞA 1

Conţinut manifest: Trei pui aşezaţi la o masă pe care există un castron plin. Într-o parte, o găină mare estompată.

Conţinut latent: Trimite la o relaţie cu imaginea maternă de ordinul oralităţii. Nu se poate reduce problematica ridicată de planşa 1 doar la o simplă relaţie alimentară. Evocarea faptului de a se hrănii serveşte drept suport simbolic reprezentării relaţiei de dependenţă de imaginea maternă înţeleasă într-un sens mult mai larg şi în particular în dimensiunea sa de obiect bun şi/sau rău. Într-adevăr, întrebarea pusă de conţinutul latent poate fi rezumat astfel: imaginea maternă este ea recunoscută în funcţia ei hrănitoare (în sensul larg al termenului)? Asocierile, ţin ele cont de calităţile particulare ale funcţiei materne?

PLANŞA 2

Conţinut manifest: Un urs mare trage de o sfoară, trasă de cealaltă parte de un alt urs mare cu un urs mic în spatele lui.

Conţinut latent: Trimite la relaţia triunghiulară părinţi-copil, într-un context agresiv şi/sau libidinal.

La această planşă diferenţa de generaţie este clar reprezentată, în timp ce diferenţa de sex nu. Accentul se pune pe de o parte asupra noţiunii de putere/slăbiciune fizică (diferenţă mare/mică), pe de altă parte pe opoziţia şi apropierea din relaţia părinţi-copii.

Conflictul se poate înnoda la diferite nivele:

- Caracterul competitiv al relaţiei se situează în contextul unei problematici de castrare prin intermediul căreia

se interpretează recunoaşterea diferenţei sexuale şi identificarea. Astfel, se stabileşte relaţia privilegiată a copilului cu unul dintre părinţi şi rivalitatea cu celălalt. Rivalitatea este însoţită sau nu de descărcări agresive.

- Din contră, atunci când relaţia triunghiulară nu este prezentată sau este prost situată, atunci protagoniştii

sunt puţin diferenţiaţi, reprezentările apar extrem de masive, atotputernice şi periculoase, conducând uneori la

teme de distrucţie şi de moarte.

apar extrem de masive, atotputernice şi periculoase, conducând uneori la teme de distrucţie şi de moarte.

1

|

P

a g e

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013 Instrumente

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară : 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie : 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului : Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning” Cod contract : POSDRU/87/1.3/S/63906

Beneficiar : Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Întrebările puse de către planşă pot fi formulate astfel: Există recunoaştere şi identificare a protagoniştilor în diferenţele şi similitudinile lor? Conflictul se înnoadă într-un context libidinal şi/sau agresiv fără a mobiliza mari cantităţi de energie? Copilul se situează într-o problematică a complexului lui Oedip sau este el dependent de fantasme pregenitale care se traduc prin reprezentări invazive şi periculoase?

PLANŞA 3

Conţinut manifest: Un leu având o pipă şi un baston este aşezat într-un fotoliu. La baza planşei, în dreapta, un mic şoricel într-o gaură.

Conţinut latent: Trimite la relaţia cu o imagine de putere falică. La nivelul conţinutului latent, întrebarea pusă de planşă este de a şti cum se situează copilul prin raport la această imagine de putere, în ce context relaţional şi fantasmatic se înscriu reprezentările sale.

PLANŞA 4

Conţinut manifest: Un cangur mare având o pălărie, o geantă şi un coş în care este o sticlă de lapte. În marsupiu are un bebe cangur care ţine un balon. În spatele lui, un copil cangur pe o bicicletă.

Conţinut latent: Trimite la relaţia cu imaginea maternă, eventual în contextul rivalităţii fraterne. Formularea conţinutului latent rămâne în mod deliberat vag, în măsura în care planşa permite evocarea relaţiei cu imaginea maternă în contexte conflictuale aparţinând la registre diferite după vârstă şi copil. Astfel, conflictul se poate înnoda în lupta dintre două poziţii vizavi de mamă, una regresivă, menţinând relaţia de dependenţă, alta mai autonomă, mai degajată, având condiţia ca ea să fie susţinută de o reală capacitate de separare. Oricare ar fi poziţia adoptată, dinamica respectivului conflict se înscrie în acest continuum de separare- individuare, dependenţă-independenţă. Astfel, elementele depresive care survin adesea, în particular, proiectate asupra mediului (teme de ninsoare, de răcoare) iau sensul de afecte asociate la reprezentările de pierdere a obiectului. Rivalitatea fraternă în acest caz trimite atât la nostalgia sau la dorinţa de a regăsi beneficiile poziţiei regresive, cât şi la agresivitatea faţă de bebeluş şi dorinţa de a-i lua locul.

Dar la un alt nivel, este rivalitatea cu mama care apare dominantă, în special la fetiţe în perioada oedipiană, agresivitate exprimată mai ales în dorinţa de a o înlocui pe mama cu care se identifică.

PLANŞA 5

Conţinut manifest: Într-o cameră întunecată, un mic pat cu doi ursuleţi. În spate, un pat mare ale cărui cuverturi par să acopere ceva.

Conţinut latent: Trimite la curiozitatea sexuală şi la fantasmele scenei primitive. Se poate reactiva un conflict dureros, implicând în acelaşi timp diferenţa de sex şi de generaţie, culpabilitatea legată de curiozitatea sexuală, cu privire la masturbare şi un sentiment de solitudine şi de abandon în faţa cuplului parental. Pot, de

cu privire la masturbare şi un sentiment de solitudine şi de abandon în faţa cuplului parental.

2

|

P

a g e

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013 Instrumente

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară : 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie : 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului : Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning” Cod contract : POSDRU/87/1.3/S/63906

Beneficiar : Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

asemenea, surveni fantasme infantile privind sexualitatea încărcată de violenţă şi agresivitate într-un climat de mare angoasă şi pericol.

PLANŞA 6

Conţinut manifest: O grotă mare în care se văd, mai mult sau mai puţin, doi urşi mari. În faţă, un urs mic cu ochii deschişi şi frunze.

Conţinut latent: Trimite la curiozitatea sexuală şi la fantasmele scenei primitive. Planşele 5 şi 6, chiar dacă sunt diferite în conţinutul lor manifest, trimit la o problematică de acelaşi ordin. În planşa 6, recunoaşterea situaţiei triunghiulare este determinantă: se întâmplă ca, adesea, cuplul să nu fie diferenţiat şi tema să se reducă la o relaţie duală într-un context mai regresiv, abandonant.

PLANŞA 7

Conţinut manifest: În junglă, un tigru sare după o maimuţă. Maimuţa pare să se agaţe de liane.

Conţinut latent: Trimite la o relaţie încărcată de agresivitate (versus castrare sau devorare). Formularea conţinutului latent rămâne largă în măsura în care materialul nu induce explicit un registru conflictual specific. Într-adevăr, relaţia agresivă care este reprezentată poate fi la fel de bine trăită şi exprimată într-o relaţie duală periculoasă şi ucigătoare, în particular, prin teme de devorare, se manifestă asociaţii sado-masochiste prin intermediul temelor de dominare-supunere sau poate apărea într-un context de culpabilitate şi teamă de abandon.

Cantitatea de agresivitate prezentă în reprezentări şi în relaţia evocată constituie un indice preţios ca şi calitatea elaborării istoriei. Trebuie să fim atenţi la capacitatea de individuare şi identificare a personajelor (recunoaşterea diferenţelor puternic/slab, reprezentarea unei imagini agresive paterne sau materne), de asemenea este important de subliniat caracterul mutual destructiv al relaţiei, care trimite la nediferenţierea agresor/agresat.

PLANŞA 8

Conţinut manifest: Două maimuţe mari aşezate pe o canapea, bând din nişte ceşti. La dreapta, o maimuţă mare întinde degetul spre o maimuţă mică.

Conţinut latent: Trimite la culpabilitatea legată de curiozitate şi încălcarea graniţelor în relaţia părinţi-copil.

Planşa se constituie pe două planuri: în spate, un cuplu al cărui caracter heterosexual şi relaţia de schimb sunt subliniate; în prim plan, o imagine feminină a cărei atitudine evocă o chemare la ordine a micuţului. Se stabileşte o legătură între cele două planuri: interdicţia sau pedeapsa reprezentate în primul plan sunt puse în raport cu schimbul din cuplul de pe planul secund, al cărui caracter secret este marcat la nivelul caracterului manifest. Conţinutul latent trimite, deci, la curiozitate şi la interzicere vizavi de acest schimb din cuplu la care copilul nu trebuie să aibă acces.

la curiozitate şi la interzicere vizavi de acest schimb din cuplu la care copilul nu trebuie

3

|

P

a g e

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013 Instrumente

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Structurale 2007 - 2013 spatiu despatire OIPOSDRU Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară : 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie : 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului : Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning” Cod contract : POSDRU/87/1.3/S/63906

Beneficiar : Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Diferenţierea personajelor, în dublul ax al diferenţei de sex şi de generaţie, serveşte drept ţesătură pentru construirea unei istorii coerente. Ea manifestă repere identificatorii relativ stabile care permit dezvoltări conflictuale în acord cu conţinutul latent al planşei şi relevă integrarea mai mult sau mai puţin armonioasă a interdicţiilor.

În cazul în care diferenţierea nu este netă, planşa 8 poate scoate în evidenţă o eventuală confuzie de imagouri şi o structurare fragilă a identităţii care se individuează prost în instabilitatea reperelor şi discontinuitate.

PLANŞA 9

Conţinut manifest: O cameră întunecoasă a cărei uşă este deschisă. Un pat de copil cu un iepure în el, stând în picioare.

Conţinut latent: Trimite la o problematică de solitudine şi/sau de abandon, problematică ce poate apărea în două registre. Într-un context oedipian, planşa induce sentimentul solitudinii copilului depărtat de cuplul parental. Aspectul sumbru al camerei ca şi uşa deschisă poate într-adevăr reactiva o problematică de acelaşi ordin ca şi planşele 5 şi 6 (curiozitate sexuală, fantasme ale scenei primitive, solitudine). Dar planşa poate, deasemenea, antrena o trăire de solitudine în contextul poziţiei depresive şi a pierderii obiectului, aducând la lumină afecte depresive şi un sentiment de abandon şi de suferinţă legată de separarea de mamă. Se întâmplă ca cele două registre să fie evocate de acelaşi copil, în acest sens, solitudinea din sânul situaţiei oedipiene recunoscută în mod clar antrenează reapariţia unei problematici de abandon, făcând insuportabile izolarea şi frustrarea.

Problema este de a şti în ce măsură copilul îşi recunoaşte şi acceptă solitudinea: asociaţiile pot ţine cont fie de recunoaşterea afectelor depresive, fie de negarea lor; introducerea necesară a obiectelor sau personajelor permit să se noteze organizările posibile ale acestei solitudini şi, de asemenea, tipul de reprezentări sau de fantasme evocate de către copil.

PLANŞA 10

Conţinut manifest: Un câine mic culcat pe burtă pe genunchii unui câine mare. La dreapta, o cameră de baie.

Conţinut latent: Trimite la relaţia agresivă şi/sau libidinală părinţi-copil în contextul analităţii, accentul punându-se pe apropierea corporală. Este important de notat identificarea imaginii parentale ca modalitate relaţională dominantă, mai mult sau mai puţin agresivă, mai mult sau mai puţin erotizată.

Genevieve Boulanger-Balleyguier consideră că prezentarea ordonată a planşelor este indispensabilă deoarece construirea testului se supune unei logici temporale important de respectat. Prima planşă pune accentul pe relaţia primitivă cu imaginea maternă. Frăţia, reprezentată prin trei personaje identice, subliniază dimensiunea narcisică inerentă relaţiilor precoce. Planşa 2 pune în scenă o relaţie în trei, accentul punându-se pe diferenţa de generaţie fără să fie reperabilă diferenţa de sex; din contră, în planşele 3 şi 4 imaginea paternă

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013 Instrumente

Fondul Social European POSDRU 2007 - 2013

Instrumente Structurale 2007 - 2013

spatiu despatire

OIPOSDRU

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Axa prioritară : 1. „Educaţia şi formarea profesională în spijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie : 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională” Titlul proiectului : Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip „blended learning” Cod contract : POSDRU/87/1.3/S/63906

Beneficiar : Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

(3) şi maternă (4) sunt definite. Primele patru planşe constituie un fel de prezentare a imaginilor parentale care va servi drept cadru de dramatizare a conflictelor propuse la planşele următoare. Este nevoie ca procesele de recunoaştere şi identificare să fie relativ elaborate pentru ca să poată, în mod veritabil, să se organizeze fantasmatica oedipiană solicitată de planşele 5 şi 6. Planşa 7 devine, astfel, inductoare de angoasă, de castrare, deschizând calea sublimării şi interiorizării interdicţiilor oedipiene (planşa 8). Planşa 9 provoacă în mod dur capacitatea de a suporta solitudinea, dar putând să constituie o articulaţie esenţială între poziţia depresivă (în sensul Melaniei Klein) şi consecinţele sale în renunţarea la obiectul dragostei oedipiene. Testul se termină printr-o apropiere corporală (planşa 10), a cărei conotaţie anală dezorientează prin survenirea sa la sfârşitul prezentării, dar care sprijină distincţia dintre înăuntru şi înafară, posibilitatea de a accepta un conflict, acceptând ambivalenţa şi capacitatea de a se separa de obiect.

posibili tatea de a accepta un conflict, acceptând ambivalenţa şi capacitatea de a se separa de

5

|

P

a g e